AGERPRESS: Sondaj IRES: Mai mult de 60% dintre români au o părere proastă despre şcoala românească

Aprecierea generală a românilor asupra învăţământului din ţara noastră este una negativă, potrivit unui sondaj IRES difuzat luni 61% dintre cetăţeni având o părere proastă (35%) sau foarte proastă (26%) despre şcoala românească, în timp ce doar 36% au o părere bună şi foarte bună.

De asemenea, 61% dintre români ar prefera studiul în străinătate pentru copiii lor, în condiţiile în care doar un sfert dintre români (26%) cred că avem un învăţământ mai bun comparativ cu cel din Uniunea Europeană, iar 55% cred că învăţământul românesc este mai slab. Principalele motive invocate pentru a justifica această evaluare negativă sunt legate de caracterul neaplicat, lipsa de dotare a şcolilor şi calitatea scăzută a actului educaţional, reliefează sondajul. În plus, învăţământul românesc este perceput ca fiind preponderent centrat pe informaţie şi rupt de realităţile de pe piaţa muncii.Astfel, 69% dintre români consideră că învăţământul românesc nu îi pregăteşte pe elevi pentru viaţă, ceea ce demonstrează un caracter formativ scăzut al învăţământului actual. Concluzia este întărită şi de faptul că 78% dintre români apreciază că învăţământul este centrat prea mult pe informaţie şi mai puţin pe formarea de competenţe. Evaluarea se regăseşte şi atunci când 77% dintre respondenţi afirmă că tinerii nu sunt pregătiţi să facă faţă pe piaţa muncii, iar 95% dintre români consideră că reînfiinţarea şcolilor profesionale sau de meserii ar fi un lucru benefic. În ceea ce priveşte învăţământul superior, 71% dintre români consideră că absolvenţii de facultate sunt slab pregătiţi, iar 77% cred că diplomele nu mai au nicio valoare. De asemenea, învăţământul de stat este perceput ca fiind mai bun decât cel privat (60%), doar o treime dintre respondenţi având o părere contrară. Referitor la corpul profesoral, dascălii sunt percepuţi ca fiind prost plătiţi şi relativ slab pregătiţi. Potrivit studiului, 80% dintre români consideră că profesorii sunt prost plătiţi, iar 51% apreciază că aceştia sunt slab pregătiţi, în timp ce doar 41% cred că sunt bine pregătiţi. Pe de altă parte, învăţământul din trecut este idealizat şi considerat mai bun faţă de cel din prezent, 86% dintre români considerând că actualii elevi sunt mai slab pregătiţi decât cei din trecut. Actualul sistem de examinare este considerat ineficient, 71% dintre respondenţi apreciind că ar trebui reintrodus examenul de admitere la liceu iar 79%, examenul de treapta a II-a în liceu.

Totodată, studiul confirmă că apelul la meditaţii sau la ore suplimentare este la modă, 50% dintre părinţi fiind în situaţia de a îmbunătăţi actul educaţional formal prin ore suplimentare. Un motiv serios de îngrijorare pentru apelul la meditaţii este şi faptul că 43% dintre români consideră că profesorii nu îşi fac datoria la şcoală. Părinţii elevilor apelează la meditaţii pentru că vor să aibă un copil bine pregătit (91%), la solicitarea profesorilor (43%) şi pentru că şi alţi părinţi fac acelaşi lucru (42%).Cei mai mulţi dintre părinţii care îşi trimit copii la meditaţii sunt convinşi că elevii sau copii lor vor avea note mai mari (52%) şi că au şanse mai mari de a urma o facultate (57%). Matematica (88%) şi limba şi literatura română (60%) sunt materiile cel mai des invocate ca obiect al meditaţiilor. Prestaţia ministrului actual al Educaţiei, Daniel Funeriu, este considerată în ansamblu ca modestă, 34% dintre respondenţi catalogând-o drept proastă, iar 27% apreciind-o ca fiind foarte proastă, în timp ce 27% sunt mulţumiţi de rezultatele acestuia, iar numai 1% foarte mulţumiţi. În plus, ponderea covârşitoare a respondenţilor (86%) spun că schimbările legislaţiei din domeniul educaţiei sunt prea frecvente, iar 80% susţin că dotarea şcolilor este deficitară. Un alt motiv de reproş ţine de nivelul scăzut al siguranţei în şcoli şi exigenţa scăzută a profesorilor. Astfel, 86% dintre părinţi sunt îngrijoraţi de nivelul scăzut al siguranţei în şcoli, 97% dintre români consideră că disciplina în şcoli ar trebui crescută, iar 74% dintre aceştia nu sunt de acord că exigenţa ar fi prea mare. Ca o confirmare a nevoii de disciplină, 84% dintre respondenţi doresc reintroducerea uniformelor şcolare. În fine, prezenţa religiei în şcoli este considerat un act necesar, numai 25% dintre români susţinând că promovarea unui cult religios în şcoli ar trebui interzisă, în timp ce 72% sunt în dezacord cu această opţiune. Sondajul IRES a fost efectuat în perioada 6-8 septembrie pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional de 1.316 persoane, cu o marjă de eroare de 2,8%. AGERPRES http://www.agerpres.ro/media/index.php/social/item/28895-Sondaj-IRES-Mai-mult-de-60-dintre-romani-au-o-parere-proasta-despre-scoala-romaneasca.html

HOTNEWS: Sondaj IRES: 69% dintre romani considera invatamantul rupt de realitatile de pe piata muncii, 84% vor reintroducerea uniformei de Alina Neagu HotNews.ro Luni, 13 septembrie 2010, 17:01 Actualitate | Esenţial

Mai mult de jumatate dintre romani (61%) au in general o parere proasta si foarte proasta despre scoala romaneasca, in timp ce doar 36% au o parere buna si foarte buna. Acelasi procent (61%) ar prefera studiul in strainatate pentru copiii lor, arata un sondaj realizat de Institutul Roman pentru Evaluare si Strategie, dat publicitatii odata cu debutul noului an scolar. Sondajul mai arata ca 77% dintre cei intervievati considera ca diplomele nu mai au nicio valoare, 51% spun ca profesorii sunt slab pregatiti, iar 50% dintre parinti ar apela la meditatii pentru copiii lor. Romanii si-ar dori si mai multa siguranta si disciplina in scoli, inclusiv reintroducerea uniformelor (84%).

• Potrivit sondajului, aprecierea generala asupra invatamintului romanesc este una negativa. Cei mai multi dintre romani (61%) au in general o parere proasta si foarte proasta despre scoala romaneasca, in timp ce doar 36% au o parere buna si foarte buna. 61% dintre romani ar prefera studiul in strainatate pentru copiii lor. Comparativ cu invatamantul din Uniunea Europeana, doar un sfert dintre romani (26%) cred ca avem un invatamant mai bun, in timp ce 55% cred ca invatamantul romanesc este mai slab. Principalele motive invocate pentru a justifica aceasta evaluare negativa sunt legate de caracterul neaplicat, lispa de dotare a scolilor si calitatea scazuta a actului educational.

• Invatamantul romanesc este perceput ca fiind preponderent centrat pe informatie si rupt de realitatile de pe piata muncii - 69% dintre respondenti considera ca invatamantul romanesc nu ii pregateste pe elevi pentru viata, ceea ce demonstreaza un caracter formativ scazut al invatamantului actual. Concluzia este intarita si de faptul ca 78% dintre romani apreciaza ca invatamantul este centrat prea mult pe informatie si mai putin pe formarea de competente. Evaluarea se regaseste si atunci cand 77% din respondenti afirma ca tinerii nu sunt pregatiti sa faca fata pe piata muncii iar 95% dintre romani considera ca reinfiintarea scolilor profesionale sau de meserii ar fi un lucru benefic.

• Scoala romaneasca scoate absolventi slab pregatiti si se confrunta cu o devalorizare a diplomelor, cred cei mai multi dintre respondenti. 71% dintre ei considera ca absolventii de facultate sunt slab pregatiti, iar 77% ca diplomele nu mai au nici o valoare.

