PROCEDURA PENALA. PARTEA SPECIALA

Curs 1.

Procesul penal presupune parcurgerea unor etpae succesive. De aceea, procesul penal este alcatuit dintr-o succesiune de acte, specifice fiecarei etape.

**Procedura penala este alcatuita din urmarire penala, judecata si executare. Fiecare diviziune a procedurii penale reprezinta o faza procesuala distincta care se realizeaza de organe juridice specifice astfel incat fiecare faza procesuala primeste o rezolvare proprie, distincta, fara a afecta, insa, unitatea procesului penal in ansamblul sau.**

I. ETAPA SESIZARII ORGANULUI DE URMARIRE PENALA

Faza preliminara a procesului penal este alcatuita din urmatoarele etape care au caracter obligatoriu, si anume:

A. etapa de sesizare a OUP,

B. etapa actelor premergatoare care exista inca, si care nu se vor regasi in NCPP, si

C. urmarirea penala.

Sesizarea OUP precum si actele premergatoare NU fac parte din proces. Au o natura extraprocedurala dar sunt esentiale pentru declansarea procesului penal.

A. Sesizarea organelor de urmarire penala

= incunostiintarea, inforrmarea OUP cu privire la savarsirea unei fapte cu caracter penal, care ar putea constitui o infractiune.

=> modalitatea prin care OUP este informat cu privire la savarsirea unei fapte prevazute de legea penala DAR sesizarea nu este doar mijloc de incunostiintare a OUP ci sesizarea este TEMEIUL LEGAL de legitimare procesuala a OUP.

Astfel, sesizarea OUP sta la BAZA INCEPERII URMARIRII PENALE.

Astfel, sesizarea este o CONDITIE POZITIVA de incepere a UP.

Sesizarea, pentru a fi valabila si a produce efecte juridicce, trebuie sa se realizeze cu respectarea conditiilor prevazute de lege. Sub acest aspect, sesizarea nu se poate realizeaza in orice mod!! ci numai in modurile prevazute de lege.

Plecand de la aceasta regula, modurile de sesizarea a OUP sunt prevazute in mod expres de lege, in CPP in art 221 si urm. fara 224.

Exista mai multe clasificari ale modurilor de sesizare.

Dintre toate clasificarile, cea mai importanta, consacrata si in CPP, este cea in moduri generale si moduri speciale de sesizare a OUP.

1

a. Modurile generale de sesizare a organelor de urmarire penala

1. Plangerea penala;

2. Denuntul;

3. Sesizarea din oficiu;

4. Sesizarea persoanelor cu functii de conducere sau atributii de ccontrol in cadrul unitatilor care sunt de interes public.

1. PLANGEREA PENALA

= sesizarea facuta chiar de persoana vatamata sau, cu alte cuvinte, incunostiintarea OUP cu privire la savarsirea unei fapte prevazute de legea penala, care ar putea constitui infractiune, facuta de persoana care pretinde ca a suferit o vatamare prin infractiune.

Reprezinta dreptul comun in materia sesizarii OUP!!!!

Pentru a fi valabila, plangerea penala trebuie sa indeplineasca anumite conditii:

1. Trebuie sa fie facuta chiar de persoana vatamata , de victima, persoana care aduce la cunostinta OUP ca i s-a cauzat o vatamare printr-o fapta care ar putea constitui o infractiune.

Poate formula plangerea personal sau si prin intermediul unei alte persoane si anume in temeiul unui mandat acordat de persoana vatamata. Mandatul pentru a fi valabil trebuie sa fie special si sa imbrace forma autentica. De aceea, atunci cand plangerea penala se face prin mandatar, la plangere se ataseaza in mod necesar procura autentica!!!

De asemenea, plangerea penala poate fi facuta si prin substituiti procesuali. In aceasta aterie, exista 2 categorii de substituiti:

1. sotul pentru celalalt sot si

2. copilul major pentru parinti.

In situatia in care plangerea penala se face printr-un substituit procesual ea trebuie insusita ulterior de catre victima => tb ca persoana vatamata sa fie intrebata expres daca si-o insuseste de catre OUP. Daca victima nu isi insuseste plangerea atunci nu produce niciun efect.

2. Trebuie sa aiba cuprinsul prevazut de lege :

numele,prenumele, CNP (alin. 2 art. 222 CPP).

calitatea persoanei care face plangerea.

domiciliul petitionarului.

Plangerea poate fi formulata si de o persoana juridica, sau de o persoana care are cetatenie straina sau apatrid care domiciliaza in strainatate si care nu au CNP!!! de

2

aceea, este necesara o prevedere speciala cu privire la aceste persoane.

indicarea faptuitorului daca acesta este cunoscut => pers cu privire la care exista pp ca a savarsit fapta. Nu are calitate procesuala. => Petitionarul are oblig. sa prezinte toate informatiile necesare care ar putea servi OUP pentru identificarea faptuitorului.

tb sa contina o descriere a faptei materiale care face ob plangerii . Pp o prezentare a tuturor detaliilor de fapt care sunt necesare OUP. Este vb de detaliile pe care le cunoaste persoana!

poate sa contina si aratarea mijloacelor de proba pe care se bazeaza.

3. Sub aspectul formei nu exista o prevedere speciala => plangerea penala se poate face in scris sau verbal/oral.

In ultimul caz, pers vatamata se prezinta in fata OUP caruia ii relateaza fapta care formeza ob plangerii. In acest caz, organul de OUP are indatorirea sa intocmeasca un PV care poarta denumirea de PV de consemnare a plangerii penale. Trebuie sa contina toate datele pe care tb sa le contina o plangere penala.

Plangerea gresit indreptata NU se restituie persoanei vatamate CI se trimite pe cale administrativa OUP competent potrivit legii. Aceasta prevedere prezinta o dubla importanta:

1. obliga OUP care nu este competent potrivit legii sa primeasaca plangerea. Nu echivaleaza insa cu investirea OUP!!! Sub acest apect tb facuta distinctie intre doua notiuni si anume:

i. Sesizare=actul extern al persoanei care face sesizarea si

ii. notiunea de investire = reprezinta actul intern al OUP care se realizaeaza doar atunci cand verficandu-si competenta OUP se considera competent si

2. consta in aceea ca, daca OUP este sesizat din eroare, dispune trimiterea plangerii OUP competent potrivit legii, pe cale ADMINISTRATIVA prin renuntarea la procedurile judiciare prevazute de lege care sunt greoaie si care incetinesc ritmul procesului => nu se intocmeste ordonanta, rezolutie sau sentinta ci se intocmeste o simpla adresa prin care se trimite plangerea !!!

Daca plangerea nu contine toate datele,este incompleta, OUP restituie plangerea persoanei vatamate in vederea completarii acesteia, in toate cazurile. Si daca lipseste doar CNP. Solutia optima ar fi fost aceea de a chema persoana vatamata, personal, si de a o pune sa completeze plangerea in fata OUP.

Daca persoana vatamata este o perrsoana fara capacitate de exercitiu sau pusa sub interdictie, pentru a fi valabila pl penala, se formuleaza de reprezentantul legal al personaei. Daca este o persoana intre 14 si 18 ani => pl. penala este valabila si daca se face personal de persoana cu cap restransa dar cu consimtamantul persoanelor prev de lege.

3

Dupa modif din Lg 202/2012, orice persoana care este:

i. cetatean roman sau

ii. persoana fara cetatenie care domiciliaza pe teritoriul statului roman sau

iii. cetatean strain sau apatrid care domiciliaza in strainatate

se poate adresa cu pl. penala OUP roman nu numai cu privire la o pp infractiune comisa pe terit statului roman ci si cu privire la o pp infractiune comisa pe terit unui alt stat membru al UE. In acest din urma caz, se va proceda ca in sit pl. gresit indreptate => pe cale admin se va transmite pl. OUP competent din cadrul oricarui stat membru al UE. In aceasta privinta sunt aplicabile reg prev in Lg 302/2004.

2. DENUNTUL

= incunostiintarea OUP despre savarsirea unei pretinse infractiuni de catre orice persoana.

In acest fel, in cazul denuntului, titular este orice persoana care cunoaste pe orice cale despre savarsirea unei infractiuni. Aceasta persoana mai poarta si denumirea de denuntator.

Denuntul pentru a fi valabil trebuie sa cuprinda toate datele si toate mentiunile pe care trebuie sa le cuprinda pl. penala.

De asemenea, pentru a fi valabil, trebuie semnat. DENUNTUL ANONIM NU POATE PRODUCE EFECTE JURIDICE. Cu toate acestea, daca inspira incredere, el poate sta la baza unei sesizari din oficiu a OUP.

Poate privi orice pp infractiune, inclusiv o pp fapta cu caracter penal comisa pe teritoriul unui stat membru al UE.

La fel ca in cazul pl. penale, denuntul poate imbraca forma scrisa sau orala. Cel oral se consemneaza de OUP intr-un PV de consemnare a denuntului oral. Tb sa contina aceleasi date.

3. SESIZAREA DIN OFICIU

-> mod general de sesizare INTERN al OUP competent potrivit legii!

Spre deosebire plangere si denunt, sesizarea din oficiu reprezinta modalitatea prin care OUP competent potrivit legii ia cunostinta pe orice cale despre savarsirea unei infractiuni => in acest caz, OUP SE informeaza pe orice cale, nu este informat.

De asemenea, are la baza nu doar o simpla facultate, ci o OBLIGATIE a OUP, o indatorire de a se autosesiza.

Are la baza o cercetare pro activa, din of, a OUP comp potr legii. Are la baza un infinit de surse de informare. Acesta este intelesul care tb dat art. 22 alin 1 CPP potr careia OUP se sesizeaza din of ori de cate ori ia cun de o infractiune.

Sunt de 2 feluri:

4

i. Directe

Scopul: constatarea personala, prin propriile simturi ale pp infractiuni.

De asemenea, in cazul

if flagrante= if savarsita chiar sub ochii OUP. O if se considera flagranta si atunci cand faptuitorul este urmate de persoana vatamata sau atunci cand faptuitorul este urm de orice alta pers care este prezenta sau de oprobiul public! => teoria largita a notiunii de if flagranta.

infractiunii care este urmata de descoperirea asupra unor pers a unor ob sau istrumente din care rezulta pp ca aceasta a part la sav unei if.

OUP este si org de constatare a if!

ii. Indirecte

Astfel, poate avea la baza si constatarea unei if de catre organele constatatoare, altele decat cel de UP. Adica organele care au competenta de constatare a if cf art 214 si 215 CPP.

Aceste organe se limiteaza doar la simpla constatare a infractiunii. Poate fi insotita insa si de luarea de declaratii a pers vatamate chiar si a faptuitorului si de perchezitie iar in caz de infractiune flagranta poate fi insotita si de prinderea faptuitorului.

Organele prev in art. 215 poate prinde faptuitorul in toate cazurile!!!Au si competenta de a ridica corpuri delicte, potrivit legii.

In toate cazurile intocmesc PV, care se inainteaza org competent potrivit legii impreuna cu declaratiile si corpurile delicte in termen de cel mult 3 zile!!! In cazul org de constatare din art 215 termenul este de cel mult 5 zile!

Poate avea ca sursa si lucratori operativi din cadrul Ministerului de Interne, ex. de politia administrativa.

De asemenea, poate avea ca sursa si presa scrisa si cea audiovizuala sau chiar si zvonul public.

Pot proveni si de la servicii de stat specializate in adunarea de informatii si care se materializeaza in rapoarte. ex: SRI.

Poate avea ca sursa si informatii primite de la informatori = pers. care furnizeaza OUP informatii fie in mod ocazional, intamplator (care nu sunt platiti, angajati OUP) cu privire la savarsirea unor fapte prevazute de legea penala sau pot fi informatori care furnizeaza informatii OUP cu titlu de indeletnicire, sunt cunoscuti si actioneaza sub acoperire.

Poate avea si orice alta sursa, chiar si din dosare penale care se afla in curs de instrumentare!!! in faza de UP sau in faza de judecata.

In orice caz, intocmirea unui PV de sesizarea din oficiu este obligatoriu. Tb sa contina toate datele pe care tb sa le contina si plang penala. Tb sa aiba forma scrisa

5

si sa contina toate cond cf art 91 CPP si care se afla la dosarul cauzei.

b. Modurile speciale de sesizare a organelor de urmarire penala

Specificul modurilor speciale de oranizare a OUP in raport cu cele generale, este acela ca daca modurile generale pot fi inlocuite unele cu altele, nefiind indispensabile, cele speciale nu pot fi inlocuite.

Ele reprezinta atat moduri de sesizare cat si conditii de procedura obligatorii privind declansarea procesului penal.

1 1 . De aceea, sesizarea facuta de persoanele cu functii de conducere precum si de persoanele cu atributii de control din cadrul unitatilor de interes public, dintre cele la care se refera art 145 CP, in actuala redactare, nu reprezinta niciun mod special de sesizare si nici o sesizare distincta a OUP ci face parte din categoria modurilor generale de sesizare a OUP.

Ea este reglem in art 227 CPP => desi formal nu sunt reglem in modurile generale si sunt reglem distinct nu sunt o modalitate speciala ci o modalitate generala caci i se aplica aceleasi reguli.

Unica distinctie este aceea ca, in acest caz, sesizarea externa a unor asemenea categorii de persoane (2 categ: fct de conducere si pers cu atrib de control) este OBLIGATORIE! Neindeplinirea acestei obligatii=if de omisiune a sesizarii org judiciare.

Astfel, pers cu functii de conducere, precum si cele care au atrib de control au oblig de sesizare a OUP cu privire la orice pretinsa if savarsita in cadrul unitatii de care acestia au luat cunostinta.

Ceilalti functionari din cadrul unitatii, altii decat cei de sus, au oblig de sesizare a OUP doar in cazul if in leg cu serviciul.

Aceste reguli trebuie sa tina seama si de prevederea generala, cuprinsa in art. 221 alin ultim CPP potrivit careia: atunci cand se cauzeaza o vatamare unei unitati dintre cele la care se refera art 145 CP de interes public care a cauzat un prejudiciu acesteia, prejudiciu rezultat dintr-o pretinsa infractiune, conducerea unitatii are oblig de sesizare a OUP precum si aceea de inaintare a acestuia a unei situatii explicative cu privire la prejudiciul cauzat precum si cu privire la faptele materiale din care rezulta prejudiciul, si de asemenea, are oblig sa se constituie parte civila in cauza.

Aceasta prevedere legala nu este insa corelata cu art 17 din CPP in actuala redactare care prevede ca actiunea civila este obligatorie doar in cazul in care persoana prejudiciata este o pers fara cap de ex sau cu cap restransa ==> Nu si in cazul in care persoana este o unitate de interes public.

Prin urmare modurile speciale veritabile de sesizare a organelor de urmarire penala sunt:

6

1. Sesizarea la cererea organului competent

2. Autorizarea organului prevazut de lege

3. Plangerea prealabila a persoanei vatamate

Spre deosebire de modurile generale, modurile speciale de sesizare a OUP, conditioneaza punerea in miscare si exercitiul actiunii penale!

1.SESIZAREA LA CEREREA ORGANULUI COMPETENT

art 10 lit f CPP

Exista in cazul infractiunilor de concurenta neloiala, in modalitatea comuna precum si in varianta speciala pentru care este necesara sesizarea Camereri de Comert si respectiv a consiliului concurentei.

Si in cazul circulatiei pe caile ferate => organului cailor ferate.

Si in cazul infractiunilor contra capacitatii de aparare a tarii => comandatul.

If savarsite de membrii Guvernului => cerere de UP din partea pres UP.

Daca si parlamentari => si din partea camerei din care fac parte!

2. AUTORIZAREA ORGANULUI PREVAZUT DE LEGE

Se cere in cazul unor if savarsite in strainatate impotriva vietii, sanatatii sau integritatii corporale a unui cetatean roman pentru care este necesara autorizarea proc general.

De asemenea, si at cand este necesara exprimarea dorintei Guv strain. art 171 CP.

De asemenea, este necesara autorizarea prevazuta de lege si in ceea ce priveste efectuarea unor acte de procedura determinata, astfel un senator si un deputat nu poate fi retinut, nu poate fi perchezitionat si nici arestat fara sa existe o autorizare din partea Camerei din care face parte, daca este vrba de o infractiune care are legatura cu calitatea de senator sau deputat.

De asemenea, se cere autorizarea sectiei, dupa caz, civile sau penale, de la CSM pentru judecatori sau procurori pt perchezitie domiciliara sau arestare si la fel si pt magistratii asistenti la ICCJ.

3. PLANGEREA PREALABILA A PERSOANEI VATAMATE

Necesara in cazul infractiunilor care sunt de o gravitate redusa pentru care legea prevede in mod expres ca tb sa existe o plangere prealabila.

Plangerea prealabila != plangerea penala!!

Ea este mentionata in art 10 lit f CPP fiind o conditie de punere in miscare si de exercitare a actiunii penale. Este vorba de actiunile care sunt mentionate in art. 279

7

CPP in actuala redactare.

Are caracter obligatoriu => daca este vorba de o infractiune dintre cele pt care este necesara pl. prealabila OUP este obligat sa intrebe persoana vatamata daca formuleaza plangere prealabila iar in caz de refuz tb sa dispuna NUP.

Are caracter personal => spre deosebire de plangerea penala, ea nu poate fi facuta de substituitii procesuali, ci tb facuta personal.

Dupa parerea noastra, poate fi facuta si prin mandat procesual, procedandu-se ca in cazul pl. penale. In acest caz daca este o pers fara capacitate de exercitiu poate fi facuta de reprezentantul legal al acesteia. Iar daca este cu capacitate de exercitiu restransa poate fi facuta doar personal dar cu incuviintarea persoanelor expres prevazute de lg civila.

In cazul persoanelor fara capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa, in mod exceptional, daca reprezentantul persoanei vatamate nu formuleaza plangere sau daca nu formuleaza plangere persoanele vatamate pt care este necesara incuviintarea pers prev de lg, actiunea poate fi pusa in miscare SI DIN OFICIU.

Este indivizibila, spre deosebire de pl. penala. Indivizibilitea poate fi activa si pasiva. => daca sunt mai multe pers vatamate este suficient ca pl. prealabila sa fie facuta o sg pers vatamata. Iar daca sunt mai multi faptuitori este suficient ca pl. preal sa fie facuta doar impotriva unuia.

Pl preal tb sa contina pe lg datele pe care le contine pl. penala si alte date obligatorii, si anume:

1. indicarea faptuitorului => tb cunoscut faptuitorul. => si in rem si in personam!!!

2. celelalte parti

3. martorii, inclusiv PRC

4. tb sa contina si constituirea de parte civila daca s-a cauzat un prejudiciu prin pp if

5. cererea expresa de UP indreptata impotriva faptuitorului..

Curs 2. 13.03.2013

II. ETAPA ACTELOR PREMERGATOARE

In momentul primirii actului de sesizare, OUP are obligatia de a-si verifica competenta!!! pentru a lua decizia cu privire la investire. In acest fel, daca in urma verificarii competentei, OUP apreciaza ca nu este competent sa efectueze cercetarea, atunci nu se va investi, ci va proceda la trimiterea sesizarii, PE CALE ADMINISTRATIVA, OUP pe care il considera competent, potrivit legii.

Trimiterea pe cale administrativa este prevazuta, in mod expres, atat in materia plangerii penale si a denuntului penal, in art 222 alin 8 CPP, cat si in materia plangerii prealabile a persoanei vatamate, art 285 CPP.

8

Daca OUP se considera competent, atunci primeste si inregistreaza sesizarea adica o inscrie intr-un registru special si primeste un nr de dosar/inregistrare. Din acest moment, considerandu-se competent, OUP va proceda la verificarea sesizarii, adica va verifica daca are toate elementele necesare pentru a fi valabila, daca este completa si daca se poate face investirea in baza ei.

Daca sesizarea nu este suficienta, completa pentru a putea sta la baza inceperii urmaririi penale, OUP poate proceda la verificarea continutului sesizarii pe calea unor investigatii preliminare.

Aceste investigatii preliminare poarta denumirea de acte premergatoare!

Ele reprezinta mijloacele de investigatie pe care OUP le poate efectua in vederea inceperii UP. Ele se numesc premergatoare pentru ca sunt anterioare inceperii UP, ele preced inceperea UP.

Ele se pot dispune chiar pe baza actelor premergatoare.

Ele nu sunt obligatorii, ci facultative: legea prevede ca se POT efectua => efectuarea lor este lasata la aprecierea OUP.

Actele premergatoare nu mai sunt reglementate in NCPP. Ele sunt lipsite de garantiile procesuale! pentru ca se desfasoara in afara cadrului procesual, inainte de declansarea UP.

Sunt reglementate doar in art 224 CPP => reglementare prea generala si vaga => pe lg textul legal, este necesar sa folosim doctrina si practica judiciara.

Cu privire la natura juridica a actelor premergatoare

In general, se considera ca actele premergatoare sunt acte extraprocesuale pentru ca se situeaza in timp inainte de declansarea procesului penal.

Dupa parerea noastra, ele se situeaza la mijlocul drumului inttre extraprocesual si procesual din 2 considerente:

1. pentru ca desi stau la baza inceperii UP, fiind efectuate inainte de declansarea procesului penal, ele se completeaza ????

2. pentru ca ele furnizeaza probe in procesul penal si de aceea ele se gasesc printre actele procesului penal.

De acea, dupa parerea Mateut, actele premergatoare au o natura juridica proprie, specifica, pe jumatate extraprocesuala si pe jumatate procesuala.

Cu privire la limitele actelor premergatoare nu exista nicio prevedere in CPP.

i. Limitele actelor premergatoare. In absenta unei prevederi, cred ca limitele actelor preemergatoare tb subordonate scopului pentru care ele pot fi efectuate: inceperea UP. De aceea, nu pot fi efectuate decat actele care sunt strict necesare obtinerii scopului inceperii UP. Cu alte cuvinte, pe calea actelor premergatoare nu poate fi

9

lamurita cauza sub toate aspectele si, cu atat mai mult, nu este admisibila substituirea unei cercetari a probelor care trebuie sa aiba loc dupa inceperea UP cu efectuarea de acte premergatoare.

ii. Durata actelor premergatoare. In privinta duratei, la fel, nu exista nicio prevedere. Dupa parerea mea, OUP este cel care apreciaza care este perioada, intervalul de timp inauntrul caruia pot fi finalizate verificarile preliminare. Durata variaza de la caz, la caz, in raport de circumstantele concrete ale cazului.

iii. Competenta de efectuare a actelor premergatoare.

1. Cu privire la competenta de efectuare a actelor premergatoare, regula de baza este acela ca actele pot fi efectuate de OUP. Intrucat nu se face nicio distinctie inseamna ca actele premergatoare ar putea fi efectuate de oricare dintre organele de UP care sunt prevazute in art 201 CPP :

1. procurorul care efectueaza sau supravegheaza UP

2. organul de cercetare al Politiei judiciare

3. vreunul dintre organele de cercetare speciale.

iii1. Obiectivul urmarit. Daca se realizeaza de OUP, obiectivul urmarit este acela de a lua o decizie cu privire la inceperea UP, pentru ca doar OUP CARE ESTE COMPETENT POTRIVIT LEGII POATE DISPUNE CU PRIVIRE LA INCEPEREA UP.

Actele premergatoare pot fi efectuate insa si de alte organe de stat. Astfel, de catre:

2. lucratori operativi ai ministerului de interne. Este vorba de politisti care nu exercita functii judiciare => cei care nu fac parte din politia judiciara.

Daca actele premergatoare se realizeaza de lucratorul operativ, scopul urmarit este cel al obtinerii datelor necesare OUP in vederea inceperii UP. Cu alte cuvinte, dupa obtinerea datelor, cu ocazia efectuarii actelor premergatoare, lucratorii operativi, din cadrul Ministerului de interne, au obligatia de a le prezenta IMEDIAT OUP competente, prevazut de lege, pentru ca acestea sa ia o decizie cu privire la inceperea UP.

3. Pot efectua acte premergatoare, de asemenea, si lucratori operativi din domeniul sigurantei nationale atunci cand este vorba de infractiuni care constituie amenintari la adresa sigurantei nationale. Este vorba de membrii serviciilor specializate in culegerea de informatii, serviciile secrete: ex: SRI etc.

Acesti lucratori operativi actioneaza la fel, in sensul ca, dupa obtinerea informatiilor au obligatia de a le pune la dispozitia OUP in vederea inceperii UP.

Actele premergatoare nu sunt definite de lege, legea nu prevede in ce constau aceste acte, care este continutul lor.

In absenta unor prevederi, poate constitui act premergator orice act de cercetare

10

preliminara de investigatii sau de verificare a sesizarii pe care OUP sau lucratorul operativ il apreciaza ca necesar pentru realizarea obiectivului. Se apreciaza de la caz la caz.

Iata de ce actele premergatoare ar putea consta atat in acte de investigatie neprevazute in CPP sau o lege speciala, cat si in acte reglementate sau prev expres printr-o lege.

ex. poate constitui act premergator simpla panda sau supravegherea operativa a unei persoane. Sau verificarea informala prin orice mijloace, documente precum si acte care sunt reglementate cum este cazul de pilda a interceptarii si inregistrarii sau controalele vizuale, auditive care se realizeaza in secret.

Actele premergatoare nu pot fi valorificate in procesul penal in modalitatea in care acestea au fost efectuate tocmai datorita absentei cadrului procesual legal ci doar prin intermediul unui proces verbal.

Procesul verbal de constatare a efectuarii actelor premergatoare

PV de constatare a efectuarii actelor premergatoare poate constitui mijloc de proba in procesul penal.

Mai intai, terminologia folosita in textul legal este gresita, pentru ca acest PV nu contine constatarea efectuarii actelor premergatoare.

El nu poate fi confundat cu PV de constatare care poate servi sesizarii din oficiu si care poate fi intocmit fie de OUP fie de unul din organele constatatoare, prevazute de art 214, 215 CPP.

De asemenea, acest PV nu poate fi confundat nici cu un PV de sesizare din oficiu, care reprezinta un mod de sesizare, actul de sesizare si care este anterior efectuarii actelor premergatoare.

De aceea, eu(Mateut) am folosit o alta denumire pentru desemnarea acestui PV si anume PV de consemnare a actelor premergatoare.

Acest PV contine pe lg datele generale aratate in art 91 CPP si descrierea acteelor premergatoare care au fost efectuate. Acestea nu trebuie sa fie prezentate in PV, in integralitatea lor ci, trebuie descrise sintetic, adica este necesar sa se faca un rezumat a acestora in cuprinsul PV sau sa fie prezentate aspectele esentiale (de ex, daca s-au efectuat interceptari si inregistrari de convorbiri, se va face referire in PV la convorbirile care sunt relevante, concludente si utile; si se va reproduce doar acea parte din convorbire care este concludenta, utila si relevanta! si care pot furniza probe in proces).

Spre deosebire de celelalte PV despre care se prevede expres ca constituie mijloc de proba, in toate cazurile, in privinta acestui PV se prevede ca acesta POATE fi mijloc de proba, nu este mijloc de proba.

11

In absenta unei prevederi exprese, PV poate avea valoarea probanta, adica poate fi mijloc de proba doar daca a stat la baza inceperii UP. Per a contrario, daca acest PV nu conduce la inceperea UP, el nu poate avea valoare probanta, pentru ca intr-o asemenea situatie el ramane in afara procesului penal.

4. Distinct de actele premergatoare care pot fi efectuate de OUP si lucratorii operativi prezentati, in numeroase legi speciale, referitoare la coruptie si criminalitatea organizata precum si in CPP, in art 224 ind 1 pana la 224 ind 4 s-a introdus actele premergatoare efectuate de investigatorii sub acoperire.

Aceasta problematica a investigatorilor sub acoperire a facut si obiectul unor cauze CEDO. Insa, ulterior, CEDO a cedat presiunii statelor care s-au simtit neputincioase impotriva marii criminalitati.

Insa, CEDO a stabilit ca este necesar ca statele sa stabileasca reguli stricte pentru folosirea investigatorilor sub acoperire pentru a limita aceasta incalcarea grava a drepturilor omului, constantandu-se numeroase incalcari ale Conv. prin folosirea acestor mijloacelor de investigatie.

Un investigator sub acoperire poate fi, in reglementarea actuala, doar un politist, membru al Politiei judiciare care este desemnat sa efectueze activitati sub o alta identitate decat cea reala si care este autorizat, in conditiile prevazute de lege, pe o durata determinata, pentru a efectua acte premergatoare, in scopul cercetarii infractorilor si a identificarii persoanelor cu privire la care exista presupunerea ca au savarsit infractiunile.

Recurgerea la utilizarea investigatorilor sub acoperire este subordonata urmatoarelor conditii, care tb indeplinite cumulativ:

Sa existe indicii temeinice si concrete! privind pregatirea sau savarsirea unei infractiuni.

Daca indiciile temeinice sunt definite in art 68 ind 1 CPP, ele fiind necesare pentru luarea unei masuri preventive, in privinta indiciilor concrete nu exista o definitie legala. Adaugarea lor la indiciile temeinice denota intentia de a institui conditia ca utilizarea investigatorilor sub acoperire, sa fie investigata doar sub existenta unor fapte materiale care trebuie sa rezulte din informatiile obtinute de investigatori.

Indiciile trebuie sa priveasca nu numai savarsirea unei infractiuni ci la fel ca in cazul inregistrarilor si intercepatrilor de convorrbiri si pregatirea unei infractiuni => este permisa utilizarea lor chiar inainte ca infractiunea sa fi fost savarsita. Pentru aceasta, insa este necesar sa existe acte MATERIALE de pregatire a unei infractiuni concrete.

indiciile existente trebuie sa priveasca, nu orice infractiune ci o infractiune grava, de o anumita gravitate.

Aceasta conditie rezulta din cerinta proportionalitatii, care reprezinta o trasatura

12

comuna pentru toate tehnicile speciale de cercetare sau de investigare a infractiunilor.

In acest scop, s-a intocmit o lista de infractiuni in art 224 ind 1 alin 1 pentru care se poate recurge la utilizarea investigatorilor. Aceasta lista cuprinde:

i. infractiunile contra sigurrantei nationale prevazute in CP sau legi speciale;

ii. trafic de stupefiante, trafic de arme, de persoane;

iii. spalare de bani;

iv. falsificarea de monezi sau alte valori;

v. toate din lg 78/2000 coruptie etc;

vi. precum si o alta infractiune a carei minim special prevazut este dpedeapsa mai mare de 5 ani inchisoare care nu poate fi descoperita ori a carui presupus faptuitor nu poate fi identificat prin allte mijloace!

Aceasta ultima conditie decurge din cerinta subsiddiaritatii, care, la fel, este o trasatura comuna pentru toate tehnicile speciale de cercetare a infractiunilor. Subsidiaritatea se justifica prin caracterul exceptional a unei asemenea tehnici de cercetare care nu poate fi folosita cu titlu de regula, adica in mod obisnuit, ci doar daca se poaet stabili ca mijloacele comune, clasice de cercetare nu sunt suficiente.

sa fie necesara.

Aceasta inseamna ca nu este suficient sa existe indicii temeincie si concrete ci pentru folosirea investigatorilor sub acoperire trebuie sa existe motive, distincte de indicii, care sa faca necesara recurgerea la acest procedeu de investigatie. Aceasta conditie intareste caracterul exceptional al masurii recurgerii la investigatori sub acoperire in actele premergatoare.

Notiunea de investigator sub acoperire intruneste cumulativ 3 elemente:

1. Desemnarea

2. Autorizarea

3. Durata

1. Desemnarea investigatorului sub acoperire se realizeaza de organul adinistrativ din care face parte acesta.

In reglementarea actuala, investigatorii sub acoperire pot proveni DOAR din Politia judiciara. Nu exista nicio prevedere care sa reglementeze nici modalitatea de investire, nici de organizare.

In absenta unor prevederi exprese, se poate aplica legea politiei care stabileste ca investigatorul sub acoperire este stabilit prin ordin intern al ministrului de interne la propunerea inspectorului sef al inspectoratului general al politiei (IGP).

2. Autorizarea este data in reglementarea actuala, in competenta exclusiva a

13

procurorului care efectueaza sau care supravegheaza UP.

Procurorul poate autoriza utilizarea investigatorilor sub acoperire unui investigator, fie din oficiu, fie la propunerea organului de cercetare penala. In acest din urma caz, cand exista propunere, cererea de autorizare trebuie sa contina:

indiciile temeinice si concrete privind savarsirea sau preg unei if si

perioada pentru care se cere autorizatia.

Porcurorul autorizeaza utilizarea investigatorilor sub acoperire prin ordonanta motivata . Aceasta ordonanta trebuie sa contina, pe langa datele generale, si urmatoarele date:

1. indiciile temeinice si concrete precum si motivele care stau la baza autorizarii;

2. datele de identificare privind persoana cu privire la care exista pp ca preg savarsirea unei if sau ca a savarsit fapta; daca identitatea este cunoscuta;

3. activitatile pe care le poate desfasura investigatorul sub acoperire pe perioada autorizarii;

4. identitatea sub care isi desfasoara activitatea investigatorul;

Identitatea sub care se prezinta in toata perioada este atribuita de procuror chiar prin aceasta ordonanta.

Identitatea reala a acestuia nu poate fi dezvaluita nici in timpul misiunii si nici dupa terrminarea acesteia. Ea este cunoscuta doar de procuror care are obligatia pastrarii secretului profesional. Nimeni altcineva nu are acces la aceasta informatie, nici instanta.

5. durata pe care se da aceasta autorizare;

6. orice alte mentiuni pe care procurorul le considera necesare.

ex: infractiunile pe care investigatorul are dreptul sa le comita pe timpul autorizarii. Acest investigator este nevoit uneori sa comita unele infractiuni.

In cazuri urgente si temeinic motivate, OCP poate cere procurorului autorizarea si altor activitati decat cele incuviintate intial, si in aceste situatii, procurorul are obligatia sa dispuna imediat cu privire la autorizare.

Durata trebuie determinata. Durata initiala pentru care procurorul poate autoriza folosirea investigatorului sub acoperire este de cel mult 60 zile. Aceasta poate fi prelungita succesiv cu cate cel mult 30 zile de fiecare data, fara a se putea depasi limita maxima prevazuta de lege, de 1 an, in aceeasi cauza, si cu privire la aceeasi persoana.

Prelungita, Nu reinnoita => trebuie dispusa inainte de expirarea perioadei. Daca a expirat durata pentru care a fost autorizata => nu mai poate fi prelungita => e incompatibila cu orice intrerupere.

14

Folosirea investigatorului nu se poate realiza decat in cauza penala si cu prvire la persoana la care se refera autorizarea.

In mod exceptional , datele obtinute de investigatorul sub acoperire pot fi folosite si in alta cauza si cu privire la alt dosar daca procurorul apreciaza ca sunt concludente si utile.

In urma efectuarii actelor premergatoare, investigatorii sub acoperire, pot obtine informatii care ar putea servi ulterior la furnizarea de probe in procesul penal. Odata obtinute, investigatorii sub acoperire au obligatia dde a depune imediat la dispozitia procurorului care efectueaza sau supravegheaza UP. Informatiile obtinute se prezinta in totalitate procurorului NU doar partial, ci integral, informatii neprelucrate.

Avand in vedre necesitatea garantarii, protectiei identitatii investigatorilor sub acoperire, in practica, desi CPP nu este o prev in acest sens, se utilizeaza persoane de legatura care intocmesc rapoarte periodice care le prezinta procurorului care E/S UP.

In actuala reglementare, procurorul care E/S UP detine monopolul exclusiv asupra procedurii investigatorului sub acoperire, intregii proceduri, adica este cel care autorizeaza utilizarea, prelungeste autorizarea, propria ordonanta, este cel care apreciaza daca informatiile obtinute pot fi folosite in alta cauza, este sg care cunoaste identitatea reala a investigatorului, si este cel care controleaza activitatile investigatorului pe intreaga durata a autorizatiei.

SUPRAVEGHEREA ACTELOR PREMERGATOARE

IIn CPPP nu exista nicio prevedere, incluse doar in 216 CPP.

Cu toate ca aceste prevederi sunt aplicabile doar UP cu exceptia cazurilor in care procurorul efectueaza personal UP, actele premergatoare, atunci cand se efectueaza de OCP adica de organul de cercetare al politiei judiciare sau de vreunul din organele de cercetare penala speciale, procurorul exercita supravegherea asupra actelor premergatoare care se efectueaza, in calitatea sa de conducator al procesului penal, in etapa preliminara.

