procesele senzoriale

download procesele senzoriale

If you can't read please download the document

description

procesele senzoriale - proiect

Transcript of procesele senzoriale

Senzaiile i percepiile

Senzaiile Senzatiile sunt procese psihice elementare, care reflect diferitele nsuiri ale obiectelor i fenomenelor lumii externe, precum i strile interne ale organismului, n momentul aciunii nemijlocite a stimulilor respectivi asupra receptorilor.(A.Opre-Introducere in psihologie, pag.23)n cadrul senzaiei ntlnim trei aspecte de baz:1.Aspectul cognitiv, reprezentativ care poate fi: calitativ, intensiv i extins.2.Aspectul afectiv 3.Aspectul motor(P.Anucuta-Introducere in psihologie, pag 39-40)Din punct de vedere neurofiziologic, organul morfofiziologic al senzaiei este analizatorul, care este alctuit din receptor, calea aferent, componenta cerebral i calea eferent.(P.Anucuta-Introducere in psihologie, pag 39-40)Clasificarea senzaiilor1.Senzaii care furnizeaz informaii despre obiectele i fenomenele lumii externe:senzaiile vizuale -sunt cele mai rspndite, 80-90% din informaiile noastre despre mediul extern le obinem prin vz;

-proprietile senzaiilor vizuale sunt: tonul cromatic, luminozitatea i saturaia.senzaiile auditive -proprietile senzaiilor auditive sunt:nlimea sunetelor(determinat de frecventa vibraiilor), intensitatea(determinat de amplitudinea undei), i timbru(determinat de forma undei).

senzaiile cutanate -cuprind senzaiile tactile i senzaiile termice.

senzaiile olfactive -o clasificare a mirosurilor le mparte in ase categorii: parfumate(florile),eterate(fructele),aromatice(mrul sau piperul), balsamice(rinoasele), empireumatice(gudronul), putrede, respingtoare(mucegaiul, sulfura de carbon).

senzaiile gustative -care se mpart n patru categorii: srat, dulce, acru, amar(gusturi elementare).

2.Senzaii care furnizeaz informaii despre poziia i micarea propriului corpsenzaiile proprioceptive -semnalizeaz starea de postur a trunchiului, a membrelor i a capului.

senzaiile chinestezice -se datoreaz unor organe senzoriale existente n muchi, tendoane, ligamente

senzaiile de echilibru -au rol n stabilirea centrului de greutate al corpului.

3.Senzaii care furnizeaz informaii despre modificarile mediului intern senzaiile organice -foame, sete

-contribuie la meninerea strii de sntate fizic i la realizarea bunei dispozitii.senzaiile de durere -durere, grea

-au rol fundamental n aprarea organismului.(P.Anucuta-Introducere in psihologie, pag 41...-44)Legile generale ale sensibilitiiSensibilitatea analizatorilor este de mai multe feluri: absolut, difereniar i operativ.Fiecare se afl n raport invers proporional cu pragul omonim.(A.Opre-Introducere in psihologie, pag.28)1.Legea intensitaii -intensitatea senzaiilor este o particularitate cantitativ(prag absolut minim i maxim) i este determinat de stimulul care acioneaz, de starea funcional a receptorului i n ultim instan a ntregului analizator.(A.Opre-Introducere in psihologie, pag.27)2.Legea contrastului senzorial -const n scoaterea reciproc n eviden a doi stimuli cu caracteristici opuse;-ex:recepia semnalelor cromatice: negru pe galben, verde pe alb, ect.(P.Anucuta-Introducere in psihologie, pag 44)3.Legea adaptrii -poate urma dou direcii: creterea(sau adaptare pozitiv) i scaderea(sau adaptare negativ) a sensibilitii.-distingem trei variante ale adaptrii senzoriale:adaptare negativ ca dispariie total(ex.:hainele, ochelarii de pe nas, ect.), adaptare negativ ca diminuare(ex.:intrarea n ap foarte rece) i adaptare pozitiv(ex.: adaptarea la ntuneric).(A.Opre-Introducere in psihologie, pag.30-31)4.Legea interaciunii analizatorilor -se manifest n dou direcii opuse: n creterea i scaderea sensibilitii(ex.: sensibilitatea vizual crete dac asupra analizatorului auditiv acioneaz stimuli acustici slabi i invers, sensibilitatea vizual scade n condiiile unui zgomot puternic).(A.Opre-Introducere in psihologie, pag.32)5.Legea semnificaiei -semnificaia mare a unui stimul face s creasc sensibilitatea fa de el.(ex.: mama care reacioneaz la cel mai mic scncet al copilului).(P.Anucuta-Introducere in psihologie, pag 45)