• Prestatia ministrului actual al Educatiei este considerata ca fiind modesta - 86% dintre cei chestionati spun ca schimbarile frecvente ale legislatiei din domeniul educatiei sunt prea frecvente, iar 80% sustin ca dotarea scolilor este deficitara. Un alt motiv de repros tine de nivelul scazut al sigurantei in scoli si exigenta scazuta a profesorilor. 86% dintre parinti sunt ingrijorati de nivelul scazut al sigurantei in scoli, 97% dintre romani considera ca disciplina in scoli ar trebui crescuta, iar 74% dintre acestia nu sunt de acord ca exigenta ar fi prea mare. Ca o confirmare a nevoii de disciplina, 84% dintre respondenti doresc reintroducerea uniformelor scolare.

• Profesorii sunt perceputi ca fiind prost platiti si relativ slab pregatiti. 80% dintre respondenti considera ca profesorii sunt prost platiti, iar 51% apreciaza ca acestia sunt slab pregatiti, in timp ce doar 41% cred ca sunt bine pregatiti. Invatamantul de stat este perceput ca fiind mai bun decat cel privat (60%), doar 1/3 dintre respondenti avand o parere contrara.

• Invatamantul din trecut este idealizat si considerat mai bun fata de cel din prezent, 86% dintre cei chestionati considerand ca actualii elevi sunt mai slab pregatiti decat cei din trecut. Actualul sistem de examinare este considerat ineficient, 71% dintre respondenti apreciind ca ar trebui reintrodus examenul la liceu iar 79%, examenul de treapta a II-a in liceu.

• Meditatiile si orele suplimentare sunt la moda, 50% dintre parintii chestionati afirmand ca sunt in situatia de a imbunatati actul educational formal prin ore suplimentare. Un motiv serios de ingrijorare pentru apelul la meditatii este si faptul ca 43% dintre romani considera ca profesorii nu isi fac datoria la scoala. Parintii elevilor apeleaza la meditatii pentru ca vor sa aiba un copil bine pregatit (91%), la solicitarea profesorilor (43%) si pentru ca si alti parinti fac acelasi lucru (42%). Cei mai multi dintre parintii care isi trimit copiii la meditatii sunt convinsi ca acestia vor avea note mai mari (52%) si ca au sanse mai mari de a urma o facultate (57%). Matematica (88%) si limba si literatura romana (60%) sunt materiile cel mai des invocate ca obiect al meditatiilor.

• Prezenta religiei in scoli este considerata un act necesar - doar 25% dintre cei intervievati sustin ca promovarea unui cult religios in scoli ar trebui interzisa, in timp ce 72% sunt in dezacord cu aceasta optiune.

Sondajul Institutului Roman pentru Evaluare si Strategie a fost realizat in perioada 6-8 septembrie, pe un esantion de 1.316 persoane, reprezentativ pentru populatia adulta, si are o marja de eroare de plus/minus 2,8%. http://www.hotnews.ro/stiri-esential-7785620-sondaj-ires-69-dintre-romani-considera-invatamantul-rupt-realitatile-piata-muncii-84-vor-reintroducerea-uniformei.htm

GAZETA DE NORD-VEST: Studiu IRES: Peste 60% dintre părinţi ar prefera să-şi trimită copiii la studii în străinătate

Autor GNVSocial13 Septembrie 2010 Românii au o părere proastă despre învăţămîntul românesc, astfel că 61 la sută dintre ei ar prefera să-şi trimită copiii la studii în străinătate, potrivit unui sondaj realizat de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategii.

Învăţământ rupt de realitate Sondajul realizat pe 1.316 indivizi cu vârste peste 18 ani, în perioada 6-8 septembrie, arată că aprecierea generală a românilor asupra învăţămîntului naţional este negativă. Cei mai mulţi dintre români (61%) au în general o părere proastă şi foarte proastă despre scoala românească, în timp ce doar 36% au o părere bună şi foarte bună. De asemenea, 61% dintre români ar prefera să-şi trimită copiii la studii în străinătate. Comparativ cu învăţământul din Uniunea Europeană,

doar un sfert dintre români (26%) cred că în România este un învăţământ mai bun, în timp ce 55% cred că învăţământul românesc este mai slab. Principalele motive invocate pentru a justifica această evaluare negativă sunt legate de caracterul neaplicat, lipsa de dotare a şcolilor şi calitatea scăzută a actului educaţional. Totodată, învăţământul românesc este perceput ca fiind preponderent centrat pe informaţie şi rupt de realităţile de pe piaţa muncii. Astfel că 69% dintre români consideră că învăţământul românesc nu îi pregăteşte pe elevi pentru viaţă, ceea ce demonstrează un caracter formativ scăzut al învăţământului actual. Concluzia este întărită şi de faptul că 78% dintre români apreciază că învăţământul este centrat prea mult pe informaţie şi mai puţin pe formarea de competenţe. Evaluarea se regăseşte şi atunci când 77% din respondenţi afirmă că tinerii nu sunt pregătiţi să facă faţă pe piaţa muncii, iar 95% dintre români consideră că reînfiinţarea şcolilor profesionale sau de meserii ar fi un lucru benefic. Repondenţii sondajului IRES sunt de părere că şcoala românească scoate absolvenţi slab pregătiţi şi se confruntă cu o devalorizare a diplomelor. “Ruptura dintre actul educaţional şi cerinţele de piaţa muncii este confirmată şi de faptul că 71% dintre români consideră că absolvenţii de facultate sunt slab pregătiţi, iar 77% cred că diplomele nu mai au nicio valoare’, arată acelaşi document. Un ministru “modest“, profesori slab pregătiţi În opinia participanţilor la studiu, prestaţia ministrului actual al Educaţiei este apreciată drept “modestă”. Marea majoritate a respondenţilor (86%) spun că schimbările frecvente ale legislaţiei din domeniul educaţiei sunt prea frecvente, iar 80% susţin că dotarea şcolilor este deficitară. Un alt motiv de nemulţumire al românilor ţine de nivelul scăzut al siguranţei în scoli şi

exigenţa scăzută a profesorilor. Astfel că 86% dintre părinţi sunt îngrijoraţi de nivelul scăzut al siguranţei în şcoli, 97% dintre români consideră că disciplina în şcoli ar trebui crescută, iar 74% dintre aceştia nu sunt de acord că exigenţa ar fi prea mare. Ca o confirmare a nevoii de disciplină, 84% dintre respondenţi doresc reintroducerea uniformelor şcolare, arată sondajul IRES. Profesorii sunt percepuţi de către participanţii la sondaj ca angajaţi prost plătiţi şi relativ slab pregătiţi. Aproape 80% dintre români consideră că profesorii sunt prost plătiţi, iar 51% apreciază că aceştia sunt slab pregătiţi, în timp ce doar 41% cred că sunt bine pregătiţi. Totuşi, învăţământul de stat este perceput ca fiind mai bun decât cel privat (60%), doar 1/3 dintre respondenţi având o părere contrară. Repondenţii consideră mult mai bun învăţământul din trecut, decât cel de azi. Românii vor să fie reintrodus examenul la liceu Învăţământul din trecut este idealizat şi considerat mai bun faţă de cel din prezent, 86% dintre români considerând că actualii elevi sunt mai slab pregătiţi decât cei din trecut. Actualul sistem de examinare este considerat ineficient, 71% dintre respondenţi apreciind ar că trebui reintrodus examenul la liceu, iar 79%, examentul de treapta a II-a în liceu. Repondenţii spun că apelul la meditaţii sau la ore suplimentare este la modă, 50% dintre părinţi fiind în situaţia de a îmbunătăţi actul educaţional formal prin ore suplimentare. Un motiv serios de îngrijorare pentru apelul la meditaţii este şi faptul că 43% dintre români consideră că profesorii nu îşi fac datoria la şcoală. Părinţii elevilor apelează la meditaţii pentru că vor să aibă un copil bine pregătit (91%), la solicitarea profesorilor (43%) şi pentru că şi alţi părinţi fac acelaşi lucru (42%). Cei mai mulţi dintre părinţii care îşi trimit copii la meditaţii sunt convinşi că elevii sau copiii lor vor avea note mai mari (52%) şi că au şanse mai mari de a urma o facultate (57%). Matematica (88%) şi limba şi literatura română (60%) sunt materiile cel mai des invocate ca obiect al meditaţiilor. În opinia repondenţilor, prezenţa religiei în şcoli este considerată un act necesar. Numai 25% dintre români susţin că promovarea unui cult religios în şcoli ar trebui interzisă, în timp ce 72% sunt în dezacord cu studiul religiei.

http://www.gazetanord-vest.ro/2010/09/13/studiu-ires-peste-60-dintre-parinti-ar-prefera-sa-si-trimita-copiii-la-studii-in-strainatate/

REALITATEA: Sondaj IRES. De ce îşi dau românii copiii la meditaţii 14 sep 2010, 10:56 | D.D. | REALITATEA.NET Jumătate dintre părinţii români spun că au apelat la meditaţii pentru copiii lor. Principala materie pentru care a fost nevoie de ore suplimentare a fost matematica, arată un studiu realizat de Institutul Român de Evaluare şi Strategie.