Supravegherea de catre procuror a actelor premergatoare pe care le efectueaza organul de cercetare penala este justificata de atributia generala pe care o are procurorul de conducere si de control a tuturor activitatilor pe care le efectueaza org de cercetare penala.

De aceea, din chiar mom in care org de cercetare penala are cunostinta despre savarsirea unei infractiuni, fiind sesizat in acest sens printr-unul din modurile de sesizare are obligatia de a incunostiinta imediat procurorul care supravegheaza UP. De aceea, din chiar acel moment, are obligatia sa sesizeze procurorul, iar procurorul luand cunostinta de sesizarea organului de cercetare penala are obligatia de a efectua supravegherea.

Supravegherea se realizeaza in 2 modalitati:

15

1. La plangere. Astfel, orice persoana care se considera vatamata printr-un act de cercetare penala se plange procurorului cf art 275 alin 1 CPP.

2. Din oficiu. Supravegherea actelor premergatoare din oficiu se realizeaza de catre procuror cu ocazia solutionarii propunerii organului de cercetare penala de neincepere a UP, pe care o inainteaza procurorului care supravegheaza UP atunci cand din cuprinsul sesizarii sau al actelor premergatoare efectuate rezulta existenta unui caz de impiedicare a inceperii UP dintre cele prevazute in art 10 CPP.

Cu aceasta ocazie, procurorul verifica sesizarea precum si continutul actelor premergatoare efectuate, procedand dupa caz:

fie la admiterea propunerii OCP si in consecinta, la NUP, daca apreciaza ca sunt indeplinite conditiile prevazute de lege;

fie la respingerea propunerii OCP, in situatia in care procurorul nu este de acord cu propunerea OCP, are posiblitatea de a dispune restituirea dosarului OCP in vederea completarii actelor premergatoare.

de asemenea, daca apreciaza ca, pe baza sesizarii si a actelor premergatoare efectuate se poate constata ca sunt indeplinite conditiile prevazute de lege, poate dispune el insusi inceperea UP sau poate da dispozitie OCP sa inceapa UP.

NEINCEPEREA URMARIRII PENALE

Nu figureaza printre solutiile procesuale prevazute de lege. Cu toate acestea, cand din cuprinsul sesizarii sau a actelor premergatoare efectuate exista un caz de impediedicare a inceperii UP, OCP intocmeste in toate cazurile o propunere motivata de neincepere a UP pe care o inainteazza procurorului care supravegheaza UP.

Sub aspectul naturii juridice neinceperea UP reprezinta act premergator!!! pentru ca are ca efect impiedicarea trecerii dosarului in faza procesuala a UP atunci cand se constata existenta vreunui caz de impiedicare.

Are ca efect stingerea oricarei proceduri.

Natura juridica de act premergator este data de situarea ei in timp, inainte ca procesul penal sa fie declansat.

Dupa modificarile introduse prin legeea nr. 202/2010, OCP poate intocmi propunerea de NUP si in situatia in care cazul de impiedicare il reprezinta cel prevazut in art 10 lit. b ind 1 adica absenta pericolului social. Inainte de legea aceasta inceperea UP era obligatorie. Dupa parerea noastra, aceasta noua prevedere este fireasca si rationala.

Este de competenta exclusiva a procurorului care E/S UP. OCP poate doar propune NUP dar dispunerea ii apartine exclusiv procurorului. Este o consecinta a functiei de acuzare pe care o exercita doar procurorul; competenta ii apartine doar acestuia; si care ii confera acestuia dreptul exclusiv de dispozitie cu privire la toate cazurile de NUP.

16

Procurorul dispune la propunerea ocp doar in cazurile in care acesta exercita supravegherea asuupra UP inclusiv asupra actelor premergatoare.

In celelalte cazuri, in care procurorul efectueaza personal UP, dispune din oficiu, cu privire la NUP.

NUP poate fi dispusa daca sunt indeplinite 2 conditii cumulative:

1. Sa existe o sesizare a OUP si daca este cazul, proces verbal de consemnare a actelor premergatoare.

2. Din cuprinsul sesizarii si daca este cazul, din continutul actelor premergatoare sa rezulte existenta vreunui caz de impiedicare a inceperii UP dintre cele prevazute in art 10 CPP.

Sub aspectul PROCEDURII, procurorul care e/s up, din oficiu sau la p\propunerea OCP, dispune NUP daca sunt indeplinite conditiile prevazute de lege prin rezolutie, dupa modificarile introduse prin lg nr. 202/2010, NU MAI EXISTA OBLIGATIA MOTIVARII REZOLUTIEI.

Astfel, procurorul are posiblitatea fie sa nu motiveze rezolutia daca isi insuseste argumentele aduse de OCP prin propunerea pe care i-a adresat-o de NUP, propunere care se materializeaza intr-un referat. In acest caz, la rezolutia data de procuror se ataseaza propunerea OCP. In aceasta situatie, propunerea OCP face parte integranta din rezolutie! Desi, formal, procurorul dispune NUP, in realitate, nu face altceva decat sa confirme propunerea OCP.

Rezolutia procurorului de NUP poate sa contina insa argumente suplimentare daca acesta aduce, in motivarea rezolutiei argumente noi, in raport cu cele pe care le curpindde propunerea OCP.

Aceasta nu inseamna, insa, ca procurorul nu poate proceda la motivarea rezolutiei, chiar daca argumentele pe care le invoca sunt identice cu cele care sunt cuprinse in referatul cu propunerea al OCP.

In cazul, insa, in care procurorul efectueaza personal UP, neexistand propunere, in toate cazurile, procurorul, dupa parerea noastra, are obligatia de a motiva rezolutia!!!

Cunoasterea motivelor care stau la baza rezolutiilor de NUP este esentiala!!! deoarece ea face posibila exercitiul dreptului pe care il are persoana interesata de a se plange impotriva rezolutiei procurorului de NUP.

De aceea, atat rezolutia procurorului cat si propunerea OCP care cuprinde motivarea se comunica atat persoanei care a facut sesizarea cat si persoanei impotriva careia s-au efectuat acte premergatoare.

Plangerea impotriva rezolutiei procurorului de nup este de competenta conducatorului Parchetului din care face parte procurorulu care a e/s up ori a procurorului ierarhic superior, dupa caz.

Temeiul juridic il reprezinta art 278 CPP = procedura plangerii contra actelor si

17

masurilor procurorului.

Totodata, in caz de respingere a plangerii contra solutiei de nup de catre conducatorului parchetului sau procurorului ierarhic, persoana interesata, care este persoana a carei interese legitime au fost vatamate sau persoana vatamata se poate adresa cu o plangere direct la judecatorul din cadrul instantei competente sa judece cauza in prima instanta, dupa proceduta art278 in CPP.

Exc: procurorul dispune NUP prin ordonanta, intr-un singur caz si anume, in cazul prevazut de art. 10, lit b ind 1 CPP si anume atunci cand fapta nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni, in actuala reglem, art 18 ind 1 CP. Nu exista nicio justificare pentru aceasta distinctie.

Daca procurorul verifica dosarul in care exista sesizarea si actele premergatoare impreuna cu prop de NUP, pt oricare din situatiile prev in art 10 si nu este de acord cu propunerea, proc va da o rezolutie sau ordonanta dupa caz, prin care restituie intregul dosar OCP cu dispozitia de a se incepe UP, daca sunt indeplinite conditiile prevazute de lege.

Daca procurorul apreciaza ca actele premergatoare nu sunt complete, va putea dispune, prin aceeasi rezolutie sau ordonanta, dupa caz, completarea actelor premergatoare.

In toate situatiile, rezolutia, sau dupa caz, ordonanta procurorului trebuie motivata.

Aceasta cerinta a motivarii rezulta dintr-o dispozitie legala cu caracter general, care este prevazuta in art 116 alin 4 CPP, in care se prev cu titlu de principiu, ca procurorul da dispozitii in scris si motivat.

De asemenea, procurorul are oblig sa arate in concret, in scris si motivat ce acte premergatoare tb sa efectueze OCP si termenul de finalizare a acestuia.

In cazurile de indivizibilitate si dde conxitate, cand sunt cercetate mai multe fapte si mai multe persoane, cand in privinta unor fapte sau persoane se impune NUP iar in privinta altora inceperea UP, iar la finalul UP scoaterea de sub UP ori incetarea UP cu privire la unele fapte sau persoane si continuarea pentru altele, INTOTDEAUNA procurorul dispune printr-un sg act procedural.

Astfel, este posibil, ca prin rechizitoriu procurorul sa dispuna in privinta unor fapte si pers NUP, iar in privinta altora dupa caz, trimiterea in judecata, scoaterea de sub UP ori incetarea UP sau clasarea in privinta unor fapte.

III. URMARIREA PENALA

UP este o diviziune care este obligatorie a procesului penal, este o faza procesuala pregatitoare. Ea este obligatorie! in toate cazurile, chiar cu privire la infractiuni pentru care este necesara plangerea prealabila a persoanei vatamate, mentionate in art 279 CPP.

18

a. Obiectivul UP. Aceasta are ca obiectiv strangerea probelor necesare trimiterii in judecata a inculpatului. Strangerea probelor trebuie sa priveasca 3 elemente de fapt, care sunt fundamentale si anume:

1. existenta infractiunii= existenta unei fapte materiale determinate prin toate elementele de fapt care tb sa aiba aptitudinea de a constitui infractiune, tb sa aiba un caract penal adica sa se regaseasca intr-o norma de incriminare.

2. identificarea persoanei cu privire la care exista presupunerea ca a savarsit fapta materiala. Identificarea persoanei inseamna, mai intai, 1. depistarea acesteia. Aceasta inseamna ca fapta trebuie sa se datoreze unei persoane iar acea persoana tb sa fie depistata adica sa se stabileasca legatura dintre fapta si persoana determinata si 2. identificarea persoanei mai inseamna si stabilirea cu exactitate a datelor de identificare a tuturor datelor personale, prevazute in art 70 alin 1 CPP:

nume, prenume, porecla;

data si locul nasterii;

numele si prenumele parintilor;

cetatenie;

studii;

situatia militara;

loc de munca, ocupatie;

adresa la care locuieste efectiv;

antecedente penale;

alte date pentru stabilirea situatiei sale personale.

3. stabilirea raspunderii penale a persoanei. Este vb aici de probe care privesc vinovatia persoanei!

31. Dupa parerea Mateut, desi nu exista prevedere expresa, obiectul trebuie sa il reprezinte si stabilirea identitatii victimei infractiunii, adica a persoanei care intra iintr-un raport de drept penal, care pretinde o vatamare prin infractiune SI

32. stabilirea prejudiciului in cazurile privind infractiuni cauzatoare de prejudiciu, adica clarificarea, lamurirea laturii, acelei laturi civile a procesului pentru ca de cele mai multe ori, prejudicul in proesele penale nu priveste doar latura civila ci, in cazul infractiunilor cauzatoare de prejudicii, prejudiciul este un element esential care priveste si latura penala.

b. Limitele fazei de urmarie penala

UP are doua categorii de limite:

i. Limite dpv al desfasurarii in timp a procesului penal

Din acest punct de vedere, up are o limita initiala care este data de inceperea up =>

19

din acest moment incepe procesul penal! si

momentul final este momentul in care procurorul da o rezolvare actelor de up care poate consta fie intr-o dispozitie de trimitere in judecata, situatie in care procurorul intocmeste rechizitoriu iar in acest caz up se considera terminata cand rechizitoriul este inreg la Parchet, nu de cand este inreg la registratua instantei, ci at cand se inreg la registratura Parchetului. De asemenea, in celelalte cazuri, up se consid terminata si atunci cand procurorul da o solutie de netrimitere in judecata.

ii. Limite dpv al continutului rechizitoriului=> dpv a up acesta are 2 limite f imp:

Rechizitoriul corespunde obiectului judecatii si anume: 1. fapta materiala si 2. persoana pentru care se efectueaza acte de up.

Se desfasoara in rem si in personam => poate fi exercitata fata i/i sau fata de fapta!

c. Trasaturile fazei de urmarire penala => specifice, care o delimiteaza de celelalte faze ale proc penal:

Nepublicitatea.

Aceasta inseamna ca:

Up nu este accesibila persoanelor care nu au interes, nu este accesibila publicului. Ea este accesibila doar partilor si aparatorilor acestora (nu inseamna ca up este secreta, inseamna doar acestea).

Up se realizeaza prin acte de procedura care se realizeaza unilateral de oup.

Pe parcursul up, accesul la materialul de up, este limitat.

Partile nu au dreptul sa consulte materialul de up decat la sfarsitul up.

De asemenea, vom avea acte de up care se aduc la cunostinta partilor interesate doar intr-un anumit interval de timp prevazut de lege. C

Cu toate acestea, pe parcursul up este recunoscut dreptul limitat al partilor si al aparatorilor de a lua cunostinta de continutul actelor de up. Astfel, exista un text in CPP, art 172 alin 1: obligatia de a incunostinta aparatorul cu privire la actele de up care se efectueaza in cauza pentru a asigura respectarea dreptului acestuia de a participa daca apreciaza ca este necesar in vederea exercitiului dreptului la aparare la actele de up.

Instiintarea aparatorului se realizeaza in acest caz, in orice mod, respectiv prin telefon, fax, internet, telegraf si pe orice alta cale, avand obligatia, in toate cazurile sa intocmeasca PV de incunostintare.

De asemenea, se asigura accesul i/i la actele de up cu ocazia solutionarii unor cereri ori privind masurile preventive precum si in cazul luarii sau prelungirii masurii preventive a ARESTARII.

La sfarsitul up, cu ocazia prezentarii materialului de up, i/i are dreptul de a consulta intreg materialul de up.

20

Ea se opune publicitatii sedintei de judecata care caracterizeaza faza de judecata.

b) Caracterul necontradictoriu.

Spre deosebire de judecata, up nu cunoaste pr contradictorialitatii, aceasta face ca actele de up sa se dispuna fara sa fie puse in prealabil in discutia partilor si a aparatorilor acestora. Ele au la baza dispozitia exclusiva si unilaterala a oup.

Necontradictorialitatea up nu este absoluta. Up prezinta numeroase asspecte de contradictorialitate:

1. Luarea masurii arestarii preventive in faza de up se realizeaza in urma unei dezbateri in fata judecator;

2. La fel si prelungirea masurii arestarii preventive;

3. Recursurile;

4. Expertiza in sensul ca se da posibilitatea partilor sa propuna contra experti, sa prezinte obiectiuni etc;

5. Procedura confruntarii.

c) Caracterul preponderent scris al urmaririi penale

Aceasta inseamna ca dispozitiile se dau in scris in faza de up. Toate actele care se efectueaza in cursul up se constata in scris.

In ceea ce priveste asistenta juridica in faza de up ea se realizeaza doar prin cereri si prin memorii care se formuleaza in scris, de pilda, in situatia in care nu? este prezent avocatul i/i la efectuarea unui act de up acestuia nu ii este permis sa intervina, sa puna intrebari => se poate exprima doar in scris!!!

Aceasta nu inseamna ca este lipsit complet de oralitate. Dimpotriva! ex: ascultarea persoanelor, abia apoi se consemneaza declaratiile.

Actele de urmarire penala

Sunt de 2 feluri:

a. Ordonante.

Se da ordonanta in toate cazurile in care legea prevede in mod expres.

Ordonanta trebuie sa cuprinda, obligatoriu, urmatoarele mentiuni:

data si locul intocmirii;

numele, prenumele si calitatea oup care a intocmit ordonanta;

cauza la care se refera ordonanta;

actul sau masura care formeaza obiectul ordonantei;

21

temeiul juridic al actului si al masurii dispuse;

semnatura persoanei care a intocmit ordonanta.

In afara acestor date cu caracter general, in raport de actul sau,, dupa caz, masura care formeaza obiectul ordonantei, ordonanta mai cuprinde si mentiunile speciale diferite de la caz la caz.

Ord si rezolutia sunt acte de up care sunt comune tuturor organelor de up. Ele se intocmesc impreuna de procuror si de ocp cf art 203 alin 3 cpp.

In privinta rezolutiei se prevede doar ca trebuie motivata; la ordonanta nu trebuie pentru ca se prevede exact ce trebuie sa contina ordonanta.

b. Rezolutii. Se da rezolutie motivata in toate celelalte cazuri.

Rezolutia este cel mai simplu act de up. De aceea, rezolutia este diferita de la caz la caz.

c. Referatul se intocmeste in toate cazurile in care se efectueaza o propunere pentru luarea unei masuri pe care nu o poate dispune oup care o intocmeste.

Reglementat in mod expres doar in art 258 CPP, in materia terminarii up, pe care la sfarsitul up il intocmeste ocp. In practica, se formuleaza numeroase propuneri catre procuror de catre ocp: ex. pun in miscare a actiunii penale, luarea unei masuri preventive.

Procurorul poate intocmi propuneri judecatorului: ex: luarea/prelungirea masurii arestarii preventive. => referat cu propunere.

d. Rechizitoriul. La finalul up si contine cea mai importanta dispozitie pe care o poate da procurorul si anume cea de trimitere in judecata => sfarsitul up si inceputul judecatii.

Curs 3. 15.03.2013

Locul efectuarii actelor de urmarire penala

Regula: se efectueaza la sediul OUP.

Exceptia: in afara sediului.

Cand se efectueaza intr-o unitate de interes public in sensul art 145 CP, este necesar sa se obtina in prealabil consimtamantul scris al conducatorului unitatii de interes public, iar cand nu se poate obtine consimtamantul actele de urmarire pot fi efectuate doar cu autorizarea procurorului.

In privinta pastrarii actelor de urmarire penala

Regula: la sediul OUP.

Daca sunt sesizate simultan mai multe instante penale, in faza de urmarire penala, se

22

vor inainte instantei copii dupa actele de up, care sunt numerotate si certificate de grefa Parchetului, iar actele de up in original se pastreaza la sediul parchetului. Daca este sesizata o singura instanta, se va da instantei actele in original, iar procurorul pastreaza copii in scopul continuarii up.

Ratiunea acestor prevederi este de a asigura caracterul continuu al up.

Rolul activ al organului de urmarire penala

In privinta rolului activ al OUP, exista o reglementare speciala, specifica in art 202 CPP, este supus unei reglementari specifice fazei de up, cu toate ca rolul activ figureaza si printre principiile fundamentale ale procesului penal.

Potrivit art 202 CPP:

a. Procurorul si OCP al politiei judiciare precum si oricare dintre organele de cercetare penala speciale, in sensul art 201 CPP, are obligatia ca in cursul UP sa lamureasca cauza in mod complet, sub toate aspectele si, in acest scop, OUP are obligatia sa cerceteze probele atat in favoarea cat si in defavoarea I/I . Aceasta indatorire a oup subzista si in situatia in care i/i da o declaratie de recunoastere a faptei!

b. De asemenea, oup are obligatia sa descopere cu ocazia efectuarii actelor de up toate datele din care rezulta cauzele si conditiile care au determinat sau, dupa caz, au favorizat savarsirea faptei materiale care poate constitui infractiune.

c. De asemenea, oup are obligatia de a stabili toate elementele de fapt pe care le apreciaza ca fiind necesare pentru justa solutionare a cauzei penale.

d. In exercitiul atributiilor privind urmarirea penala, oup are obligatia de a garanta persoanelor cercetate respectarea drepturilor si libertatilor in cursul procesului penal. Astfel, oup are obligatia de a explica partilor drepturile procesuale si de a lua toate masurile care se impun din oficiu sau la cerere pentru respectarea acestora.

Formele fundamentale ale activitatilor de urmarire penala

Up are un continut complex; ea este alcatuita din activitati de up specifice care sunt realizate de oup. In acest fel, putem vorbi de existenta unor forme fundamentale ale activitatilor de up.

Acestea sunt:

1. cercetarea penala.

2. supravegherea up.

3. up proprie a procurorului.

Ele nu sunt prevazute in mod explicit in cpp.

23

1. Cercetarea penala este forma de baza care este realizata de acea categorie a oup care poarta denumirea de ocp.

Procurorul nu efectueaza cercetarea penala. Nu este organ de executare, ci organ de decizie, are functia de urmarire pe care nu o imparte cu nimeni.

CP inseamna UP de organele de cercetare penala!!!

Exista in toate cazurile, cu titlu de regula, exceptie facand doar acele cazuri in care procurorul efectueaza singur UP. In toate celelalte cazuri se efectueaza cp.

Inseamna in concret:

i. Strangere de probe in vederea stabilirii existentei unei infractiuni, a identificarii persoanei cu privire la care exista presupunerea ca a savarsit o fapta prevazuta de legea penala si in scopul stabilirii raspunderii penale a persoanei.

ii. Poate consta si in efectuarea de procedee probatorii:

efectuarea unei constatari tehnico stiintifice;

expertize;

perchizitionarea domiciliara si corporala;

cercetare la fata locului;

reconstituire;

ridicare de obiecte si inscrisuri.

iii. Poate consta si in luarea unor masuri procesuale. Astfel, ocp poate dispune masura:

retinerii fata de i/i;

inceperea up cu conditia confirmarii ulterioare de catre procuror.

iv. Poate dispune si o masura asiguratorie, oricare.

v. Sunt situatii in care exista masuri si acte pe care organul de cercetare penala nu le poate dispune si respectiv nu le poate efectua dar pe care in acelasi timp le apreciaza ca necesare. Intr-o asemenea situatie, cp mai poate consta si in propunerile pe care ocp le poate adresa procurorului care supravegheaza up. Cu alte cuvinte, cercetarii penale ii corespunde o supraveghere a acesteia realizata de procuror => ocp nu este singur, el este intotdeauna dublat de un procuror.

De aceeea, atunci cand se impune in cursul cp punerea in miscare a actiunii penale, ocp va putea doar sa intocmeasca o propunere in acest sens catre procuror.

La fel, in cazul ArP va putea doar sa propuna procurorului care, la randul sau, va putea sa propuna judecatorului acest lucru. La fel in cazul prelungirii masurii.

In situatia in care ocp apreciaza ca este necesara o solutie de NUP sau intocmirea rechizitoriului acesta va intocmi o propunere procurorului.

24

2. Supravegherea UP reprezinta modalitatea prin care procuroul isi exercita dreptul de conducere, control si organizare a intregii activitati de up, atunci cand up se organizeaza de un ocp.

Supravegherea up are un obiect complex, astfel, obiectul supravegherii up il constituie :

i. dreptul si obligatia procurorului care suprav up de a veghea ca orice infractiune sa fie descoperita, orice infractor/pers cu priv la care exista presupunerea ca a comis o fapta care ar putea constitui infractiune sa fie pedepsita potrivit legii, adica sa raspunda penal si nicio persoana sa nu fie pedepsita penal daca nu exista indicii temeinice ca a savarasit o infractiune.

ii. dreptul si obligatia procurorului de a veghea ca nicio persoana sa nu fie retinuta sau arestata fara sa fie indeplinite conditiile prevazute e lege.

iii. dreptul si obligatia procurorului de a solicita ocp sa procedeze la luarea tuturor masurilor care se impun pentru desfasurarea up si sa dispuna el insusi luarea acestor masuri cu titlu de principiu. In exercitarea supravegherii up, procurorul ia masuri si da dispozitii in scris si motivat!!!

iv. Obiectivul principal al supravegherii de catre procuror a cp il reprezinta asigurarea respectarii de catre ocp a dispozitiilor legale referitoare la efectuarea up, in intreaga desfasurare a cp. Raspunderea intreaga va fi deci a procurorul, si nu a ocp.

Modalitatea de supraveghere a urmaririi penale

Exista modalitati diverse de supraveghere a up. Astfel:

Procurorul in exercitiul acestei obligatii de supraveghere a up are dreptul de a asista organul de cercetare penala de a efectua oricare act de up si dreptul de a efectua el insusi orice act de up care este de competenta ocp.

In aceasta materie, dreptul inseamna si obligatia.

2nd. In vederea exercitarii obligatiei de supraveghere a up, procurorul are dreptul sa solicite organului de cercetare penala dosarul, intregul material al dosarului in vederea consultarii acestuia iar ocp are obligatia corelativa de a inainta procurorului care supravegheaza up intregul dosar precum si toate actele solicitate de procuror, in vederea verificarii acestora de catre procuror.

3rd. In cadrul exercitiului supravegherii, procurorul ii da indrumari ocp, adica il sfatuieste in legatura cu actele de cp pe care acesta le efectueaza pe tot parcursul cp.

4th. De asemenea, in exercitiul supravegherii, procurorul ii da dispozitii, in scris si motivat ocp.

25

Dispozitiiile date de procuror sunt obligatorii. In practica, sunt insotite si de termene pe care procurorul le impune ocp si care trebuie respectate de acesta.

Ocp nu are dreptul de a le contesta si este obligat sa le aduca la indeplinire chiar daca acesta apreciaza ca sunt date cu incalcarea legii. Este obligat sa le indeplineasca pentru ca raspunderea apartine procurorului.

Nerespectarea dispozitiilor ocp confera procurorului dreptul de a sesiza conducatorul org administrativ din care acesta face parte pentru a sanctiona ocp. Fiind sesizat, conducatorul este obligat sa solutioneze sesizarea procurorului in termen de cel mult 3 zile de la primirea ei.

5th. Sunt modalitati de supraveghere a up si autorizarea de catre procuror a unor acte pe care efectueaza OCP cum este cazul autorizarii investiogatorilor sub acoperire sau a autorizarii inregistrarilor si interceptarilor de convorbiri si, de asemenea,

6th. incuviintarea unor acte cum e cazul exhumarii si, de asemenea,

7th. aprobarea unor acte de up cum este cazul internarii i/i in urma unei expertize psihiatrice, care este obligatorie.

8th. De asemenea, confirmarea si ratificarea unor acte de up, cum este cazul inceperii up dispuse de ocp, confirmarea necesarea in termen de 48 h de la dispunerea acesteia de ocp.

9th. De asemenea, si trecerea cauzei de la un organ de cercetare penala la altul, procurorul poate dispune asta oricand in cursul up atunci cand oup apreciaza ca este necesara pentru buna desfasurare a up.

Preluarea unei cauze de organul de cercetare penala ierahic superior se poate realiza doar din dispozitia procurorului care supravegheaza up, efectuata de ocp superior, pe baza solicitarii ocp ierahic superior si numai dupa incunostiintarea procurorului care supravegheaza activitatea organului de cercetare penala de la care se preia cauza.

Trecerea cauzei de la un parchet la altul reprezinta, in realitate, o situatia de stramutarea a cauzei de la un oup la altul. Ea pote fi dispusa doar de procurorul general al parchetului de pe lg ICCJ atunci cand exista suspiciunea rezonabila ca activitatea de up este afectata datorita imprejurarilor cauzei sau calitatilor procesuale, precum si atunci cand exista pericol de tulburare a ordinii publice.

3. Urmarirea penala proprie a procurorului este posibila in 2 situatii si anume:

1. In toate cauzele pe care procurorul le preia de la ocp. Procurorul poate prelua orice cauza de la ocp si, in urma preluarii, procurorul efectueaza personal up, in mod nemijlocit.

2. In toate cazurile in care, in mod obligatoriu, up tb efectuata de procuror sub sanctiune nulitatii absolute: art 209 alin 3 CPP precum si in unele legi speciale.

ex: toate infractiunile care sunt de comp DNA si DIICOT fac parte din infractiunile a

26

caror up se efectueaza in mod obligatoriu de procuror.

Cand efectueaza up in mod nemijlocit, proc nu se trasnforma in ocp, ci ramane oup. De la aceasta regula, exista 2 exceptii si anume:

1. Art 217 alin 4 CPP, in toate cazurile de up proprie obligatorie a procurorului, procurorul poate delega ocp sa efectueze anumite acte de up.

In principiu, poate avea ca obiect orice act de up. In practica, s-a constatat ca marea majoritate a actelor de up se realizeaza de ocp prin recurgerea la delegare.

2. Cazurile urgente. Astfel conform art 213 CPP, in cazuri care reclama urgenta, ocp poate efectua orice act de up, inclusiv un act care este de competenta exclusiva a procurorului, care face parte din categoria actelor pt care se prevede ca up se efectueaza exclusiv de catre proc. Cel mai simplu si elocvent exemplu este infractiune flagranta.

Acestea sunt formele fundamentale de exercitare a up.

Desfasurarea urmaririi penale

Momentul initial il reprezinta inceperea up. Are ca efect imediat declansarea procesului penal. Ea presupune indeplinirea cumulativa a 2 conditii:

1. O conditie pozitiva. Ea consta in existenta unor date sau informatii din care tb sa rezulte ca a fost savarsita o fapta care este prevazuta de legea penala.

Datele sau informatiile necesare trebuie sa rezulte fie din sesizare, fie din cuprinsul actelor premergatoare. Astfel, art 228 alin 1 CPPP, prevede ca oup legal sesizat poate dispune inceperea up fie baza sesizarii, fie pe baza actelor premergatoare realizate.

2. O conditie negativa constand in inexistenta vreunui caz de impiedicare a inceperii up dintre cazurile prevazute in art 10 CPP, fara nicio exceptie.

Inexistenta poate rezulta, la fel, fie din sesizare fie din actele premergatoare efectuate.

Inceperea up poate fi dispusa fie doar in rem adica numai cu privire la fapta materiala daca nu este cunoscut faptuitorul, fie atat in rem cat si in personam, daca este cunoscut faptuitorul, adica pers care este pp ca a comis fapta.

Daca up este dispusa in rem ab initio, iar ulterior, pe parcursul up este identificata persoana, dupa parerea noastra, desi legea nu prevede, daca ulterior este identificat faptuitorul, inceperea up in personam este obligatorie!!! pentru ca din acel moment persoana dobandeste calitatea de invinuit care este subiect de drepturi si obligatii procesuale => este necesar ca up sa fie indreptata si impotriva persoanei pentru a i se asigura resp tuturor drepturilor.

Inceperea up poate fi dispusa doar de oup. De oricare dintre oup prevazute de lege:

fie de procuror;

fie de ocp al politiei judiciare;

27

fie de un ocp special potrivit legii.

Daca inceperea up este dispusa de ocp, pentru a fi valabila, ea tb supusa confirmarii procurorului care supravegheaza up intr-un termen de cel mult 48 h de la intocmirea actului de incepere a up.

Pentru aceasta, inauntrul celor 48 h, ocp are obligatia sa inainteze dosarul impreuna cu actul de incepre a up procurorului care s up in vederea confimarii. Confirmarea de catre procuror a actului de incepere a up trebuie motivata pentru ca are o semnificatie juridica deosebita = insusirea actului de up de catre procuror, inceperea up este transferata din competenta ocp in competenta procurorului. Intareste pozitita procurorului in procesul penal si sporeste importanta actului de incepere a up.

In celelalte cazuri in care up se realizeaza de catre procuror personal, atat in cauzele preluate de acesta cat si in cazul celor prevazute expres, procurorul inccepe up fara sa fie necesara o confirmare din partea conducatorului parchetului sau procurorului ierarhic superior => autonomia functionala a procurorului in interiorul Ministerului Public.

Actul de incepere a up = lg nr. 356/2006 a unificat felul actului de incepre a up=> a stabilit ca indiferent de modul de sesizare a oup si indiferent de oup care a dispus inceperea up, ea se materializeaza intr-o rezolutie motivata!

Atunci cand inceperea up se dispune de organul de cercetare penala ea se dispune tot printr-o rezolutie motivata a ocp, care se confirma apoi de procuror tot printr-o rezolutie motivata care poate fi separata sau chiar in rezolutia ocp!!!

In practica, desi rezolutia este un act simplu lipsit de formalism, spre deosebire de ordonanta, rezolutia de incepere a up contine o motivare ampla a faptei materiale si a ambelor conditii: pozitiva si negativa. Aceasta practica este rezultatul importantei inceperii up in procesul penal.

Rezolutia de incepere a urmaririi penale produce doua efecte imediate:

1. Dobandirea de catre persoana care este identificata si cu privire la care exista presupunerea ca a savarsit fapta, a calitatii de invinuit si, prin aceasta, declansarea procesului penal. => distinctie fata de inceperea up = declansarea procesului penal = nasterea cadrului legal de exercitare a drepturilor si obligatiilor procesuale si punerea in miscare actiunii penale.

2. Parcurgerea procedurilor de aducere la cunostinta a invinuirii. Astfel, dupa inceperea up, intr-un termen rezonabil, scurt care se apreciaza de la caz la caz, si consta in chemarea invinuitului la sediul oup.

Aceasta consta in:

Incunostiintarea acestuia cu privire la fapta materiala si incadrarea juridica, apoi

28

Comunicarea dreptului de a avea un aparator, si

Comunicarea dreptului de a nu da nicio declaratie, insotita de avertismentul prevazut de lege care consta in atentionarea invinuitului ca daca da o declaratie, aceasta poate fi folosita in proces impotriva sa.

In situatia in care invinuitul consimte sa dea o declaratie se consemneaza intr-un PV dupa care se procedeaza la obtinerea declaratiei in 2 etape:

1. declaratia scrisa de mana proprie;

2. ascultarea invinuitul de oup care se consemneaza apoi intr-o declaratie care este inregistrata intr-un registru special pe un formular tipizat.

Daca invinuitul nu este de acord sa dea declaratie atunci se considera ca a uzat de dreptul de a nu da o declaratie si aceasta se va consemna la fel in PV.

In situatia in care invinuitul isi exprima dreptul de a da o declaratie, are dreptul de a da declaratii imediat precum si dreptul de a cere oup, daca apreciaza ca are nevoie, acordarea timpului necesar pentru pregatirea si inlesnirea apararii.

Din acest moment se poate vb de efectuarea up fata de invinuit.

Curs 4. 27.03.2013

Efectuarea actelor de urmarire penala fata de invinuit

Este reglementata in mod diferit dupa cum procurorul supravegheaza UP sau efectueaza personal up.

I. In prima situatie, cand procurorul supravegheaza up se efectueaza acte de cercetare penala de catre ocp prevazut de lege fata de invinuit.

Ele constau in:

In cea mai mare parte in strangere de probe.

Pe langa strangerea de probe, ocp poate dispune luarea unor masuri si

Poate efectua de asemenea, propuneri motivate procurorului care supravegheaza up.

Astfel, mai intai, dupa inceperea up, intr-un termen scurt, care se apreciaza de la caz la caz, ocp are obligatia:

de a il chema pe invinuit in fata sa,

de a-i aduce la cunostinta fapta si incadrarea juridica si

de a-l informa cu privire la drepturile procesuale: dreptul de a avea un aparator avocat care sa il asiste in cursul efectuarii actelor de up si dr de a nu da declaratie, atragandu-i atentia ca daca da o declaratie, aceassta va putea fi folosita in proces si impotriva sa.

I/I are obligatia de a-si exprima optiunea, fie in sensul refuzului de a da o declaratie, fie in sensul acordului de a da declaratia.

29

Refuzul i/i de a da o declaratie, in mod obligatoriu, se consemneaza intr-un PV care reprezinta dovada indeplinirii procedurii.

Daca consimte sa dea o declaratie atunci se va trece mai intai la obtinerea unei declaratii scrise de mana proprie a invinuitului, dupa care, la ascultarea acestuia de catre oup.

cu aceeasi ocazie, ocp ii aduce la cunostinta invinuitului si obligatia acestuia de a incunostiinta oup in termen de cel mult 3 zile cu privire la orice schimbare a adresei undde locuieste efectiv.

totodata cu aceeasi ocazie, ocp daca apreciaza ca se impune pentru necesitatile up si daca sunt indeplinite conditiile prevazute de lege, va putea lua masura preventiva a retinerii invinuitului.

Retinerea inseamna ca invinuitul este pus la dispozitia ocp si ca masura este justificata de interesul up.

Totodata, cu aceeasi ocazie, ocp poate aprecia in intervalul de cel mult 8h de la luarea masurii retinerii, cand masura trebuie adusa la cunostinta procurorului care supravegheaza up, cu privire la necesitatea prelungirii detentiei.

In acest scop, inainte de expirarea termenului de cel mult 8 ore de la luarea masurii retinerii, ocp, daca apreciaza ca este necesar ca invinuitul sa ramana in continuare in detentie, intocmeste propunere motivata de luare a masurii arestarii preventive a invinuitului pe care o inainteaza procurorului care supravegheaza up.

Procurorul care supravegheaza up, primind propunerea ocp, odata cu informarea cu privire la masura retinerii poate aprecia daca sunt indeplinite sau nu conditiile prevazute de lege si daca este necesara luarea masurii arestarii invinuitului.