Percepia Prin percepie ntelegem reflectarea n contiina omului a obiectelor i fenomenelor care acioneaz direct asupra receptorilor.Fiind o etap necesar a cunoaterii, percepiile sunt ntotdeauna legate ntr-o masur mai mare sau mai mic de memorie, gndire, imaginaie, ele sunt condiionate de atenie, au o anumit coloratur emoional i sunt stimulate i orientate selectiv de motivaie.(A.Opre-Introducere in psihologie, pag.33) Imaginea perceptiva este bogat n coninut, se realizeaz totdeauna aici i acum i sunt integrate totdeauna elemente din experiena anterioar(memoria).n percepie intervin o serie de atitudini i anume: atitudine motorie(ex.:poziia corpului), atitudine intelectual i atitudine afectiv.(P.Anucuta-Introducere in psihologie, pag 47-48)Percepia ca proces Au fost evidentiate patru faze ale aciunii perceptive:1.detecia -se depete pragul minimum vizibile(sesizarea, contientizarea doar a prezenei stimulului).2.discriminarea -se depete pragul minimum separabile(remarcarea nsuirilor care l difereneaz).3.identificarea - se depete pragul cognoscibile(imaginea unitar raportat la modelul cunoscut).4.interpretarea -const n integrarea verbal i stabilirea semnificaiei obiectului perceput.(P.Anucuta-Introducere in psihologie, pag 48)Legile percepiei 1.Legea integritii perceptive -noi percepem orice obiect i cu att mai mult orice situaie obiectual spatial ca un ntreg sistem stabil, chiar dac unele pri componente ale acestui intreg nu pot fi percepute nemijlocit n momentul respectiv.(ex.: privim pe o fereastr i observm capul i umerii unui trector, noi avem n percepia noastr i poziia membrelor, a trunchiului, ect.)(A.Opre-Introducere in psihologie, pag.34)2.Legea structuralitii perceptive - noi percepem o structur generalizat ca o formatiune psihic nou, distinct de senzaiile care intr n componena sa.(A.Opre-Introducere in psihologie, pag.35)3.Legea selectivitii perceptive -asupra analizatorilor acioneaz simultan mai multe obiecte i fenomene, noi nu le percepem pe toate n mod egal;cele care ne capteaz atenia constituie obiectul percepiei, iar cele care sunt n plan secundar constituie fondul percepiei.(P.Anucuta-Introducere in psihologie, pag 49) 4.Legea constantei perceptive -exist o constant perceptiv a mrimii(pn la 23-30 m), a formei(modificarea unghiului din care a fost perceput obiectul) i a culorilor(cnd se intunec).(P.Anucuta-Introducere in psihologie, pag 50)5. Legea semnificaiei -n cmpul perceptiv al omului se impune tot ceea ce are semnificaie.(P.Anucuta-Introducere in psihologie, pag 50)6. Legea proiectivitii imaginii perceptive Formele percepiilorIn funie de componenta senzorial dominat, putem vorbi de percepii vizuale, auditive, haptice(tactil-kinestezice, ect.Lund ca criteriu c obiectele i fenomenele percepute de om exist n spaiu, timp i micare vom prezenta formele corespunztoare ale percepiilor:1.Percepia spaiului -proprietile spaiale ale obiectelor sunt: forma, mrimea, distana, direcia, relieful.(P.Anucuta-Introducere in psihologie, pag 51)2. Percepia timpului -aceasta este strns legat de fenomenele care se modific n timp, este reflectarea duratei obiective a fenomenelor, a vitezie i succesiunii lor.(P.Anucuta-Introducere in psihologie, pag 53)-evaluarea subiectiv a intervalelor de timp este determinat de caracterul tririlor i de natura activitii desfaurate.(A.Opre-Introducere in psihologie, pag.43)3. Percepia miscrii -const n reflectarea modificrilor survenite n poziia pe care o ocupa obiectele ntr-un anumit interval de timp.-mecanismele percepiei micrii sunt foarte complexe avnd loc o mbinare a informaiilor spaiale i temporale. (A.Opre-Introducere in psihologie, pag.43)

ConcluziiSenzaiile i percepiile reprezint cele mai elementare fenomene psihice din categoria proceselor cognitive.(A.Opre-Introducere in psihologie, pag.23)Senzaiile si percepiile asigur orientarea senzorial nemijlocit a omului n lumea nconjurtoare.(A.Opre-Introducere in psihologie, pag.33)Dac senzaiile oglindesc diferitele nsuiri ale lucrurilor, percepiile reflect obiectul n ntregime, n ansamblul nsuirilor sale.(A.Opre-Introducere in psihologie, pag.33)Percepia nu se reduce la o sum de senzaii, ci constituie o form calitativ distinct de cunoatere senzorial a lumii reale.(A.Opre-Introducere in psihologie, pag.33)Spre deosebire de senzaii, care reflect diferitele nsuiri ale unui obiect, n momentul n care ele acioneaz asupra receptorilor, percepia este imaginea integral a obiectului dat, care include i elemente inaccesibile perceperii ntr-un anumit context.(A.Opre-Introducere in psihologie, pag.33)