Elevii români au nevoie de meditaţii pentru a se descurca în viaţă / FOTO: Grup RC

Jumătate dintre elevii români au luat meditaţii, arată o cercetare realizată de IRES în perioada 6-8 septembrie 2010. Procentul părinţilor care susţin că nu şi-au trimis copiii la ore suplimentare este de 47%. De cele mai multe

ori profesorii „angajaţi” pentru meditaţii au provenit de la o şcoală diferită, materia cea mai predilectă la care a fost nevoie de cursuri în plus fiind matematica – 88%. Fizica a fost şi ea o problemă pentru 21% dintre elevi.

43% dintre părinţi spun că principalul motiv pentru care au apelat la meditaţii este acela că profesorii nu îşi fac bine treaba la orele de curs, 91% declară că şi-au dorit un copil mai bine pregătit, 43% pentru că li s-a spus de către profesorii de la curs că ai lor copii ar avea nevoie de o pregătire în privat. Mimetismul a jucat şi el un rol important: 41% din cei care au răspuns chestionarului afirmă că şi-au trimis copiii la meditaţii pentru că aşa au văzut că fac şi alţi părinţi, în timp ce 52% dintre adulţii cu urmaşi cred că cei din urmă vor avea astfel rezultate mai bune. Ceva mai mulţi – 57% văd în meditaţii cheia succesului pentru ca odraslele lor să intre la liceu şi facultate. Sondajul IRES a fost realizat pe un eşantion de 1316 indivizi şi are o marjă de eroare de +- 2,8%.

http://www.realitatea.net/sondaj-ires-de-ce-isi-dau-romanii-copiii-la-meditatii_745211.html

dailybusiness.ro: Peste 60% dintre parinti ar prefera sa-si trimita copii la studii in strainatate Publicat pe 13 Sep. 2010

Romanii au o parere proasta despre invatamintului romanesc, astfel ca 61 la suta dintre ei ar prefera sa-si trimita copiii la studii in strainatate, potrivit unui sondaj realizat de Institutul Roman pentru Evaluare si Strategii (IRES), citat de Mediafax. Sondajul realizat pe 1.316 indivizi cu varste peste 18 ani, in perioada 6-8 spetembrie, arata ca aprecierea generala a romanilor asupra invatamintului national este negativa. Cei mai multi dintre romani (61%) au in general o parere proasta si foarte proasta despre scoala romaneasca, in timp ce doar 36% au o parere buna si foarte buna. De asemenea, 61% dintre romani ar prefera sa-si trimita copii la studii in strainatate. Comparativ cu invatamantul din Uniunea Europeana, doar un sfert dintre romani (26%) cred ca in Romania este un invatamant mai bun, in timp ce 55% cred ca invatamantul romanesc este mai slab. Principalele motive invocate pentru a justifica aceasta evaluare negativa sunt legate de caracterul neaplicat, lispa de dotare a scolilor si calitatea scazuta a actului educational. Totodata, invatamantul romanesc este perceput ca fiind preponderent centrat pe informatie si rupt de realitatile de pe piata muncii. Astfel ca 69% dintre romani considera ca invatamantul romanesc nu ii pregateste pe elevi pentru viata, ceea ce demonstreaza un caracter formativ scazut al invatamantului actual. Concluzia este intarita si de faptul ca 78% dintre romani apreciaza ca invatamantul este centrat prea mult pe informatie si mai putin pe formarea de competente. Evaluarea se regaseste si atunci cand 77% respondentii afirma ca tinerii nu sunt pregatiti sa faca fata pe piata muncii, iar 95% dintre romani considera ca reinfiintarea scolilor profesionale sau de meserii ar fi un lucru benefic. Repondentii sondajului IRES sunt de parere ca scoala romaneasca scoate absolventi slab pregatiti si se confrunta cu o devalorizare a diplomelor. "Ruptura dintre actul educational si cerintele de piata muncii este confirmata si de faptul ca 71% dintre romani considera ca absolventii de facultate sunt slab pregatiti, iar 77% cred ca diplomele nu mai au nicio valoare', arata acelasi document.

In opinia participantilor la studiu, prestatia ministrului actual al Educatiei este apreciata drept "modesta". Marea majoritate a respondentilor (86%) spun ca schimbarile frecvente ale legislatiei din domeniul educatiei sunt prea frecvente, iar 80% sustin ca dotarea scolilor este deficitara. Un alt motiv de nemultumire al romanilor tine de nivelul scazut al sigurantei in scoli si exigenta scazuta a profesorilor. Astfel ca 86% dintre parinti sunt ingrijorati de nivelul scazut al sigurantei in scoli, 97% dintre romani considera ca disciplina in scoli ar trebui crescuta, iar 74% dintre acestia nu sunt de acord ca exigenta ar fi prea mare. Ca o confirmare a nevoii de disciplina, 84% dintre respondenti doresc reintroducerea uniformelor scolare, arata sondajul IRES. Profesorii sunt perceputi de catre participantii la sondaj ca angajati prost platiti si relativ slab pregatiti. Aproape 80% dintre romani considera ca profesorii sunt prost platiti, iar 51% apreciaza ca acestia sunt slab pregatiti, in timp ce doar 41% cred ca sunt bine pregatiti. Totusi, invatamantul de stat este perceput ca fiind mai bun decat cel privat (60%), doar 1/3 dintre respondenti avand o parere contrara. Repondetii considera mult mai bun invatamantul din trecut, decat cel de azi. Invatamantul din trecut este idealizat si considerat mai bun fata de cel din prezent, 86% dintre romani considerand ca actualii elevi sunt mai slab pregatiti decat cei din trecut. Actualul sistem de examinare este considerat ineficient, 71% dintre respondenti apreciind ar ca trebui reintrodus examenul la liceu, iar 79%, examentul de treapta a II-a in liceu. Repondentii spun ca apelul la meditatii sau la ore suplimentare este la moda, 50% dintre parinti fiind in situatia de a imbunatati actul educational formal prin ore suplimentare. Un motiv serios de ingrijorare pentru apelul la meditatii este si faptul ca 43% dintre romani considera ca profesorii nu isi fac datoria la scoala. Parintii elevilor apeleaza la meditatii pentru ca vor sa aiba un copil bine pregatit (91%), la solicitarea profesorilor (43%) si pentru ca si alti parinti fac acelasi lucru (42%). Cei mai multi dintre parintii care isi trimit copii la meditatii sunt convinsi ca elevii sau

copii lor vor avea note mai mari (52%) si ca au sanse mai mari de a urma o facultate (57%). Matematica (88%) si limba si literatura romana (60%) sunt materiile cel mai des invocate ca obiect al meditatiilor. In opinia repondentilor, prezenta religiei in scoli este considerata un act necesar. Numai 25% dintre romani sustin ca promovarea unui cult religios in scoli ar trebui interzisa, in timp ce 72% sunt in dezacord cu studiul religiei.

http://www.dailybusiness.ro/tipareste-stire/peste-60-dintre-parinti-ar-prefera-sa-si-trimita-copii-la-studii-in-strainatate-48959

PUTEREA: Peste 60% dintre români vor să-şi trimită copiii la studii în străinătate

Autor: • Categoria: Social • Publicat la: 2010-09-13 17:48:08

Românii au o părere proastă despre învăţămîntului românesc, astfel că 61 la sută dintre ei ar prefera să-şi trimită copiii la studii în străinătate, potrivit unui sondaj realizat de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategii.