In acest fel, procurorul poate respinge propunerea, situatie in care invinuitul va ramane doar in starea de retinere, sau, dimpotriva, poate aprecia ca propunerea este intemeiata si, in acest caz, va intocmi referat cu propunere motivata de arestare preventiva a invinuitului pe care il va inainta impreuna cu dosarul de up, judecatorului cu propunerea de luare a masurii arestarii preventive fata de invinuit.

II. In situatia in care urmarirea penala se efectueaza personal de catre procuror, efectuarea actelor de urmarire penala fata de invinuit au acelasi continut, singura diferenta este ca procurorul care efectueaza personal urmarirea penala dispune din oficiu cu privire la toate actele si masurile de up care trebuie efectuate fata de invinuit.

Efectuarea actelor de urmarire penala fata de inculpat

In situatia in care procurorul supravegheaza urmarirea panala, ocp daca apreciaza in cursul up ca exista temeiuri pentru punerea in miscare a actiunii penale, va intocmi un referat motivat, cu propunere de punere in miscare a actiunii penale pe care il inainteaza procurorului care supravegheaza urmarirea penala.

30

Pentru punerea in miscare a actiunii penale trebuie sa existe PROBE!

De aceea, de regula, atunci cand ocp propune procurorului punerea in miscare a actiunii penale, formuleaza in acelasi timp si propunere de luare a masurii arestarii preventive fata de inculpat, avand obligatia ca in momentul in care propune punerea in miscare a actiunii penale sa analizeze si necesitatea luarii fata de inculpat a masurii arestarii preventive. Primind propunerea de punere in miscare a actiunii penale procurorul are obligatia de a examina continutul propunerii de punere in miscare a actiunii penale pe baza materialului de urmarire penala.

Punerea in miscare a actiunii penale marcheaza inceperea procesului penal. In cursul urmaririi penale aceasta are loc doar atunci cand exista motive concrete care sa faca necesara schimbarea calitatii persoanei din invinuit in inculpat, in interesul urmaririi penale.

Daca procurorul respinge punerea in miscare a actiunii penale atunci vom avea o rezolutie motivata => va continua in calitate de invinuit.

Daca procurorul considera ca trebuie admisa, atunci trebuie sa dea ordonanta motivata.

Ordonanta trebuie sa cuprinda, pe langa datele generale, si mentiuni speciale. Astfel, in cuprinsul ordonantei, trebuie sa se faca referire la

fapta;

motivele pt care se pune in miscare actiunea penala in cursul up;

incadrarea juridica data faptei => temeiurile care determina luarea unei masuri.

In situatia in care procurorul pune in miscare act penala are obligatia de a dispune in mod expres cu privire la continuarea up fata de inculpat. Dispozitia procurorului trebuie sa fie scrisa si motivata, ea trebuie sa rezulte chiar din cuprinsul ordonantei.

Per a contrario, in absenta unei dispozitii exprese a procurorului, ocp nu poate continua up fata de inculpat!!! => Regula este up fata de invinuit, exceptia e up fata de inculpat.

In acest caz, in care procurorul dispune inceperea up se vor efectua acte de up fata inculpat.

Aceste acte de urmarire debuteaza prin:

1. Chemarea inculpatului dupa punerea in miscare a actiunii penale de catre ocp , in fata sa, pentru a ii aduce la cunostinta fapta materiala si incadrarea juridica, precum si drepturile procesuale, pentru a ii da posibilitatea inculpatului sa foloseasca mijloacele de aparare pe care le apreciaza ca fiind necesare, in aceasta calitate de inculpat.

2. Cu aceeasi ocazie, inculpatul este intrebat in mod expres daca doreste sa dea o declaratie in calitate de inculpat. Pozitia inculpatului se consemneaza intr-un PV.

31

Daca inculpatul consimte sa dea o declaratie, nu i se va lua o declaratie scrisa de mana proprie daca a dat o asemenea declaratie anterior, in calitate de invinuit, ci se va proceda la ascultarea inculpatului de catre ocp.

Dupa parcurgerea acestei proceduri se va trece la efectuarea actelor de up necesare fata de inculpat.

In situatia in care procurorul efectueaza personal urmarirea penala, nu se intocmeste propunere => Procurorul, din oficiu, procedeaza la punerea in miscare a actiunii penale si la efectuarea in mod nemijlocit a actelor de up fata de inculpat.

Cu aceeasi ocazie, se poate dispune cu privire la toate actele de urmarire penala=> dintr-o data se poate trezi inculpat, retinut si cu propunere de luare a masurii arestarii preventive.

Situatii care impiedica continuarea urmaririi penale

A. Suspendarea urmaririi penale

Este de competenta exclusiva a procurorului care supravegheaza up sau care efectueaza personal urmarirea penala.

Ea poate fi dispusa doar in privinta invinuitului sau inculpatului care se afla in situatia de a nu putea participa la actele de urmarire penala din motive obiective.

Suspendarea up are la baza dreptul invinuitului sau inculpatului de a lua parte la toate actele de urmarire penala, care fac necesara prezenta personala a acestuia.

Intrucat suspendarea up conduce la o incetineala a ritmului de desfasurare a up este supusa unor conditii stricte.

Astfel, este necesar ca :

Invinuitul sau inculpatul sa sufere de o boala grava care trebuie constatata printr-o expertiza medico-legala si

Este necesar sa se constate ca boala de care sufera invinuitul sau inculpatul il impiedica sa participe la actele de urmarire penala.

In situatia in care exista mai multi invinuiti se va dispune in prealabil disjungerea cauzei, daca aceasta este posibila.

Doar in situatia in care nu este posibila se va dispune suspendarea intregii urmariri penale.

Pe timpul suspendarii pot fi efectuate insa actele de up care sunt urgente, adica acele acte care nu pot fi amanate, care reclama urgenta si cele care nu implica prezenta personala a i/i.

Procurorul dispune suspendarea urmaririi penale prin ordonanta.

Ordonanta se comunica atat 1)invinuitului sau inculpatului cat si 2)persoanei

32

vatamate, 3)partii vatamate sau 4)partii civile.

Pe timpul suspendarii, ocp are obligatia de a verificca periodic daca subzista motivele care au stat la baza suspendarii.

Suspendarea dureaza, in principiu, pana la insanatosirea invinuitului sau inculpatului.

B. Solutiile de neincepere a urmaririi penale sau de netrimitere in judecata

Reprezinta modalitati prin care procurorul care supravegheaza urmarirea penala sau care efectueaza personal urmairea penala, rezolva cauza penala inainte de finalizarea urmaririi penale, adica in chiar cursul urmaririi penale.

Rezolvarea cauzei de catre procuror se realizeaza insa numai intr-un singur sens, cel negativ si anume cel al neurmarriii si este conditionata de constatarea existentei vreunui caz de impiedicare a punerii in miscare a actiunii penale sau a exercitiului urmaririi penale, in cursul up, dintre cazurile prevazute in art 10 CPP.

Asa numitele solutii de neurmarire ale procurorului, nu fac parte din desfasurarea normala a procesului penal deoarece impiedica inaintarea acestuia. De aceea, spre deosebire de hotararea judecatoreasca, ele nu sunt inzestrate cu autoritate de lucru judecat.

Aceste solutii sunt:

a. Clasarea

Nu exista nicio prevedere referitoare la procedura.

O solutie de clasare in actuala reglementare poate fi dispusa doar daca nu exista invinuit in cauza si daca este prezent un caz de impiedicare din art 10 CPP. Este vorba de cazuri care opereaza in rem.

Se aplica doar in cazul in care nu se stie cine este persoana, nu si atunci cand sti cine este persoana dar nu este gasita!

In absenta unei prevederi exprese, clasarea se poate dispune prin rezolutie. Doar daca se zice expres, trebuie ordonanta.

b. Scoaterea de sub urmarire penala

In privinta acesteia, se face trimitere sub aspectul procedurii, integral, la prevederile legale referitoare la incetarea urmaririi penale. Procedura de scoatere de sub urmarire penala este identica cu procedura de incetare a urmaririi penale.

Singura deosebire dintre cele 2 priveste conditiile. Astfel, scoaterea de sub up se

33

dispune daca exista invinuit sau inculpat in cauza si daca este prezent unul din cazurile prevazute in art 10 lit. a-e iar incetarea urmaririi penale este posibila daca exista invinuit sau inculpat in cauza si daca este prezent vreunul din cazurile prevazute in art 10 lit. f-i, adica cand e lipsita de obiect.

c. Incetarea urmaririi penale

Astfel, scoaterea de sub up si la fel si incetarea up pot fi dispuse printr-o simpla rezolutie cu o singura exceptie, a situatiei in care s-a pus in miscare actiunea penala.

In consecinta, daca s-a pus in miscare actiunea penala, adica daca exista inculpat in cauza, se da ordonanta, in toate celelalte cazuri se da rezolutie.

I. Daca procurorul supravegheaza up, ocp intocmeste referat motivat cu propunerea, dupa caz, de scoatere de sub up sau de incetare a up fata de invinuit sau inculpat.

In situatia in care invinuitul sau inculpatul este in stare de arest preventiv, procurorul este obligat sa rezolve propunerea de incetare a up chiar in ziua in care o primeste. Aceasta este o consecinta a urgentei care rezulta din starea de arest in care se afla invinuitul sau inculpatul.

Prin aceeasi ordonanta prin care procurorul, dupa caz, dispune scoaterea de sub up sau incetarea up, constata si incetarea de drept a masurii arestarii preventive. In cazurile in care se dispune scoaterea de sub urmarire penala sau incetarea urmaririi penale, masura preventiva inceteaza de drept.

In vederea punerii efective in libertate a invinuitului sau inculpatului, procurorul va intocmi o adresa catre administratia locului de detinere prin care o instiinteaza cu privire la incetarea de drept a masurii arestarii preventive si solicita in mod expres administratiei locului de detinere sa dispuna cu privire la punerea in libertate a invinuitului sau inculpatului.

In orce caz, ordonanta, atat de scoatere de sub urmarire penala cat si de incetare a urmaririi penale, trebuie sa contina pe langa datele generale, si:

a. Anumite mentiuni speciale privind:

Mijloacele materiale de proba. Astfel, daca se contesta propunerea asupra corpurilor delicte acestea pot fi pastrate de oup pana in momentul in care se da o hotarare judecatoreasca definitiva de catre instanta civila;

Mentiuni referitoare la confiscarea speciala daca este cazul;

De asemenea, privind masurile asiguratorii care pot fi revocate sau dupa caz mentinute, pe o durata de cel mult 30 zile pentru a se da posibilitatea partii civile sa introduca o actiune civila la instanta civila.

Daca nu se introduce o actiune civila in termen de 30 zile masurile asiguratorii expira

34

de drept.

Si cu priv la situatia cautiunii daca anterior s-a dispus liberarea provizorie pe cautiune;

Si cu privire la masura preventiva a arestarii;

Scoaterea de sub up care este insotita de aplicarea unei masuri administrative, in cazul art 10 lit f CPP. Astfel, in acest caz, scoaterea de sub up se dispune intotdeauna prin ordonanta, adica nu numai fata de inculpat ci si fata de invinuit, intotdeauna prin ordonanta.

b. Ordonanta de scoatere de sub urmarire penala cuprinde si aplicarea unei sanctiuni admininstrative invinuitului sau inculpatului care se realizeaza de procuror in conditiile prevazute de C.pen., art 18, alin 3.

c. Impotriva ordonantei de scoatere de sub urmarire penala si de aplicare a masurii administrative se poate face plangere in termen de 20 zile de la comunicarea ei, si are efect suspensiv de executare. Daca se face plangere in termen va fi posibila amanarea pana la un moment ulterior.

Plangerea suspenda ordonanta.

Daca nu se constata intervenirea vreunei asemenea situatii in cursul up, up se desfasoara in mod ritmic pana la finalizarea up.

Finalizarea urmaririi penale

Terminarea up este o etapa care este reglementata doar pentru situatia in care procurorul supravegheaza up. De aceea, este improprie terminologia folosita de legiuitor. Insa, in situatia, in care procurorul supravegheaza up, adica ocp efectueaza actele de up este reglementata o procedura distincta de terminare a up.

Este reglementata in mod distinct dupa cum este fara punerea in miscare a actiunii penale sau o urmarire penala cu actiunea penala pusa in miscare adica fata de inculpat.

a. Urmarire penala fara actiunea penala pusa in miscare

In mod obligatoriu, inainte de terminarea urmaririi penale, chiar la final ocp il cheama pe invinuit si il asculta.

Il intreaba daca doreste sa dea o declaratie sau nu. Daca doreste, va da o declaratie, daca nu refuzul se consemneaza intr-un PV.

Cu aceasta ocazie, oup ii aduce, pentru ultima data, la cunostinta fapta si incadrarea juridica si de asemenea incadrarea data faptei sau daca are de formulat obiectii sau de propus probe in aparare. ????

In esenta, i se da posibilitatea, inainte de terminarea up sa recurga la toate mijloacele de aparare pe care le apreciaza ca necesare.

35

In situatia in care invinuitul nu formuleaza cereri noi, nu propune mijloace de apaarare sau daca cererile formulate au fost respinse sau daca cercetarea penala este completata ca urmare a admiterii cererii formulate de invinuit, ocp constata terminata up.

Constatarea ca terminata a up, de catre ocp, este exprimata intr-un referat de terminare a up care reprezinta actul procedural care este specific doar ocp.

Procurorul nu intocmeste niciodata un referat de terminare a up!!!

Referatul de terminare se intocmeste doar in situatia in care ocp intentioneaza sa propuna procurorului care supravegheaza urmarirea penala trimiterea in judecata => nu se intocmeste referat de terminare a up daca exista vreun caz dintre cele prevazute in art 10 CPP.

Referatul de terminare a urmaririi penale are un continut complex. Astfel, pe langa datele obligatorii conform art. 203 CPP:

Data si locul intocmirii;

Numele, prenumele si calitatea celui care o intocmeste;

Cauza la care se refera;

Obiectul actului sau masurii procesuale;

Temeiul legal al acesteia;

Semnatura celui care a intocmit-o. -> trebuie sa le contina si referatul sau doar ordonanta?

Trebuie sa contina si mentiuni speciale referitoare la:

datele de identitate ale invinuitului;

fapta materiala pentru care s-au efectuat actele de cercetare penala;

probele pe care se intemeiaza invinuirea;

incadrarea juridica data faptei;

propunerea ocp de punere in miscare a actiunii penale si de trimitere in judecata.

In situatiile de conexitate si de indivizibilitate, referatul de terminare a up mai poate contine pe langa propunerea principala si propuneri de neurmarire: clasare, neincepere a urmaririi penale, scoaterea de sub urmarire penala sau incetare a urmaririi penale, in privinta altor fapte sau altor persoane.

Pe langa aceste optiuni, referatul de terminare a urmaririi penale contine si datele suplimentare care sunt aratate in art 260 CPP si care privesc:

mijloacele materiale de proba si masurile dispuse cu privire la acestea in cursul cercetarii penale precum si locul unde se afla;

masurile asiguratorii privind reparatiile civile sau executarea pedepsei amenzii, luate in cursul cercetarii penale;

36

cheltuielile judiciare.

b. Urmarirea penala cu actiunea penala pusa in miscare

Organul de cercetare penala va proceda, in mod obligatoriu, la prezentarea materialului de urmarire penala inculpatului, dupa care va intocmi referatul de terminare a urmaririi penale, cu propunerea de trimitere in judecata a inculpatului.

In toate cazurile, atat in cazul in care actiunea penala e pusa in miscare cat si in cazul in care actiunea penala nu e pusa in miscare, referatul de terminare a urmaririi penale se inainteaza impreuna cu intregul dosar de urmarire penala procurorului care supravegheaza urmarirea penala in vederea rezolvarii cauzei.

Prezentarea materialului de urmarire penala

Reprezinta un important mijloc de aparare.

Este modalitatea prin care, la sfarsitul urmaririi penale, invinuitul, fara actiunea penala pusa in miscare, inculpatul cu actiunea penala pusa in miscare, este informat cu privire la intregul continut al materialului de urmarire penala care a fost obtinut in privinta sa.

Aceasta inseamna ca, daca pana la acest moment accesul invinuitul sau inculpatului la probele obtinute impotriva sa era limitat la anumite acte si masuri, la acest moment, invinuitului sau inculpatului i se aduce la cunostinta materialul care sta la baza urmaririi penale in integralitatea sa.

Prezentarea materialului de urmarire penala nu este facultativa, ci este obligatorie atat in privinta inculpatului cat si in privinta invinuitului.

In cazul in care urmarirea penala s-a desfasurat

1. fara actiunea penala pusa in miscare, adica fata de invinuit, SI

2. procurorul supravegheaza urmarirea penala,

prezentarea materialului de urmarire penala se realizeaza in toate cazurile nemijlocit de catre procuror.

In situatia in care urmarirea penala este

1. cu actiunea penala pusa in miscare, SI

2. daca procurorul supravegheaza urmarirea penala,

prezentarea materialului de urmarire penala se realizeaza de ocp, nu de procuror.

Care este ratiunea acestei reglementari? Cand actiunea penala este pusa in miscare, procurorul nu mai trebuie sa participe la prezentarea materialului de urmarire penala

37

pentru ca a avut deja contact direct cu inculpatul odata cu punerea in miscare a actiunii penale.

In toate cazurile in care urmarire penala se realizeaza direct de catre procuror, urmarirea penala se va realiza doar de catre procuror in mod nemijlocit.

Prezentarea materialului de urmarire penala presupune o activitate complexa care presupune parcurgerea in mod obligatoriu a unor etape succesive obligatorii, ea fiind precedata de constatarea caracterului complet a urmaririi penale:

1. Organul de urmarire penala il cheama pe invinuit/inculpat si ii aduce la cunostinta fapta si incadrarea juridica pentru care se realizeaza prezentarea materialului de urmarire penala precum si dreptul de a consulta intregul material care sta la baza urmaririi penale.

Acesta este un drept personal al invinuitului/inculpatului. Aceasta nu inseamna ca daca este prezent aparatorul, aparatorul nu are dreptul de a consulta dosarul.

2. Punerea efectiva la dispozitia invinuitului/inculpatului a materialului de urmarire penala in vederea consultarii acestuia in integralitatea lui.

Nu exista nicio prevedere legala care sa limiteze timpul de consultare a materialului de urmarire penala de catre invinuit/inculpat ceea ce inseamna ca organului de urmarire penala ii este interzis sa limiteze timpul de studiere a materialului, cu exceptia cazului in care exercitiul acestui drept s-a realizat cu rea-credinta.

Consultarea trebuie sa fie efectiva. Astfel:

Invinuitul/inculpatul are dreptul la un traducator autorizat sau un interpret autorizat daca nu se poate exprima sau nu cunoaste sau intelege limba romana.

Daca nu poate citi materialul de urmarire penala, organul de urmarire penala are obligatia sa i-l citeasca pe tot parcursul prezentarii.

3. Dupa studiul materialului de urmarire penala, invinuitul/inculpatul are dreptul de a face declaratii suplimentare, de a formula cereri si de a propune probe in aparare, ceea ce implica si obligatia corelativa a oup de a ii aduce la cunostinta drepturile procesuale.

Curs 5. 27.03.2013

Ce se intampla in situatia in care in cadrul celei de a treia etape invinuitul/inculpatul formuleaza cereri noi?

Procurorul se pronunta cu privire la cererile noi formulate de invinuit/inculpat imediat, de indata si trebuie sa dea ordonanta.

i. In situatia in care procurorul admite cererile formulate de invinuit/inculpat , prin ordonanta, dispune completarea urmaririi penale.

Daca se efectueaza acte noi de urmarire penala, precum si atunci cand, in urma admiterii cererilor formulate de invinuit/inculpat se dispune schimbarea incadrarii

38

juridice data initial faptei, pentru care s-a efectuat urmarire penala, in mod obligatoriu se va relua procedura de prezentare a materialului de prezentare a urmaririi penale.

Toate activitatile efectuate cu ocazia prezentarii materialului de up se consemneaza dupa efectuarea acestora intr-un PV, PV de prezentare a materialului de urmarire penala si care trebuie sa se gaseasca la dosarul cauzei.

In mod exceptional, prezentarea materialului de urmarire penala nu se va efectua in 3 situatii in care se deroga de la regula caracterului obligatoriu a prezentarii materialului si anume in cazurile in care:

1. Invinuitul/inculpatul ori aparatorul acestuia lipseste in mod nejustificat;

2. Invinuitul/inculpatul refuza in mod nejustificat sa i se prezinte materialul de up;

3. In cazul in care invinuitul/inculpatul este disparut.

Din formularea textului ar reiesi ca se aplica cazurile 2. si 3. si pentru aparatorul invinuitului/inculpatului ceea ce este inadmisibi!

Materialul de urmarire penala se prezinta invinuitului/inculpatului, nu aparatorului sau, de aceea 2 si 3 nu poate constitui o derogare de la regula caracterului obligatoriu al prezentarii materialului de up.

Daca absenta aparatorului este justificata nu mai exista o derogare!!! si se aplica doar in cazurile in care asistenta juridica este obligatorie potrivit legii, nu si atunci cand e facultativa, pentru ca in aceste cazuri, absenta aparatorului conduce la nulitatea absoluta a prezentarii materialului de urmarire penala.

In celelalte cazuri, lipsa aparatorului ales nu impiedica prezentarea materialului de up care e prezentat in mod valabil fata de invinuitul/inculpatul prezent!

Daca, ulterior, invinuitul/inculpatul se prezinta/este prins/adus la oup inainte de intocmirea rechizitoriului, oup are obligatia de a ii prezenta materialul de up, insa, in mod obligatoriu doar inainte de intocmirea rechizitoriului!!

Prezentarea materialului de urmarire penala se realizeaza doar in situatia in care procurorul dispune cu privire la trimiterea in judecata a invinuitului/inculpatului. Cand invinuitul/inculpatul este chemat pentru prezentarea materialului de urmarire penala nu se pune problema unei solutii de neincepere a up sau de netrimitere in judecata ci doar a unei solutii de trimitere in judecata pentru ca prezentarea materialului de up trebuie sa stea la baza intocmirii rechizitoriului.

Verificarea lucrarilor de urmarire penala de catre procuror

Procurorul care supravegheaza up, primind dosarul de la ocp, impreuna cu referatul de terminare a urmaririi penale, are obligatia ca, in termen de cel mult 15 zile de la primire sa verifice lucrarile de urmarire penala. Aceasta presupune verificarea de catre procuror:

39

A. A modului in care ocp a respactat dispozitiile legale care garanteaza drepturile procesuale ale participantilor. Aceasta verificare priveste legalitatea procesului penal.

Cu aceasta ocazie, procurorul verifica:

daca a fost respectat dreptul la aparare,

daca invinuitul/inculpatul a fost prezent la actele de up pentru care este necesara prezenta personala a invinuitului/inculpatului

daca in cazul urmaririi penale fata de invinuit s-a procedat la ascultarea invinuitului inainte de terminarea urmaririi penale,

iar in cazul urmaririi penale fata de inculpat daca s-a prezentat materialul de up.

B. A modului in care ocp a respectat dispozitiile legale care garanteaza aflarea adevarului.

Procurorul verifica:

daca ocp a administrat toate probele necesare,

daca urmarirea penala este completa si

daca au fost obtinute probele necesare si legal administrate.

C. Procurorul verifica propunerea ocp, atat sub aspectul legalitatii cat si sub aspectul temeiniciei.

In urma verificarii lucrarilor de urmarire penala, procurorul poate sa ajunga:

i. fie la concluzia ca nu s-au respectat dispozitiile legale care:

garanteaza respectarea drepturilor procesuale si aflarea adevarului ori

nu au fost administrate toate probele sau

probele obtinute nu sunt in conformitate cu dispozitiile legale sau, dimpotriva,

ii. poate sa ajunga la concluzia ca

up este completa,

ca nu mai sunt alte probe de administrat si

ca au fost respectate toate dispozitiile legale care garanteaza respectarea drepturilor procesuale si aflarea adevarului.

I. In prima ipoteza, cand procurorul constata ca urmarirea penala nu este completa in sensul ca nu s-au administrat toate probele care sunt necesare stabilirii adevarului, nu va putea trece la rezolvarea cauzei ci va dispune restituirea dosarului ocp, in vederea completarii cercetarii penale.

40

Procurorul dispune cu privire la restituire prin ordonanta. Ordonanta procurorului trebuie sa cuprinda, pe langa datele generale prevazute in art. 203 CPP, si unele mentiuni speciale:

1. Actele de up care trebuie completate;

2. Faptele care trebuie constatate;

3. Mijloacele de proba care trebuie folosite.

II. In ipoteza in care in urma verificarii, procurorul constata ca nu au fost respectate dispozitiile legale care garanteaza drepturile procesuale si aflarea adevarului, la fel, procurorul nu va putea rezolva cauza penala ci va dispune restituirea intregului dosar ocp in vederea refacerii cercetarii penale.

Cu privire la refacerea cercetarii penale, este reglementata in CPP doar o singura situatie si anume cea a necompententei organului de urmarire penala.

Ea poate interveni, de pilda, atunci cand se constata ca:

1. desi este o cauza penala care face parte din cazurile de urmarire penala obligatorie a procurorului, s-au efectuat acte de cercetare penala precum si

2. atunci cand cercetarea penala a fost efectuata de un organ de cercetare penala care nu avea competenta de cercetare potrivit legii, de pilda organ de cercetare penala al politiei judiciare in locul unuia special.

Pentru aceasta situatie, remediul este trimiterea cauzei organului de urmarire penala competent.

Atat trimiterea cauzei oup competent cat si restituirea cauzei penale in vederea refacerii cercetarii se dispune prin ordonanta.

Restituirea dosarului pentru refacerea cercetarii penale se dispune de catre procuror pentru incalcarea de catre ocp a altor dispozitii legale decat cele referitoare la competenta, cum ar fi de pilda:

dispozitiile legale referitoare la sesizarea oup,

dispozitiile legale referitoare la prezenta personala a invinuitului/inculpatului la efectuarea unor acte de urmarire penala precum si

dispozitiile legale cele referitoare la asistenta juridica a invinuitului/inculpatului (ex. prezenta materialului de up s-a realizat de organul de cercetare penala in absenta unui aparator daca invinuitul/inculpatul este arestat preventiv).

=> procurorul are obligatia sa dispuna restituirea.

In caz de restituire pentru refacerea urmaririi penale, raman valabile urmatoarele categorii de acte de urmarire penala:

1. masurile asiguratorii care au fost dispuse;

41

2. toate actele de urmarire penala care au fost dispuse cu incuviintarea sau confirmarea procurorului;

3. toate actele care nu mai pot fi refacute.

Organul de cercetare penala primind dosarul, impreuna cu ordonanta de restituire, are obligatia sa efectueze toate actele de cercetare penala care sunt indicate in ordonanta, cele care trebuie refacute, cu exceptia celor 3 categorii de acte de cercetare penala care sunt mentinute in urma refacerii.

III. In situatia in care in urma verificarii lucrarilor, procurorul constata ca:

urmarirea penala este completa,

ca au fost obtinute probele necesare si legale si

ca s-au respectat toate dispozitiile legale care garanteaza respectarea drepturilor partilor si a celorlalti participanti precum si

aflarea adevarului,

va proceda la rezolvarea cauzei, la finalul urmarii penale.

RECHIZITORIUL

Procurorul, in situatia in care constata ca sunt indeplinite aceste conditii prevazute expres de lege in art. 262 alin 1 CPP, va trece la rezolvarea cauzei.

Astfel, procurorul da rechizitoriul prin care:

1. In situatia in care urmarirea penala s-a desfasurat fara actiunea penala pusa in miscare, dispune punerea in miscare a actiunii penale si trimiterea in judecata a inculpatului;

2. In situatia in care urmarirea penala a fost cu actiunea penala pusa in miscare, procurorul dispune prin rechizitoriu trimiterea in judecata a inculpatului.

Aceasta este rezolvarea principala a cauzei penale de catre procuror prin emiterea rechizitoriului.

Sub aspectul naturii juridice

= este actul de sesizare a instantei penale in vederea judecarii fondului cauzei, a unei cauze penale, sub toate aspectele, adica a unei judecati ccomplete.

Se realizeaza doar prin rechizitoriu, indiferent daca e vorba de infractiuni pentru care e nevoie de plangere prealabila sau de celelalte.

Rechizitoriul are doua limite care corespund limitelor obiectului dedus judecatii pentru ca el are ca efect principal deschiderea fazei de judecata a procesului penal, si anume:

1. Fapta;

42

2. Persoana pentru care au fost efectuate actele de up.

Ele sunt, de regula, cele pentru care s-a dispus initial, inceperea urmaririi penale, prin rezolutie, si daca este cazul si punerea in miscare a actiunii penale prin ordonanta.

Cu alte cuvinte, rechizitoriul nu poate privi o fapta si o persoana cu privire la care nu exista urmarire penala inceputa sau, daca este cazul actiunii penale puse in miscare, nu exista actul de inculpare, adica ordonanta din cursul urmaririi penale.

Exista o singura exceptie: cazul extinderii urmaririi penale. Extinderea urmaririi penale este reglementata in art. 238 CPP.

Ea este limitata doar la cercetarea penala, adica la situatia in care procurorul supravegheaza urmarirea penala, insa este posibila si in situatia in care procurorul efectueaza personal urmarirea penala.

Extinderea urmaririi penale poate fi dispusa:

1. In cursul urmaririi penale doar in situatia in care, ulterior inceperii urmaririi penale sau punerii in miscare a actiunii penale se descopera savarsirea de catre invinuit/inculpat a unei noi fapte care poate constitui infractiune si care are legatura cu fapta pentru care se efectueaza urmarirea penala

2. Precum si atunci cand, in cursul urmaririi penale, se descopera date privind participarea unei alte persoane la savarsirea faptei pentru care se efectueaza urmarirea penala fata de invinuit/inculpat.

Cu alte cuvinte, extinderea urmaririi penale este de 2 feluri:

1. In rem, doar cu privire la fapta si

2. In personam, cu privire la persoana in situatia in care se descopera date din care rezulta ca o persoana a participat la savarsirea faptei retinute in sarcina invinuitului/inculpatului pt care s-a efectuat initial urmarirea penala.

Extinderea se dispune de procuror, la prop organului de cercetare penala. Propunerea trebuie inaintata procurorului in 3 zile de la descoperirea noii fapte sau a participatii altei pers, iar procurorul trebuie sa se pronunte prin ordonanta, in 5 zile din momentul sesizarii.

Incadrarea juridica data faptei prin rechizitoriu NU constituie o limita a rechizitoriului deoarecce stabilirea incadrarii juridice reprezinta atributul exclusiv al instantei de judecata. Procurorul doar propune o incadrare juridica in rechiziitoriu care, insa, nu obliga instanta de jud.

In ceea ce priveste procedura de schimbare a incadrarii juridice in cursul urmaririi penale

Sunt aplicabile toate regulile referitoare la procedura de extindere a urmaririi penale, ea fiind posibila inainte de sesizarea instantei cu rechizitoriu, daca in cursul urmaririi penale se descopera imprejurari noi care fac necesara schimbarea incadrarii juridice. Astfel, sesizarea instantei cu rechizitoriul se realizeaza atat in rem adica cu privire la

43

fapta cat si in personam cu privire la persoana inculpatului.

In esenta, rechizitoriul produce 2 efecte care sunt imediate:

a. Desesizarea procurorului care trimite intregul dosar instantei in vederea judecarii cauzei. De asemenea, prin rechizitoriu inculpatul este adus in fata instantei de judecata pentru a fi judecat, in vederea aplicarii unei pedepse care reprezinta scopul procesului penal.

b. Sesizarea instantei de judecata.

Aceste efecte se produc din momentul in care rechizitoriul este inregistrat la secretariatul Parchetului.

Cuprinsul rechizitoriului

Rechizitoriul, pentru a fi valabil, mai intai trebuie sa cuprinda toate mentiunile care sunt prev de lege in art 263 CPP.

Sub aspectul cuprinsului, rechizitoriul contine 3 parti: partea introductiva, expunerea si dispozitivul.

I. Partea introductiva

Trebuie sa contina, pe langa datele generale conform art 203 CPP, si:

1. Denumirea si sediul Parchetului din care face parte procurorul;

2. Numele, prenumele si functia procurorului care a efectuat sau a supravegheat urmarirea penala;

2. Numele si prenumele inculpatului;

3. Fapta retinuta in sarcina sa;

4. Incadrarea juridica data faptei; textul legal pe care se incadreaza;

II. Expunerea

1. Trebuie sa contina foarte clar situatia de fapt cu care este sesizata instanta, adica datele privind fapta materiala -> trebuie descrisa in rechizitoriu cu exactitate. Cu aceasta ocazie, rechizitoriul trebuie sa prezinte toate elementele de fapt care au relevanta penala, in mod coerent si inteligibil cu termeni simpli si clari.

2. De asemenea, expunerea trebuie sa contina si incadrarea juridica a faptei. Daca este o incadrare juridica controversata, ea trebuie insotita si de argumente juridice concrete bazate pe doctrina si jurisprudenta.

3. Trebuie sa contina si probele pe care se intemeiaza invinuirea precum si mijloacele de proba folosite pentru stabilirea situatiei de fapt. Daca sunt

44

contradictorii, rechizitoriul trebuie sa cuprinda si o analiza a probelor.

4. Rechizitoriul trebuie sa contina motivele pentru care situatia de fapt se intemeiaza pe anumite probe si motivele pentru care sunt inlaturate celelalte probe.

5. De asemenea, trebuie sa contina si mentiuni referitoare la masurile preventive luate in cursul urmaririi penale.

6. Rechizitoriul trebuie sa cuprinda si descrierea persoanei, personalitatii inculpatului. Astfel, in rechizitoriu trebuie prezentate toate trasaturile care caracterizeaza persoana inculpatului si care prezinta relevanta pentru ca rechizitoriul trebuie sa aiba la baza probe solide atat in ceea ce priveste fapta materiala cat si in privinta persoanei pentru care se da rechizitoriul.

Aceasta pentru ca procurorul da rechizitoriu atunci cand stabileste, pe baza probelor, ca s-a savarsit o fapta materiala, ca fapta materiala este savarsita de inculpat si ca inculpatul raspunde penal.

III. Dispozitivul

1. Rechizitoriul cuprinde in aceasta parte:

Dispozitia de punere in miscare a actiunii penale si trimiterea in judecata sau

Doar dispozitia de trimitere in judecata daca actiunea penala a fost pusa in miscare anterior.

Acest mod de reglementare a rechizitoriului are la baza regula potrivit careia: „O persoana nu poate ajunge in fata instantei penale decat doar daca are calitatea de inculpat.”

* Dispozitia trebuie sa fie expresa, astfel in situatia in care este vorba de o pluralitate de fapte si de persoane, dispozitia din rechizitoriu trebuie sa se refere distinct cu privire la fiecare fapta si persoana.

2. Contine si o dispozitie de citare a unor persoane prin rechizitoriu, astfel, rechizitoriul contine:

dispozitia de citare a inculpatului,

a celorlalte parti si

a martorilor care sunt propusi de procuror pentru sustinerea rechizitoriului.

3. Totodata, contine si indicarea instantei care este sesizata prin rechizitoriu si anume prima instanta, competenta sa judece fondul cauzei.

31. De asemenea, in cazurile in care urmarirea penala se efectueaza personal de procuror, rechizitoriul mai cuprinde si datele suplimentare din art 260 CPP:

mijloacele materiale de proba, masurile dispuse cu privire la acestea si locul

45

unde se gasesc => e vb de corpurile delicte mai ales.

date privind masurile asiguratorii. Daca in cursul urmaririi penale au fost dispuse masuri asiguratorii, in rechizitoriu procurorul trebuie sa dispuna, in mod expres, cu privire la mentinerea masurilor asiguratorii.

rechizitoriul trebuie sa contina si datele privind cheltuielile judiciare facute in timpul urmaririi penale.

4. Rechizitoriul este semnat de procurorul care a efectuat/supravegheat urmarirea penala.

5. Uneori, rechizitoriul are un continut complex. Astfel, este posibil ca, prin rechizitoriu, a) procurorul sa propuna judecatorului primei instante arestarea preventiva a inculpatului.

In acest caz, rechizitoriul trebuie inaintat judecatorului in termen de cel mult 24 h. Intrucat nu exista prevederi particulare, trebuie indeplinite toate conditiile arestarii preventive a inculpatului.

