Procedura Penala - Curs 5

3
Procedura penala – curs 5 Declinarea de competenta Reprezinta institutia prin intermediul careia organul judiciar care constata ca este necompetent a rezolva cauza penala trimite aceasta cauza organului competent. Instanta care a fost sesizata initial, in masura in care a indeplinit acte procesuale sau a dispus masuri procesuale, stabileste prin declinarea de competenta ce acte si masuri se mentin. In acest sens, distingem urmatoarele doua ipoteze: daca declinarea de competenta a fost determinata de competenta materiala sau personala, actele procesuale indeplinite se pot mentine (per a contrario, instanta in favoarea careia s-a declinat competenta poate sa nu mentina anumite acte); daca declinarea de competenta a fost determinata de competenta teritoriala, probele administrate, actele indeplinite si masurile dispuse se mentin. Hotararea de declinare a competentei nu este supusa niciunei cai de atac. Conflictele de competenta sunt de doua feluri: pozitive si negative. Conflictele pozitive de competenta exista atunci cand doua organe judiciare se declara deopotriva competente sa solutioneze o anumita cauza. Conflictele negative de competenta, in sens contrar, se produc atunci cand doua organe judiciare penale isi declina reciproc competenta. Aceste conflicte de competenta determina prelungirea solutionarii cauzei, fiind daunatoare pentru rezolvarea in bune conditii a actului de justitie. Conflictele de competenta pot interveni numai intre organe judiciare (este exclus, asadar, un conflict de competenta intre un organ judiciar si un organ de constatare), care au aceeasi competenta functionala (este exclus un conflict intre un organ de urmarire penala si o instanta de judecata sau intre o instanta care judeca in prima instanta si o instanta care judeca in apel). Titularul solutionarii conflictului de competenta este: instanta ierarhic superioara comuna instantelor aflate in conflict – un conflict intre J1 si J4 se solutioneaza de catre Tribunalul Bucuresti; un conflict intre J1 si TB se solutioneaza de catre Curtea de Apel; un conflict intre J1 si Judecatoria Targoviste se solutioneaza de catre ICCJ; un conflict intre o instanta civila si una militara se solutioneaza de catre ICCJ ; conflictul intre doua organe de urmarire penala se solutioneaza de catre organul de urmarire penala ierarhic superior – conflictul dintre doua organe de cercetare penala se solutioneaza de procurorul de supraveghere;