Sondajul realizat pe 1.316 indivizi cu vârste peste 18 ani, în perioada 6-8 spetembrie, arată că aprecierea generală a românilor asupra învăţămîntului naţional este negativă.

Cei mai mulţi dintre români (61%) au în general o părere proastă şi foarte proastă despre scoala românească, în timp ce doar 36% au o părere bună şi foarte bună. De asemenea, 61% dintre români ar prefera să-şi trimită copii la studii în străinătate.

Comparativ cu învăţământul din Uniunea Europeană, doar un sfert dintre români (26%) cred că în România este un învăţământ mai bun, în timp ce 55% cred că învăţământul românesc este mai slab. Principalele motive invocate pentru a justifica această evaluare negativă sunt legate de caracterul neaplicat, lispa de dotare a şcolilor şi calitatea scăzută a actului educaţional.

Totodată, învăţământul românesc este perceput ca fiind preponderent centrat pe informaţie şi rupt de realităţile de pe piaţa muncii.

Astfel că 69% dintre români consideră că învăţământul românesc nu îi pregăteşte pe elevi pentru viaţă, ceea ce demonstrează un caracter formativ scăzut al învăţământului actual.

Concluzia este întărită şi de faptul că 78% dintre români apreciază că învăţământul este centrat prea mult pe informaţie şi mai puţin pe formarea de competenţe. Evaluarea se regăseşte şi atunci când 77% respondenţii afirmă că tinerii nu sunt pregătiţi să facă faţă pe piaţa muncii, iar 95% dintre români consideră că reînfiinţarea şcolilor profesionale sau de meserii ar fi un lucru benefic.

Repondenţii sondajului IRES sunt de părere că şcoala românească scoate absolvenţi slab pregătiţi şi se confruntă cu o devalorizare a diplomelor.

"Ruptura dintre actul educaţional şi cerinţele de piaţa muncii este confirmată şi de faptul că 71% dintre români consideră că absolvenţii de facultate sunt slab pregătiţi, iar 77% cred că diplomele nu mai au nicio valoare', arată acelaşi document.

În opinia participanţilor la studiu, prestaţia ministrului actual al Educaţiei este apreciată drept "modestă".

Marea majoritate a respondenţilor (86%) spun că schimbările frecvente ale legislaţiei din domeniul educaţiei sunt prea frecvente, iar 80% susţin că dotarea şcolilor este deficitară.

Un alt motiv de nemulţumire al românilor ţine de nivelul scăzut al siguranţei în scoli şi exigenţa scăzută a profesorilor.

Astfel că 86% dintre părinţi sunt îngrijoraţi de nivelul scăzut al siguranţei în şcoli, 97% dintre români consideră că disciplina în şcoli ar trebui crescută, iar 74% dintre aceştia nu sunt de acord că exigenţa ar fi prea mare. Ca o confirmare a nevoii de disciplină, 84% dintre respondenţi doresc reintroducerea uniformelor şcolare, arată sondajul IRES.

Profesorii sunt percepuţi de către participanţii la sondaj ca angajaţi prost plătiţi şi relativ slab pregătiţi.

Aproape 80% dintre români consideră că profesorii sunt prost plătiţi, iar 51% apreciază că aceştia sunt slab pregătiţi, în timp ce doar 41% cred că sunt bine pregătiţi.

Totuşi, învăţământul de stat este perceput ca fiind mai bun decât cel privat (60%), doar 1/3 dintre respondenţi având o părere contrară.

Repondeţii consideră mult mai bun învăţământul din trecut, decât cel de azi.

Învăţământul din trecut este idealizat şi considerat mai bun faţă de cel din prezent, 86% dintre români considerând că actualii elevi sunt mai slab pregătiţi decât cei din trecut.

Actualul sistem de examinare este considerat ineficient, 71% dintre respondenţi apreciind ar că trebui reintrodus examenul la liceu, iar 79%, examentul de treapta a II-a în liceu.

Repondenţii spun că apelul la meditaţii sau la ore suplimentare este la modă, 50% dintre părinţi fiind în situaţia de a îmbunătăţi actul educaţional formal prin ore suplimentare.

Un motiv serios de îngrijorare pentru apelul la meditaţii este şi faptul că 43% dintre români consideră că profesorii nu îşi fac datoria la şcoală.

Părinţii elevilor apelează la meditaţii pentru că vor să aibă un copil bine pregătit (91%), la solicitarea profesorilor (43%) şi pentru că şi alţi părinţi fac acelaşi lucru (42%).

Cei mai mulţi dintre părinţii care îşi trimit copii la meditaţii sunt convinşi că elevii sau copii lor vor avea note mai mari (52%) şi că au şanse mai mari de a urma o facultate (57%). Matematica (88%) şi limba şi literatura română (60%) sunt materiile cel mai des invocate ca obiect al meditaţiilor.

În opinia repondenţilor, prezenţa religiei în şcoli este considerată un act necesar. Numai 25% dintre români susţin că promovarea unui cult religios în şcoli ar trebui interzisă, în timp ce 72% sunt în dezacord cu studiul religiei.

http://www.puterea.ro/news8639/Peste-60--dintre-romani-vor-sa-si-trimita-copiii-la-studii-in-strainatate.htm

ZIUA DE CLUJ: Românii nu mai dau doi bani pe învăţământ de Valentin Malaescu, 13 septembrie 2010, 22:46 Potrivit unui sondaj IRES, condus de sociologul Vasile Dâncu, mai mult de trei sferturi dintre români consideră că diplomele obţinute în ţară n-au nici o valoare.

În prima zi a noului an şcolar, IRES, institut condus de sociologul clujean Vasile Dâncu, a publicat un sondaj de opinie privind modul în care este perceput învăţământul românesc. În funcţie de întrebare, numărul nemulţumiţilor variază între 60 şi 80%. Aproape două treimi dintre români (61%) au o părere proastă şi foarte proastă despre învăţământul românesc, iar 55% apreciază şcoala românească drept

mai slabă decât şcolile din celelalte state UE. Doar un sfert dintre noi, (26%), consideră că avem o şcoală mai bună decât restul comunităţii europene. 86% dintre respondenţi cred că elevii de azi sunt mai slab pregătiţi decât cei din trecut, 71% apreciază absolvenţii de facultăţi ca “slab pregătiţi” şi mai bine de trei sferturi dintre români (77%) sunt de părere că “diplomele de azi nu mai au nici o valoare”. Acelaşi procent apreciază că tinerii nu sunt pregătiţi pentru a face faţă pe piaţa muncii, iar 69% susţin că şcoala îi pregăteşte pe elevi pentru viaţă în mică şi foarte mică măsură. Respondenţii au identificat şi principalele carenţe ale învăţământului românesc. Astfel, 78% reclamă faptul că învăţământul românesc este mult prea centrat pe informaţie şi prea puţin pe formarea de competenţe, 51% dau vina pe profesorii slab pregătiţi, 63% se plâng de orarul mult prea încărcat al elevilor. 86% acuză mult prea desele schimbări legislative privind educaţia, în vreme ce 80% consideră deficitară dotarea şcolilor. De asemenea, 82% opinează că siguranţa elevilor în şcoli lasă de dorit. Totuşi, 60% sunt de părere că învăţământul de stat este mai bun decât cel privat. 71% dintre români apreciază că, în ultimul an, ministrul Educaţiei, Daniel Funeriu, a avut o activitate proastă şi foarte proastă. Românii înclină să găsească drept soluţie a redresării nivelului învăţământului românesc revenirea la câteva reguli din vremea comunismului. Aşa se face că 84% cer reintroducerea uniformei şcolare în învăţământul primar, gimnazial şi liceal, 73% - reintroducerea examenului de admitere în treapta a doua de liceu, iar 71% solicită revenirea la concursurile clasice de admitere, fără a mai conta aşa-zisul dosar. În fine, 97% deplâng disciplina insuficientă din şcoli. În schimb, 72% aprobă promovarea unui cult religios în şcoală şi doar 25% contestă acest lucru. 61% dintre români consideră că singura şansă pentru copiii lor este să meargă la studii în străinătate, iar 42% cred că, după absolvire, nu mai e cazul să revină în ţară. Exact jumătate dintre români spun că apelează la meditaţii pentru copiii lor. Majoritatea dintre aceştia o fac pentru matematică. Următoarele materii pentru care se apelează la profesori particulari sunt limba şi literatura română - 59,6%, o limbă străină - 44% şi fizica - 21%. Sondajul a fost realizat în perioada 6-8 septembrie, pe un eşantion de 1.316