Procedura este cea comuna, prevazuta de art 149 CPP, ceea ce inseamna ca prima instanta nu poate dispune cu privire la aceasta propunere, pt ca daca ar fi asa judecatorul ar deveni incompatbil, ci competenta revine presedintelui instantei sau judecatorului delegat.

Procurorul poate dispune si b) luarea masurii preventive de a nu parasi localitatea/tara prin rechizitoriu.

6. Totodata, in cazurile de conexitate si de indivizibilitate, prin rechizitoriu, procurorul poate da si alte solutii de neurmarire sau de netrimitere in judecata privind alte fapte si alte persoane.

Astfel, in aceasta situatie, prin rechizitoriu, procurorul poate dispune:

neinceperea urmaririi penale,

clasarea,

scoaterea de sub urmarire penala sau

incetarea urmaririi penale.

=> nu se mai intocmeste un act distinct cu privire la acestea.

Rechizitoriul este supus verificarii sub aspectul legalitatii sau temeiniciei, dupa caz, de:

procurorul sef;

procurorul general;

de prim procuror;

procurorul sef de sectie al ICCJ;

procurorul ierarhic superior.

46

=> de conducatorul parchetului sau de procurorul ierarhic superior.

Pentru valabilitate, verificarea legalitatii si temeiniciei rechizitoriului se realizeaza printr-o rezolutie pe care o da conducatorul Parchetului sau procurorul ierarhic superior, si care poate fi chiar prin rechizitoriu. Astfel, rechizitoriul va contine urmatoarea mentiune: „Verificat sub aspectul legalitatii si temeiniciei” si semnatura conducatorului Parchetului sau a procurorului ierarhic superior.

Astfel, se separa intocmirea rechizitoriului, act de sesizare a instantei care apartine numai procurorului care efectueaza/supravegheaza urmarirea penala, din cadrul unui Parchet corespunzator in grad instantei competente sa judece in prima cauza (=> nu poate fi inferior in grad instantei!!! in virtutea principiului subordinii, rechizitoriul poate apartine unui procuror superior in grad) de actul de verificare a legalitatii si temeiniciei rechizitoriului care se efectueaza de conducatorul Parchetului sau de procurorul ierarhic superior.

Aceasta reglementare realizeaza o separe a intocmirii rechizitoriului care apartine procurorului, de sesizarea instantei competente sa judece cauza in fond care nu se mai realizeaza de procurorul care a intocmit rechizitoriul ci de conducatorul Parchetului sau de procurorul ierarhic superior care va sesiza instanta atunci cand nu infirma rechizitoriul, in urma verificarii. De aceea, sub aspectul naturii juridice, ne gasim in prezenta unei confirmari tacite a rechizitoriului de catre conducatorul Parchetului sau procurorul ierarhic superior.

Per a contrario, daca rechizitoriul este infirmat atunci se va relua urmarirea penala si instanta nu va fi sesizata.

Sesizarea instantei are la baza, asadar, nu manifestarea de vointa a procurorului care a efectuat/supravegheat urmarirea penala ci a conducatorului Parchetului sau procurorului ierarhic superior.

In situatia in care exista inculpati in stare de arest preventiv, rechizitoriul se va inainta primei instante in numarul de copii necesare pentru a fi comunicate inculpatilor in stare de arest preventiv. Inculpatii primesc citatia si o copie de pe rechizitoriu conform art 264 alin 4 CPP.

In celelalte cazuri in care, in urma verificarii lucrarilor de urmarire penala, procurorul constata ca este prezent vreunul din cazurile de imposibilitate a punerii in miscare sau a exercitarii actiunii penale nu va da rechizitoriu, ci ordonanta prin care dispune: clasarea, scoaterea de sub urmarire penala sau netrimiterea in judecata.

De asemenea, daca sunt indeplinite conditiile prevazute de lege va da o ordonanta prin care se va dispune suspendarea urmaririi penale.

Cauzele de reluare a urmaririi penale

Reluarea urmaririi penale, in urma rezolvarii date de procuror, etse posibila in 3 situatii:

47

a. Situatia incetarii suspendarii urmaririi penale

Daca se constata ca au disparut motivele de suspendare a urmaririi penale se va dispune reluarea urmaririi penale.

Aceasta se dispune prin ordonanta data de procurorul care efectueaza/supravegheaza urmarirea penala.

Obs: In pofida absentei unei prevederi, consider ca este necesara o expertiza medico-legala (Mateut).

b. In caz de redeschidere a urmaririi penale

Redeschiderea urmaririi penale poate fi dispusa daca, dupa pronuntarea de catre procuror a unei solutii de neurmarire, mai exact de scoatere de sub urmarire penala sau de incetare a urmaririi penale, se constata ca:

1. nu a existat cazul de imposibilitate sau

2. daca a existat ab initio, a disparut ulterior imprejurarea care a justificat solutia.

Nu trebuie confundata cu infirmarea solutiei si nici cu plangerea impotriva solutiei pentru ca redeschiderea urmaririi penale este de competenta, in principiu, a procurorului care efectueaza/supravegheaza urmarirea penala.

Redeschiderea urmaririi penale poate avea loc oricand, cu conditia sa nu existe un alt caz de imposibilitate si se poate realiza de procuror, motiv pentru care a fost criticata de CEDO.

Redeschiderea urmaririi penale poate fi dispusa, in mod exceptional, si in urma unei hotarari judecatoresti, ca urmare a admiterii plangerii la judecator contra solutiilor de neurmarire, in conformitate cu art. 278 ind 1, alin 8, lit b CPP=> judecatorul poate sa admita plangerea impotriva unei solutii de neincepere a urmaririi penale sau a unei ordonante/rezolutii, dupa caz, de scoatere de sub urmarire penala sau de incetare a urmaririi penale.

In acest caz, sentinta penala a judecatorului trebuie sa contina si

1. indicarea faptelor care trebuie constate si

2. a mijloacelor de proba care trebuie folosite.

c. In caz de restituire a dosarului la procuror in vederea refacerii urmaririi penale

Reluarea urmaririi penale NU se mai dispune de procuror, ci de instanta de judecata care poate fi, dupa caz:

1. prima instanta prin sentinta penala sau

48

2. instanta de apel prin decizie penala sau

3. instanta de recurs, tot prin decizie penala.

Restituirea dosarului la procuror poate fi dispusa doar pentru refacerea urmaririi penale, in cazurile prevazute in art 332 alin 2 CPP, si anume in caz de nerespectare a dispozitiilor legale referitoare la sesizarea instantei:

1. Referitoare la competenta dupa materie sau dupa calitatea persoanei a organelor de urmarire penala;

3. Referitoare la prezenta invinuitului/inculpatului la efectuarea unor acte de urmarire penala;

4. Referitoare la asistenta juridica a invinuitului/inculpatului.

In cazul in care inculpatul se afla in stare de arest preventiv, in situatia reluarii urmaririi penale, in urma incetarii suspendarii sau a redeschiderii urmaririi penale, sau daca reluarea se dispune de instanta, durata masurii arestarii preventive se calculeaza din momentul pronuntarii hotararii prin care s-a dispus restituirea dosarului la procuror in vederea refacerii up si nu poate avea o durata mai mare de 30 zile dupa care este supusa prelungirii de catre procuror, conform prevederilor din art 156 CPP si a art 274, alin 2 CPP.

Curs 8.04.2013. Ora 1

Plangerea impotriva actelor si masurilor de urmarire penala

Sub aspectul naturii juridice, plangerea contra actelor si masurilor de urmarire penala reprezinta o cale de atac specifica fazei de UP. Cu toate acestea, ea se deosebeste de caile de atac care sunt prevazute pentru faza de judecata si care se indreapta impotriva hotararilor judecatoresti.

Plangerea este admisibila doar atunci cand :

1. o persoana se considera vatamata printr-un act sau printr-o masura de UP si

2. vatamarea priveste interesele legitime ale persoanei.

In consecinta, ea are ca titular ORICE persoana, adica nu doar partile, ale carei interese legitime sunt vatamate printr-un act sau printr-o masura de urmarire penala.

Plangerea este admisibila:

atat impotriva actelor si masurilor dispuse si efectuate de organele de cercetare penala,

cat si impotriva actelor si masurilor dispuse de procuror si efectuate personal de acesta, ori de organul de cercetare penala, din dispozitia procurorului.

In situatia in care plangerea priveste un act sau o masura de urmarire penala care

49

apartine organului de cercetare penala, competenta de solutionare revine procurorului care supravegheaza urmarirea penala.

In aceasta situatie, plangerea poate fi introdusa:

fie direct la procurorul care supravegheaza urmarirea penala,

fie la organul de cercetare penala.

1. In cazul in care plangerea se introduce la organul de cercetare penala , acesta are obligatia sa o inainteze procurorului care supravegheaza urmarirea penala, in termen de cel mult 48 ore de la primire.

Procurorul care supravegheaza urmarirea penala are obligatia sa o solutioneze in termen de cel mult 20 zile de la primire, dupa care are obligatia sa comunice persoanei care a facut plangerea modul de rezolvare a acesteia.

In acest caz, comunicare se realizeaza printr-o simpla adresa de instiintare in care se precizeaza modul in care a rezolvat plangerea.

2. In situatia in care plangerea priveste chiar actele si masurile de urmarire penala care apartin procurorului, se au in vedere 2 categorii de acte si masuri de urmarire penala, si anume:

1. Actele si masurile efectuate personal de procuror;

2. Actele si masurile efectuate de organul de cercetare penala din dispozitia procurorului.

In acest din urma caz, dispozitia procurorului trebuie sa fie scrisa si motivata.

In aceasta situatie, competenta de solutionare a plangerii ii revine:

primului procuror;

procurorului general al Parchetului CAp, sau

procurorului sef de sectie al ICCJ.

Daca este vorba de acte si masuri de urmarire penala care au fost dispuse de primul procuror, procurorul general al Parchetului Cap sau procurorul sef de sectie al ICCJ atunci competenta ii revine procurorului ierarhic superior, adica conducatorul Parchetului ierarhic superior.

Plangerea impotriva solutiei date de procurorul ierarhic este inadmisibila. Prin aceasta prevedere legala introdusa prin Lg. nr 202/2010 se impiedica accesul nelimitat la ierarhia din cadrul ministerului public => nu se poate ajunge cu plangerea la procurorul general al Parchetului de pe langa ICCJ!!!

Legea, in principiu, nu prevede un termen inauntrul careia trebuie formulata plangerea, cu o singura exceptie , si anume cu exceptia solutiilor de neurmarire sau de netrimitere in judecata.

Astfel, atunci cand plangerea priveste o rezolutie sau o ordonanta, dupa caz, de neincepere a urmaririi penale sau de scoatere de sub urmarire penala, clasare sau

50

incetare a urmaririi penale, ea trebuie introdusa in termen de cel mult 20 zile de la data comunicarii solutiei (cand primeste copia de pe ordonanta procurorului)!

Natura juridica a acestui termen este de decadere => nu este susceptibil de intrerupere sau suspendare pentru ca norma juridica e imperativa => neexercitarea in termen a dreptului atrage stingerea dreptului procesual a persoanei interesate de a face plangere.

In acest caz, prim procurorul, procurorul general al Parchetului Cap sau procurorul sef de sectie al ICCJ are obligatia de a solutiona plangerea in termen de 20 zile de la data primirii plangerii.

Modul de rezolvare a plangerii este comunicat persoanei care a facut plangerea. Comunicarea se realizeaza prin trasmiterea unei copii de pe rezolutie sau ordonanta care se comunica persoanei interesate.

Daca, dupa caz, prim procurorul, procurorul general al Parchetului Cap sau procurorul sef de sectie al ICCJ respinge plangerea contra solutiei de neurmarire sau de netrimitere in judecata dispusa de procuror, titularul plangerii se va putea adresa cu o plangere direct la judecator.

Plangerea la judecator

Este reglementata in art 278 ind 1 CPP, care prevede o procedura speciala.

Plangerea la judecator apartine fazei de urmarire penala.

Ea este admisibila doar impotriva solutiei procurorului de neurmarire sau de netrimitere in judecata => nu este admisibila impotriva celorlalte acte si masuri de urmarire penala.

De asemenea, plangerea este inadmisibila impotriva solutiilor date de procuror/prim procuror/procurorul general/procurorul sef de sectie ICCJ/procurorul ierarhic in procedura prevazuta de art. 275-278 CPP.

Este admisibila doar daca:

1. S-a parcurs, in prealabil, procedura la primul procuror/procurorul general/procurorul sef de sectie ICCJ/procurorul ierarhic, dupa caz, si

2. Daca primul procuror/procurorul general/procurorul sef de sectie ICCJ/procurorul ierarhic, dupa caz, a respins plangerea formulata => daca a admis plangerea, atunci persoana interesata nu are calea plangerii la judecator.

Pentru a fi admisibila, poate privi, dupa caz:

o rezolutie de neincepere a urmaririi penale;

o ordonanta de neincepere a urmaririi penale pentru art. 10, lit b ind 1 CPP,

o rezolutie sau o ordonanta de scoatere de sub urmarire penala,

51

o rezolutie sau o ordonanta de incetare a urmaririi penale;

o rezolutie sau o ordonanta de clasare.

Plangerea poate privi si dispozitia de netrimitere in judecata cuprinsa in rechizitoriu in cazurile de conexitate si de indivizibilitate prevazute de lege.

In conformitate cu un RIL al ICCJ, si in cazul in care plangerea priveste o disp de netrim in jud, cuprinsa in rechizitoriu, tb indeplinita in prealabil, conditia privind parcurgerea procedurii la procuror => adica, imp acestor disp, la fel, pers int are oblig ca, in prealabil, sa faca plang la primul proc/.../proc ierarhic, dupa caz, si doar daca resp acesta plang se poate adresa judecatorului. Verificarea tb sa priveasac R in integralitatea sa

Titularul plang este pers vatamata sau pers ale carei interese legitime au fost vatamate. Tit principal este chiar persoana vatamata, pers care a intrat atat intr-un raport de dr penal material cat ssi intr-un raport de dr procesual penal, de aceea sse poate spune ca persoana vatamata are o plenitudine de drepturi procesuale, atat in latura penala materiala cat si in cea procesuala.

Persoana ale carei interese legitime au fost vatamate este persoana care pretinde o vatamare cauzata prin sol de neurm sau de netrim in jud data de proc. Spre deosebire de pers vatamata, aceasta nu aintrat intr-un raport de drept penal material => poate fi aceasta persoana orice persoana, chiar daca nu a avut calitate procesuala in cursul up. De ex, prop bunului care a format obiectul sechestrului sau chiar invinuitul sau inculpatul care ar putea face plangere contra sol proc doar sub asspectul temeiului legal al solutiei. Cu aceasta ocazie, i/i ar putea cere jud, pe calea plangerii, sa schimbe temeiul, sa il inlocuiasca cu altul. Art 278 ind 1 nu prevede care este mod de rezolvare in aceasta sit, de aceea a fost necesara, interventia ICCJ, pe calea unui RIL, statuand ca, in acest caz, plang tb consid admisibila si ca ea trebuie admisa in conf cu alin 8, lit b, art 278 CPP.

Practica judiciara constanta considera ca o asemenea plangere este admisibila.

In ceea ce priveste procedura

Competenta apartine judecatorului din cadrul instantei care are competenta de a judeca in prima instanta, in raport de natura si gravitatea infractiunii si in raport de persoana.

Procedura de examinare si de solutionare a plang la judecator, este asemanatoare procedurii de judecata, cu toate ca ea priveste o solutie data de procuror in faza de up. Tocmai de aceea, sedinta de judecata este PUBLICA!, prin derogare de la o trasatura specifica fazei de up. In ceea ce priveste struct judecatii, ea include, mai intai masurile premergatoare. Aceste masuri care au, in gen, caract admin, se dispun chiar de catre jud cauzei, adica cel ddesemnat pentru sol plang ssi constau in:

52

1. Fixarea termenul de judecata. Se face odata cu desemnarea completului de judecata. Este un termen scurt, avand in vedere urgenta procedurii. Astfel, plangerea tb solutionata intr-un termen de cel mult 30 zile din 30 zile din mom in care ea este inreg la registratura inst din care face parte jud.

2. Solicitarea dosarului de up in care s-a dat sol atacata cu plang. Se realizeaza printr-o adresa pe care jud primei inst o trimite proc, care a efectuat up sau care a suprav up prin care ii cere sa inainteze dosarul de urgenta. Proc are oblig de a inainta dosarul inst in termen de cel mult 5 zile de la primirea solicitarii.

3. Citarea pers interesate. Se citeaza in mod oblig, pers care a facut plang precum si i/i la care se refera solutia. Neprez acestor pers la jud plang nu impiedica solutionarea acesteia.

In ceea ce priveste asistenta juridica a i/i, ea nu mai este oblig, chiar daca i/i este in arest preventiv sau in executarea unei pedepse a inchisorii.

SEDINTA DE JUDECATA

Participarea procurorului la sedinta de judecata este obligatorie.

Sedinta de judecata nu contine cercetare judectoreasca. Ea se rezuma la examinarea plangerii pe baza dosarului de up. In acest fel ea consta in verificarea lucrarilor de up, verificarea solutiei pe bazza dosarul de up. Cpntine doar stadiul dezbaterilor judiciare care constau in depunerea de concluzii in fata judecatorului. Ordinea dezbaterilor este:

1. i se da cuv persoanei care a facut plang, at cand aceasta este prezenta personal, si, daca este cazul, si aparatorului acesteia, care sustine plangerea oral, in fata judectorului.

2. apoi, se acorda cuv, persoanei la care se referea plangerea si care poate fi dupa caz faptuitor (sol de nup), i/i.

3. la urma, se acorda cuv proc.

Deliberarea si luare hotararii precum si pronuntarea in sedinta publica se realizeaza dupa regulile comune judecatii, cu anumite particularitati care sunt determinate de modul de rezolvare. Astfel, in urma deliberarii si luarii hot, jud poate da una din urm solutii si anume:

1. respinge plangerea ca inadmisibila, ca tardiva sau ca neintemeiata.

Respingerea ca inadmisibila se realizeaza in toate sit in care aceasta este consid inadmisibila, respectiv cand nu indeplineste conditiile formale prevazute de lege. Este vorba de conditiile privind obiectul plangerii si titularul: de ex cand plang se indreapta imp unui act de up, sau cu priv la modul de rezolvare a plang, cand pers care a facut plang nu face parte din titularii plang.

53

Ea se respinge ca tardiva atunci cand este facuta cu depasirea termenului prevazut de lege. In aceasta privinta tb sa subliniem ca plang imp solutiei de neurm sau netrim in jud poate fi facuta in termen de cel mult 20 zile de la data comunicarii de catre proc comp a sol de resp a plangerii formulate imp solutiei date de proc.

Daca proc comp nu rezolva plang in termenul prev de lege, termenul de cel mult 20 zile inauntrul caruia poate fi facuta plang la judecator se calculeaza de la mom exp duratei initiale de cel mult 20 zile inauntrul caruia proc ccomp, adica cond Parchetului sau proc ierarhic avea oblig sa rezolve plang. Daca se depasseste termenul de 20 zile => resp ca tardiva

Resping ca neintemeiata <- in urma verif solutiei de neurm sau netrim prin prisma materialului de up sau acte premergatoare aprec ca aceasta este legala si temeinic.

In toate sit de resp, jud se pron printr-o sentinta penala definitiva, nefiind susceptibila de vreo cale de atac.

Pt sit prev in art 278 ind 1, alin 8 lit a, cand jud resp plang ca neintemeiata, sol proc de neurm sau de netrim in jud, solutia proc dobanddeste autoritae de lucrujudecata => o noua urm a pers in priv aceleiasi fapte, chiar sub o incadrare juridica diferita, este interzisa, cu exc cazului in care, intervin ulterior, elemente noi => fapte sau imprejurari dde fapt noi care nu au fost cun anterior si daca nu a intervenit vreun caz de imp din art 10 CPP.

2. Admite plangerea, desfiinteaza rezolutia sau ordonanta atacata si, dupa caz, dispune inceperea up sau redeschiderea up. In acest caz, judecatorul are obligatia sa indice faptele care trebuie constatate si mijloacele de proba care trebuie folosite precum si actele de urmarire penala care tb refacute sau completate. Judecatorul va da si in acest caz, sentinta penala!!! Ea are, la fel, caracter definitiv.

In sit in care jud dispune fie inceperea up, fie redeschidere up, dispozitia jud este obligatorie pentru procuror. In acest caz, nu se realizeaza un transfer de comp asupra jud pentru inceperea up, deoarece jud, prin sentinta, da doar disp proc sa inceapa up, in conditiile prev de lege. Astfel, proc este cel care dispune inceperea up. Aceasta prev din alin 8, lit b al art 278 ind 1 cpp, tb interpretata in sensul ca, proc are oblig de a se conforma numai in sit in care nu s-au modif imprejurarile de fapt care au existat la mom la care a fost admisa plangerea de catre judecator. Proc are oblig de a dispune inceperea up doar at cand constata ca sunt indeplinite conditiile prevazute de lege. => daca nu sunt indeplinite poate sa nu disp inceperea up.

Daca incepe up, proc tb sa se conformeze cu priv la refac si compl actelor.

De reg, redeschid up, se realizeaza prin ord a proc. In mod exceptional, cand jud redeschide up, aceasta se realizeaza prin sentinta de redeschidere, nu prin actul proc.

54

=> jud redeschide up legal inceputa de proc, dar proc doar dispune inceperea up. => oblig de conf a proc sentintei este aceea de respectare a conditiilor prev de lege.

3. Judecatorul admite plang, defiinteaza rezolutia sau ord atacata si daca apreciaza ca exista probe suficiente retine cauza in vederea judecarii fiind aplicabile atat reg de jud in prima inst, cat si reg privind caile de atac prev dde lege. In acest caz, jud nu da o sentinta penala ci o INCHEIERE. Mateut: nu poate fi vorba de o incheiere in sensul art 315 alin ultim, ci de o incheiere de sed in sensul art 305 ccpp. Ea este supusa cailor de atac odata cu fondul cauzei. In acest caz, se deschide faza de judec a proc penal iar actul de sesizare a instan nu il reprez R ci il reprez plang pers vatamate. => deoarece doar pers vatamata intra intr-un rap de drept penal material utand justifica un ointeres procesual pentru ddeschid fazei de jud, nu si pers ale carei interese legitime au fost vatamate care intra doar intr-un raport dde procedura, nu si cu privire la fondul cauzei.

Ril: jud care a retinut cauza in ved judecarii, devine incompatibil => nu mai poate participa la jud cauzei, desi exista in lit de spec si pct de vedere contrar, suntem dde parere ca, incheierea e admitere a plang de desfiintare a rez sau ord si de retinere a cauzei in ved jud nu poate constitui actul de sesizare a inst. Nu sunem in prez unei autosesizari ci, in acest caz, sesizarea se realizeaza in mod direct si nemijlocit prin plang pers vatamate ca are rolul de a se substitui min public in toate cazurile in care, pe calea plang, jud aprec ca tb intocmit rechiz si tb sesizata inst penala. In acest fel, incheierea de retinere a cauzei spre rejudecare inlatura efectele negative ale inertiei MP care, in loc sa sesizeze, inst penala daca probele obt sunt legale si necesare a dat o sol de netrim in jud, nefiind prez niciunul din cazurile art 10 cpp.

In urma acestei incheieri inst penala se consid sesizata cu jud cauzei fiind declansata faza de judecata a proc penal a i in cont, jud cauzei este guvernata de reg care sunt comune si care privesc in egala masura jud in prima inst si jud in caile de atac. Aceasta sit reprez UNICA derogare de la pr potriv caruia jud este precedata de R. In cons doar in sit in care se retine cauza spre jud ca urma a admiterii plang, sesizarea inst se realizeaza prin plang pers vatamate.

CONTROLUL JURISDICTIONAL ASUPRA SOLUTIILOR PROCURORULUI

Cond de form unei plangeri, fiind posibil sa existe solutii de nup sau de netrim in jud date cu incalcarea disp legale sau care sunt netemeinice si care insa, nu pot fi desfiintate din oficiu, in absenta unei plangeri. Desi textul legal nu face nicio distinctie, retinerea cauzei spre judecare in urma plangerii nu se poate realiza decat in cazurile in care plangerea privestepriveste o rez sau o ord de scoatere de sub up sau de incetare a up!!!!! Nu este posib aceasta sit daca plang priveste o sol de nup, pentru

55

ca nu se pot obtine probe in acest caz. Si de asemenea nu este posibila nici in cazul clasarii pentru ca aici nu exista invinuit in cauza.

CURS DE PROCEDURA PENALA

08.04.2013 - ORA 3

PROCEDURA PLANGERII PREALABILE

ART 279-286

Aceasta proceddura si-a pierdut insemnatatea ca urmare a elim plang preal directe prin leg nr 356/2006. Anterior acestor modif, sesizarea inst penale se putea realiza pt o anumita categ de infractiuni: cele cu priv la care pun in misc a act pen se realiz doar la plang preal a pers vatamate chiar prin plang preal care se adresa direct inst penale. Aceasta plang deschidea faza de jud, in prez, insa, nu se mai justif, dupa parerea noastra mentinerea acestor prev in CPP. Nu se mai poate vb, in prez, de o proc spec, ci, dimpotriva, in reglem actuala, in toate cazurile in care se prev ca e nec pl preal a pers vat pt pun in misc si exerc act penale, pl preal a pers vatamate se adreseaza oup, respectiv ocp sau proc, dupa caz. Astfel, plang preal este readuse in dr comun; nu mai exista nicio deosebire intre infract pt care act pen se pune in misc din of si cele pt care este necesara plang preal; in toate cazruile se sesizeaza oup.

Cu toate acestea, pastreaza unele particularitati, astfel:

1. In caz de if flagranta, daca e o infr pt care e necesara plang preal, oup are oblig sa cheme pers vatamata si sa o intrebe daca face plang sau nu, procedandu-se, dupa caz, fie la cont up, fie la sesizarea proc comp cu priv la incetarea up.

2. In cazurile de conexitate si de indivizibilitate, daca este vb de o infr pentru care act penala se pune in misc din oficiu si una pentru care este necesara plang preal, sunt aplic reg comune prev in art 35 cpp, comp revenind dupa caz, oup mai intai sesizat sau oup ierarhic superior care va efectua up pentru toate infractiunile.

3. In caz de schimbare a incadrarii juridice cu o infr pt care tb pl preal. Oup are oblig sa cheme pers vat si sa o intrebe daca face plang preal. In sit in care pers vat declara ca form plang prea, up va continua; daca dimpotriva declara ca nu doreste sa faca plang preal se va sesiza proc in ved incetarii up.

56

In privinta continutului::

1. numele si prenumele faptuitorului

2. aratarea mijloacelor de proba

3. numele si prenumele martorilor

4. partea civila si partea resp civilmente, daca este cazul; inclusiv constituirea de parte civila.

In privinta termenului: tb facuta in termen dde cel mult 2 luni de cand pers vatamata a cunoscut cine este faptuitorul. Daca infractiunea continua sau continuata, care au moment al epuizarii, astfel cum s-a decis si printr-un RIL, termenul de 2 luni se calc de la mom la care pers vatamata a cun cine este faptuitorul.

Lg nr 202/2010=> reg noua privind proc plang preal gresit indreptate=> potr art 285 cpp, se va trim pe cale admin ojp comp, potrivit legii. In acest caz, plang preal se consid facuta in termen din mom in care a fost depusa la org necomp, potrivit legii.

Intrarea in vig a legii nr 192/2006 privind medierea penala deschide noi perspective pentru proc penala actuala. Astfel, medierea penala care reprezinta un mod alternatic de rezolvare a litigiului penal, conflictul penal, a cauzei penale este recunoscuta in procesul penal prin introducerea ei in mdo expres in cuprinsul art 10, lit h din cpp, prin intermediul legii nr 202/2010, avand ca efect juridic impiedicarea punerii in miscare sau impiedicarea exercitiului acctiunii penale. Astfel, art 10 lit h mentioneaza medierea alaturi de impacarea partilor si retrag plangerii preal => acord de mediere in cond legii, in cazul infr cu privire la care este posib impacarea paartilor precum si cu priv la cele care ccer plang preal.

Poate fi extrajudiciarea cand intervine in etapa actelor premerg si judiciara cand intervine dupa inceperea up, in cursul up sau in cursul jud. Ea conduce la rezolvarea cauzei penale intr-un singur sens, negativ, cel al neurm sau netrim in jud (in faza de up), iar in faza de jud in sensul stingerii act peenal, prin recurg la o terta pers autorizata in efectuarea de acte de mediere: a unui mediator.

Medierea nu se indeparteaza de solutia care se intemeiaza pe impacarea partilor, ci, dimpotriva, rezolvarea cauzei pe calea medierii se realizeaza prin impacarea partilor. Aceasta inseamna ca, in cazurile in care, medierea se finalizeaza cu un rezultat pozitiv, care se constata intr-un acord de mediere potrivit legii, solutia obtinuta nu ii

57

partine mediatorului ci ea apartine partiloraflate in proc de mediere, a partilor aflate in conflict. Mediatorul creeaza doar conditiile obtinerii rezultatului, fixeaza termenii in care are loc medierea, si asigura resp tuturor garantiilor juridice recc partilor in cursul proc penal, inclusiv dr la asist juridica si echitabilitatea procesului penal.

Acordul de mediere este supus cenzurii op: oup sau jud, dupa caz.

JUDECATA

Faza cea mai importanta a proc penal, decizorie, care are loc intre 2 momente si anume:

58

1. Mom sesizarii inst, prin rechiz, si exc, prin plang pers vat si

2. Mom final: al solutionarii def a cauzei penale.

Obiectul judecatii: complex, include:

1. Verif leg si temeiniciei invinuirii form impotriva unei pers. Aceasta se realiz printr-o cerc judecatoreasca. Ea consta in admin tuturor probelor necesare in scopul stab existentei sau inexistentei unei fapte materiale a identif faptuitorului si in ved stab tuturor imprejurarilor necesare solutionarii cauzei penale.

2. Rezolvarea cauzei penale. Judecata se finalizeaza printr-o hot judectoreasca care are aptitudinea de a intra in put dde lucru judecat, prin care se rezolva actiunea penala si daca este cazul si a actiunii civile.

3. Judecata include si verif hot jud. care se realizeaza prin intermediul cailor de atac prev de lege.

Judecata este guvernata de principii care sunt specifice si care o deosebesc de celelalte faze ale proc penal. In general, se consid ca judecata este guv de pr nemijlocirii, oralitatii, contradictorialitatii si publicitatii.

Nemijlocirea, desi este prev in mod expres, printre principiile care stau la baza judecatii, in art 289 cpp, alaturi de celelalte 2, in realitate, nemijlocirea caracterizeaza procesul penal in ansamblul sau, adica toate fazele proc penal. Ea prezinta, insa, unele trasturi particulare in faza de judecata. Astfel, jud se realizeaza de un complet de jud care tb sa fie legal compus, acesta tb sa ramana acleasi pe tot parcursul jud; in mod exc: pot interveni schimb in compunerea completului de jud, cel mai tz pana la inchid dezbaterilor. Dupa acest mom, orice schimb este interzisa sub sanctiunea nulit absolute.

Aceasta reglem contravine insa, pr nemijlocirii care pp ca toate probele necesare sa fie administrate in mod nemijlocit in fata completului de judecata care participa la judecarea cauzei. De aceea, dupa MATEUT, dupa inceperea cerc jud, in virtutea pr cont si unicitatii completului de jud, ca o cons a pr nemijlocirii, tb sa fie interzisa, peentru ca nu este posib rezolvarea unei cauzze penale de catre un complet de jud care nu a apart in mod nemijlocit la cerc probelor.

Publicitatea priveste sedinta de judecata. Sub acest aspect, tb facuta distinctia dintre sed de judecata si notiunea de dezbateri in sens larg, incluzand atat dezbaterile

59

judiciare cat si dezb cu privire la orice chestiune care este pusa in discutie de inst. Pentru ca, daca dezbaterile trebuie sa fie orale si contradictorii, sed de jud, in ansamblul sau tb sa fie in mod integral publica.

Publicitatea sed de jud reprez o importanta garantie a dr la un proces echitabil pentru ca permite accesul publicului la sed de jud si face ca judecata sa fie supusa controlului publicului. .Cu toate acestea, sunt cun si exceptii de la acest pr.

Ele privesc caracterul secret si nepublicitatea sed de jud. Caract secret este reglem in 2 sit si anume:

1. Minorii care au varsta sub 16 ani nu pot asista la sed de jud. Aceasta exc se intemeiaza pe part generate de varsta pers, deoarece se prezuma existenta riscului ca mersul dezbaterilor, inc adrul unei sed de jud sa infl in mod negativ dezv morala/intelectuala a minorului < 16 ani.

Este prev si o exc: in cazul inculpatului care are varsta sub 16 ani, acesta dupa ce este ascultat de inst, poate fi indepartat din sala in care se desf sed de jud doar daca inst aprec ca necesar acest lucru, daca prin prez acestuia in timpul dezb ar exista riscul prejud minorului prin infl negativa a comp acestuia din partea mersului dezb judiciare.

2. Posib inst penale de a dispune, fie din of, fie la cererea proc si a partilor ca sed de jud sa fie secreta in integralitatea sa sau doar o parte a acesteia. Inst poate declara secreta sed de jud, integral sau partial, atunci cand apreciaza ca public sed de jud aduce atingere unor interese de stat, ex: if c sig statului, moralei, ex: infr priv la viata sexuala, ori demnitatii sau vietii intime a unor pers, ex: if c demnitatii pers.

In acest caz in care inst de jud, prin derogare, de la pr public declara sed de jud secreta, part la sed de jud partile, reprez partilor, aparatorii precum si alte pers a caror prez este consid necesara de catre inst de jud, si care sunt chemate de inst, ex: martori, experti sau interpreti. => desi, se vb de sed secreta, in realitatea sed este doar nepublica.

Nepublicitatea sed de jud este prev pentru jud infractorilor minori. In cazul in care inculpatul este minor la mom la care a sav pretinsa fapta, chiar daca pana in mom sesizarii inst a devenit major, sedinta de judecata este nepublica. Nepublic sed de jud inseamna ca accesul la sed de jud, in cauzele penale cu inculpati minori este limitata. Astfel, la sed de jud in cauzele cu minori participa:

1. un membru al serv de probatiune care este consilier de probatiune

60

2. parintii minorului/ tutorele/curatorul/pers in ingrijirea sau suprav caruia se afla minorul.

3. aparatorul precum si orice alta persoana care este chemata de instanta cum este cazul martorului, expertului sau interpretului.

Nepublic in cazul jud inculpatilor minori este justif de part fiziologice, morale si intelectuale ale minorilor, leg prezumand ca o sed de jud publica ar putea influenta in mod negativ dezvoltarea morala si intelectuala a minorului.

In sit de consortiu procesual, cand se jud inculpati majori cu minori, daca disjungerea nu este posibila, sed ded jud este publica.

In realitate, exista o sg act de judecata care are caract secret si anume: deliberarea si luarea hot care se realizeaza doar de membrii completului de judecata, in absenta oricarei pers straine, inclusiv a grefierului de sedinta.

Oralitatea inseamna ca dezbaterile in cursul jud se realizeaza in mod verbal, in fata instantei de catre toti participantii prezenti. Ea este strans legata de publicitate si de nemijlocire. Aceasta nu inseamna insa ca judecata este lipsita de forma scrisa a activitatilor efectuate. Astfel, consemnarile privind declaratiile obtinute in fata inst de jud se realizeaza in scris. De asemenea, la fiecare termen de judecata se intocmeste o inchiere de sedinta, in scris, si care se depune la dosarul cauzei si care face dovada

Cu ocazia deliberarii si hotararii se intocmeste un act scris, minuta, si care reprezinta dovada deliberarii. Ulterior, se redacteazza in scris hotararea judecatoreasca.