description

procedura

Transcript of Procedura Penala - Curs 5

Procedura penala curs 5

Declinarea de competenta

Reprezinta institutia prin intermediul careia organul judiciar care constata ca este necompetent a rezolva cauza penala trimite aceasta cauza organului competent. Instanta care a fost sesizata initial, in masura in care a indeplinit acte procesuale sau a dispus masuri procesuale, stabileste prin declinarea de competenta ce acte si masuri se mentin. In acest sens, distingem urmatoarele doua ipoteze: daca declinarea de competenta a fost determinata de competenta materiala sau personala, actele procesuale indeplinite se pot mentine (per a contrario, instanta in favoarea careia s-a declinat competenta poate sa nu mentina anumite acte); daca declinarea de competenta a fost determinata de competenta teritoriala, probele administrate, actele indeplinite si masurile dispuse se mentin. Hotararea de declinare a competentei nu este supusa niciunei cai de atac.Conflictele de competenta sunt de doua feluri: pozitive si negative.Conflictele pozitive de competenta exista atunci cand doua organe judiciare se declara deopotriva competente sa solutioneze o anumita cauza. Conflictele negative de competenta, in sens contrar, se produc atunci cand doua organe judiciare penale isi declina reciproc competenta. Aceste conflicte de competenta determina prelungirea solutionarii cauzei, fiind daunatoare pentru rezolvarea in bune conditii a actului de justitie. Conflictele de competenta pot interveni numai intre organe judiciare (este exclus, asadar, un conflict de competenta intre un organ judiciar si un organ de constatare), care au aceeasi competenta functionala (este exclus un conflict intre un organ de urmarire penala si o instanta de judecata sau intre o instanta care judeca in prima instanta si o instanta care judeca in apel).Titularul solutionarii conflictului de competenta este: instanta ierarhic superioara comuna instantelor aflate in conflict un conflict intre J1 si J4 se solutioneaza de catre Tribunalul Bucuresti; un conflict intre J1 si TB se solutioneaza de catre Curtea de Apel; un conflict intre J1 si Judecatoria Targoviste se solutioneaza de catre ICCJ; un conflict intre o instanta civila si una militara se solutioneaza de catre ICCJ ; conflictul intre doua organe de urmarire penala se solutioneaza de catre organul de urmarire penala ierarhic superior conflictul dintre doua organe de cercetare penala se solutioneaza de procurorul de supraveghere; conflictul dintre doua organe de cercetare penala, supravegheate de procurori diferiti (de la unitati de parchet diferite) se solutioneaza de procurorul superior procurorilor de supraveghere; conflictul intre doi procurori se solutioneaza de catre procurorul ierarhic superior.Instanta competenta sa solutioneze conflictul de competenta este sesizata: in caz de conflict pozitiv, de catre instanta care s-a declarat cea din urma competenta; in caz de conflict negativ de competenta, de catre instanta care si-a declinat cea din urma competenta. Incheierea prin care se solutioneaza conflictul de competenta nu este supusa niciunei cai de atac. Instanta sesizata cu solutionarea conflictului de competenta poate desemna prin hotararea sa o alta instanta competenta a solutiona cauza fata de cele doua instante aflate in conflict. Exceptiile de necompetenta modalitati procesuale prin care subiectii procesuali principali, partile sau procurorul, pot invoca lipsa de competenta a unui anumit organ judiciar. Regimul procesual in care pot fi invocate exceptiile de necompetenta este urmatorul: exceptia de necompetenta materiala si cea de necompetenta personala a instantei inferioare celei competente, potrivit legii, poate fi invocata in tot cursul procesului penal; exceptia de necompetenta materiala si exceptia de necompetenta personala a instantei superioare celei competente, potrivit legii, precum si exceptia necompetentei teritoriale, poate fi invocata cel mai tarziu pana la inceperea cercetarii judecatoresti. Titularii ridicarii exceptiei de necompetenta sunt: subiectii procesuali principali, partile, procurorul, din oficiu, de catre instanta de judecata.Incompatibilitatea, abtinerea si recuzarea reprezinta remedii procesuale prin intermediul carora un subiect procesual oficial este inlaturat sau se abtine de la rezolvarea cauzei. Incompatibilitatea, in mod special, reprezinta acea stare de inadecvare in care se afla unul dintre subiectii oficiali ai procesului penal si care il impiedica sa participe la solutionarea cauzei. Incompatibilitatea judecatorului: judecatorul a fost reprezentant sau avocat al unei parti ori al unui subiect procesual principal, chiar si intr-o alta cauza; judecatorul este ruda sau afin pana la gradul IV inclusiv ori membru de familie cu una dintre parti, cu un subiect procesual principal, cu avocatul sau cu reprezentantul acestora prin membru de familie intelegem: ascendentii si descendentii, fratii si surorile, copiii acestora, precum si persoanele devenite prin adoptie astfel de rude; sotul; persoanele care au stabilit relatii asemanatoare acelora existente intre soti sau intre parinti si copii; judecatorul a fost expert sau martor in cauza; judecatorul este tutore sau curator al unei parti sau al unuia dintre subiectii procesuali principali; judecatorul a efectuat in cauza acte de urmarire penala sau a participat in calitate de procuror la procedurile desfasurate in fata unui judecator sau in fata unei instante de judecata; exista o suspiciune rezonabila ca impartialitatea judecatorului este afectata; judecatorii sunt soti, rude sau afini pana la gradul IV inclusiv ori membri de familie intre ei; judecatorul care a participat la judecarea unei cauze nu mai poate participa la judecarea aceleeasi cauze intr-o cale de atac sau la rejudecare, dupa desfiintare sau casare; judecatorul de drepturi si libertati nu poate participa in aceeasi cauza la procedura de camera preliminara sau la judecata in fond ori in caile de atac; judecatorul a participat la solutionarea plangerii impotriva solutiilor de neurmarire sau netrimitere in judecata; judecatorul care s-a pronuntat cu privire la o masura supusa contestatiei nu mai poate participa la solutionarea contestatiei;Abtinerea este institutia prin care organul judiciar aflat in incompatibilitate declara ca nu participa la rezolvarea unei anumite cauze. Judecatorul care se considera incompatibil adreseaza cererea de abtinere presedintelui instantei. Abtinerea se formuleaza de indata.Recuzarea