persoane majore şi are o eroare maximă tolerată de +/- 2,8%. Am greşit drumul, dar suntem optimişti Sondajul IRES relevă şi o nemulţumire fără precedent după 1989, în privinţa modului în care merg lucrurile în România. Nu mai puţin de 86% dintre respondenţi sunt de părere că lucrurile merg într-o direcţie greşită şi doar 9% spun că ţara merge într-o direcţie bună. Cu toate astea, românii nu şi-au pierdut încă optimismul. 43% afirmă că privesc viitorul cu optimism, 37% sunt rezervaţi şi doar 18% susţin că nu se mai aşteaptă la nimic bun.

http://www.ziuadecj.ro/politica/romanii-nu-mai-dau-doi-bani-pe-invatamant--50660.html

ȘTIRILE PRO TV: Clopotelul a sunat! Profesori lipsa,sute de scoli fara autorizatie sanitara acum 17 ore 18 minute PRO TV

UPDATE: Scoala incepe sub semnul cifrei 13, in septembrie 2010. Clopotelul a anuntat luni ca sistemul de invatamant romanesc are grave probleme.

TAGURI: sistem scolar, Daniel Funeriu

Suntem pe minus cu mii de dascali, iar cei care n-au parasit corabia, au boicotat deschiderile festive si si-au pus ostentativ in piept fluturasul de salariu.

Scolile raman in majoritate paraginite si fara autorizatii sanitare, iar copiii s-au trezit ca din aceasta toamna au alti colegi, dupa ce s-au comasat clasele.

Aproape 200 de elevi de la o scoala din Hunedoara au fost mutati in alte doua institutii. Parintii insa nici nu vor sa auda, pentru ca zona in care sunt trimisi copiii lor este rau famata. Asa ca, luni, i-au adus la vechea generala, acolo unde au contribuit ani de zile la fondul clasei si la fondul scolii.

Din acelasi motiv a iesit scandal si la Scoala Nr.7 din Targu Jiu, desi institutia si-a pierdut deocamdata statutul juridic.

In Prahova, comasarea a dat nastere unor situatii si mai penibile. Dupa ce Ministerul Educatiei a platit 100.000 de lei pentru renovarea unei cladiri cu gresie, faianta, parchet, geamuri noi si sistem de alarma, scoala a fost desfiintata.

Surpriza neplacuta si intr-o localitate din Alba. Din patru clase s-a format una singura, desi elevii sunt de varste diferite, iar unii dintre ei au dizabilitati.

De parca toate aceste probleme nu ar fi suficiente, profesorii vin si ei cu ale lor - teama zilei de maine si lefurile de mizerie. In semn de protest fata de reducerea de 25%, unii au intrat luni la ore cu fluturasii de salariu in piept.

Ministrul educatiei se rezuma doar la promisiuni: "Cand se va redresa tara vor fi primii care vor avea parte de salarii mai mari", a spus ministrul educatiei, Daniel Funeriu. Asta daca nu vor pleca inainte la cules de capsuni... La toate probleme se mai adauga si scolile neavizate sanitar, unele dintre ele avand inca WC in curte. Asta in conditiile in care cladiri abia renovate sunt desfiinate.

Mai punem si lipsa profesorilor calificati sau chiar lipsa oricarui cadru didactic si incepem sa intelegem de ce peste 60% dintre romani au o parere proasta si foarte proasta despre scolile de stat.

Asta a reiesit dintr-un studiu IRES (Institutul Roman pentru Evaluare si Strategie), care arata ca, in acelasi procent, parintii si-ar trimite mai degraba copiii catre scolile private. Evident, daca isi permit. Totusi, in schimbul sumelor foarte mari de bani, elevii au parte de profesori motivati, programe atractive si, de cele mai multe ori, drumul spre straintate asigurat. Cadrele didactice membre ale Sindicatului Liber din Invatamantul Preuniversitar Cluj (SLIPC) au protestat fata de reducerile salariale din educatie purtand fluturasul de salariu prins in piept, pe care scrie"Minus 25%". Liderul SLIPC, Lucia Cojocaru, a declarat, luni, ca este vorba despre o forma de "protest tacit" prin care vor sa atraga atentia parintilor si autoritatilor fata de reducerea salariilor in sistemul de invatamant. Ministrul educatiei, Daniel Funeriu, a declarat, luni dimineata, la deschiderea anului scolar la Liceul Pedagogic "Dimitrie Tichindeal" din Arad, unde participa alaturi de lideri locali ai PDL, ca recredibilizarea invatamantului romanesc este principala misiune a mandatului sau de ministru. "Tot ce face Ministerul Educatiei, tot ce face Guvernul este pentru ca ei (n.r. - elevii) sa poata avea multa multa incredere in acest sistem de invatamant. (...)De aceea, recredibilizarea invatamantului romanesc este principala misiune a mandatului meu de ministru al Educatiei", a afirmat Funeriu. In total, trei milioane de elevi si prescolari au inceput luni cursurile. Noul an scolar care va avea 36 de saptamani de cursuri, insumand 177 de zile lucratoare, cu patru mai multe decat in anii scolari precedenti, elevii urmand sa incheie cursurile in 17 iunie 2011.

Elevii vor incheia cursurile vineri, 17 iunie 2011. Finalizarea cursurilor mai devreme este insa anuntata in metodologia de organizare a examenului national si a celui de bacalaureat. Elevii claselor a VIII-a vor finaliza cursurile cu o saptamana mai devreme de 17 iunie, respectiv in 10 iunie, iar liceenii din clasele a XII-a si, respectiv, a XIII-a vor termina cursurile in 27 mai.

Anul scolar 2010/2011 e structurat pe doua semestre. Astfel, in semestrul I sunt programate cursuri in intervalul 13 septembrie - 21 decembrie. In perioada 1 - 7 noiembrie, clasele din invatamantul primar si grupele din invatamantul prescolar vor fi in vacanta.

Elevii vor avea vacanta de iarna din 22 decembrie 2010 pana in 4 ianuarie 2011. Cursurile semestrului I vor fi reluate in 5 ianuarie 2011 si vor dura pana in 28 ianuarie.

Vacanta intersemestriala este programata pentru intervalul 29 ianuarie - 6 februarie 2011.

Cursurile in semestrul al doilea incep in 7 februarie 2011 si dureaza pana in 15 aprilie. Din 16 aprilie si pana in 25 aprilie 2011 elevii vor fi in vacanta de primavara, cursurile semestrului al doilea urmand sa fie reluate in 26 aprilie. Semestrul al doilea se va incheia in 17 iunie.

Elevii vor fi in vacanta de vara din 18 iunie pana in 11 septembrie, cu o saptamana mai putin decat in anul scolar 2009-2010. Totodata, elevii nu vor merge la cursuri nici in zilele libere prevazute de lege.