Contradictioralitatea este o cerinta indispensabila a echitatii procesului penal in ansamblul sau. Ea priveste, in primul rand, administrarea probelor. In pr, o proba nu poate fi consid valabila daca nu e contradictorie => intotdeauna, inst de jud are oblig ca in prealabil sa puna in discutia proc, partilor si apratorilor acestora orice proba care urm a fi admin. De asmenea, cu titlu de principiu, inst nu poate rezolva orice cerere form de parti sau dde aparatorii partilor inainte de a o pune in discutie in contradictoriu. De asemenea, este de subliniat ca, in cadrul judecatorii, se formeaza grupuri procesuale antagonice, care au interese contrare. In acest fel, contradictorialitatea se manifesta nu numai intre procuror si inculpat ci se manifesta si intre partile care au interese procesuale contrare. => se poate vb despre un grup proc al acuzarii alc din procuror, partea vatamata si partea cvila. si un grup proc al aprararii alc din inculpat si partea resp civilmente

Grupurile proc se afla intr-o confruntare cont in cursul jud, atat pe parcursul acesteia

61

cat si ocazia concluziilor finale, pe abza carora inst are posib de a extrage arg probatorii de care are nevoie pt intemeierea solutiei.

Contradictorialitatea pretinde sa existe o egalitate de pozitie procesuala intre reprez MP care exerc fct de acuzare in cadrul proc penal si apa. In acest sens, proc in faza de jud nu mai are o pozitie supraord fata de inculpat si fata de celelate parti ale proc penal, ci este pe poz proc egala cu a partilor (spre deosebire de faza de up). Toti pot formula cereri, ridica exceptii si pune concluzii.

Inst de judecata se afla pe pozitia de conducator al procesului penal. Procurorul si partile se subord inst de jud in cursul jud si au oblig de a resp disp date de inst si de a duce la inddeplinire toate masurile pe care le disp inst de jud in cursul jud.

Locul desf jud: la sediul inst. Aceasta reglem are rolul de a asig caract solemn al jud. Doar in mod exc se poate realiza si in alt loc decat sediul inst (neaplicabil azi).

Judecata se realizeaza doar in cadrul unei sed de judecata cf art 289 cpp. Inst de jud are oblig de a-si exerc rolul activ in scopul stab adev si a justei sol a cauzei penale si are, de asemena, indatorirea de a-si forma convingerea pe bazza probelor administrate.

Intima convingere a inst penale decurge din principiile specifice fazei de judecata a procesului penal.

Judecata se realizeaza dupa modelul procesului penal in ansamblul sau in mod progresiv. De aceea, ea se caract, pe lg principiile specifice si printr-o struct specifica. Astfel, in cadrul jud se disting gradele de juridctie, etapele de jud, cicluri proc si stadii proc.

A. Gradele de jurisdictie reprez mom, treptele pe care le parcurge o judecata pana in mom sol def a cauzei penale. Regula care era consacrata in cpp era aceea a triplului grad de jurisdictie: fond, apel=cale ord de atac, si recursul. Astazi, insa, principiul este cel al dublului grad de jurisdictie respectiv prima inst si recurs. Astfel, judecatorii/trib milt/cap si sectiile penale ale ICCJ sunt supuse doar recursului. Apelul este doar imp hot trib/trib militar terit.

Recursul este limitat la un nr extrem de redus de motive, cf legii nr 2/2013, iar accesul la recursul declarat imp hot susceptibile de calea de atac a apelului

B. Etapele de jud au o sfera mai larga decat gradele de jurisdictie, asstfel se distinge intre etapa de judecata in prima inst si in caile de atac. In cadrul jud in caile de atac se face distinctia intre caile de atac ordinare: apel si recurs si judecata in caile de

62

atac extraordinare: impotriva hot def, actual limitate: contestatia in anulare si revizuire =cai de atac utile si RIL care nu afecteaza intereseul partilor avand un caract pur teoretic.

C. Ciclurile proc decurg din exist gradelor de jurisdictie si reprez parte integranta a etapelor de judecata si in aceasta priv se vb de prez unui ciclu proc ord care pp parcurg tuturor gradelor de jurisdictie pana in mom obt unei hot penale def si de un ciclu proc extraordinar care pp utiliz cailor de atac extraordinare indreptate imp unor hot pen def: contestaia in anulare, revizuirea, RIL.

D. Stadiile procesuale sunt diviziuni care caract fiecare etapa de jud si fiecare grad de jurisdictie, indif de etapa jud, grad de jurid sau cale de atac, etapa de jud este formata din:

1. Masurile pregatitoare, in afara cadrului de jud cu rol de preg o sed de jud si se realiz de jud cauzei care e pres compl de jud sau unul din membrii compl de jud.

2 Sedinta de judecata care este cadrul procesual legal in care se desfasoara judecata in cadrul unei sedinte care la randul ei este alc din verif prealabile, cerc jud si dezb judiciare.

3. Deliberarea si luarea hotararii care este subsecventa sed de jud si care se fin cu o hot jud si pron hot jud care are loc intotddeauna in sed de jud de pres inst de jud si de grefier.

Curs de procedura penala. 12.04.2013

Regulile comune privind judecata

=regulile aplicabile judecatii in toate gradele de jurisidictie, etapele si stadiile procesuale

Regulile comune sunt de 3 feluri:

1.Reguli privind masurile pregatitoare (pregatirea sedintei de judecata)

Regulile pregatitoare, sub aspectul naturii juridice sunt masuri administrative, astfel desi fac parte din faza de judecata a procesului penal nu au o natura juridictionala. De aceea in reglementarea anterioara modificarilor introduse prin legea nr. 356/2006 ele erau date in competenta conducerii administrative a instantei, respectiv presedintelui sau inlocuitorului acestuia care este vicepresedintele instantei.

In prezent, insa, in reglem actuala, aceste masuri, numite pregatitoare, administrative sau de organizare sunt date in competenta judecatorului cauzei. Conceptul de

63

judecator al cauzei ese creat prin legea nr 356/2006. Prin judecator al cauzei se intelege presedintele completului de judecata care este investit cu judecarea cauzei sau unul din membrii completului de judecata care este investit cu judecarea cauzei.

Au rolul de a pregati sedinta de judecata. Ele constau in activitati administrative care sunt premergatoare sedintei de judecata. Ele nu fac parte din sedinta, sunt exterioare si preced sedinta de judecata.

Acestea sunt:

1.Desemnarea completului de judecata.

Se realizeaza in mod aleatoriu, in urma unei proceduri de repartizare aleatorie a cauzei penale. In acest fel, din momentul in care o cauza penala este intrata pe rolul unei instante de judecata, dosarul nou format se va trimite la registratura instantei persoanei desemnate cu repartizarea aleatorie a cauzelor penale (de colegiul de conducere al instantei).

Completul de judecata, odata investiti prin repartizarea aleatorie, va lua toate masurile necesare pentru pregatirea sedintei de judecata in vederea solutionarii cu promptitudine a cauzelor penale. Aceasta reglementare este cuprinsa in cpp in art 313, alin 2 care, pentru prima data, transpune in cpp prevederea cuprinsa in art 21 alin 3 din Constitutie privind principiul unei durate rezonabile a procesului penal. Norma juridica este, insa, de recomandare pentru ca nu sunt prevazute sanctiuni procesuale.

Repartizarea aleatorie este asigurata in sistem informatic si prin asa numitul sistem ciclic care se aplica doar in subsidiar, respectiv numai in cazurile in care se desfiinteaza compeltul de juedcata din motive obiective, precum si in cazurile de rezolvare a incidentelor procedurale.

In cazul repartizarii in sistem informatic, completul de judecata care este desemnat este rezultatul repartizarii aleatorii, nu dirijate. In situatia in care desemnarea completului se realizeaza in sistem ciclic nu se mai poate vb de o repartizare aleatorie pentru ca se stie care va fi completul si anume cel care urmeaza in ordine.

2. Fixarea termenului de judecata

Potrivit art 313, alin 1 cpp, termenul de judecata se stabileste concomitent cu desemnarea completului de judecata. Din continutul textului legal rezulta ca termenul de judecata se stabileste in acelasi mod in care se desemneaza si completul de judecata. Aceste text, insa, tb coroborat cu dispozitia din art 294 alin 1 cpp care da in competenta judecatorului cauzei fixarea termenului de judecata. Este vorba de stabilirea primului termen de judecata.

In aceasta, se va tine seama de cauzele cu inculpati aflati in stare de arest preventiv,

64

care sunt cauze urgente. Astfel, judecata in cauzele cu inculpati aflati in stare de arest preventiv se realizeaza de urgenta si cu precadere. De aceea, la stabilirea primului termen de judecata se va avea in vedere ca primul termen de judecata sa fie stabilit inainte de expirarea duratei arestarii preventive. De asemenea, in cauzele in care inculpatul este in stare de arest preventiv, in situatia sesizarii primei instante, primul termen de judecata trebuie sa fie stabilit in cel mult 48 h de la primirea dosarului de catre prima instanta.

De asemenea, la stabilirea termenului se va tine seamaa si de celelalte cauze penale care reclama urgenta cum este cazul cauzelor penale privind infractiuni flagrante pentru care up s-a realizat dupa procedura speciala privind infractiunile flagrante, procedura care este urgenta. In acest caz, primul termen de judecata este stabilit in cel mult 5 zile de la primirea dosarului.

3. Preschimbarea termenului de judecata

Pentru prima data s-a introdus in art 291 alin 3 ind 1 prin leg 202/2010 o procedura particulara de preschimbare a termenului de judecata. Aceasta a fost introdusa din necesitatea garantarii mai eficiente a principiului celeritatii sau a duratei rezonabile a procesului penal.

Preschimbarea termenului poate privi atat primul termen de judecata cat si termenul de judecata ulterior care poarta denumirea de termen luat in cunostinta, adica un termen ulterior fixat in cursul judecatii, adica in timpul desfasurarii judecatii. Preschimbarea termenului poate avea loc fie la cererea procurorului, la cererea partilor sau din oficiu, de catre completul de judecata care este legal investit cu judecarea cauzei.

In orice caz, competenta de preschimbare a termenului de judecata revine exclusiv completului de judecata care este desemnat cu judecarea cauzei. Cu alte cuvinte, preschimbarea termenului nu poate fi dispusa de conducerea administartiva a instantei sau de un alt judecator decat de judecatorul cauzei.

Preschimbarea se realizeaza in camera de consiliu si fara citarea partilor. De asemenea, preschimbarea termenului poate fi justificata fie de imposibilitatea obiectiva a instantei de a isi desfasura activitatea de judecata la termenul stabilit, fie de necesitatea asigurarii celeritatii procesului penal.

In prima situatie, cand preschimbarea termenului este motivata pe situatia in care, la termenul stabilit exista o imposibilitate obiectiva a instantei de a isi desfasura activitatea de judecata la termenul stabilit, preschimbarea termenului poate fi realizata fie in sensul scurtarii acestuia, fie in sensul lungirii acestuia.

Daca, insa, preschimbarea termenului este justificat de necesitatea asigurarii celeritatii, in mod obligatoriu, poate fi realizata doar in sensul scurtarii acestuia.

65

Preschimbarea termenului se realizeaza de judecatorul cauzei printr-o simpla rezolutie. Ulterior, adica in urma preschimbarii, in mod obligatoriu, partile trebuie citatea pentru noul termen de judecata, adica tb incunostiintate despre noul termen de judecata.

4. Citarea partilor si a celorlalte persoane

Principiul care este prevazut in art 291, alin 1, teza I din cpp, este cel potrivit caruia: judecata nu poate avea loc decat daca partile sunt legal citate si daca este indeplinita procedura.

Acest text se interpreteaza in sensul in care este necesar sa se constate ca partile au fost citate, adica sa se constate ca s-a emis o citatie si ca au fost resp disp legale privind citarea: art 177 si urm. Cpp.

Dispozitia de citare a partilor se da de judecatorul cauzei care tb sa faca parte din completul de judecata investit legal cu judecarea cauzei, iar aducerea la indeplinire a acestei dispozitii se realizeaza de personalul auxiliar al instantei care functioneaza in cadrul instantei intr-un birou de citatie.

Procedura este indeplinita daca judecata poate avea loc chiar daca partile care au fost citate nu s-a prezentat la termenul stabilit, insa cu conditita sa fie respectate dispozitiile legale privind citarea, adica sa existe la dosar dovada indeplinirii procedurii de citare.

Daca procedura nu este indeplinita, aceasta se pune in discutie imediat dupa deschiderea sedintei de judecata.

Teza a doua a art 291 alin 1 cpp, introdusa prin legea nr 202/2010, prevede in mod expres ca prezenta personala a partilor in instanta ori prezenta reprezentantului, a aparatorului ales ori a aparatorului avocatului din oficiu, daca acesta din urma a luat legatura cu partea pe care o reprezinta acopera orice viciu de procedura, in legatura cu citarea partilor. => chiar daca se constata ca nu au fost respectate prev legale, aceasta nelegalitate se acopera si judecata va putea avea loc, prin derogare de la regula, in urmatoarele situatii:

i. In cazul in care se prezinta personal partile .

ii. Daca se prezinta reprezentantii partilor; intrucat nu se face nicio distinctie, dupa parerea noastra, e vb si de reprez legala si conventionala.

iii. Daca se prezinta aparatorii alesi, avocatii care au contract de asistenta juridica, fara nicio limita.

iv. Daca se prezinta aparatorii din oficiu, insa, in acest caz, numai daca au luat legatura cu partile pe care le reprezinta. => cum se verifica in practica daca acesta a

66

luat legatura cu partea pe care o reprezinta si care lipseste de la termenul de judecata?!

Legea nu prevede => in absenta unei prevederi, se poate considera ca e suficienta declaratia avocatului ca a luat legatura cu parte.

In caz afirmativ, chiar in absenta unei prevederi, daca acesta a luat legatura cu partea si deci aceasta a cunoscut termenul de judecata, dupa parerea noastra, judecatorul cauzei are obligatia de a verifica afirmatia avocatului din oficiu.

Partea poate sa uzeze de o cale de atac prin care sa conteste ca a stiut de termenul de judecata si astfel sa considere ca i s-a incalcat dr la aparare? De aceea, avocatul tb sa prezinta dovada ca partea a cunoscut termenul de judecata, in caz contrar procedura nu este indeplinita si judecatorul are obligatia sa dispuna amanarea cauzei.

Scopul simplificarii procedurilor de judecata si acela al reducerii cheltuielilor care se efectueaza cu citarea este reglementata si de o procedura care prevede ca partile care sunt prezente la un termen de judecata nu se mai citeaza ptr termenele ulterioare chiar daca ar lipsi de la vreun termen, luand termenul in cunostinta.

Ratiunea ptr care nu se mai citeaza la termenele ulterioare:se prezuma ca daca ar fi prezenta la vreun termen, ar avea cunostinta de termenele ulterioare, avand obligatia sa se intereseze de termenele ulterioare

Partea ar lua termenul in cunostina in 2 situatii care sunt reglementate in art 291(3), in urma modificailor prin legea 202/2010:

1.Cand partea este prezenta persoanal la vreun termenele de judecata, ori prin intermediul reprez sau(legal sau conv), al avocatului ales, sau al avocatului din oficiu- insa in aceasta din urma situatie numai daca acesta a luat legatura cu partea pe care o reprezinta.

2. Partea ia termenul in cunostinta, nefiind necesara citarea ptr termenul ulterior, at and ptr un termen de judecata(primul termen, sau un termen uterior) i-a fost inmanata citatia partii personal, reprez acestuia sau avocatului ales, sau in cazul persoanelor juridice-functionarul/persoanei care este insarcinat cu primirea corespondentei,

Ai poate primi si at cand nu este prezenta/prin intermediar, fiind suficient sa i se

inamaneze citatia persoanal/reprez/avocat/pers insarcinate cu primirea coresp.Ratiunea acestei reglem:ptr scurtarea duratei si are la baza o prezumtie:at cand inmanaraea citatie s a facut cu respectarea dispozitiilor legale, partea are cunostinta despre existenta termenelor ulterioare, nemaifiind necesara citarea ulterioara

67

Necitarea partii in mod legal-nu impiedica judecarea cauzei,Cu toate acestea judecarea cauzei nu poate avea loc at cand prezenta personala a partii in termenul stabilit ptr judecare este obligatorie-cand este arestat preventiv, chiar in alta cauza-Ai judecata in cauzele cu inculpati arestati-se face numai in prezenta persoana a inculpatului arestat- Obligatoriu- si dispozitia de citare a acestuia la termenul stabilit este insotita si de dispozitia de aducere in instanta, care se aduce la indeplinire de administratia locului de detinere.Daca inculpatul lipseste-judecarea nu poate avea loc.

Citarea poate privi si alte persoane: 1.Martorii 2.Expertii 3.Interpretii 4.Ate pers chemate de instantaCu aceleasi reguli prezentate anterior.

In sit in care un martor/expert/ interpret, cu exceptia partilor, se prezinta personal la un termen de judecata. In cazul in care se amana judecarea cauzei, primesc termenul care urmeaza,in cunostinta!De ex: se prezinta la un termen la care martorii nu pot fi audiati fie ptr ca: partile nu sunt citate legal, fie nu este indeplinita procedura.

Instanta dispune amanarea cauzei, si pune in vedere martorilor sa se prezinte la termenul ulterior fara citatie, aducandu se in atentie ca au primit termenul in cunostinta si nu vor fi citati si tb sa se prezinte fara citatie la urmatorul termen, iar in cazul in care partile, martori, experti, interpreti, alte pers, primesc termenul in cunostinta, la termenu stabilit au dr de a cere instantei sa primeasca citatie, ptr a justifica lipsa de la serviciu.

• Ce se int daca judecata nu se amana/ci se realizeaza in continuare, se da termen in continuare?Partile, martori, experti, interpre, alte pers, nu se mai citeaza daca judecata ramane in continuare!!

De la aceste reguli exista 2 exceptii: A.Detinutii B.MilitariiCare intotdeauna se citeaza la fiecare termen de judecata!

In ceea ce priveste citarea exista reguli particulare:

In cazul in care se procedeaza la :

68

1.citarea inculpatului-citarea indeplineste conditiile prev de lege doar at cand inmanarea citatiei acestuia se realizeaza cu cel putin 5 zile inainte de termenul stabilit ptr judecata.

2.inculpatul se afla in stare de arest preventiv,-ptr primul termen de judecata este necesar ca inauntrul termenului de cel mult 48 de ore de la primirea dosarului de catre instanta sa i se inmaneze inculpatului arestat, citatia odata cu copia de pe actul de sesizare a istantei3.citarii partilor si a celorlalte persoane care se afla in stainatate-este necesar ca inmanarea citatiei sa se realizeze cu cel putin 40 zile inainte de termenul stabilit ptr judecata

5. Asigurarea apararii

In toate cazule de asistenta obligatorie, judecaorul cauzei este obligat odata cu stabilirea termenului de judecata sa ia masuri ptr asigurarea unui aparator din oficiu. In acest sens va solicita serviciului de asistenta juridica, din cadrul baroului desemnarea unui avocat ptr efectuarea asistentei juridice obligatorii.

Daca inculpatul se afla in stare de arest preventiv- jud cauzei are ob de a lua masuri ptr ca avocatul din oficiu desemnat sa ia legatura cu inculpatul arestat in vederea pregatirii apararii

6. Intocmirea listei cauzelor si afisarea acestora

Cu 24 ore inainte de termenul de judecata, chiar la intrarea in sala de sedinta in care se desfasoara judecata.Aceasta masura se dispune de judecatorul cauzei, avand in vedere, ca de regula la termenul la care este stabilita judecata sunt programate mai multe cauze penale, de aceea este necesar sa se intocmeasca o lista de cauze, la care se va tine seama de cauzele care sunt mai vechi, care au prioritate si care vor fi mentionate la inceputul listei, precum si cauzele care sunt urgente(arestati)

7. Verificarea masurilor pregatitoare

De catre pres de judecata, ptr ca judecata sa poata avea loc, sa nu existe amanare.

2.Reguli comune privind sedinta de judecataSedinta de judecata-cadrul legal in care poate avea loc judecata. Este guvernata de urm reguli:

1. Conducerea sedinteiDe presedintele completului de judecata/ cand compunerea-judecator unic, sedinta este condusa de judecatorul unic care este si presedintele-el conduce si sedinta de

69

judecata+toate masurile necesare ptr desfasurarea sedintei de judecata. In acest fel, presed de judecata :cenzureaza toate cererile formulate de proc, parti si aparatorii lor, organizeaza intreaga activitate de cercetare a probelor. Poate sa admita/respinga orice cerere!!!

Cf modif 306/2006, intrucat intrebarile nu se mai pun prin intermediul presedintelui, ci in mod direct ascultate, rolul pres se limiteaza doar la cenzurarea intrebarilor puse, avand pos de a respinge intrebarile care nu sunt concludente si utile cauzei.

Jud cauzei da dispozitii si dispune masuri in tot cursul sedintei de judecata.

2. Strigarea cauzei si apelul celor citati Pred completului/jud unic este cel care dispune strigarea cauzei in ordinea de pe lista si

face apelul celor citati. Dispozitia data de prededintele este adusa la indeplinire de grefierul de sedinta, care face parte din constituirea instantei, alaturi de proc.

Cu aceasta ocazie se verifica :prezenta pers care au fost chemate destnat la termenul de judecata, se verifica identitatea lor,precum si pers care lipsesc si daca au fost respectate disp legale ref la citarea acestora, ai procedandu se :a. Fie la judecare cauzeib. Fie la amanarea cauzei

3. Respectarea ordinii si solemnitatii sedintei de judecata• Pers care sunt prezente la sedinta de jud au obligatia de a respecta ordinea si

diaciplina, ai in sit in care pred de jud constata existenta unor pers care prin comportamentul lor tulbura linistea, ordinea si solemnitatea sedintei de judecata, presed completului are pos de a dispune indepartarea acestor persoane.

• Aceasta masura poate fi luata inclusiv fata de parti, cu obligarea insa ca ulterior sa cheme partile care au fost indepartate si sa le aduca la cunostinta toate actele de judecata care s au efectuat in absenta lor.Ex: s a luat la ascutarea unei pers, se aduce la cunostinta continutul declaratiei care a fost luata in absenta sa.

Indepartarea-numai in caz de repetare a abaterii, ai in prealabil, pres completului de judecat are ob de a avertiza!

• Pres completului de jud are dr sa limiteze accesul publicului in sedinta de judecataEx: cand nr pers prezente ar accede capacitatea de corindere a salii in care se desfasoara sedita de judecata-nu se aduce atingere publicitatii sedintei de judecata

Constatarea infractiunilor de audienta

Infractiunile de audienta sunt infractiuni care se comit chiar in timpul sedintei de judecata, sub privirile completului de judecata.

Ele se constata chiar de completul de judecata care este investit cu judecarea

70

cauzei.

Constatarea infractiunilor de audienta se materializeaza intr-un PV care este semnat de presedintele completului de judecata si de grefieri.

Cu aceasta ocazie, poate fi luata si masura arestarii preventive a invinuitului. Este caz in care arestarea oreventiva a invinuitului poate fi dispusa de o inst de jud, in cursul jud, nu de un jud.

Masura nu se poate lua, insa, prin PV, desi nu exista nicio prevedere legala in acest sens, ci poate fi luata doar prin INCHEIERE. In acest caz, incheierea are si semnificatia juridica a unui act de incepere a up.

Dupa luarea masurii care se realizeaza dupa procedura comuna de arestare a invinuitului, cf art 146 CPP, instanta va dispune trimiterea invinuitului arestat in fata oup competent in vederea efectuarii up.

SUSPENDAREA JUDECATII

In mod similar cu suspendarea up, este reglementata in art 303 CPP si suspendarea judecatii. Ea are efectul de intrerupere temporara pe o durata determinata a desfasurarii judecatii si este justificata la fel ca in suspendarii up, doar de boala de care sufera inculpatul daca aceasta il impiedica in mod obiectiv sa participe la judecata.

Cu alte cuvinte, suspendarea judecatii poate fi dispusa daca sunt indeplinite urm conditii:

1. Sa se constate printr-o expertiza medico-legala ca inculpatul s-a imbolnavit, in cursul jud, respectiv ca acesta sufera de o anumita boala;

2. Este necesar sa se constate tot prin expertiza ca boala de care sufera inculpatul este o boala grava care il impiedica in mod obiectiv sa participe la judecata; cu alte cuvinte, impiedicarea de part la jud a inculpatului trebyuuie sa se datoreze bolii de care acesta sufera, boala care trebuie constata de o expertiza.

Susp e just de necesitatea resp dr proc al inculpatului de a part la proc, la proc penal pornit imp sa, in ved exerc dr la aparare.

Principiul care guv jud este acela ca orice pers care e implicata intr-un proc penal are dreptul de a sse prez si de a isi face apararea.

In sit in care exista mai multi inculpati, in pr, este necesar ca, in prealabil, sa se dispuna disjungerea cauzei doar in priv inculpatului care se afla in situatia de suspendare, pt ca suspendarea judecatii sa fie dispusa doar in priv acestuia. In mod exc, dar in sit in care disjungerea nu este posib fata de cond de disjungere din art 38

71

CPP, se poate dispune susp intregii cauze.

Suspendarea are o durata det: pana la insanatosirea inculpatului.

Sub asp proc, ea poate fi disp fie din oficiu de instanta, fie la cererea proc, fie la cererea inculpatului care se afla in sit de susp. Ea se dispune printr-o incheiere, in sensul de hot jud. Ea poate fi atacata cu un recurs separat in termen de 24 h de la com sau pron, dupa caz. Are dr de a formula recurs proc, inculpatul dar si partea civila. Partea civila poate face aceasta pt ca o int a jud poate intarzia solutionarea act civile(pretentii civile). Recursul se judeca in cel mult 3 zile; caract urgent al proc cu scopul de a asig o durata rezonabila proc penal in ansamblul sau.

In timpul susp, inst are oblig de a verifica daca subzista motivul susp, in orice mod, chiar si prin proc.

Reluarea jud, in caz de incetare a cauzei de susp, se realizeaza in mod simetric dupa aceeas proc, in absenta unor prev exprese.

In sit in care se formuleaza o intrebare preliminara la CJUE, Legea nr 3440/2009 de transpunere in procesele interne a tratatului de instituire a UE permite obtinerea susp judecatii in fta inst penale pana in mom obt raspunsului pe care tb sa il dea CJUE.

In acest fel, susp jud poate fi, dupa caz, facultativa sau obligatorie. Ea este facultativa in sensul ca instanta poate susp jud daca intrebarea preliminara este formulata in fata unei instante care NU pron o hot definitiva, respectiv la prima instanta sau la instanta de apel.

Daca intrebarea formulata e in fata unei instante care pronunta o hotarare pen def, daca intrebarea preliminara e admisibila cu titlu de exc preliminara, CJUE fiind sesizata cu aceasta, susp jud este obligatorie!!!

In art 303 ind 8 CPP, text introd prin Lg nr 356/2006, este reglem o mod speciala de suspendare a judecatii si anume susp jud in caz de extrad activa. Pentru a se putea disp susp jud in aceasta sit este necesar sa fie ind cumulativ 2 cond:

1. inculpatul sa absenteze de la jud, fiind plecat in strainatate

2. sa existe o cerere din partea statului RO, in cal de stat solicitant, de extradare a inculpatului adresata statului pe teritoriul caruia acesta se regaseste, stat solicitat.

In acest caz, susp jud este facultativa!!!=> inst poate susp jud pana la sol cererii de extradare de statul solicitat urmata de predarea pers.

Desi textul nu prev expres, susp in acest caz, este aplicabila si atunci cand s-a cerut statului pe teritoriul caruia este inculpatul predarea acestuia in temeiul unui mandat eur de arestare, daca se gaseste pe terit vreunui stat membru al UE.

72

Just consta in acea de a se evita posib rejud ulterioare a cauzei, in caz de jud si de condamnare in lipsa a pers fata de care s-a cerut extradarea sau predarea in baza mandatului eur de arestare.

NOTE PRIVIND DESFASURAREA JUDEDCATII

Sedinta de jud este inreg integral prin mij tehnice audio, nu si video! In pofida acestei prev, cu titlu de principiu care are avantajul reprod in mod fidel, prin mij de inreg audio a tuturor act care se desf in cursul unor sed de jud, in CPP in vig, s-a mentinut si oblig intocmirii de catre grefierul de sed a unor note scrise privind desf jud.

Notele scrise cuprind consemnari ref la toate activ care se efectueaza in cursul unor sed de jud. Aceasta oblig revine grefierului de sed care este prezent si care scrie tot ce se discuta, solicita, disp etc in cursul unei sed de jud.

Ele se consemneaza in asa numitul caiet al grefierului.

Au o imp deosebita, iar proc si partile pot cere pres completului de jud sa oblige grefierul sa citeasca aceste note in sed publica. Si, de asmenea, cand se spune cv important se poate cere sa se noteze. Si se poate cere pres compl sa avizeze notele de sed.

In caz de contestare a notelor grefierului ele se confrunta cu inreg sed de jud. In orice caz, in toate sit, proc si partile primesc, la cerere, o copie de pe notele grefierului la sf sed de jud.

INCHEIEREA DE SEDINTA

La fiecare termen de judecata este obligatorie intocmirea unei incheieri de sed = reprez actul proc in care se consemneaza toate activitatile care se desf la un termen de jud si masurile care se dispun de inst la oricare termen de jud.

Incheierea de sed se intocmeste de grefierul de sed pe baza notelor privind desf sed de jud.

Incheierea de sed se intocmeste in cel mult 24h de la term sed de jud. Este, insa, un termen de rec pt ca nu sunt prev sanctiuni proc.

Incheierea de sed, pt a fi valabila, se semneaza de pres compl de jud si de grefier. Tb sa se gaseasca la dosarul cauzei pt ca din cuprinsul ei rezulta ce s-a efectuat la term de jud. In ceea ce priveste sanctiunea procesuala in caz de neintocmire a incheierii de sed, dupa parerea noastra, omisiunea instantei de a intocmi inchierea de sed la vreunul din term de jud conduce la sanctiunea nulit absolute a judecatii!!! pt ca incheierea de sed reprez dovada proc a resp disp legale ref la compunerea instantei, publicitatea sed de jud, part proc de sed si prez inculpatului, at cand aceasta este oblig potr legii, situatii care se sanct cu nulit abs cf 197, alin 2CPP.

73

Sub asp nat juridice, dupa parerea noastra, incheierea are o nat jurid mi x ta . Astfel, ea este atat PV prin constatarile pe care le cuprinde cat si hot jud, prin masurile pe care inst le dispune, le ia la fiecare termen de judecata. Astfel, incheierea de sed are 3 parti:

1. Partea introd care contine mentiuni privin: denumirea inst, data intocmirii: anul, luna si ziua, numele si prenumele membrilor completului de jud, numele si prenumele grefierului de sed, numele si prenumele proc care part la sed de jud, numele si prenumele partilor precum si a celorlalte pers care s-au prez la sed de jud precum si a celor care au lipsit de la sed de jud, mentiunea daca proc este ind potr legii in priv pers care au lipsit de la sed de jud, mentiuni privind fapta materiala respectiv den si incadrarea juridica a acesteia care form ob jud.

2. Partea descriptiva, respectiv: inscrisurile care s-au depus in sed la term de jud, cererile care au fost form la termenul de jud de proc, parti si alte pers prez si concluziile puse de proc si de parti la term de jud. Concluzii = sustinerile orale ale proc si partilor cu priv la toate cererile form in sed precum si toate chestiunile puse in discutie la termen.

3. Partea dispozitiva: masurile pe care le-a luat inst la termenul de jud. Dpv al masurilor, inch este o hot jud. Caract progresiv=> la fiecare termen de jud, inst ia o masura.

REGULI COMUNE PRIVIND SOLUTIONAREA CAUZEI PENALE

Sunt de mai multe feluri. Pot privi:

1. deliberarea;

2. luarea hot;

3. pron hot.

Pp parcurgerea unor act progresive.

1. Mai intai, deliberarea are loc dupa inchiderea sed de jud, dupa term sed de jud. Ea se realizeaza in secret, de catre membrii completului de jud care au participat la dezbatere. Cu alte cuv, la deliberare NU part alti jud decat cei care au part la dezbateri. Nu part nici grefierul, proc, partile sau aparatorii lor.

Are loc in Cam de Consiliu= chiar in sala de sed daca nu are acces nimeni.

Deliberarea inseamna analiza probelor, doctrinei, jurisprudentei si analiza textelor legale aplicabile. Daca jud este unic, deliberarea se reduce la chibzuirea jud cu priv la sol pe care va tb sa o dea cauzei. Daca sunt mai multi jud, deliberarea presupune sfatuirea jud cu privire la solutie.

74

Atunci cand se constata ca este necesar un timp mai indelungat pentru deliberare, ca nu se poate realiza chiar in ziua in care s-a incheiat sed de jud, inst poate amana pron.

Amanarea pron poate fi disp pe o dur de cel mult 15 zile. Este un termen de rec pt ca nu sunt prev sanct proc.

In sit in care se constata de catre completul de jud fin proc extrem de complex de deliberare, se va trece la luarea hot. Hot trebuie sa fie rezultatul deliberarii.

Notiunea de hot jud prezinta 2 sensuri care se int in practica, si anume:

1. Sensul de solutie

2. Sensul de instrument scriptic, document procedural in care se materializeaza solutia.

In cazul jud unic, hot e rezultatul propriei deliberarii exclusive.

Cand, insa, sunt 2 sau mai multi jud, hot trebuie sa reprezinte vointa unica a tuturor membrilor completului de jud. In acest caz, hot poate fi luata in unanimitate sau poate fi luata si cu maj de voturi, sit in care este necsar sa existe si o opinie separata. Va exista si o motivare a opiniei separate.

Daca sunt 2 jud si nu se pun nicicum de acord cu priv la sol, se va trece la crearea completului de divergenta prin intrarea in compunere a inca unui alt judecator. Daca se creaza un astfel de complet, este OBLIGATORIE reluarea dezbaterilor jud sub sanctiunea nulit absolute, in fata completului de divergenta pt ca la deliberare pot lua parte doar jud care au fost parte la dezb.

In sit completelor colegiale, votul fiecarui membru al compl de jud este egal. Membrii compl au oblig sa isi exprime pe rand, parerea cu priv la sol cu 2 prec:

1. Jud care are cea mai severa opinie are obligatia de a si-o apropia, de a se pune de acord cu cel care are opinia cea mai apropiata de a sa si care va transa cu privire la solutie!

2. Pres compl de judecata are oblig intotdeauna de a isi exprima cel din urma opinia pentru a nu influenta votul si opinia celorlalti.

Cu aceasta ocazie a luarii hot, imed dupa luarea hot, jud unic sau compl de jud colegia, are oblig de a consemna in scris rezultatul delib, adica hot, intr-un doc proc scris care poarta den de minuta. Intocmirea minutei este oblig in toate cazurile!!! inclusiv in priv masurilor prev. Sanct neintocmirii minutei este nulit abs a judecatii! intrucat minuta priveste compunerea inst, 197 alin 2. Se prec, in mod oblig, ca pron s-a facut in sed public, are cuprins identic cu cuprinsul hot.

Se intocmeste in mod oblig in 2 ex orig: 1in dosarul orig si al 2-lea in dosarul de

75

minute al inst.

Dupa intocmirea minutei se va trece la ultima etapa si anume pron hot.

Daca delib si pron hot au loc in secret, pron, intotdeauna, are loc in sed publica!!! Pron este modalitatea prin care sol e adusa la cun publicului, e cun de parti dar si de oricare alte persoane vs hot civ care are efecte doar inter partes.

Are rol educativ, serveste si prev gen.

Se realiz de pres compl de jud care a jud cauza, asistat de grefier.

Pron consta in esenta, in simpla citire a minutei.

Hot tb motivata in termen de cel mult 20 zile de la pron. Acest termen e de recomandare. In orice caz, hot jud in materie penala sunt de 3 feluri si anume:

1. Sentintele penale, date de prima inst intotdeauna prin care se rezolva fondul cauzei si hot prin care inst se dezinvestesc si hot date de inst de exec si unele hot pron in cai de atac extraordinare, ex: aut de lucru jud e de comp primei inst daca ult hot a ramas def la prima inst. In acest caz inst nu va da o decizieci o sentinta! Inst dde revizuire va da sentinta cand resp in pr si hot sectiei pen de la ICCJ cand rez stramutarea.

2. Decizii penale= hot pron de inst de apel si recurs

3. Incheieri.

Curs 16.05.2013

Judecata în prima instanță

Este etapa de judecată cea mai importantă, este judecata completă sub absolut toate aspectele. Obiectul judecății îl reprezintă în egală măsură fapta și persoana pentru care a fost întocmit actul de sesizare al instanței (rechizitoriul).