Tezele din semestrul I al anului scolar 2010-2011 vor fi sustinute, de regula, pana la data de 17 decembrie 2010, iar cele de pe semestrul al doilea, pana la data de 20 mai 2011.

http://stirileprotv.ro/stiri/social/clopotelul-ruginit-a-sunat-peste-3-milioane-de-copii-incep-scoala-azi.html

MONITORUL DE SUCEAVA: Peste 60 la sută dintre părinţi ar prefera să-şi trimită copiii la studii în străinătate Actualitate national

Românii au o părere proastă despre învăţământului românesc, astfel că 61 la sută dintre ei ar prefera să-şi trimită copiii la studii în străinătate, potrivit unui sondaj realizat de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategii. Sondajul realizat pe 1.316 indivizi cu vârste peste 18 ani, în perioada 6-8 septembrie, arată că aprecierea generală a românilor asupra învăţământului naţional este negativă.

Cei mai mulţi dintre români (61%) au în general o părere proastă şi foarte proastă despre şcoala românească, în timp ce doar 36% au o părere bună şi foarte bună. De asemenea, 61% dintre români ar prefera să-şi trimită copiii la studii în străinătate. Învăţământul românesc, rupt de realitate Comparativ cu învăţământul din Uniunea Europeană, doar un sfert dintre români (26%) cred că în România este un învăţământ mai bun, în timp ce 55% cred că învăţământul românesc este mai slab. Principalele motive invocate pentru a justifica această evaluare negativă sunt legate de caracterul neaplicat, lipsa de dotare a şcolilor şi calitatea scăzută a actului educaţional. Totodată, învăţământul românesc este perceput ca fiind preponderent centrat pe informaţie şi rupt de realităţile de pe piaţa muncii.

Astfel că 69% dintre români consideră că învăţământul românesc nu îi pregăteşte pe elevi pentru viaţă, ceea ce demonstrează un caracter formativ scăzut al învăţământului actual. Concluzia este întărită şi de faptul că 78% dintre români apreciază că învăţământul este centrat prea mult pe informaţie şi mai puţin pe formarea de competenţe. Evaluarea se regăseşte şi atunci când 77% respondenţii afirmă că tinerii nu sunt pregătiţi să facă faţă pe piaţa muncii, iar 95% dintre români consideră că reînfiinţarea şcolilor profesionale sau de meserii ar fi un lucru benefic. Devalorizarea diplomelor Respondenţii sondajului IRES sunt de părere că şcoala românească scoate absolvenţi slab pregătiţi şi se confruntă cu o devalorizare a diplomelor. "Ruptura dintre actul educaţional şi cerinţele de piaţa muncii este confirmată şi de faptul că 71% dintre români consideră că absolvenţii de facultate sunt slab pregătiţi, iar 77% cred că diplomele nu mai au nici o valoare', arată acelaşi document. În opinia participanţilor la studiu, prestaţia ministrului actual al Educaţiei este apreciată drept "modestă". Marea majoritate a respondenţilor (86%) spun că schimbările frecvente ale legislaţiei din domeniul educaţiei sunt prea frecvente, iar 80% susţin că dotarea şcolilor este deficitară. Un alt motiv de nemulţumire al românilor ţine de nivelul scăzut al siguranţei în scoli şi exigenţa scăzută a profesorilor. Astfel că 86% dintre părinţi sunt îngrijoraţi de nivelul scăzut al siguranţei în şcoli, 97% dintre români consideră că disciplina în şcoli ar trebui crescută, iar 74% dintre aceştia nu sunt de acord că exigenţa ar fi prea mare. Ca o confirmare a nevoii de disciplină, 84% dintre respondenţi doresc reintroducerea uniformelor şcolare, arată sondajul IRES. Profesorii sunt percepuţi de către participanţii la sondaj ca angajaţi prost plătiţi şi relativ slab pregătiţi. Aproape 80% dintre români consideră că profesorii sunt prost plătiţi, iar 51% apreciază că aceştia sunt slab pregătiţi, în timp ce doar 41% cred că sunt bine pregătiţi. Totuşi, învăţământul de stat este perceput ca fiind mai bun decât cel privat (60%), doar 1/3 dintre respondenţi având o părere contrară. Învăţământul din trecut, mai bun decât cel de azi Respondeţii consideră mult mai bun învăţământul din trecut, decât cel de azi. Învăţământul din trecut este idealizat şi considerat mai bun faţă de cel din prezent, 86% dintre români considerând că actualii elevi sunt mai slab pregătiţi decât cei din trecut. Actualul sistem de examinare este considerat ineficient, 71% dintre respondenţi apreciind ar că trebui reintrodus examenul la liceu, iar 79%, examenul de treapta a II-a în liceu. Meditaţiile, la modă Repondenţii spun că apelul la meditaţii sau la ore suplimentare este la modă, 50% dintre părinţi fiind în situaţia de a îmbunătăţi actul educaţional formal prin ore suplimentare. Un motiv serios de îngrijorare pentru apelul la meditaţii este şi faptul că 43% dintre români consideră că profesorii nu îşi fac datoria la şcoală.

Părinţii elevilor apelează la meditaţii pentru că vor să aibă un copil bine pregătit (91%), la solicitarea profesorilor (43%) şi pentru că şi alţi părinţi fac acelaşi lucru (42%). Cei mai mulţi dintre părinţii care îşi trimit copii la meditaţii sunt convinşi că elevii sau copii lor vor avea note mai mari (52%) şi că au şanse mai mari de a urma o facultate (57%). Matematica (88%) şi limba şi literatura română (60%) sunt materiile cel mai des invocate ca obiect al meditaţiilor. În opinia repondenţilor, prezenţa religiei în şcoli este considerată un act necesar. Numai 25% dintre români susţin că promovarea unui cult religios în şcoli ar trebui interzisă, în timp ce 72% sunt în dezacord cu studiul religiei.

http://www.monitorulsv.ro/Actualitate-national/2010-09-14/Peste-60-la-suta-dintre-parinti-ar-prefera-sa-si-trimita-copiii-la-studii-in-strainatate

RADIO REȘITA: Studiu: Peste 60% dintre români au o părere proastă şi foarte proastă despre şcoală

Scris de Mirabela Boru in Naţională / 14.09.2010 / 10:37 | fara comentarii | 0 citiri

Aprecierea generală asupra învăţământului românesc este una negativă, potrivit unui sondaj de opinie numit “Percepţia publică a şcolii româneşti” şi realizat în septembrie de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie. Sondajul “Percepţia publică a şcolii româneşti” realizat de IRES, relevă faptul că cei mai mulţi dintre români (61%) au în general o părere proastă şi foarte proastă despre şcoala românească, în timp ce doar 36% au o părere bună şi foarte bună. 61% dintre români ar prefera studiul în străinătate pentru copiii lor. Comparativ cu învăţământul din Uniunea Europeană, doar un sfert dintre români (26%) cred că avem un învăţământ mai bun, în timp ce 55% cred că învăţământul românesc este mai slab. Principalele motive invocate pentru a justifica această evaluare negativă sunt legate de caracterul neaplicat, lispa de dotare a şcolilor şi calitatea scăzută a actului educaţional.

Învăţământul românesc este perceput ca fiind preponderent centrat pe informaţie şi rupt de realităţile de pe piaţa muncii. 69% dintre români consideră că învăţământul românesc nu îi pregăteşte pe elevi pentru viaţă, ceea ce demonstrează un caracter formativ scăzut al învăţământului actual. Concluzia este întărită şi de faptul că 78% dintre români apreciază că învăţământul este centrat prea mult pe informaţie şi mai puţin pe formarea de competenţe. Evaluarea se regăseşte şi atunci când 77% dintre respondenţi afirmă că tinerii nu sunt pregătiţi să facă faţă pe piaţa muncii, iar 95% dintre români consideră că reînfiinţarea şcolilor profesionale sau de meserii ar fi un lucru benefic .

Şcoala românească scoate absolvenţi slab pregătiţi şi se confruntă cu o devalorizare a diplomelor. Ruptura dintre actul educaţional şi cerinţele de piaţa muncii este confirmată

şi de faptul că 71% dintre români consideră că absolvenţii de facultate sunt slab pregătiţi iar 77% cred că diplomele nu mai au nici o valoare.

80% dintre români consideră că profesorii sunt prost plătiţi, iar 51% apreciază că aceştia sunt slab pregătiţi, în timp ce doar 41% cred că sunt bine pregătiţi. Învăţământul de stat este perceput ca fiind mai bun decât cel privat (60%), doar 1/3 dintre respondenţi având o părere contrară.

Învăţământul din trecut este idealizat şi considerat mai bun faţă de cel din prezent, 86% dintre români considerând că actualii elevi sunt mai slab pregătiţi decât cei din trecut. Actualul sistem de examinare este considerat ineficient, 71% dintre respondenţi apreciind ar că trebui reintrodus examenul la liceu, iar 79%, examentul de treapta a II-a în liceu.

Apelul la meditaţii sau la ore suplimentare este la modă, 50% dintre părinţi fiind în situaţia de a îmbunătăţi actul educaţional formal prin ore suplimentare. Un motiv serios de îngrijorare pentru apelul la meditaţii este şi faptul că 43% dintre români consideră că profesorii nu îşi fac datoria la şcoală. Părinţii elevilor apelează la meditaţii pentru că vor să aibă un copil bine pregătit (91%), la solicitarea profesorilor (43%) şi pentru că şi alţi părinţi fac acelaşi lucru (42%).Cei mai mulţi dintre părinţii care îşi trimit copii la meditaţii sunt convinşi că elevii sau copii lor vor avea note mai mari (52%) şi că au şanse mai mari de a urma o facultate (57%). Matematica (88%) şi limba şi literatura română (60%) sunt materiile cel mai des invocate ca obiect al meditaţiilor.

Prezenţa religiei în şcoli este considerat un act necesar. 72% dintre respondenţi au optat pentru promovarea unui cult religios în şcoli.

Studiul a fost efectuat pe 1.316 indivizi care au peste 18 ani iar eroarea maximală tolerată este, potrivit Institutului Român pentru Evaluare şi Strategie, de +/- 2,8%.

http://www.radio-resita.ro/studiu-peste-60-dintre-romani-au-o-parere-proasta-si-foarte-proasta-despre-scoala

EVENIMENTUL ZILEI: EDITORIALUL EVZ: Educaţia şi colacul de pe WC

Autor: Francezii se pregătesc să trimită la Bucureşti noi "loturi" de români de etnie romă, care-i încurcă. Doi părinţi români din trei vor să-şi trimită copiii să studieze în străinătate.

Călin Hera

De ce e văzută România ca un fel de batalion disciplinar? De ce regretă părinţii că n-au plecat din ţară şi îşi doresc ca măcar copiii lor s-o facă? Iată, probabil, cel mai teribil semn că

lucrurile merg dezolant în ţară şi că speranţele au devenit doar dovezi de naivitate. În prima zi a noului an şcolar, o zi de 13, au lipsit, cu mici excepţii, festivităţile organizate de obicei în cinstea politicienilor. Nu, asta nu înseamnă că mai-marii zilei au fost brusc loviţi de decenţă şi bunsimţ. A fost un soi de "ordin pe unitate" menit să-i ferească pe liderii PDL de huidulielile de care au cam avut parte în ultima vreme. Printre cei care "s-au riscat" au fost cei doi F: ministrul educaţiei şi vicepreşedintele PDL Gheorghe Flutur. Amândoi au ales locuri sigure (Funeriu la Arad, Flutur la Suceava), amândoi au generat acelaşi tip de discurs în care principiile corecte s-au transformat în lozinci ("să trecem de la toceală la un învăţământ bazat pe competenţe" - Funeriu, respectiv "elevii trebuie învăţaţi să înveţe" - Flutur). Între timp, la Fâstâci (Vaslui), peste o sută de elevi au început cursurile, în al treilea an consecutiv, în cantonul silvic de la marginea pădurii şi în clădirea fostului dispensar medical (vechea şcoală a fost dărâmată, iar pentru cea nouă nu mai sunt bani), iar la Holdea (Hunedoara) copiii din sat învaţă, tot de trei ani, într-un container lung de cinci metri şi lat de trei (pentru că vechea şcoală e prea dărăpănată). Jurnaliştii prea aleg cazuri răzleţe, prea văd numai aspectele negative. De ce nu vorbiţi despre şcolile autorizate sanitar în care învaţă 90,5% dintre copiii din România, după cum a ţinut să arate ministrul Funeriu? Hai să fim serioşi: ce mare minune e că nouă din zece copii învaţă într-o şcoală autorizată sanitar? I se pare vreo realizare măreaţă ministrului educaţiei dintro ţară membră UE ca, în anul 2010, un copil din zece să meargă la şcoală într-o clădire neautorizată sanitar? Ar trebui să nu doarmă noaptea din cauza asta, nu să se hlizească la televizor. Realizaţi grotescul situaţiei? Discutăm despre învăţământ raportându-ne la autorizaţia sanitară a şcolii? La numărul de "obiecte sanitare"? Atunci când reforma educaţiei trece prin toaletă şi lasă acolo 9,5% dintre elevi, dezastrul apare în toată splendoarea. (Degeaba are dl Funeriu un proiect de lege a Educaţiei care, pe alocuri, e considerat bun. Dacă partidul lui nu are voinţă politică şi forţă să-l impună, rămânem la numărat colacii de pe toalete.)

Un studiu IRES dat publicităţii în prima zi a noului an şcolar arată că 61% dintre români au o părere proastă şi foarte proastă despre învăţământul din România şi tot 61% vor să-şi trimită copiii să studieze în străinătate. Sondajul arată şi cauzele degradării: învăţământul românesc e axat pe informaţie şi mai puţin pe formarea de competenţe (cred 78% dintre cei chestionaţi), profesorii sunt prost plătiţi (86%), slab pregătiţi (51%), ceea ce face ca absolvenţii de facultate să fie şi ei slab pregătiţi (71%) şi diplomele să nu aibă nicio valoare (77%). Dascălii nu sunt nişte sfinţi. Poţi preda din pasiune un an, doi, sperând că, la un moment dat, munca ta va fi răsplătită cum se cuvine. Dar trebuie să fii cu adevărat un sfânt ca să treci senin cu vederea faptul că, în campania electorală din 2008, ţi se spunea că vei primi o leafă cu 50% mai mare, iar acum, după doi ani, să te trezeşti cu una cu 25% mai mică. Cât timp poţi trece peste aceste detalii, tu, cel care ai de dus la îndeplinire, nu-i aşa, o misiune mai presus de nimicurile de zi cu zi? Ce argumente le poţi aduce elevilor care te văd îmbrăcat cu aceleaşi haine, pentru că nu-ţi permiţi altele, când ei văd, la televizor, personaje la modă cam inculte şi cam agramate, care schimbă "vuittoane" mai des ca apa la flori? E nevoie, s-o recunoaştem, de ceva mai mult decât de tărie de caracter. E nevoie, măcar, de o brumă de speranţă. Atunci când te sacrifici, e bine să ştii că ai pentru ce. Să vezi Planul la capătul căruia să fie răsplătită valoarea dobândită prin învăţătură, ambiţie, talent şi trudă. În lipsa acestui plan, capătă înţeles drama părintelui care îşi doreşte să-i plece copilul de acasă într-o ţară în care discuţia despre toaletele din şcoală e considerată de prost-gust. http://www.evz.ro/detalii/stiri/editorialul-evz-educatia-si-colacul-de-pe-wc-905840.html

RADIO ROMÂNIA ANTENA SATELOR: Părere proastă despre şcoala românească

LUNI, 13 SEPTEMBRIE 2010 19:47 Aprecierea generală a românilor asupra

învăţământului din ţara noastră este una negativă, potrivit unui sondaj IRES difuzat luni 61% dintre cetăţeni având o părere proastă (35%) sau foarte proastă (26%) despre şcoala românească, în timp ce doar 36% au o părere bună şi foarte bună.

De asemenea, 61% dintre români ar prefera studiul în străinătate pentru copiii lor, în

condiţiile în care doar un sfert dintre români (26%) cred că avem un învăţământ mai bun comparativ cu cel din Uniunea Europeană, iar 55% cred că învăţământul românesc este mai slab.