În acest fel, fapta și persoana reprezintă cele doua limite ale judecății în prima instanță. În principiu, aceste limite nu pot fi depășite, încălcate, ele fiind obligatorii și trebuind respectate nu poate avea loc cu privire la o altă faptă sau o altă persoană decât cele pentru care s-a întocmit actul de sesizare. De la această regulă privind cele două limite există o singură derogare : aceea în care, după procedura prevazută de lege s-a dispus extinderea obiectului judecății (Art. 335 – cazurile de extindere, art. 336 – extindere pentru alte fapte, art. 337 – extinderea pentru alte persoane). Participanții la judecata în primă instanță sunt :Instanța de fond (prima instanță – judecătoria, tribunalul C. Ap, Tribunalul militar și C. Ap militara, Secția penală a ICCJ).

76

1. Procurorul participă la judecata în primă instanță în cazurile de participare ale procurorului la judecată prevăzute în art. 315 CPP. Participarea procurorului la judecătorie la ședințele de judecată este obligatorie în toate cazurile de sesizare a instanței cu rechizitoriu. La celelalte instanțe, participarea procurorului este întotdeauna obligatorie.

Rolul procurorului atunci când participă la judecata în prima instanță este acela de a contribui la respectarea dispozițiilor legale și la aflarea adevărului în cursul judecății. De aceea procurorul își întemeiază participarea pe 2 coordonate : dispozițiile legale și pe probele care se află la dosarul cauzei.

Cererile și concluziile procurorului trebuie să fie motivate și să se întemeieze întotdeauna pe dispozițiile legale și probele dosarului. Atunci când din cercetarea judecătorească rezultă că nu se confirmă învinuirea, procurorul nu poate pune concluzii de condamnare, ci are obligația de a pune concluzii de achitare.

2. Părțile la judecată în prima insatnță trebuie să fie citate. Părțile au dreptul de a participa activ la judecata în primă instanță și de a-și organiza apărarea în cursul judecății. În unele cazuri, prezența personală a inculpatului este obliogatorie. În toate cazurile, însă, instanța de fond, dacă apreciază că este necesar, poate dispune luarea de măsuri pentru asigurarea prezenței personale a inculpatului în judecată.

3. Înafara părților, la judecată mai pot participa și alte persoane cum sunt martorii, experții și interpreții deoarece, spre deosebire de toate celelalte etape ale judecății, judecata în primă instanță conține și o cercetare judecătorească. Apărătorul participă la judecata în primă instanță în mod obligatoriu în toate cazurile în care asistența juridică a inculpatului este obligatorie potrivit legii. Înafara acestor cazuri mai participă și atunci când este ales de vreuna din părțile procesului penal. Rolul apărătorului în cursul judecății este cel de apărare a intereselor legitime ale părții pe care o asistă. De aceea apărătorul se situează pe poziția procesuală a părții pe care o asistă.

Structura judecății în prima instanță

Structură cvadripartită. Conține patru stadii procesuale:

A. M ăsurile pregătitoare:

Au o natur ă juridică extraprocesuală . Acestea se iau de către judecătorul cauzei, mai exact de președintele completului de judecată care este desemnat sau de unul din membrii completului de judecată. Ele constau în fixarea termenului de judecată, desemnarea completului de judecată și repartizarea aleatorie a cauzei penale, citarea părților și a celorlalte persoane, asigurarea asistenței juridice atunci când este obligatorie potrivit legii, întocmirea listei cauzelor și consultarea întregului dosar de urmărire penală.

77

Sub acest aspect sunt aplicabile toate regulile generale privind judecata cu anumite particularități și anume : în ceea ce privește judecata în primă instanță există particularități în privința citării inculpatului.

Astfel, dacă inculaptul se află în stare de libe r tate , acesta trebuie să primească citația cel puțin 5 zile înainte de termenul stabilit pentru judecată. Dacă se află în stare de deținere, de arest preventiv, primul termen de judecată este stabilit în termen de cel mult 48 de ore de la data primirii dosarului de către prima instanță. Înăuntrul termenului de 48 de ore, inculaptul trebuie să primească citația și, odată cu ea, o copie de pe actul de sesizare al instanței. Această regulă este coroborată cu prevederile cuprinse în art. 264 alin. (4) CPP potrivit cărora, odată cu înaintarea rechizitoriului, procurorul este obligat să înainteze instanței de fond numărul de copii de pe actul de sesizare necesare comunicării inculpaților aflați în stare de arest preventiv.

De asemenea, o altă particularitate este aceea că judecata în primă instanță are ca principiu distribuirea aleatorie a cauzei penale. Acesta face ca, din momentul în care dosarul este primit de instanță, acesta va fi trimis judecătorului însărcinat cu repartizarea aleatorie a cauzei. În urma repartizării aleatorii a cauzei penale, odată cu desemnarea completului de judecată se fixează și termenul de judecată. Repartizarea aleatorie a cauzei penale se realizează în conformitate cu prevederile Regulamentului de ordine interioară a instanțelor judecătorești care este aprobat prin hotărârea CSM din anul 2005.

În acest fel, în vederea repartizării cauzei unui complet de judecată care se realizează fie în sistem informatic, fie ciclic, în prealabil judecătorul care are atribuția repartizării are obligația de a consulta sistemul de evidență a cauzelor pentru a verifica dacă pe rolul instanței nu există aceeași cauză penală în privința aceleiași persoane.

La repartizarea cauzei penale unui complet de judecată se va ține seama și de situațiile de incompatibilitate prevăzute de lege. La fixarea termenului de judecată se va ține seama de necesitatea asigurării celerității judecății, precum și de cazurile care sunt urgente (de ex cazruile în care sunt inculpați în stare de arest preventiv).

B.Ședința de judecată

Are următoarea structură:

1.Măsuri premergătoare

Privesc începutul ședintei de judecat ă : deschiderea ședinței, strigarea cauzei și apelul celor citați, verificări prealabile din oficiu, verificări privind pe inculpat, unele măsuri privind martorii, experții și interpreții, lămuriri, excepții și cereri.

Privitor la deschiderea ședinței de judecată nu există prevederi exprese în CPP. În lipsa lor, deschiderea ședinței trebuie să fie marcată la începutul ședinței când se

78

strigă prima cauză în ordinea de pe listă, precum și atunci când se reia ședința după o întrerupere. Ea se realizează de președinte, care este, de regulă, judecătorul unic, cu excepția ICCJ când judecata în primă instanță se realizează de un complet de 3 judecători. Declararaea ca deschisă a ședinței de judecată se realizează utilizându-se o formulă solemnă și atrage atenția persoanelor care se află în sala de ședință cu privire la obligațiile pe care acestea trebuie să le îndeplinească pe tot parcursul ședinței de judecată.

Strigarea cauzei se realizează de grefier din dispozitia președintelui în ordinea de pe listă. La fel se realizează și apelul celor citați. Cu această ocazie se verifică nu numai prezenta persoanelor citate, ci și absența persoanelor citate, precum și dacă este îndeplinită procedura de citare.

În cazul în care se constată că există o situație în care nu este îndeplinită procedura de citare a unei părți care lipsește de la ședință, precum și atunci când se constată că lipsește de la judecată inculpatul care se află în stare de arest preventiv, chiar dacă este îndeplinită procedura de citare față de acesta, instanța va amâna cauza. Instanța poate dispune amânarea cauzei și atunci când prezența părții care nu se prezintă, deși este legal ciatată, nu este obligatorie daca instanța consideră că prezența acesteia este necesară pentru o justă soluționare a cauzei. În toate celelelate situații în care instanța constată că părțile sunt prezente sau că, deși nu sunt prezente, este îndeplinită procedura legală de citare, înafara cazurilor în care prezența este obligatorie potrivit legii, va proceda la judecată.

Verificările prealabile din oficiu constau în verificarea regularității actului de sesizare al instanței, verificarea legalității și temeiniciei măsurii arestării preventive dacă inculpatul se află în stare de arest preventiv, verificarea respectării dispozițiilor legale referitoare la competența, compunerea completului de judecată, participarea procurorului, participarea grefierului, asigurarea asistenței juridice a inculpatului atunci când aceasta este obligatorie potrivit legii.

Verificări privind pe inculpat – președintele are obligația de a verifica mai întâi dacă inculpatul este prezent și, in cazul în care inculpatul absentează, dacă a fost îndeplinită procedura de citare a inculpatului potrivit legii. Când inculpatul este prezent va proceda la verificarea identității inculpatului. Dacă este absent, verifică dacă inculpatul a fost citat în termenul prevăzut de lege, respectiv dacă a primit citația cu cel puțin 5 zile îaninte de termenul de judecată. Dacă inculpatul se află în stare de arest preventiv, instanța verifică dacă acesta a primit o copie de pe actul de sesizare al instanței odată cu citația în termenul de cel mult 48 de ore de la data primirii dosarului. În situația în care inculpatul nu a primit o copie de pe actul de sesizare al instanței, președintele completului are obligația de a lua măsuri imediat de înmânare a unei copii de pe actul de sesizare al instanței.

Măsuri privind pe martor, experți și interpreți – în privința martorilor citați, mai întâi președintele completului ia măsuri privind verificarea identității martorului. De

79

asemenea, ia măsuri pentru îndepărtarea martorului din sala în care are loc ședința de judecată, comunicându-i obligația acestuia de a reveni în sala de judecată la chemarea instanței. În privința expertului și a interpretului, instanța nu ia măsuri de îndepărtare a acestora din sala de ședință, putând rămâne în sală pe tot timpul de judecată. Rațiune : în privința martorului, el trebuie îndepărtat pentru a se evita riscul ca acesta să fie influențat de mersul dezbaterilor, pe când în cazul celorlalți nu este necesară deoarece expertul a întocmit deja raportul de expertiză, iar în cazul interpretului acesta a efectuat traducerile.

Lămuriri, excepții, cereri – prima instanță, prin intermediul președintelui, are obligația de a a da explicații părților în legătură cu drepturile lor procesuale. Astfel, când o persoană pretinde cauzarea unui prejudiciu, i se aduce la cunoștiință dreptul procesual de a se constiitui parte vătămată sau parte civila.

Excepții : în tot cursul judecății, procurorul și părțile pot formula excepții, ele putând fi formulate și de instanță din oficiu, ele pot privi cazurile de nulitate a fazei de urmărire penală, competența instanțelor, compunerea instanței, participarea procurorului, asistența juridică și prezența personală a inculpatului.

Cererile – procurorul și părțile pot formula orice fel de cereri în fața instanței. Ele pot consta în cereri privind recuzarea, schimbarea încadrării juridice, revocarea, înlocuirea, încetarea, ori luarea unei măsuri preventive, amânarea cauzei și orice alte cereri.

2. Cercetarea judecătorească

Înseamnă administrarea probelor în mod nemijlocit de instanță. Ea este echivalentă cu o cercetare a probelor, respectiv atât a probelor care au fost avute în vedere la întocmirea rechizitoriului, acelora pe care el se bazează, cât și alte probe pe care instanța de fond le consideră necesare în scopul stabilirii adevărului. De aceea, cercetarea judecătorească care se realizează în fața instanței de fond este asemănătoare urmăririi penale.

Cercetarea conține mai întâi readministrarea probelor care au fost obținute în cursul urmăririi penale toate probele care s-au administrat în faza de urmărire penală trebuie verificate în mod nemijlocit de instanța de fond. Readministrarea lor nu este facultativă, ci obligatorie care decurge din principiul nemijlocirii. În al doilea rând administrarea de probe noi – prin probe noi se înțeleg probele care nu au fost administrate în cursul urmăririi și pe care instanța le apreciază ca fiind concludente și utile soluționării cauzei.

Există o ordine a cercetării judecătorești : mai întâi are loc citirea actului de sesizare (rechizitoriu sau plângere), ascultarea inculpatului, ascultarea celoralte părți, ascultarea martorilor, experților și interpreților, prezentarea mijloacelor materiale de probă și administrarea de probe noi. Ea este, în principiu, obligatorie,

80

ea putând fi modificată însă în interesul aflării adevarului și a soluționării juste a cauzei, dar dacă inculpatul este prezent orice schimbare a ordinii cercetării este admisibilă doar după ascultarea inculpatului.

Citirea actului de sesizare al instanței este primul act de cercetare judecătorească; ea se realizează de grefier din dispoziția președintelui completului și poate consta în citirea integrală a actului de sesizare sau în citirea unui rezumat al acestuia. Citirea doar a unui rezumat al actului de sesizare nu încalcă dreptul inculpatului și dreptul părții responsabile civilmente în latura civilă a cauzei de informare cu privire la învinuirea care i se aduce inculpatului în latura penală, precum și la pretențiile în latura civilă a cauzei cu condiția ca prezentarea faptelor materiale care formează obiectul învinuirii să se realizeze integral.

Cu ocazia citirii actului de sesizare, președintele completului are obligația de a-i da explicații inculpatului cu privire la învinuirea care i se aduce. Explicațiile date de președinte reprezintă o garanție suplimentară a informării complete a acestuia cu privire la fapta materială pentru care este acuzat. De asemenea, cu aceeași ocazie, președintele completului are obligația de a-i aduce la cunoștiință inculpatului dreptul de a nu de o declarație, atrăgându-i atenția că dacă dă o declarație ea poate fi folosită în proces împotriva sa, precum și dreptul de a pune întrebări celorlalți inculpați și dreptul de a da explicații în tot cursul procesului penal ori de căte ori inculpatul apreciază că este necesar pentru exercitarea dreptului la apărare în cursul judecății. Citirea actului de sesizare este un moment procesual obligatoriu pentru că în raport de parcurgerea acestei etape se rezolvă toate cererile care preced acest moment procesual și care trebuie formulate în mod obligatoriu înainte de începerea cercetării judecătorești.

Ascultarea inculpatului – ordinea întrebărilor : mai întâi inculpatul este întrebat de președintele completului de judecată, de ceilalți membrii, de procuror, de partea vătămată, partea civilă, partea responsabilă civilmente, de ceilalți inculpați pe rând și de apărătorul inculpatului. Întrebările se pun direct și nu prin intermediul președintelui, acesta având competența de a respinge întrebările pe care le apreciază că nu sunt concludente și utile. Dacă sunt mai mulți inculpați, ascultarea unuia se realizează întotdeauna în prezența celorlalți inculpați. În mod excepțional, în interesul aflării adevărului, instanța de fond poate dispune ca ascultarea inculpaților să se realizeze separat, în acest caz, după realizarea ascultării, declarațiile inculpaților aducându-se întotdeauna la cunoștiința inculpatului care nu a fost prezent la momentul ascultării.

Ulterior ascultării inculpaților, instanța poate încuvința, dacă apreciază că este necesar ca ascultarea acestora să se reia în prezența celorlalți inculpați sau după caz, poate proceda la efectuarea unor confruntări pentru lămurirea contradicțiilor. Când inculpatul refuză să dea declarație în cursul judecății, dacă a dat declarație anterior în cursul urmăririi penale, i se va citi declarația în ședință publică pentru realizarea

81

principiului nemijlocirii. Când există contradicții între declarația inculpatului pe care o dă în fața instanței și cea pe care a dat-o în fața organului de urmărire penală, instanța, prin intermediuș președintelui, are obligația să ceară explicații inculpatului. Dacă inculpatul nu își mai amintește ce a declarat, instanța, prin intermediul președintelui, are obligația să-i amintească declarația prin citirea ei sau a anumitor pasaje din declarație. Ascultarea celorlalte părți are loc după aceleași reguli.

Martorul este ascultat dup ă aceelași reguli după care este ascultat și inculpatul cu anumite particularități : după relatarea liberă martorului i se pot pune întrebări după o anumită ordine : de președinte, de procuror, de partea care l-a propus și de celelalte părți și apărătorii lor. În situația în care se constată că martorul este dispărut sau când martorul care a dat declarație în cursul urmăririi penale nu poate fi adus sau nu se poate prezenta, președintele completului are obligația de a dispune grefierului să dea citire integral declarației martorului în ședință publică (principiul nemijlocirii) când martorul dă o declarație care este contradictorie celei dată în fața organului de urmărire penală sau atunci când martorul nu își amintește ce a declarat în fața organului de urmărire penală i se amintește declarația sau pasaje din ea, iar dacă există contradicții i se cer martorului explicații. Este obligatorie verificarea identității martorului. După terminarea ascultării, martorul trebuie să rămână la dispoziția instanței, președintele îi cere martorului să rămână în sală până la terminarea ședinței. În mod excepțional, peședintele poate încuvința, la cerere sau din oficiu, martorului să se retragă din sala de ședință. În cazul martorului protejat, în condițiile prevăzute de art. 861 și art. 862 CPP, martorul poate fi ascultat și prin utilizarea mijloacelor tehnice de înregistrare.

Chemarea expertului este posibilă doar după citirea raportului de expertiză.

Mijloacele materiale de probă se înaintează instanței odată cu rechizitoriul și vor fi analizate de instanță și avute în vedere la stabilirea adevărului.

Administrarea de probe noi – propunerile de probe noi care pot fi formulate de procuror, de p ărți sau din oficiu de instanță trebuie să conțina faptele sau împrejurările de fapt care trebuie stabilite, mijloacele de probă care pot fi folosite, locul unde acesta se află. În situația în care propunerile se referă la ascultarea unor martori, ele trebuie să conțină numele, prenumele, ocupația și adresa exactă a martorului, faptele sau împrejurările de fapt pe care martorul le cunoaște.

În cursul cercetării judecătorești pot interveni situații care pot duce la o întrerupere a cercetării, acestea purtând denumirea de incidente procesuale. Acestea sunt : restituirea dosarului la procuror, schimbarea încadrării juridice, extinderea obiectului judecății. Restituirea este reglementată doar în vederea refacerii dosarului de urmărire penală pentru cazurile de nulități ale urmăririi penale. Sediul de reglementare este art. 332 CPP. Cazuri :

- necompetența organului de cercetare penală în efectuarea actelor de cercetare

82

penală, necompetența materială sau după calitatea persoanei, acest caz poate conduce la restituirea dosarului de către instanță la procuror pentru refacerea urmăririi penale doar atunci când s-a constatat înainte de terminarea cercetării judecătorești. Alin. 2 al art. 332 CPP reglementează și alte patru cazuri de restituire în vederea refacerii urmăririi penale :

1- în caz de nerespectare a dispozițiilor legale referitoare la sesizarea instanței, acest caz nu privește cuprinsul rechizitoriului pentru care remediul îl reprezintă doar restituirea în vederea refacerii actului de sesizare al instanței și care este prevăzut în art. 300 alin. ultim CPP, ci privește toate actele procesuale și procedurale care au stat la baza rechizitoriului

2- nerespectarea dispozițiilor legale referitoare la competența după materie sau după calitatea persoanei a organului de urmărire penală. Acest caz este identic cu cel prevăzut în alin. (1), chiar dacă alin. (1) se referă doar la organul de cercetare penală.

3-nerespectarea dispozițiilor legale referitoare la asistența juridică a învinuitului sau inculpatului. Deși nu se face nici o precizare, este vorba doar de cazurile în care asistența juridică este obligatorie potrivit legii, nu de asistența juridică facultativă

4- nerespectarea dispozițiilor legale referitoare la prezența personală a învinuitului sau inculpatului atunci când este obligatorie potrivit legii care este sancționată cu nulitatea absolută. În legătură cu termenul înăuntrul căruia poate fi constat cazul de restituire menționat în alin. (1) al art. 332 CPP și anume până la terminarea cercetării judecătorești acesta nu poate fi extins și cu privire la celelalte situații. Acesta este motviul pentru care restituirea poate fi dispusă nu numai de prima instanță, ci și în apel sau în recurs.

Sub aspectul procedurii, restituirea se dispune de instanță prin sentință penală. În sentință trebuie indicate actele de urmărire penală care trebuie refăcute. Sentința poate fi atacată cu recurs atat de procuror, cât și de orice persoană ale cărei interese au fost vătămate prin hotărârea instanței. Termenul de recurs este de 3 zile de la pronunțare/comunicare. Atunci când instanța dispune restituirea, în mod obligatoriu, se pronunță și cu privire la măsurile preventive dacă este cazul, cele asiguratorii și cele de siguranță.

Refacerea urmăririi penale în urma restituirii trebuie să fie realizată în mod obligatoriu de un alt organ de urmărire penală. În situația în care se respinge cererea de restituire a dosarului la procuror în vederea refacerii urmăririi penale, instanța se pronunță prin încheiere care nu poate fi atacată decât odată cu fondul. În situația în care se dispune restituirea dosarului la procuror, daca hotărârea de restituire rămâne definitivă la prima instanță, dosarul va fi trimis procurorului în vederea refacerii urmăririi penale în momentul rămânerii definitve a hotărârii. În situația în care hotărârea a rămas definitivă în fața instanței de recurs, aceasta are obligația ca în termen de cel mult 3 zile să trimită dosarul procurorului.

83

4.Dezbaterile judiciare

5.Ultimul cuvânt al inculpatului

6.Deliberarea și luarea hotărârii;

7.Pronunțarea;

Curs 23.05.2013

Schimbarea incadrarii juridice data faptei

Art 334 care reglementeaza o procedura particulara. Se prevede in mod expres ca, in cursul judecatii se poate cere si se poate dispune oricand schimbarea incadrarii juridice data fapte. Nu se dau niciun fel de alte explicatii in textul legal.

Din continutul textului se deduce ca este vorba de incadrarea juridica care este data faptei initial in actul de sesizare a instantei. Nu se face nicio referire la intelesul notiunii de incadrare juridica. De aceea, in ceea ce ma priveste, cred ca se are in vedere in egala masura, atat norma juridica penala de incriminare prevazuta in partea speciala sau intr-o lege speciala cat si norma de drept penal general.

Cu privire la momentul in care poate fi ceruta schimbarea incadrarii juridice.

Aceasta poate fi ceruta, dupa parerea mea, in orice moment, in cursul judecatii adica poate fi ceruta si inainte de inceperea cercetarii judecatoresti, in timpul cat si dupa, in timpul dezbaterii judiciare. In acelasi sens s-au pronunta si sectiile unite ale ICCJ care au statuat printr-un RIL ca judecatorul nu devine incompatibil daca schimba incadrarea juridica inainte de a delibera si de a lua hotarari, adica inainte de rezolvarea fondului cauzei.

Cu privire la procedura

Schimbarea incadrarii juridice poate fi ceruta de procuror, cel care participa la sedinta de judecata, de oricare dintre parti, personal sau prin aparator si de instanta, din oficiu.

Ea trebuie pusa INTOTDEAUNA in discutia in contradictoriu a procurorului si partilor cu interese contrare dupa care, indiferent de efectele schimbarii de incadrare juridica care poate fi in favoarea inculpatului sau in defavoarea acestuia, instanta are obligatia de a il intreba pe inculpat, personal si prin aparator, daca cere, fie lasarea cauzei la urma fie amanarea cauzei pentru pregatirea apararii in raport de noua incadrare juridica.

Inculpatul are urmatoarele optiuni:

1. nu solicita acordarea unui termen atunci cand este pregatit sa puna concluzii pe schimbarea incadrarii juridice.

2. inculpatul cere instantei sa lase cauza la sfarsitul listei pentru pregatirea

84

apararii daca apreciaza ca poate pune concluzii in aceeasi sedinta de judecata;

3. poate cere instantei amanarea cauzei pentru un alt termen in vederea pregatirii apararii in raport de noua incadrare juridica.

In aceasta situatie, instanta are obligatia sa ii acorde termen. Aceasta obligatie exista, insa, numai in cazul in care schimbarea incadrarii juridice este in defavoarea inculpatului. Daca este in favoare lui, instanta nu este obligata.

Instanta se pronunta asupra schimbarii incadrarii juridice prin INCHEIERE, care este o incheiere de sednta si care poate fi atacata doar odata cu fondul cauzei.

EXTINDEREA OBIECTULUI JUDECATII

Art 317 CPP: are doua limite:

1. fapta

2. persoana

pentru care s-a intocmit actul de sesizare a instantei.

In consecinta, instanta trebuie sa se incadreze in aceste 2 limite care nu pot fi depasite decat in situatia de extindere a obiectului judecatii.

Aceasta extindere imbraca 2 forme:

A. Extinderea actiunii penale.

Este posibila in cursul judecatii oricand daca din continutul actelor de cercetare judecatoreasca, adica de cercetare a probelor care se realizeaza in mod nemijlocit in fta instantei de fond, rezulta ca din continutul infractiunii pentru care s-a intocmit actul de sesizare a instantei fac parte si alte acte materiale, noi, pentru care nu exista act de sesizare.

Spre deosebire de schimbarea de incadrare juridica, extinderea actiunii penale pentru acte materiale noi care compun infractiunea este posibila numai in situatia in care au fost efectuate unele acte de cercetare judecatoreasca sau altfel spus, numai daca s-a efectuat cel putin un act de cercetare judecatoreasca din care trebuie sa rezulte existenta unor acte materiale noi. Per a contrario, daca nu s-a efectuat niciun act de cercetare juddecatoreasca, este inadmisibila => in privinta momentului, ea nu poate fi realizata ainainte de inceperea cercetarii judecatoresti!

Daca actiunea penala este atributul exclusiv al procurorului, al Ministerului Public care este titularul actiunii penale care face parte din domeniul procurorului, instanta de fond este titularul extinderii actiunii penale. => extinderea actiunii penale este data in competenta exclusiva a instantei de fond sesizata cu rechizitoriul.

Ratiunea acesti reglementari este aceea de a se da posibilitate instantei de fond de a cerceta fapta cu care este sesizata in mod complet ca o consecinta a principiului aflarii adevarului adica de a cerceta fapta in integralitatea ei: toate actele materiale care compun fapta.

85

Extinderea actiunii penale de catre instanta de fond este posibila, in practica penala, in toate cazurile in care o infractiune este compusa din mai multe acte materiale cum este cazul infractiunii continuate, dar si in cazul asa numitor infractiuni de obisnuinta sau de obicei, a infractiunii cu caracter continuu precum si in cazul asa numitei infractiuni colective.

In orice caz, in toate situatiile instanta de fond care este prima instanta, atunci cand dispune extinderea actiunii penale pentru alte acte materiale, practic se autosesizeaza sau, altfel spus, se sesizeaza din oficiu cu privire la actele materiale noi => in privinta procedurii nu este necesar sa existe vreo cerere de extindere, ci instanta, din oficiu, dispune aceasta daca sunt indeplinite conditiile cerute de lege.

Instanta de fond se pronunta printr-o INCHEIERE de extindere, si poate fi atacata odata cu fondul.

In urma extinderii instanta de fond are 2 optiuni:

1. retine cauza si continua judecata pentru toate actele materiale care compun infractiune adica atat pentru cele care exista act de sesizare ca si pentru celelalte;

2. instanta de fond isi declina competenta unei alte instante pe care o considera competenta daca extinderea actiunii penale determina schimbarea competentei.

Ce se intampla in situatia in care, in privinta unor acte materiale care compun infractiunea exista deja o hotarare penala definitiva?

Instanta de fond va efectua succesiv urmatoarele operatiuni:

1. mai intai, dispune reunirea cauzei care se judeca cu cea in care s-a dat hotararea definitiva. In urma reunirii, dosarul in care exista hot def este adus in fata instantei (se cere printr-o simpla adresa).

2. instanta de fond desfiinteaza hot def. Ea are acest atribut chiar daca hot def este data de o inst sup!!!

3. da o hot unica cu privire la toate actele materiale care compun infractiune inclusiv pentru cele cu privire la care ab initio a existat hotararea definitiva. Cu aceasta ocazie, inst de fond are obligatia de a tine cont de efectele autoritatii de lucru judecat raportat la hotararea definitva => inst de fond:

nu va putea desfiinta hot cu privire la existenta faptelor materiale;

nu va putea schimba modalitatea de executare decat in sensul agravarii!!! Nu va putea reduce pedeapsa aplicata => pedeapsa ramane neschimbata! Altfel se aduce atingere principiului aut de lucru judecat!!

B. Extinderea procesului penal

Este de doua feluri:

a. Pentru alte fapte .

Este posibila in cursul judecatii daca, din continutul actelor de cercetare

86

judecatoreasca efectuate rezulta ca inculpatul care a fost trimis in judecata a savarsit si alte fapte in afara celei pentru care s-a intocmit actul de sesizare a instantei care, insa, pentru a opera extinderea trebuie sa aiba legatura cu fapta pentru care inculpatul este trimis in judecata.

Extinderea procesului penal poate fi realizata in mod diferit, in privinta procedurii, dupa cum procurorul participa la sedinta de judecata art 315 CPP, fata de situatia in care procurorul nu participa la sedinta de judecata.

Procedura de extindere daca procurorul participa la sedinta de judecata

Extinderea procesului penal nu poate fi realizata fara sa existe o cerere de extindere a procesului penal care trebuie sa fie expresa din partea procurorului care participa la sedinta de judecata!

In urma cererii de extindere a procesului penal formulata de procuror, instanta de fond nu se va pronunta asupra acesteia in prealabil, ca in reglementarea dinainte de Lg 356/2006, ci, in sit in care procurorul cere extinderea instanta de fond intreaba procurorul daca pune in miscare actiunea penala pentru noile fapte. Pentru ca procurorul este titularul exclusiv a actiunii penale. Astfel daca nu a pus in miscare actiunea penala in cursul up sau la finalul up, poate pune in miscare act pen in timpul jud, printr-o declaratie orala in fata instantei pe ca procurorul sa isi asume rasp: e act de punere in miscare a actiunii penale car si act de sesizare a instantei.

1. Daca procurorul declara oral ca pune in miscare actiunea penala pentru noile fapte descoperite in sarcina inculpatului, instanta de fond nu are alta optiune decat aceea de a lua act de declaratia procurorului.

2. instanta constata ca exista fapte noi, de asemenea, ca instanta este sesizata si cu noile fapte care modifica limitele a obiectului judecatii si in consecinta, instanta de fond va continua judecata pentru toate faptele pentru care inculpatul este adus in fata instantei de fond incluzand si faptele noi.

In acest caz, ascultarea inculpatului pentru noile fapte este obligatorie!!

Daca procurorul nu pune in miscare actiunea penala pentru noile fapte?

Cand procurorul apreciaza ca nu sunt indicii temeinice sau probe suficiente, atunci procurorul poate declara ca nu pune in miscare actiunea penala.

In aceasta situatia instanta va da o INCHEIERE prin care va sesiza oup competent in vederea efectuarii up fata de inculpat pentru noile de fapt.

Aceasta incheiere are semnificatia unei sesizari obligatorie. Ea trebuie sa indeplineasca conditiile pe care le-am prezentat/analizat privind continutul plangerii, ea reprezentand dreptul comun.

In toate cazurile se va proceda pentru ca extinderea sa fie valabila, la fel ca in cazul schimbarii incadrarii juridice. Adica extinderea procesului penal va fipusa in discutia prealabila a partilor si a procurorului.

87

Instanta se pronunta in toate cazurile printr-o incheiere care poate fi atacata numai odata cu fondul.

De asemenea, ea este admisibila doar la prima instanta!!!! Caci altfel exista riscul ca inculpatul sa fie privat de un grad de jurisdictie.

In situatia in care procurorul nu participa la sedinta de judecata.

Extinderea poate fi dispusa, din oficiu, pentru instanta: cazurile privind infractiuni usoare, art 315 CPP.

Astfel, instanta de fond cumuleaza doua functii procesuale care sunt anatagonice, si anume, functia de jurisdictie, judecata si functia de urmarire. In aceasta situatie, extinderea are semnificatia unei autosesizari a instantei.

In acest caz, instanta va proceda la fel ca in situatia precedenta. Daca apreciaza ca sunt probe suficiente pentru a judeca, retine cauza pentru judecare, iar daca nu va da o incheiere pentru sesizarea oup competent pentru inceperea up.

Art 334 e aplicabil si aici, atat in situatia in care procurorul participa cat si cand nu.

Adica in toate situatiile se pune in discutia partilor prealabil dispunerii extinderii.

b. Pentru alte persoane.

Este posibila in 2 situatii:

1. atunci cand din cuprinsul actelor de cercetare judecaoreasca rezulta ca la savarsirea faptei pentru care e trimis in judecata inculpatul a participat si o alta persoana. In acest caz, extinderea procesului penal opereaza doar in personam.

2. cand din cuprinsul actelor de cercetare judecatoreasca rezulta ca alte persoane au savarsit una sau mai multe fapte care au legatura cu fapta pentru care inculpatul este trimis in judecata. In acest caz, extinderea opereaza atat in rem, cat si in personam pentru ca in obiectul judecatii apare cel putin inca o fapta noua si cel putin inca o persoana.

Procedura

Este identica cu cea prevazuta pentru extinderea procesului penal cu privire la alte fapte. Cu toate acestea, sunt de parere ca ea nu este posibila, spre deosebire de extinderea pentru alte fapte, nu este posibila daca procurorul nu participa la sedinta de judecata deorece actiunea penala este o actiune cu caracter personal care pretinde ca procurorul sa fie prezent in fata instantelor si sa isi exprime pozitia cu privire la punerea in miscare a actiunii penale adica sa faca declaratia orala de punere in miscare a actiunii penale.

TERMINAREA CERCETARII JUDECATORESTI

Presupune ca instanta de fond sa aprecieze in urma analizei materialului dosarului ca au fost administrate toate probele care sunt necesare stabilirii adevarului. Ea nu poate avea loc, insa, inainte ca instanta de fond sa intrebe pentru ultima data procurorul si

88

partile daca mai au de dat explicatii sau daca mai au de formulat cereri privind completarea cercetarii judecatoresti.

In sit in care procurorul si partile nu mai au de dat explicatii si nu mai au de form cereri de completare precum si in sit in care cererile formulate au fost respinde de instanta, instanta de fond declara terminata cercetarea judecatoreasca.

Astfel, instanta va trece la stadiul urmator: dezbaterile judiciare.

Pentru aceasta acorda cuvantul procurorului si partilor, pe rand.

Dezbaterile judiciare reprezinta punctul culminant al judecatii care consta in concluziile orale, pledoariile pe care procurorul si partile, in ordinea prevazuta de lege le formuleaza in fata instantei.

Exista o ordine a dezbaterilor judiciare:

1. Procurorul care sustine R.

2. Apoi, partii vatamate, partii civile, partii resp civilmente.

3. In ultimul rand, se acorda cuvantul inculpatului.

In practica, pentru partile asistate de avocat, concluziile nu se pun de parti ci se pun de aparatorii lor, ceea ce nu inseamna ca partile nu pot sa puna concluzii.

In orice caz, dezbaterile judiciare reprezinta o importanta aparte in proces pentru ca permit confruntarea in fata instantei a argumentelor care sunt contradictorii, atat a celor de fapt, probatorii, rezultate din probe cat si cele juridice, de drept. Concluziile care se pun in fata instantei de fond au un continut diferit care depinde de pozitia procesuala a participantilor.

Procurorul care este reprezentantul statului cere condamnarea, de regula, si aduce argumente in acest sens. Concluziile procurorului tb sa fie motivate si complete. Ele trebuie sa priveasca atat latura penala cat si latura civila a procesului. Ele trebuie sa contina o stare de fapt pe acre o prezinta instantei. De asemenea, tb sa contina si o indicarea probelor pe care se bazeaza starea de fapt descrisa. In situatia in care existe probe contradictorii, concluziile proc tb sa contina si o analiza a probelor.

Prin intermediul concluziilor, proc urmareste sa convinga instanta de fond ca situatia de fapt pe care o prezinta este coresp realitatii. Procurorul urm sa covinga inst de fond ca s-a savarsit o fapta material, ca fapta este o infractiune si ca a fost comisa de inculpat cu vinovatie => ccz proc tb sa contina si incadrarea juridica si argumente. Cererea de condamnare tb sa includa si o cerere de aplicare a unei pedepse in limitele prevazute de lege.

Partea vatamata pune concluzii doar in latura penala. Partea civila si resp civilmente depun concluzii doar in latura civila. Pot depune ccz in latura penala numai in masura in care latura penala influenteaza latura civila.

Concluziile inculpatului trebuie sa cuprinda argumente probatorii dar si argumente de drept. Daca procurorul urm sa convinga inst de fond sa condamne inculpatul,

89

inculpatul urm sa convinga inst de fond sa il achite de aceea prin ccz pe care le depune in fata inst, prin intermediul aparatorului, urm sa combata ccz puse de procuror.