Principalele motive invocate pentru a justifica această evaluare negativă sunt legate de caracterul neaplicat, lipsa de dotare a şcolilor şi calitatea scăzută a actului educaţional, reliefează sondajul. În plus, învăţământul românesc este perceput ca fiind preponderent centrat pe informaţie şi rupt de realităţile de pe piaţa muncii. Astfel, 69% dintre români consideră că învăţământul românesc nu îi pregăteşte pe elevi pentru viaţă, ceea ce demonstrează un caracter formativ scăzut al învăţământului actual. Concluzia este întărită şi de faptul că 78% dintre români apreciază că învăţământul este centrat prea mult pe informaţie şi mai puţin pe formarea de competenţe. Evaluarea se regăseşte şi atunci când 77% dintre respondenţi afirmă că tinerii nu sunt pregătiţi să facă faţă pe piaţa muncii, iar 95% dintre români consideră că reînfiinţarea şcolilor profesionale sau de meserii ar fi un lucru benefic. În ceea ce priveşte învăţământul superior, 71% dintre români consideră că absolvenţii de facultate sunt slab pregătiţi, iar 77% cred că diplomele nu mai au nicio valoare. De asemenea, învăţământul de stat este perceput ca fiind mai bun decât cel privat (60%), doar o treime dintre respondenţi având o părere contrară. Referitor la corpul profesoral, dascălii sunt percepuţi ca fiind prost plătiţi şi relativ slab pregătiţi. Potrivit studiului, 80% dintre români consideră că profesorii sunt prost plătiţi, iar 51% apreciază că aceştia sunt slab pregătiţi, în timp ce doar 41% cred că sunt bine pregătiţi. Pe de altă parte, învăţământul din trecut este idealizat şi considerat mai bun faţă de cel din prezent, 86% dintre români considerând că actualii elevi sunt mai slab pregătiţi decât cei din trecut. Actualul sistem de examinare este considerat ineficient, 71% dintre respondenţi apreciind că ar trebui reintrodus examenul de admitere la liceu iar 79%, examenul de treapta a II-a în liceu.

Totodată, studiul confirmă că apelul la meditaţii sau la ore suplimentare este la modă, 50% dintre părinţi fiind în situaţia de a îmbunătăţi actul educaţional formal prin ore suplimentare. Un motiv serios de îngrijorare pentru apelul la meditaţii este şi faptul că 43% dintre români consideră că profesorii nu îşi fac datoria la şcoală. Părinţii elevilor apelează la meditaţii pentru că vor să aibă un copil bine pregătit (91%), la solicitarea profesorilor (43%) şi pentru că şi alţi părinţi fac acelaşi lucru (42%).Cei mai mulţi dintre părinţii care îşi trimit copii la meditaţii sunt convinşi că elevii sau copii lor vor avea note mai mari (52%) şi că au şanse mai mari de a urma o facultate (57%). Matematica (88%) şi limba şi literatura română (60%) sunt materiile cel mai des invocate ca obiect al meditaţiilor. Prestaţia ministrului actual al Educaţiei, Daniel Funeriu, este considerată în ansamblu ca modestă, 34% dintre respondenţi catalogând-o drept proastă, iar 27% apreciind-o ca fiind foarte proastă, în timp ce 27% sunt mulţumiţi de rezultatele acestuia, iar numai 1% foarte mulţumiţi. În plus, ponderea covârşitoare a respondenţilor (86%) spun că schimbările legislaţiei din domeniul educaţiei sunt prea frecvente, iar 80% susţin că dotarea şcolilor este deficitară. Un alt motiv de reproş ţine de nivelul scăzut al siguranţei în şcoli şi exigenţa scăzută a profesorilor. Astfel, 86% dintre părinţi sunt îngrijoraţi de nivelul scăzut al siguranţei în şcoli, 97% dintre români consideră că disciplina în şcoli ar trebui crescută, iar 74% dintre aceştia nu sunt de acord că exigenţa ar fi prea mare. Ca o confirmare a nevoii de disciplină, 84% dintre respondenţi doresc reintroducerea uniformelor şcolare. În fine, prezenţa religiei în şcoli este considerat un act necesar, numai 25% dintre români susţinând că promovarea unui cult religios în şcoli ar trebui interzisă, în timp ce 72% sunt în dezacord cu această opţiune. Sondajul IRES a fost efectuat în perioada 6-8 septembrie pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional de 1.316 persoane, cu o marjă de eroare de 2,8%.

http://www.antenasatelor.ro/educatie/5384-parere-proasta-despre-scoala-romaneasca.html

ȘTIRILE PRO TV: Scolile private - sunt scumpe, dar iti asigura sansa unui viitor mai bun

acum 17 ore 8 minute

PRO TV

Peste 60% dintre romani au o parere proasta si foarte proasta despre scolile de stat. Asta a reiesit dintr-un studiu IRES, care arata ca, in acelasi procent, parintii si-ar trimite mai degraba copiii catre scolile private.

TAGURI: sistem educational, scoli private,invatamant

Evident, daca isi permit. Totusi, in schimbul sumelor foarte mari de bani, elevii au parte de profesori motivati, programe atractive si, de cele mai multe ori, drumul spre straintate asigurat.

In Romania, educatia de top intr-o scoala privata nu este pentru oricine. De pilda, pentru un an la vestita Scoala Americana din Bucuresti parintii platesc de la 13.000 la 18.000 de euro.

In banii acestia, elevii au acces la zeci de laboratoare, sali de sport si profesori straini. Nu se invata doar din carti, ci interactiv. Dascalii discuta cu cei mici de parca ar fi oameni mari. Ii instruiesc sa fie responsabili, creativi si ii educa pentru succes.

Un alt exemplu este Scoala Lauder, unde anul acesta a terminat prima generatie. Copiii au pornit de la gradinita si acum au absolvit liceul. Media la bacalaureat a fost de 9,34, iar cei mai multi sunt deja plecati la universitati din alte tari.

Daca in Romania, la stat, conditiile din clase sunt dupa noroc, la cinci kilometri de frontiera, in Ungaria, te intampina sali de o curatenie exemplara, dotari de ultima ora si chiar un lift pentru copiii care nu pot urca scarile. Mai mult, scoala are propriul ei bazin de inot...

In Romania, in fiecare an apar scoli private, tot mai mari si mai frumoase. Au clasele ocupate, desi taxele incep de la cel putin 2.000 de euro si merg pana la 20.000.

Parintii care pot sa isi inscrie copiii la privat spera sa traga lozul castigator si sa ii vada lucrand in companii de top de aici sau din vest.

http://stirileprotv.ro/stiri/social/scolile-private-sunt-scumpe-dar-iti-asigura-sansa-unui-viitor-mai-bun.html

ADEVĂRUL: 61% din români ar prefera studiul în străinătate pentru copiii lor

• Aura Bolboasa - Marţi 14 sep 2010

învăţământul românesc este slab.

Potrivit unui studiu realizat de Institutul Român de Evaluare şi Strategie (IRES) aprecierea generală asupra învăţămîntului românesc este una negativă.

Astfel, cei mai mulţi din români (61%) au în general o părere proastă şi foarte proastă despre scoala românească, în timp ce doar 36% au o părere bună şi foarte bună. 61% din români ar prefera studiul în străinătate pentru copiii lor. Comparativ cu învăţământul din Uniunea Europeană, doar un sfert dintre români (26%) cred că avem un învăţământ mai bun, în timp ce 55% cred că învăţământul românesc este mai slab. Principalele motive invocate pentru a justifica această evaluare negativă sunt legate de caracterul neaplicat, lispa de dotare a şcolilor şi calitatea scăzută a actului educaţional. De asemenea, 80% din români consideră că profesorii sunt prost plătiţi, iar 51% apreciază că aceştia sunt slab pregătiţi, în timp ce doar 41% cred că sunt bine pregătiţi. Învăţământul de stat este perceput ca fiind mai bun decât cel privat (60%), doar 1/3 dintre respondenţi având o părere contrară.

http://www.adevarul.ro/actualitate/social/romani-strainatate-studiu-scoala-copii_0_335366652.html