Ccz puse de inculpat trebuie sa contina o analiza detaliata a probelor cu indicarea cu exactitate a mijlocului de proba din care rezulta pentru a convinge instanta fie ca fapta nu exista in materialitatea ei, fie ca in situatia in care exista fapta nu a fost comisa de inculpat, fie ca ea nu este infractiune pentru ca... In sit in care la dosar exista probe, ccz inculpatului ar putea contine si cererea de condamnare la o pedeapsa fie redusa, fie cu aplicarea dispozitiilor legale ref la susp cond/sub suprav a executarii pedepsei. De reg, ccz inculpatului sunt de 2 feluri: principale si subsidiare.

In orice caz, din confruntarea acestor argumente, de fapt si juridice, in mod nemijlocit in fata inst de fond, aceasta are posibilitatea de a retine argumentele care ii formeaza convingerea ca sunt in conformitate cu adev si disp legale pe care apoi isi va intemeia solutia.

Dezbaterile judiciare se consemneaza in partea introductiva a hotararii sau in incheierea de sedinta, dupa cum hotararea se da in aceeasi zi sau la un alt termen.

Dezbaterile, in principiu, nu pot fi interupte! caracterul neintrerupt al dezbterilor este reglem atat in privinta participantilor cat si in privinta sedintei de judecata.

Participantii care pun concluzii, in pr, nu pot fi intrerupti. O singura derogare: atunci cand ccz depuse de participanti depasesc limitele obiectului judecatii. Intr-o asemenea situatie, pres completului de judecata are oblig de a il intrerupe pe participant si de a-l indruma pe drumul cel bun.

In privinta mersuluis edintei, legea permite intreruperea dezbaterilor doar at cand acestea sunt prelungite in mod nerezonabil prin depasirea limitelor de timp a functionarii normale a instantei. In acest caz, insa, intreruperea nu poate dura mai mult de 5 zile si se poate realiza o singura data.

Dupa finalizarea concluziilor, instanta declara inchise dezbaterile judiciare si se va trece la stadiul urmator si anume: ultimul cuvant al inculpatului personal.

Formula folosita de legiuitor in privinta momentului in care se acorda ultimul cuvant inculpatlui personal este, dupa parerea mea, nesatisfacatoare. Se prevede ca ultimul cuvant se acorda inainte de inchiderea dezbaterilor judiciare, dar in realitate se acorda dupa inchiderea dezbaterilor judiciare si inainte de terminarea sedintei de judecata. Ultimul cuvant este obligatoriu, fiind o importanta garantie a dreptului la aparare si a principiului aflarii adev.

Ultimul cuvant a inculpatului personal, prezinta urm caracteristici:

1. Se acorda intotdeauna inculpatului inainte de terminarea sedintei de jud.

2. Se acorda inculpatului personal care este prezent.

3. Nu poate fi intrerupt.

90

4. Nu I se pot pune intrebari si nu i se pot da replici.

In privinta continutului, cu ocazia ultimului cuvant, inculpatul are posibilitatea de a prezenta instantei pozitia completa cu privre la fapta pentru care s-a intocmit actul de sesizare a inst, are posib sa prez fapte sau imprejurari care nu au fost prezentate pana la acel moment, are posib sa prez inst, pt ultima data, argumente pentru a convinge instanta si, in gen, are posib pentru ult data de a-si prezenta cazul in apararea in fata inst.

Daca din ult cuvant rezulta fapte sau imprejurari pe care inst le apreciaza ca fiind utile si concludente pentru stabilirea adevarului are posibilitatea ca printr-o incheiere sa dispuna reluarea cercetarii judecatoresti!!!

Neacordarea ultimului cuvant poate conduce la desfiintarea/casarea hotararii daca se constata ca, prin neacordarea ult cuv inculpatului, acestuia I s-a cauzat o vatamare procesuala => nulitate relativa.

Instanta de fond declara inchisa sedinta de judecata.

Deliberarea/luarea hotararii are loc in secret. In ceea ce priveste deliberarea exista o ordine a deliberarii: astfel mai intai se delibereaza asupra laturii penale, apoi asupra laturii civile si apoi asupra chestiunilor auxiliare.

Latura penala: se delibereaza mai intai asupra chestiunilor de fapt, astfel, mai intai se verifica de catre instanta de fond pentru ultima data probele, intregul material si se efetueaza o ultima analiza a probelor cu scopul de a stabili daca exista fapta, daca a fost savarsita. In sit in care, cu ocazia deliberarii, inst de fond ajunge la concluzia ca nu se poate pron cu privire la existenta fapte, ca materialul nu este suficient, ca mai sunt probe de administrat, instanta de fond nu va trece mai departe ci va da o incheiere prin care dispune redeschiderea cauzei, reluand cercetarile judiciare dupa care se va repeta aceeasi procedura pana la mom deliberarii.

In sit in care, in urma deliberarii asupra chestiuniilor de fapt, inst ajunge la ccz ca s-au admin toate probele, in aceasta sit, inst de fond va putea hotari aspura chestiunilor de fapt.

Daca inst ajunge la ccz ca din probe nu rezulta ca fapta a fost savarsita, nu va trece mai departe si va da hotarare => va dispune achitarea.

Daca inst de fond, in urma analizei cauzei sub aspectul chestiunilor de fapt ajunge la ccz ca fapta exista at va trece mai departe, si anume va delibera cu privire la chestiunile de drept, pentru a vedea daca fapta este infractiune, respectiv daca contine toate elem constitutive ale unei infractiuni.

Daca inst de fond ajunge la ccz ca fapta nu este prev de legea penala sau nu constituie infractiune pentru ca lipsesc elem constitutive, at inst de fond nu va trece mai departe ci va dispune achitarea.

Daca, in urma analizei chestiunilor de fapt si de drept, fapta a fost sav si este infractiune va verifica daca fapta a fost savarsita de inculpat si daca a fost savarsita cu

91

vinovatie. In functie de concluziile la care ajunge inst de fond, hot va putea fi de achitare, condamnare cf art 345/375 alin 1 CPP.

Astfel, inst de fond da o sol de condamnare daca sunt indeplinite 3 conditii cumulative:

fapta a fost savarsita;

fapta este infractiune;

fapta a fost savarsita de inculpat.

Probele trebuie sa fie certe pentru o solutie de condamnare, adica sa formeze instantei de fond o convingere certa cu priv la savarsirea infractiunii de catre inculpat pt ca o sol de condamnare este oincompatibila cu indoiala.

In caz de condamnare, inst de fond tb sa stabileasca cu ocazia deliberarii si imprejurarile care pot constitui circumstante atenuante sau agravante de care va tine seama la aplicarea pedepselor.

Deliberarea cu privire la lat civila e idem. Apoi se trece la deliberarea referitoare la chestiunile auxiliare: masuri asiguratorii, preventive, reducerea timpului detinerii si arestarii precum si ref la chelt judiciare.

Dupa care, inst de fond va trece la luarea hot care poate fi de condamnare sau achitare sau incetare a proc penal.

Achitare sau incetare: caz de stingere a act penale din art 10.

Daca solutia este de condamnare, ea contine pe lg condamnarea inculpatului cu aratarea datelor de identificare a inculpatului art 70 si dispozitia de aplicare a unei pedepse si mod de executare a unei pedepse.

Daca pedeapsa e data cu susp cond/sub suprav se va mentiona in mod expres. In aceasta sit, dsp de condamnare contine si masurile de supraveghere si durata termenului de incercare.

Daca pedeapsa e data cu executarea in inchisoare, nu e necesar sa se precizez in hotarare.

In caz de incetare/ achitare, in mod obligatoriu, aceasta dispozitie este insotita si de indicarea cazului care a dus la aceasta solutie.

Hotararea se numeste sentinta si are 3 parti:

1. Parte introductiva . E identica cu incheierea de sed, astfel, aici se vor arata denumirea instantei, sediul acesteia, nr dosarului, nr hotararii, membrii completului de judecata, numele si prenumele grefierului, a procurorului prezent la sed de judecata, numele si prenumele partilor si calitatea procesuala a acestora (atat a celor prezenti cat si a celor lipsa), inscrisurile care s-au depus in instm cererile form de proc si parti, ccz procurorilor si partilor si masurile dispuse de inst.

2. Expunerea sau partea descriptiva . Contine, in mod obligatoriu, identitatea

92

partilor, obiectul actiunii penale, descrierea faptei care formeaza obiectul actiunii penale prin aratarea timpului si locului savarsirii, incadrarea juridica data faptei. Va contine totodata si o analiza a probelor, atat a celor pe care se intemeiaza latura penala cat si a celor care au fost inlaturate. Este aceeasi analiza care se face in cazul deliberarii, dar aici se face in scris. Este foarte important sa nu omita nicio proba!!! Trebuie sa contina si o prezentare a tuturor temeiurilor de drept.

In cazul in care solutia este condamnare: sentinta va tb sa contina in mod detaliat o prezentare a fiecarei fapte materiale retinute in sarcina inculpatului precum si prezentarea formei de vinovatie pe care o retine inst cu privire la fiecare inculpat.

Daca inst dispune si o solutie de achitare/incetare a proc penal pentru alta fapta/ persoana, tb sa indice expres cu privire la cine sau la ce a dispus aceasta in mod distinct si concret.

De asemenea, inst tb sa prez pt fiecare inculpat, in mod distinct si pentru fiecare fapta materiala criteriile avute in vedere pentru individualizarea pedepsei. In plus, tb sa precizeze toate circumstantele de care inst a tinut seama la individualizarea pedepsei. De asemenea, tb sa faca mentiune expresa cu privire la temeiurile de fapt si de drept care justifica solutia pe care urmeaza sa o dea.

De aceea, tb sa faca o precizare expresa cu privire la solutia pe care urmeaza sa o dea pt ca tb sa demonstreze legatura dintre motivele de fapt si de drept care stau la baza solutiei.

Este partea cea mai importanta a hotararii, este obligatorie pentru ca contine motivarea!

Inst trebuie sa invoce TOATE argumentele pe care se bazeaza.

3. Dispozitivul. Contine solutia cu indicarea tuturor pedepselor si de asemenea, in mod obligatoriu, in dispozitiv, inst de fond are oblig sa mentioneze timpul care se scade din pedeapsa si mentiunea cu privire la calea de atac prevazut de lege si mentiunea cu privire la pronuntarea hotararii in sedinta publica.

Daca solutia e de achitare/incetare a procesului penal, se va indica expres cazul iar in partea de expunere se vor arata temeiurile din care rezulta cazul respectiv, distinct in fiecare parte si pentru fiecare inculpat si in mod clar.

Sentinta nu este definitiva => nu poate fi pusa in executare in momentul pronuntarii ci este supusa cailor de atac: apelul si recursul dupa caz.

Cu toate acestea, exista parti din sentinta care sunt imediat executorii, chiar din mom pronuntarii, si anume, acele dispozitii care privesc:

Luarea, mentinerea sau revocarea masurii arestarii inculpatului;

Luarea masurii obligarii de a nu parasi localitatea sau tara;

Luarea masurilor asiguratorii.

Sentinta penala devine definitiva la data expirarii termenului de apel/recurs

93

daca nu s-a exercitat calea de atac.

De asmenea, sentinta penala ramane definitiva si in situatia in care s-a exercitat calea de atac dar aceasta a fost respinsa ca tardiva.

Idem in situatia in care ulterior declararii apelului/recursului, parte care l-a declarat si-a retras apelul sau recursul. In aceasta situatie, inst de apel/recurs ia act de renuntare si sentinta penala ramane definitva la data retragerii.

Poate sa ramana definitiva si prin respingerea recursului declarat. Nu si prin respingerea apelului!!!

JUDECATA IN CAILE DE ATAC

Cai de atac ordinare: impotriva unor hotarari nedefinitive, fac parte din circuitul normal al procesului penal.

2 tipuri: apelul si recursul.

Cai de atac extraordinare: hotarari penale definitve, intrate in autoritatea de lucru judecat => nu fac parte din circuitul normal, obisnuit al cauzei penale.

2 tipuri utile in interesul partilor: contestatia in anulare si revizuirea. Exista si a treaia cale de atac extraordinara: RIL dar care nu produce efecte cu privire la situatia partilor.

I. APELUL

Cale de atac ordinara, cu caracter suspensiv de executare si devolutiv indreptata impotriva unor hotarari judecatoresti penale nedefinitive, impotriva sentintei penale.

Prin intermediul legii nr 202/2010, apelul si-a pierdut mult din importanta, fiind restrans in prezent, limitat doar la situatia in care sentintele provin de la Tribunale sau de la Tribunalul militar teritorial.

Astfel, daca anterior acestor modificari, apelul era calea de atac ordinara, comuna, in raport cu recursul, in prezent, apelul este o cale de atac ordinara speciala.

Este o cale de atac ordinara, completa atat de fapt cat si de drept, deoarece ea este prevazuta impotriva unei sentinte penale nedefinitve pentru toate motivele de fapt si de drept.

Totodata, apelul este o cale de atac de reformare = prin intermediul apelului se urmareste nu numai desfiintarea hotararii atacate ci si inlocuirea solutiei cu o alta solutie procesuala.

Apelul este, de asemenea, o cale de atac care declanseaza o noua judecata pe fond a cauzei penale => apelul nu declanseaza doar un control judiciar de fapt si de drept ci o rejudecare a cauzei in fond, dar, spre deosebire, de prima instanta, nu in

94

integralitatea ei ci doar sub anumite aspecte de fapt si de drept, cu resp limitelor efectului devolutiv al apelului.

Apelul este, de asemenea, o cale de atac ireverentioasa pentru ca este, intotdeauna, de competenta instantei superioare. In prezent, apelul se judeca doar de CAp si curte militara de apel.

De asemenea, apelul este o cale de atac accesibila partilor, pentru ca oartile beneficiaza de regula neagravarii situatiei in propriul apel.

Apelul nu presupune o procedura complexa, complicata si este supus unor forme simple, unor conditii de forma extrem de simple, astfel apelul poate ramane nemotivat, este suficienta doar declararea de apel. De asemenea, impiedica executarea imediata a pedepsei = efect suspensiv de executare iar hoatararea data in apel nu este definitiva, fiind supusa caii de atac a recursului.

Conditii de admisibilitate

Privesc hotararile susceptibile de apel, titularii drepturilor de apel si termenul de exercitare a caii de atac a apelului.

Hotararile susceptibile de apel: sunt susceptibile de apel doar sentintele si incheierile. Deciziile nu pot fi atacate cu apel niciodata.

Sentintele pot fi atacate cu apel doar daca sunt date de Tribunale si de Tribunalul militar teritorial. Nu pot fi atacate cu apel sentintele Judecatoriilor, sentintele pronuntate de CAp, CAp militare, sentintele pronunatte de sectia penala a ICCJ, sentintele de dezinvestire TOATE (nici chiar cele date de tribunal) si nici sentintele pronuntare in materia executarii hot pen definitive precum si cele privind reabilitarea.

Incheierile pot fi atacate odata cu sentinta atacata, toate incheierile, atat cele premergatoare sentinei, de ex: cele privind admiterea sau resp cererilor de proba sau de resp a cererilor de recuzare, sau cele ulterioare, de ex: de indreptare a erorilor materiale.

In acest fel, apelul declarat impotriva sentintei se considera declarat si impotriva incheierilor!!!

Sunt, insa, incheieri care nu pot fi atacate cu apel, cum sunt cele cu privire la care legea prevede calea de atac a recursului, cum sunt cele referitoare la masurile preventive. De asemenea, sunt incheieri definitive, de ex: incheierea prin care s-a admis cererea de recuzare (cea de resp poate fi atacata odata cu fondul).

Titularii:

1. Procurorul: nelimitat in latura civila si penala.

2. Partea vatamata: doar in ceea ce priveste latura penala, in toate cazurile, si cu privire la cazurile in care actiunea penala se pune in miscare din oficiu.

3. Art 362, partea civila si partea responsabila civilmente si in latura penala

95

si in latura civila => partea civila si partea responsabila civilmente poate face apel in latura penala numai in masura in care influenteaza partea civila (cf mateut).

4. Inculpatul: atat in privinta laturii penale cat si civile.

5. Martor, expert, interpret, aparator pentru cheltuieli judiciare.

6. Orice pers ale carei interese legitime au fost vatamate. Aceste persoane sunt straine de proces.

Pentru inculpat, poate declara apel si sotul acestuia. Pentru celelalte parti, precum si pentru si pentru martor, expert, interpret apelul poate fi declarat si de catre repzentantul legal si de catre aparator.

Poate declara apel doar procurorul care a participat la sedinta de judecata sau procurorul ierarhic superior.

Termenul general de apel 10 zile. Intr-o singura situatie exista un termen de apel scurt, de 3 zile, in cazul infractiunilor flagrante cand judecata s-a desfasurat dupa procedura speciala. In acest caz, sentinta este supusa apelului in temen de 3 zile.

Termenul de apel de 10 zile curge de la pronuntare, ca si regula. In mod exceptional, termenul de 10 zile curge de la comunicarea dispozitiei sentintei , in urm sit:

1. Pentru partile care nu au participat la dezbaterile judiciare si la pronuntare;

2. Pentru inculpatul aflat in stare de detinere sau este militar in termen redus, rezervist concentrat, elev al unei institutii militare de invatamant, internat intr-un centru de reeducare sau institut medical educativ.

Pentru aceasta din urma categ de persoane, dupa redactarea sentintei, li se comunica o copie de pe sentinta penala. De asemenea, comunicarea unei copii este obligatorie tuturor partilor care se afla in situatia de asistenta juridica obligatorie => doar de inculpat art 171 alin 2.

In cazul in care este vorba de infractiuni flagrante, procedura de judecata fiind o infractiune speciala, termenul de apel de 3 zile curge de la pronuntare!!!,nu de la comunicare.

Pentru situatia persoanelor straine de proces ale caror interese legitime sunt vatamate, nu exista nicio prevedere referitoare la cand curge termenul de apel, de aceea, suntem de parere ca termenul de apel nu poate curge de la pronuntare, ci de la momentul de la care au aflat de existenta sentintei penale, moment care se stabileste de la caz la caz.

De la regula termenului de apel exista doua derogari:

1. Repunerea in termenul de apel si

2. Apelul peste termen.

1. Repunerea in termenul de apel este admisibila doar daca sunt indeplinite cumulativ urm conditii:

96

Sa fi expirat termenul de apel.

Depasirea termenului sa se datoreze unor motive temeinice de impiedicare = imprejurare ob si de neprevazut care l-a pus pe titularul dr de apel intr-o imposibilitate obiectiva de a-si exercita dreptul de apel in termenul prev de lege; ex: boala, cutremur etc.

In privinta procedurii de repunere in termen:

Poate fi dispusa doar in urma unei cereri care e de competenta CAp.

In cazul repunerii in termen, apelul declarat nu are efect suspensiv de executare. Cu toate acestea, daca instanta de apel adnite cererea si dispune repunerea titularului in termenul de apel, poate dispune totodata si suspendarea executarii.

Mateut considera ca efectul suspensiv ar tb sa opereze automat din mom in care inst de apel a admis cererea.

2. Apelul peste termen, e admisibil daca sunt indeplinite cumulativ doua conditii:

Termenul de apel sa fi expirat.

Titularul dreptului de a obtine apel peste termen, care trebuie obligatoriu sa fie parte in proces, sa fi lipsit de la toate actele de judecata si de la pronuntare, adica partea sa nu fi avut cunostinta de existenta procesului.

Nu se porduce efectul suspensiv de executare, insa inst poate dispune suspendarea executarii.

In sit in care inst de executare va considera apelul peste termen admisibil si va da hotarare, oricum va tb sa opereze efectul suspensiv pentru hot din apel nu e executorie.

Declararea apelului: cerere scrisa, semnata de titular, reprez sau aparator. Aparatorul tb sa fie avocat care asigurat apararea, asist jur in cadrul proc in prima inst. Nu e necesara o noua imputernicire, apelul poate fi declarat valabilde oricare din parti.

Poate fi si un aparator nou dar e necesar un nou contract si o noua imputernicire avocatiala. De asemenea, pentru inculpat, declaratia de apel poate fi semnata valabil si de sot.

Daca nu e semnata, ea tb atestata de: grefierul din cadrul inst care a da hot, de secretarul primariei sau de catre un funct din cadrul CL sau de catre un funct insarcinat de catre acestia. Atestarea se poate realiza si de un avocat.

Daca declaratia de apel nu este semnata sau atestata potrivit legii => nu e valabila.

La locul de detentie, atestarea se face de comandantul de detentie/militara.

Decalaratia de apel trebuie sa fie depusa la prima insanta, adica la instanta care a dat sentinta atacata cu apel. Dupa parerea Mateut, declaratia de apel este valabil introdusa

97

si la inst superioara.

Inst sup are obig sa primeasca declaratia, sa o inreg si sa solicite primei inst dosarul. Declaratia de apel nu trebuie sa fie motivata. Ea poate fi motivata, motivele pot si, insa, incluse intr-un memoriu separat si pot fi introduse in mod valabil pana in ziua declararii apelului.

Pentru a fi valabil trebuie sa contina:

Numele, prenumele si calitatea procesuala;

CNP;

Adresa unde locuieste titularul;

Indicarea nr de dosar si a sentintei penale atacate.

Daca declaratia de apel este incompleta, inst la care se depune nu va putea restitui declaratia de apel in vederea completarii acestuia ci are obligatia sa o primeasca, sa inreg si apoi sa cheme pers care a semnat decl in vederea compl acesteia, sau dupa caz, titularul declaratiei de apel.

Efectele apelului

Se produc din mom in care declaratia de apel este inregistrata.

1. Din momentul declararii => efectul suspensiv => suspendarea executarii care e amanata pana la mom la care hot pen devine definitiva.

2. Efectul devolutiv al apelului. In pr, este integral si consta in transmiterea cauzei penale de la prima inst la inst de apel in integralitatea sub toate asp de fapt si de drept pentru ca apelul NU se limiteaza la motivele de apel. => inst de apel are obligatia de a examina sentinta penala si intreaga jud a primei inst si pentru alte motive si usb alte aspecte decat cele pentru care s-a declarat apelul.

Cu toate acestea, si in apel exista anumite limite care deosebesc apelul de prima instanta. Aceste limite privesc:

Motivele de apel care au fost invocate.

Titularii dreptului de apel.

Persoanele care au declarat apelul si respectiv, cele la care se refera apelul.

Calitatea procesuala a celui care a declarat apelul.

In privinta motivelor, apelul declarat numai in latura penala sau numai in lat civila sau in ambele laturi ori dupa caz poate privi doar unele parti din sentinta sau sentinta in integralitatea ei de aceea este posibil ca o sentinta penala sa ramana definitiva la momente diferite.

De aceea efectul devolutiv al apeului poate fi integral sau partial.

3. Efectul extensiv al apelului: numai in privinta partilor care fac parte din

98

acelasi grup procesual: consortium litis (partile care au interes procesual comun, adica se afla pe poz proc identica).

In sit de consortiu proc, apelul declarat doar de o parte sau care se refera la o anumita persoana, poate fi extins si cu privire la alte persoane care nu au facut apel sau la care apelul nu se refera.

Extinderea efectelor apelului se realizeazza chiar din mom declararii apelului si produce efecte doar in sensul neagravarii situatieipartilor care nu au declarat apel sau la care apelul nu se refera.

In situatia, insa, in care se declara apel si de catre partea vatamat sau de catre inculpat, si in urma solutionarii acestui apel I se agraveaza situatia inculpatului care a declarat apel, solutia data de prima inst in priv inculpatului care nu a declarat apel ramane neschimbata!!!!

4. Efectul neagaravarii situatiei in propriul apel . Acesta este propriu doar apelului declarat de parti. Se aplica, insa, si apelului declarat de procuror daca este in favoarea unei parti.

Referitor la motivarea apelului

Apelul nu trebuie motivat. Nemotivarea apelului nu impiedica instanta de apel sa judece si sa solutioneze apelul.

In orice caz, in privnta motivelor de apel nu exista nicio prevedere => poate fi pentru orice motiv: si formale si de fond.

Structura judecatii in apel este identica cu cea in prima instanta cu anumite particularitati:

1. Cercet jud in apel este fac, nu oblig.

2. Judecarea apelului se realizeaza pe baza verif lucrarilor si a mat cdosarului cauzie, a jud in prima inst precum si a probelor nou administrate in fata inst de apel.

3. In fata inst de apel, partile si proc pot propune probe noi. De asemenea, inst, din of, poate propune probe noi dupa pun in discutia proc si partilor.

In toate cazurile, daca se admin probe noi va avea loc o cercetare jud in apel dupa reg prev pt prima inst.

Prin probe noi intelegem probe care nu au fost admin ncici in cursul up nici cin cursul jud in prima inst.

De asemenea, inst din of, sau la cererea proc sau partilor, poate disp readmin unor probe. De asemenea, asc inc in fata inst de apel este OBLIGATORIE, atunci cand nu a fost asc de prima inst sau cand prima inst a dat o solutie de necondamnare.

Dupa administrarea probelor incuviintate sau, dupa caz, dupa respingerea probelor cerute de inst de apel, va trece la dezb judiciare in apel.

Partile din apel se numesc: apelant = pers care a declarat apel si intimat = pers la

99

care se refera.

Ordinea dezbaterilor din apel e inversata: apelant, intimat, procuror.

Daca se afla si apelul procurorului at mai intai se acorda cuv procurorului si apoi partilor, pe rand. Totodata este oblig acordarea cuvantului in replica.

Deliberarea si luarea hotararii poarta asupra motivelor de apel. Motivele de apel reprezinta obiectul judecatii apelului, dar inst de apel are oblig analizei cauzei sub toate aspectele de fapt si de drept.

Controlul judecatii in apel e complet.

In privinta solutiilor

Pot fi:

a. respingerea apelului ca:

tardiv;

inadmisibil => nu unt indeplinite conditiile de admisibilitate;

nefondat => inst de apel confirma intrutotul hot primei inst.

b. admiterea apelului.

Desfiintarea hotararii atacate e oblig ca urmare a admiterii apelului. Dar aceasta lasa nejudecata cauza => 2 solutii subsecvente posibile :

1. Pron unei noi solutii in fond dupa toate reg aplicabile in prima inst => se comporta ca o inst de fond pt ca rejudeca cauza in fond sub toate aspectele.

2. Trimiterea cauzei dspre rejudecare primei instante. Desfiinteaza sentinta si trimite spre rejudecare at cand:

partile au fost nelegal citate la prima instanta;

partile, desi legal citate, s-au afla in imposib de a prez si instiinta inst;

cand exista o cauza de nulitate absoluta dintre cele prev in art 192 alin 2 CPP, cu o sg exc: a neresp disp legale ref la comp dupa materie sau dupa calitatea persoanei a primei inst cand inst de apel admite apelul, desfiinteaza sentinta primei instante si trimite cauza instantei competente.

Pe lg cele dua solutii subsecvente, inst de apel poate da si o solutie complementara si anume de restituire a dosarului procurorului in vederea refacerii up pentru sit prevazute in art 332 alin 2 CPP.

Hotararea inst de apel se numeste decizie cf art 312 alin 2 CPP?

Ea are acelasi cuprins pe care il are sentinta penala, cu particularitatea ca decizia penala trebuie sa contina in expunere motivele care stau la baza solutiei inst de apel.

100

Daca inst de apel constata ca prima inst a omis sa judece fondul cauzei, respectiv ca in lat pen nu s-a pron cu priv la o fapta sau in lat civila nu s-a pron cu privire la cererea de pretentii/despag civile formulata de partea civila, inst de apel nu poate trimite cauza spre rejud primei inst ci va continua jud si va da solutie asupra fondului cauzei.

Aceasta reglementare, insa, e criticabila pentru ca incalca principiul dublului grad de jurisdictie => inst de apel judeca pt prima data fondul cauzei cu atat mai mult cu cat, in priv fondului, hot jud ramane definitiva in fata inst de apel.

Daca se dispune rejudecarea cauzei de prima inst sau de inst comp, inst de rejudecare are oblig de a resp limitele desfiintaii hot.

Nu exista aceasta oblig cand, in urma rejud, se modifica sit de fapt care a existat in mom in care a fost pron decizia de desfiintare.

Cand inst dispune trim cauzei spre rejud, inst are oblig sa precizeze in expozitivul care este ultimul act valabil pentru ca rejudecarea are loc incepand cu ult act procesual valabil.

Decizia inst de apel, la fel ca sentinta primei inst, nu este definitiva si nu poate fi pusa in executare din mom pronuntarii.

Curs 29 mai 2013

RECURSUL

Este o cale de atac ordinara.

Ultimele legi de modificare si completare a CPP, legea nr 202/2010 si legea nr 2/2013 au inversat raportul dintre recurs si apel, in cadrul cailor de atac ordinare, in sensul ca recursul a incetat sa mai fie o cale de atac de exceptie raportat la apel, care a devenit o cale de atac prevazuta doar pentru o sg categorie de hotarari judecatoresti penale si anume cele care sunt date de Tribunale sau de tribunalul militar teritorial, dupa caz.

Recursul prezinta urmatoarele trasaturi care il particularizeaza si deosebesc de apel, si anume:

1. La fel cum este apelul, si recursul este o cale de atac ordinara, in sensul ca se indreapta doar impotriva unor hotarari penale care nu sunt definitive, respectiv fie impotriva hotararilor date de prima instanta, fie impotriva hotararilor date de instanta de apel.

In acest fel se poate spune ca exista 2 forme diferite de recurs:

i. si anume recurs impotriva sentintelor pronuntate de prima instanta, care nu se deosebeste de apel sub nicio forma;

ii. recursul indreptat impotriva deciziilor

101

pronuntate de instantele de apel: Cap sau curtea militara de apel, dupa caz.

2. Recursul este o cale de atac care poate fi introdusa in principiu, numai pentru erori de drept, motive de drept, erori in aplicarea legii, fie a legii de procedura, fie a legii materiale, substantiale. Prin aceasta, recursul se deosebeste de apel.

Astfel, nu s-a constat la baza acestuia decat motive de drept. Recursul este inadmisibil in cazul erorilor comise de instante in stabilirea situatiei de fapt, pentru ca, spre deosebire de apel, recursul nu conduce la o examinare a cauzei penale sub aspectul fondului.

De la aceasta trasatura exista o exceptie, care a devenit regula, dupa modificarile introduse prin cele doua legi, si anume este vorba de cazurile numeroase in care recursul se indreapta impotriva sentintelor din prima instanta cand recursul este intocmai cum este apelul, adica o cale de atac de fapt si de drept.

3. Recursul este o cale de atac de anulare. Aceasta trasatura decurge din insasi definitia recursului care este conceput ca o cale de atac de casatie = recurs in casatie.

Este si un recurs util pentru ca, la fel ca apelul, produce efecte juridice cu privire la situatia partilor din proces.

Astfel, in urma admiterii recursului, hotararea atacata, in pr, nu se reformeaza, ca la apel, ci se anuleaza. => caract a recursului pentru cazurile de rejudecare care se poate realiza fie de catre instanta de recurs, in urma admiterii recursului si a casarii hot atacate, fie de catre o alta instanta la care instanta de recurs trimite cauza in vederea rejudecarii si care este o instanta de rejudecare.

Apelul este o cale de atac de reformare; recursul de anulare.

Recursul este o cale de atac ireverentioasa => recursul este de competenta exclusiva a unei instante superioare adica nu este de competenta instantei care a dat hotararea care se ataca.

Spre deosebire de apel care se judeca de un sg tip de instanta, recursul poate fi judecat de Tribunale, Tribunalul militar teritorial, curtile de apel si curtea militara, de sectia penala a ICCJ si de completul de 5 judecatori din cadrul ICCJ.

4. Spre deosebire de apel, recursul nu declanseaza o noua judecata pe fond a cauzei, ci recursul declanseaza doar un control strict asupra hotararii in limitele stabilite de hotararea de casare prevazute de lege, nu a judecatii precedente.

Exceptie face recursul indreptat impotriva hotararilor primei instante, care, la fel ca apelul declanseazza un control complet pe fond si o noua judecata pe fond a cauzei sub toate aspectele de fapt si de drept.

De asemenea, la fel cum este si apelul, recursul este o cale de atac usor accesibila partilor, in sensul ca nu sunt prevazute conditii de forma stricte. Forma de declarare a

102

recursului e la fel ca in cazul apelului.

Conditiile privind forma recursului = cele privind apelul.

Are acces la declararea recursului orice persoana care a fost vatamata de hotararea instantei.

Conditi:

Privind admisibilitatea recursului.

1. Hotararile penale care pot fi atacate cu recurs : toate felurile de hotarari judecatoresti: decizii, sentinte, incheieri cu sg conditie ca aceste sa nu fie definitve. Daca recursul se indreapta impotriva unei hot def trebuie respinse ca inadmisibil.

Pot fi atacate cu recurs, mai intai, toate sentintele Judecatoriei. In acest caz, se judeca de Curtile de apel. ???

In al treilea rand sunt supuse recursului toate sentintele de curtea de apel. In acest caz se judeca de ICCJ.

Si sentintele pronuntate de sectia penala a ICCJ care se judeca de completul de 5 judecatori ai ICCJ.

Si toate sentintele privind infractiuni pentru care actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate, indiferent de instanta care a pron hotararea, chiar si tribunalul.

Si in cazul hot privind executarea, instante de executare, chiar daca e vb de tribunal.

Mai sunt supuse recursului si toate sentintele pronuntae in materia reabilitarii.

Nu pot fi atacate de recurs, hot susceptibile de apel: cele pron de tb si tb militar terit, si nici sentintele penale definitive: ex. Cele din materia stramutarii, declinarea competentei etc.

Deciziile sunt supuse recursului, cele pron de instanta de apel care poate fi CAp sau curtea militara de apel, dupa caz.

Exista si decizii care nu sunt supuse recursului, cele definitive. Ex: dec care au rezolvat conflictele de competenta.

Incheierile pot fi atacate cu recurs daca sunt date fie de prima inst, fie de inst de apel doar odata cu sentinta sau decizia recurata. Este vorba atat de incheierile anterioare pron deciziei sau sentintei, premergatoare, date de inst in timpul desfasurarii judecatii (ex: privind admin unor probe, resp a unor cereri sau exceptii), precum si cele care sunt ulterioare sentintei sau deciziei recurate care fac parte din hotarare (ex: indreptarea erorii materiale).

Recursul declarat impotri sentintei, decizie dupa caz, se considera declarat automat si impotriva incheierilor, atat anterioare cat si ulterioare.

Exista, insa, si incheieri care nu pot fi atacate cu recurs, cele pron de inst care dau hot

103

susceptibile de apel.

Exista si incheieri definitve, nesupuse cailor de atac, ex: cele de admitere sau respingere decl de abtinere sau a incheierii de admitere a unei cereri de recuzare.

Sunt, de asemenea, incheieri supuse unui recurs separat, insa, si care se judeca imediat. Ex: cele privind masurile preventive, masurile asiguratorii.

Exista si o serie de incheieri care pot fi atacate separat, cum sunt incheierile de suspendare a judecatii.

Exista si o categ de incheieri care pot fi atacate cu recurs separat dar care se judeca doar odata cu recursul impotriva sentineti /deciziei: acele incheieri privind chelt judiciare cuvenite martorului, expertului, interpretului…

2. Titularii dreptului de recurs

Nu exista prevederi particulare in raport cu apel; dimpotriva se face trimitere integrala la art 362 CPP, privind titularii apelului => sunt aceeasi si aici.

Forma si procedura recursului

Sunt aplicabile, in integralitatea lor, regulile privind apelul.

Declaratie scrisa care se depune fie la inst a carei hot se ataca, fie la inst de recurs.

In privinta renuntarii la recurs si a retragerii recursului, regulile aplicabile sunt identice ca in cazul apelului.

Facem doar precizarea ca renuntarea la recurs trebuie sa se realizeze in mod obligatoriu inainte de expirarea termenului de recurs. Ea produce efecte doar in latura civila a cauzei, in sensul ca, odata facuta renuntarea in aeeasi forma in care se face si declararea de recurs, titularul dr de recurs nu mai poate reveni asupra renuntarii in latura civila.

In schimb, in latura penala a cauzei, renuntarea nu produce niciun efect juridic in sensul ca, oricand titularul va putea sa isi modifice opinia inauntrul termenului .

In ceea ce priveste retragerea recursului

Are loc dupa introducerea acestuia. La fel ca renuntarea, retragerea tb sa se efectueze personal de catre persoana sau prin mandat special. Aparatorul nu poate retrage recursul.

Retragerea se poate depune si la prima instanta si la instanta de recurs. Insa, intotdeauna se constata de catre instanta de recurs. Doar ea are competenta de a lua act de retragerea recursului, adica

sa constate ca nu exista recurs.

Termenul prevazut de lege

Este reglementat in mod identic cu cel prevazut de apel: 10 zile.

Cu privire la curgerea termenului de recurs de la renuntare sau retragere. Dupa caz,

104

sunt aplicabile toate regulile de la apel.

Exista si termen scurte de recurs, astfel exista un termen de cel mult 24 ore in materia masurilor preventive si un termen de 3 zile in alte materii: liberarea conditionata a executarii pedepsei, cu prec ca recursul declarat de procuror are efect suspensiv de executare, materia infractiunilor flagrante.

Dar recursul oricum are efect suspensiv de executare.

Obiectul judecatii recursului

Spre deosebire de apel, verificarea lucrarilor si a materialului dosarului in care s-a dat hotararea atacata cu recurs, precum si a inscrisurilor noi depuse in fata instantei de recurs. Din continutul acestei reglementari, recursul de judeca doar pe baza probelor existente in dosar si care au fost admin de prima inst si in apel.

Mai rezulta si ca, in pr, in recurs nu se readmin probele si nici nu se admin probe noi cu o sg exc : proba cu inscrisuri care poate fi ceruta de proc si de parti.

In mod exc, doar in sit in care se constata ca inculpatul nu a fost ascultat de niciuna din instantele anterioare sau instantele anterioare nu au pron o hot de condamnare, asc inculpatului de catre inst de recurs este OBLIGATORIE. De aceea, inst de recurs are oblig de a intreba inculpatul daca doreste sa faca o declaratie, atragandu-I atentia ca daca va da o decl in fata inst ea va putea fi folosita impotriva sa.

Instanta de recurs, spre deosebire de inst de apel, examineaza cauza de recurs, doar in lim motivelor de casare care sunt de 2 feluri:

a. motive care sunt invocate, formulate de titularii dreptului de recurs.

b. Motive luate in seama din oficiu, de inst de recurs.

Aceste reguli sunt aplicabile doar pentru acea forma de recurs propriu-zis indreptat imp unei hot cu apel.

In cazul recursului care priveste o htoarare pron de prima inst, nesusceptibila de apel, examinarea cauzei de recurs nu se limiteaza doar la motivele de casare ci se realizeaza sub toate aspectele de fapt si de drept: art 385 ind 6, alin 3 CPP.

Efectele recursului

A. Guvernat, la fel ca apelul, mai intai de efectul suspensiv. El este justificat de faptul ca recursul este indreptat impotriva unei hot pen nedefinitive. El este legat de declararea recursului si inseamna ca, din mom in care recursul este declarat, hot nu poate fi pusa in executare, ci pun in executare este amanata pana in mom solutionarii recursului.

Efectul suspensiv de executare se prod indiferent de titularul dr de recurs si este conditionat de declararea recursului in termen. In cazurile de repunere in termen de recurs sau de recurs peste termen NU opereaza efectul suspensiv de executare decat daca instanta de recurs disp aceasta pana la solutionarea recursului.

B. Efectul devolutiv al recursului, se deosebeste fundamanetal de efectul devolutiv

105

al apelului doar in cazul recursului care nu are nat de apel.

Limitele sunt date de:

pers care a declarat recurs;

pers la care se refera recursul si

motivele de recurs formulate.

Instanta de recurs e oblig sa tina seama de motivele de recurs si sa analizeze cauza doar in lim prev de acesta.

Doar in mod exc, prin derogare, inst de recurs va putea lua in consid si alte motive dar numai daca fac parte din motivele de recurs care tb luate in consid din oficiu de inst de recurs, adica sunt de ord publica.

Totodta, efectul devolutiv este lim de motivele de drept. In recurs, nu se transimite inst de recurs, dosarul in integralitatea sa, apectele care privesc fondul cauzei, ci doar partial in raport de lim enumerate mai sus.

De aceea, spre deosebire de apel, efectul devolutiv al recursului este partial.

C. Efectul extensiv al recursului, adica din mom decl, recursul produce efecte juridice si in privinta sit altor persoane care nu au declarat recurs sau la care recursul nu se refera insa, numai intr-un singur sens, cel al neagravarii sit acestuia.

Este vorba de pers care fac parte din acelasi grup procesual.

Efectul neagravarii situatiei in prorpiul recurs se produce doar in priv recursului declarat de parti. Acest principiu este prevazut doar in favoarea partilor, cu scopul de a garanta acesstora accesul liber la calea de atac a recursului.

Ce se intampla in cazul recursului declarat de proc? Doar intr-o sit se prod acest efect: at cand recursul e decl in fav unei parti.

Recursul poate fi fara rezerve sau in favoarea unei parti. In a doua sit, partii la care I se refera recursul decl de proc nu I se poate agrava sit.

In privinta repunerii in termenul de recurs si a recursului peste termen sunt aplicabile regulile privind apelul. => tot ce e mai sus e valabil si aici.

Regula omiso medio

Potrivit acesti reguli, spre deosebire de apel si care este circumscrisa doar recursului propriu-zis, nu se poate uza de o cale de atac sarind peste o alta cale de atac care este prev de lege si care are prioritate, potrivit legii.

Astfel, in aplicarea acestei reguli, daca legea prevede ca o hot jud poate fi atacata cu apel si cu recurs, potrivit legii, cum este cazul hotararilor pron de Cap si Cmil de apel nu se poate declara direct recurs impotriva acestor hot ci este necesar sa se uzeze in prealabil de calea de atac a apelului pentru a avea ulterior acces la recurs.

Cu alte cuvinte, este inadmisibil recursul impotriva unei sentinte susceptibile de apel daca nu s-a uzat, in prealabil, de calea de atac a apelului sau daca apelul a fost retras.

106

De la aceasta regula, exista o singura derogare, astfel, se poate declara recurs impotriva unei decizii pron de inst de apel daca nu s-a uzat anterior de calea de atac a apelului, doar in sit in care, prin decizia data de inst de apel a fost modificata solutia pronuntata prin sentinta si numai in ceea ce priveste aceasta modificare.

Cu alte cuv, pentru exerc recursului impotriva unei decizii date de o inst de apel de catre o pers care nu a uzat de calea de atac a apelului, daca e vb de o hot susceptibila de apel, potrivit legii, tb ind cumulativ 2 conditii:

1. prin decizie, instanta de apel sa modifice solutia;

2. recursul sa priveasca doar aceasta modificare.

=> daca recursul priveste parti din sentinta care nu au fost modificate => tb respinse ca inadmisibile.

Ex: inculpatul nu decl apel dar declara apel partea vatamata. In apelul declarat de ceilalti, pers care fac parte din alt grup proc si nu are efect extensiv asupra sit inculpatului => inst modifica solutia in defav lui => inculpatul poate declara apel dar doar in ceea ce priveste modificarea sentintei chiar daca nu a uzat de apel anterior.

Motivarea recursului

Art 305, ind 14, alin 1.

Motivarea recursului este obligatorie. Tb sa se realizeze doar in forma prev de lege: in scris, fie odata cu cererea de recurs, fie printr-un memoriu separat.

De asemenea, este necesar ca motivele de recurs sa fie depuse la inst de recurs, in termen de cel putin 5 zile care se calculeaza in sensul invers al scurgerii timpului => termenul de 5 zile raportat la data judecarii recursului este un termen imperativ!!!

Termenul nu se consid implinit raportat la data la care motivele de recurs sunt predate la unitatea postala ci raportat la data la care motivele sunt depuse la registratura instantei.

Care este consecinta neresp prev legale referitoare la predarea motivelor de recurs? Daca motivele de recurs nu sunt depuse la inst in termenul legal, instanta de recurs nu va lua in consid acese motive => recursul va fi respins ca nemotivat =>termen imperativ, de decadere!

Aceasta oblig exista doar in cazul recursului propriu-zis, nu si in cazul celorlalte hotarari cu privire la care nu exista obligativitatea motivarii recursului, cu privire la care nu exista termen, si cu privire la care se prec ca poate fi motivat si oral in cursul primei sedinte de recurs, ca la apel.

Exista o derogare: in cazul in care exista motive care trebuie luate in consid din oficiu. => Daca motivele de recurs nu au fost depuse in termen => inst nu va lua in consid aceste motive cu exceptia celor care tb luate in consid din oficiu.

Motivele de recurs

Art 385, alin 9 CPP.

107

Motivele de recurs sunt de doua feluri:

A. Formale sau de procedura => erori in aplicarea legii de procedura.

Sunt in numar de 5:

a. Judecata s-a facut cu incalcarea dispozitiilor legale cu privire la competenta dupa materie sau persoana.

La baza acesteia sta in motiv de nulitate absoluta dar priveste doar faza de judecata.

b. Nu au fost resp disp legale referitoare la compunerea instantei, art 292 alin 2 CPP referitoare la continuitatea completului de judecata sau pentru ca a existat un caz de incompatibilitate prevazut de lege.

Contine 3 motive distincte:

Nelegala compunere

Tb analizata sub 2 aspecte:

1. aspectul functional => tb sa fie alcatuit din judecatori.

2. aspectul constituiv => tb sa existe nr de jud prev de lege.

Incalcarea pr al continuitatii completului de judecata => completul de judecata care a dat hot tb sa fie acelasi cu cel care a part la dezbateri. Daca hot a dat-o un alt judecator.

Existenta unui caz de incompatibilitate prevazute de lege: art 46 si urm CPP (si pentru interpret, expert etc).

c. Sedinta de judecata nu a fost publica, cu exc cazurilor cand sedinta de judecata este nepublica.

Are la baza, din nou, caz de nulitate absoluta.

d. Judecata s-a realizat fara part procurorului si in absenta inculpatului cand prez lor era oblig potrivit legii.

Doua motive:

Absenta procurorului => art 315 CPP

Absenta inculpatului => cand e in stare de retinere.

e. Judecata s-a realizat in absenta aparatorului, cand prezenta acestuia era obligatorie.

B. Motive substantiale sau de fond => erori in aplicarea legii materiale.

e. Nu sunt intrunite elementele componente a unei infr, sau ……….. cu exc art 334 (completeaza CPP)=> 2 componente:

1. Nu sunt intrunite elemente constitutive ale unei infractiuni => necesitatea ca at cand se da o sol de condamnare ca fapta resp sa ind toate elemen cerute de elem constitutive ale unei infractiuni.

108

2. Cand s-a dat o hot de condamnare pentru alta fapta decat pentru care a fost intocmit actul de sesizare a instantei => sanctioneaza incalcarea limitelor actelor de sesizare a inst. Derogari: schimbarea incadrarii juridice, extinderea actiunii penale etc.

f. Inculpatul a fost condamnat pentru o fapta neprevazuta de legea penala. => tb ceruta si achitarea odata cu acesta.

g. Instanta a aplicat o pedeapsa in afara limitelor legale a pedepsei. => pedeapsa aplicata este nelegala.

h. In mod gresit, instanta nu a gratiat pedepasa aplicata inculpatului sau in mod gresit, a constatat ca pedeapsa este gratiata => gresita aplicare a legii de gratiere.

i. In mod gresit, instanta a dispus incetarea procesului penal. => aplicarea gresita a art 10, lit f-j CPP. => tb ceruta o sol de condamnare sau achitare.

j. Instanta a dat o hotarare care este contrara legii sau instanta a facut o gresita aplicare a legii => aplicablilitate generala! => hotararea data contravine dispozitiilor legae => acest caz poate fi invocat pentru ORICE incalcare a dispozitiilor legale a dreptului penal material, indiferent de efectele juridice ale incalcarii, importanta sau gravitatea lor si indiferent daca au avut impact sau nu asupra solutiei.

Acest caz de casare are in vedere 2 situatii:

1. Hotararea este contrara legii = in doua cazuri:

cand instanta a aplicat o dispozitie care este interzisa de lege;

cand instanta a omis sa aplice o dispozitie la care era obligata potrivit legii.

2. Instanta a facut o gresit aplicare a lagii => priveste toate celelalte cazuri in care inst a incalcat dispozitiile legale.

Toate aceste cazuri de casare sunt aplicaile atat in latura penala, cat si in latura civila a cauzei.

Sunt motive care trebuie luate in considerare intotdeauna din oficiu, urmatoarele:

Cele 5 motive de casare cu caracter formal sau procedural invocate anterior;

Un singur motiv dintre celelalte, doar in situatia in care acesta a influentat defavorabil situatia inculpatului: cand nu au fost respectate conditiile gratierii, sau mai exact, cand se apreciaza ca, in mod gresit, instanta nu a constatat ca pedeapsa alicata este gratiata => acest motiv, chiar neinvocat, instanta de recurs, din oficiu, tb sa il ia in considerare.

109

Căile extraordinare de atac

Spre deosebire de căile ordinare de atac, căile extraordinare de atac se îndreaptă împotriva unor hotărâri penale definitive. Hotărârile date de instanțele penale rămân definitive așa cum sunt definite în art. 416, 4161 și 417 CPP. Căile extraordinare de atac sunt considerate excepții de la regula autorității de lucru judecat, fiind remedii ale erorilor constatate cu ocazia pronunțării unor hotărâri penale definitive.

110

Există în prezent trei categorii de căi extraordinare de atac : contestație în anulare, revizuire și recurs în interesul legii. Primele două căi de atac sunt căi extraordinare de atac utile, iar recursul în interesul legii nu poate fi considerată o cale de atac utilă din moment ce nu produce efecte asupra situației părților în proces.

Contestația în anulare Este o cale de atac în principiu de anulare, prezentând similitudini cu recursul. Cazurile de contestație sunt reglementate în art. 386 CPP de la it. a) - e). Contestația în anulare este o cale de atac de anulare pentru motivele reglementate la literele a), b) și e) din art. 386. Pentru cazurile de la literele c) și d) contestația în anulare este o cale de atac de retractare pentru că în aceste cazuri contestația în anulare trebuie să rezolve fondul cauzei, fiind de competența instanței de recurs care, în acest fel este pusă în situația de a-și retracta propria hotărâre. Cazurile de contestație în anulare sunt limitativ și exhaustiv reglementate în CPP :

1. La judecata în recurs partea a lipsit, fiind nelegal citată pentru termenul la care s-a judecat recursul; Acest prim caz de anulare poate fi invocat de orice parte în procesul penal. Condițiile de reținere a acestui caz de anulare :a) La termenul stabilit pentru judecata recursului, partea care a formulat

contestația în anulare (partea interesată) a lipsit; b) Lipsa trebuie să se datoreze nerespectării dispozițiilor legale privind

citarea; Sunt posibile două ipoteze : fie partea nu a fost citată deloc, fie partea a fost citată, dar citarea s-a realizat cu încălcarea dispozițiilor legale.

c) Citarea trebuie să se realizeze pentru termenul care a fost stabilit în vederea judecării recursului;

2. La judecarea recursului partea care a formulat cererea de contestație în anulare a lispit, deși a fost legal citată, dar nu s-a prezentat pentru că a fost în imposibilitate de a se prezenta, ci și în imposibilitate de a încunoștiința instanța. Acest caz de contestație în anulare poate fi invocat de orice parte din procesul penal. Condiții :a) Partea să fi lipsit de la judecarea recursului;b) Partea să fi fost legal citată; este necesar ca la dosarul cauzei să

existe dovada îndeplinirii procedurii de citare.

111

c) Partea trebuie să se afle în imposibilitate obiectivă de a se afla la ședință; această imposibilitate trebuie să se datoreze unor situații obiective de neînvins. De asemena, acest caz trebuie să fie probat

d) Partea care a lipsit de la judecarea recursului să se afle în incapacitate de a încunoștiința instanța;

3. În mod nelegal, instanța de recurs nu s-a pronunțat cu privire la un caz de încetare a procesului penal : unul dintre cazurile reglementate la art. 10 de la lit. f) – i)1, însă numai dacă la dosaru cauzei în recurs au existat probe privind cazul de încetare a procesului penal. Acest motiv de contestație în anulare poate fi invocat de orice parte procesuală și de procuror. condiții : a) Instanța de recurs nu s-a pronunțat asupra cazului prezentat de

încetare a procesului penal; nu este suficient când a respins cererea de reținere a acestui caz, ci să nu se fi pronunțat deloc.

b) Proba acestui fapt trebuie să se afle la dosarul cauzei; Altfel spus, la dosarul cauzei trebuie să existe probe din care să rezulte existența vreunui caz de încetare a procesului penal.

4. Situația în care se constată existența autorității de lucru judecat. Acest caz de contestație în anulare poate fi invocat doar de inculpat și de către procuror. Este un caz de contestație în anulare de fond. Există autoritate de lucru judecat atunci când există identitate de faptă și de persoană. Instanța competentă în acest caz este instanța care a dat ultima hotărâre care a rămas defintiivă. Spre deosebire de cazurile precedente, competența nu mai revine instanței de recurs.

5. Omisiunea instanței de recurs de a proceda la judecarea recursului fără ca, în prealabil să îl asculte pe inculpat în cazurile în care ascultarea inculpatului este obligatorie potrivit legii. Ascultarea inculpatului de către o instanță de recurs este obligatorie când acesta nu a fost ascultat de instanțele precedente indiferent de soluția pronunțată și când se constată că soluția pronunțată de instanțele precedente este o soluție de necondamnare. În acest caz nu are importanță dacă incupatul a fost ascultat sau nu de către instanță. Altfel spus, instanța avea obligația să îl sculte pe inculpat când instanța fondului sau a apelului, după caz, au pronunțat o hotarare de achitare.

Procedura contestației în anulare

112

Contestația în anulare se declanșează printr-o cerere scrisă care trebuie să conțină în mod obligatoriu cazul de contestație în anulare și motivul care stă la baza cazului de contestație în anulare invocat. Mai trebuie să conțină indicarea mijloacelor de probă din care rezultă necesitatea contestației în anulare, mențiuni privind identitatea persoanei, dosarul în care s-a dat hotărârea, instanța competentă. Cererea trebuie datată și semnată. Termenul de introducere este de cel mult 10 zile de la începerea executării pentru părțile împotriva cărora se face executarea, iar pentru celelalte părți termenul de contestație în anulare este de 30 de zile de la data pronunțării hotărârii și după rămânerea ei definitvă. Pentru procuror termenul este de 30 de zile de la pronunțarea hotărârii definitive. De la această regulă (termenul pentru orice parte) există o singură excepție care vizează cazul de contestație în anulare ce face referire la autoritatea de lucru judecat : în această situație contestația în anulare poate fi formulată oricând de către inculpat și procuror, nefiind necesar să existe aceeași încadrare juridică.Procedura de judecată Se realizează în două etape :

a) Etapa examinării în principiu – se realziează în camera de consiliu fără citarea părților pentru cazul reglementat de lit. d) art. 386 CPP - se fixează direct termen pentru judecarea contestației. Participarea procurorului în etapa examinării în principiu, chiar dacă nu există o dispoziție legală expresă, este obligatorie, fapt ce rezultă din art. 390 CPP. Presupune verificarea condițiilor de admisibilitate după cum urmează :- Trebuie verificat dacă contestația se îndreaptă împotriva unei

decizii defintiive- Dacă există unul dintre cazurile de la art. 386- Dacă cererea a fost formulată de către o persoană care poate face

contestație în anulare- Daca cererea a fost formulată în termenul legal.

De asemenea instanța de recurs are obligația de a se pronunța și cu privire la suspendarea hotărârii până la soluționarea contestației în anulare. Daca instanța constată că nu sunt îndeplinite aceste condiții, poate da o decizie de respingere în principiu a contestației în anulare, decizie care este defintivă. Dacă instanța apreciază că cererea îndeplinește condițiile de admisibilitate, va da o încheiere de admitere în principiu și va fixa un termen de judecată dispunând citarea părților pentru termenul stabilit.

b) Etapa de judecare a contestației în anulare .

113

Are ca obiect cazul de contestație invocat în cerere. Este inadmisibilă completarea cererii cu un alt caz de contestație în anulare în această etapă. Judecata contestației în anulare se face după regulile privind judecata recursului. Dacă instanța de recurs admite contestația în anulare, va dispune în mod expres și anularea hotărârii atacate, după care va fixa termen pentru rejudecarea recursului sau pentru rejudecarea cauzei după casare. Se face distincție în art. 392 alin. (1) CPP între rejudecarea recursului și judecarea cauzei după casare pentru hotărârile penale defintive care sunt supuse contestației în anulare, care sunt de două feluri : fie asupra recursului, fie decizile date de instanța de recurs, dar după casare. Regulile pentru rejudecarea cauzei după casare au loc după regulile judecății în primă instanță.

Instanța la care a rămans definitivă ultima hotărâre (instanța competentă de a soluționa contestația în anulare) are obligația de a atașa doarul în care a fost pronunțată hotărârea penală definitivă anterioară. Dacă instanța constată că hotărârea penală atacată a fost dată cu încălcarea autorității de lucru judecat, va admite contestația și va anula ultima hotărâre pronunțată. Ca efect al anulării ultimei hotărâri este menținută în hotărârea penală inițială – în acest caz instanța se pronunță prin sentință dacă ultima hotărâre a rămas definitivă la prima instanță, sentința putând fi atacată cu apel sau cu recurs, după caz. Hotărârea poate fi decizie în apel dacă ultima hotărâre a rămas defintiivă la instanța de apel, situație în care poate fi atacată cu recurs, sau poate fi decizie în recurs dacă ultima decizie a rămas definitivă la instanța de recurs.

Revizuirea Sub aspectul naturii juridice, este o cale de atac atât de retractare, cât și de reformare, este o cale de atac de fapt. Poate privi atât latura penală, cât și latura civilă a cauzei, poate privi doar o parte din fapte și o parte dintre persoanele la care se referă hotărârea atunci când hotărârea se referă la mai multe fapte și la mai multe persoane.

Cazurile de revizuire : 1. Când s-au descoperit ulterior fapte sau împrejurări pe care instanța

penală nu le-a cunoscut la soluționarea cauzei. Aceste fapte sau împrejurări trebuie să aibă caracter de noutate și trebuie să nu fi fost cunoscute de instanțele care au judecat cauza până în momentul în care a rămas definitivă hotărârea penală atacată. În această situație nu este suficient ca aceste fapte sua împrejurări să nu fi fost

114

cunoscute doar de instanța de recurs, ci nici de prima instanță și nici de instanța de apel (dacă există) și nici de recurs. Noțiunea de fapte sau împrejurari nu trebuie confundată cu aceea de probe. Nu este îndeplinit acest caz de revizuire dacă se constată că asemenea fapte sau împrejurări au fost invocate în fața instanțelor, dar ele nu au putut fi stabilite datorită inexistenței mijlocului de probă. Este necesar ca aceste fapte sau împrejurări noi invocate să fie în măsură să conducă la o soluție radicală, adică la o soluție diametral opusă celei pronunțate de instanța împotriva căreia se îndreaptă cererea de revizuire. În acest caz a fost consacrat sistemul revizuirii totale. Revizuirea este inadmisibilă dacă faptele sau împrejurările noi conduc doar la o atenuare a răspunderii penale.

2. Săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă de către martor, expert sau interpret dacă acesta are legătură cu cauza prin care s-a pronunțat hotărârea penală defintiivă împotriva căreia se îndreaptă cererea de revizuire. Condiții : - Mărturia, expertiza sau traducerea să fi influențat soluția. Altfel

spus, dacă nu există acea mărturie mincinoasă sau acea expertiză, soluția care putea fi dată de instanța care a soluționat fondul, sau de instanța a cărei hotărâre a rămas defintivă putea să fie alta.

- Existența acestui caz de revizuire nu poate fi dovedită decât prin

mijloacele de procedură expres prevăzute de lege. Proba acestui caz se poate face printr-o hotărâre definitvă (nu doar hotărârea definitivă de condamnare, poate exista și o hotărâre de achitare în temeiul art. 10 lit. b1) ) sau prin ordonanța procurorului dacă procurorul a dispus asupra fondului cauzei. Dacă nu se poate proba acest caz, atunci proba se poate face în cursul procedurii de revizuire în fața instanței penale.

3. Existența unui înscris care să fi fost declarat fals și care a servit la pronunțarea soluției. Condiții : - Înscrisul trebuie să fi fost declarat fals;- Înscrisul declarat fals să stea la baza soluției pronunțată prin

hotărârea care a rămas defintivă;

115

- Proba acestui caz se poate face printr-o hotărâre judecătorească

defintivă sau prin ordonanța procurorului;

4. Se constată comiterea unei infracțiuni care are legatură cu cauza în care s-a dat hotărârea penală defintivă. Infracțiunea să fi fost comisă de judecător, procuror sau de persoana care a efectuat acte de cerctere penală. Acest caz se poate proba prin hotărârea judecătorească definitivă, prin ordonanța procurorului sau prin orice alt mijloc de probă în cursul procedurii de revizuire.

5. Inconciliabilitatea unor hotărâri penale defintiive dacă există două sau mai multe hotărâri penale care nu se pot concilia. Nu vorbim de autoritatea de lucru judecat, este vorba de hotărâri penale care conțin dispoziții potrivnice cu privire la anumite situații sau aspecte de fapt. Acest caz de revizuire devine incident atunci când se constată că hotărârile privesc aceeași faptă materială, dar persoane diferite, sau atunci când hotărârile privesc aceeași persoană, dar faptele materiale sunt altele, sau când hotărârile privesc fapte diferite și persoane diferite, dar nu se pot concilia.

Declanșarea revizuirii se face printr-o cerere scrisă care se adresează procurorului din cadrul parchetului de pe lângă prima instanță, adică de pe lângă instanța care a judecat cauza în fond. Cererea trebuie să conțină cazul de revizuire, temeiul de fapt din care rezultă cazul și trebuie să indice mijloacele de probă din care rezultă cazul de revizuire, hotărârea penală defintiivă și dosarul în care s-a dat aceasta. Cererea de revizuire poate fi formulată de oricare dintre părți. În cazul persoanei condamnate cererea poate fi formulată și de sotul acesteia sau de rudele apropiate atât înainte, cât și după decesul persoanei respective (revizuirea poate fi introdusă și după decesul persoanei). Dacă condamnatul decedează procesul penal în procedura revizuirii nu încetează, ci continuă, prin derogare de la principiul potrivit căruia decesul unei persoane stinge acțiunea penală. Revizuirea poate fi formulată și de procuror. De asemena, persoanele cu funcție de conducere din cadrul unităților la care se referă art. 145 CP au obligația de a informa procurorul cu privire la orice faptă și orice împrejurare care ar întemeia o cerere de revizuire. Omisiunea acestor persoane de a încunoștiința procurorul constituie infracțiune. În cazul în care titularul este chiar procurorul nu se mai întocmește o cerere, ci procurorul se sesizează din oficiu prin p-v. În acest caz revizuirea poate fi nu numai în favoarea celui condamnat, ci și în defavoarea acestuia. Termenul de introducere al termenului de revizuire : în favoarea

116

condamnatului revizuirea poate fi formulată oricând (de la momentul la care hotărârea judecătorească de condamnare a rămas definitivă, fie înainte de executare, fie în cursul executării, fie ulterior executării hotărârii definitive); în defavoarea celui condamnat, revizuirea poate fi cerută în termen de un an care curge la momente diferite în raport de cazul de revizuire invocat (Art. 398 CPP – termenele). Pentru ultimul caz de revizuire nu există nici o prevdere în legătură cu termenul, rezultând că, într-o astfel de situatie, revizuirea poate fi introdusă oricând. Profesorul zice că nici acest caz de revizuire nu este exclus de la termen atunci când este formulat în defavoarea inculpatului, pentru acest caz termenul (de un an) curgând de la data la care titularul revizuirii a luat cunoștință despre existența unor hotărâri udecătorești care nu se pot concilia. Spre deosebire de contestația în anulare, revizuirea declanșează o procedură prealabilă în fața procurorului. Astfel revizuirea se realizează în două etape distincte :

- în fața procurorului ;

Are la baza sistemul revizuirii mijlocite, adică revizuirea nu se adresează direct instanței, ci mai întâi procurorul. Procurorul din cadrul parchetului de pe lângă instanța care a judecat cauza în primă instanță deschide procedura de revizuire fie printr-o rezoluție pe care o menționează pe cerere, fie printr-un p-v atunci când procedura este inițiată de procuror din oficu. Daca procurorul constată că cererea este incompletă atunci are obligația de a-l chema pe revizuent în fața sa și de a lua măsuri pntru completarea cererii de revizuire. Dacă apreciază că sunt necesare verificări prin administrarea de probe, procuroru dispune în mod expres asupra probelor prin ordonanță. De asemenea, dacă consideră că este necesar, va proceda la ascultarea revizuentului. Procurorul poate proceda la administrarea de probe, la ascultarea de persoane și la administrarea tuturor probelor pe care acesta le apreciază ca necesare. În acest caz poate delega organul de cercetare penală, fiind aplicabile dispozițiile cuprinse în art. 217 alin. (4) CPP. În orice caz, cercetările nu pot dura mai mult de două luni, termen care curge din momentul în care procurorul a primit cererea și aceasta a fost înregistrată la parchet. La finalul cercetărilor, procurorul formulează concluzii de admitere sau de respingere a cererii de revizuire (chiar dacă procurorul formulează concluzii de respingere, acesta este totuși obligat să sesizeze instanța cu cererea de revizuire). Procurorul nu poate refuza înaintarea cererii instanței competente să judece revizuirea.

117

- în fața instanței de judecată;

Competența de judecată a cererii de revizuire revine unei singure instanțe, și anume primei instanțe (instanța care a soluționat fondul cauzei). Este un RIL - întotdeauna competența revine instanței de fond chiar dacă la data introducerii cererii a intervenit o lege care a modificat competența instanței care a souționat inițial cauza. Judecata se realizează în două etape :

de examinare în principiu; Examinarea în principiu se realizează în camera de consiliu, fără citarea părților și fără participarea procurorului. Examinarea se realizează de judecătorul desemnat pentru judecarea cauzei în primă instanță. Acest judecător nu fixează un termen de judecată, ci un termen pentru examinarea în principiu a cererii de revizuire. Privește verificarea condițiilor de formă și de fond privind examinarea cererii, se verifică dacă se invocă un caz de revizuire, temeiul de fond, vreun mijloc de probă, se verifică și probele strânse de procuror cu ocazia cercetărilor. Dacă instanța constată că nu sunt date suficiente care să justifice rejudecarea cauzei, atunci va da o sentință penală care este supusă căilor de atac prevăzute de lege.

Dacă în urma examinării instanța apreciază că din probele strânse de procuror în cursul cercetărilor rezultă date suficiente care să justifice presupunerea existenței unui caz de revizuire, instanța va da o încheiere prin care stabilește termenul de rejudecare și va dispune citarea părților. De asemenea, concomitent cu admiterea în pincipiu, instanța poate suspenda în tot sau în parte executarea hotărârii penlae defintive și poate lua măsuri preventive dacă consideră că este necesar.

Rejudecarea cauzei; Se realziează în fața primei instanțe care este competentă. Este vorba de o judecată completă de fond care se face după regulile privind judecata în prima instanță. Cu ocazia rejudecării instanța de revizuire poate readministra toate probele strânse de procuror și poate administra probe noi, precum poate reamdinistra probele

118

care au fost administrate inițial de către instanță cu ocazia judecății precedente. În cazul special în care două hotărâri nu se pot concilia, odată cu admiterea în principiu, instanța dispune reunirea cauzelor în care s-au dat hotărârile penale defintiive cu privire la care se decide că nu se pot concilia. În acest caz revizuirea este îndreptată împotriva tuturor hotărârilor care nu se pot concilia, nu doar împotriva uneia dintre ele. În urma rejudecării, instanța poate să respingă cererea, respingerea dispunându-se prin sentință penală. Prof : această sentință nu este supusă căilor de atac pentru că este o sentință în fond. În situația în care instanța apreciază că cererea trebuie admisă, dispune prin sentință admiterea cererii ca întemeiată. În acest caz soluția va fi insoțită de o soluție subsecventă prin care se va dispune asupra fondului cauzei. Pentru celelalte cazuri, cele înafară de cazul când două hotărâri nu se pot concilia, instanța poate modifica cuantumul pedepsei, poate înlocui o pedeapsă a închisorii sau poate agrava tratamentul sancționator. În cazul literelor b), c) și e) de la art. 394 CPP revizuirea este admisibilă și atunci când prin intermediul ei se urmărește agravarea sau atenuarea regimului sancționator. Revizuirea poate fi totală sau parțială. Dacă instanța admite cererea de revizuire pentru cazul în care două hotărâri definitive nu se pot concilia atunci va desfința una din hotărâri și va menține dispozițiile din hotărârea pe care instanța o apreciază că are la bază o situație de fapt conformă cu realitatea.

Proceduri de revizuire speciale : cele prevăzute la art. 4081 și 2082 CPP.

1. Revizuirea în cazul hotărârilor Curţii Europene a Drepturilor OmuluiAcest caz de revizuire a fost introdus în Codul de procedură penală prinegea

nr. 576/2004 ca efect al abrogarii vechilor dispozitii procedurale care au reglementat

119

fostul recurs in anulare. Legiuitorul a renuntat la aceasta cale de atac extraordinara, fara sa o inlocuiasca insa cu o cale de atac extraordinara corespunzatoare.

Odata cu eliminarea recursul in anulare s-a introdus in CPP revizuirea in interesul drepturilor omului (in cazul hotararilor definitive date de Curtea Europeană a Drepturilor Omului - art. 408 ind 1). Este vorba de o noua conceptie a legiuitorului, care considera ca existenta unei hotarari a Curtii Europene a Drepturilor Omului prin care se constata, in cauza penala in care s-a dat o hotarare defintiva, incalcarea unor prevederi ale Conventiei europene, reprezinta o chestiune de fapt nu una de drept. Conditiile privind exercitiul revizuirii intr-o asemenea situatie sunt diferite de cele care privesc revizuirea in sensul traditional.Astfel, in acest caz, exericitiul revizuirii presupune indeplinirea in mod cumulativ a următoarelor conditii:

- Sa existe o hotarare penala definitiva pronuntata de o instanta penala;

Aceasta conditie face ca revizuirea in interesul drepturilor omului sa faca parte din categoria cailor de atac extraordinare.

- In cauza penala in care s-a dat o hotarare defintiva sa existe o hotarare

definitiva a Curtii Europene a Drepturilor Omului prin care s-a constatat

incalcarea vreunui drept, dintre drepturile care sunt prevazute in Conventie sau

in protocoalele aditionale care fac parte din Conventie.

Conditia care se cere este ca hotărârea sa fie definitiva potrivit art. 44 din Conventie. Este definitiva hotararea data de marea camera.Deopotrivă, poate avea caracter definitiv si o hotarare a unei camere, atunci cand partea interesata a formulat o declaratie de renuntare la calea de atac a recursului adica de renuntare la retrimiterea cazului la marea camera, cu respectarea termenului de 3 luni de la pronuntarea hotararii. De asemenea, este definitiva hotararea unei camere a CEDO si atunci cand, fara a exista o declaratie de renuntare la retrimiterea cauzei, nu s-a exercitat calea de atac a recursului impotriva hotararii data de camera. In acest caz hotararea camerei ramane definitiva la data expirarii termenului de 3 luni.

- Este necesar sa se constate o incalcare grava a vreunuia din drepturile

prevazute in Conventie.

Legea nu precizeaza ce inseamna incalcare grava. In absenta unei precizari, caracterul grav al incalcarii se apreciaza in raport de influenta acesteia asupra solutiei pronuntate de instanta penala interna, ceea ce inseamna ca este necesar sa reprezinte o incalcare esentiala care sa aiba ca efect influentarea solutiei.

- Este necesar ca incalcarea dreptului prevazut de conventie sa fie actuala, ceea

ce face ca efectele acestei incalcari sa se produca la momentul la care se

formuleaza cererea de revizuire. Nu este indeplinita aceasta conditie daca la

120

momentul introduceriii cererii de revizuire au incetatat consecintele incalcarii

constatate de CEDO.

- Remedierea consecintelor incalcarii dreptului prevazut de Conventie sa fie

posibila pe calea revizuirii.

Procedura de revizuireîn aceasta situatie se declanseaza printr-o cerere. Cu toate ca legea nu prevede in mod expres, dupa parerea noastra, cererea trebuie sa fie scrisa. Ea se adreseaza ICCJ. Competenta apartine, dupa prevederile CPP, completului de 5 judecatori.

In absenta unor prevederi legale, cererea de revizuire va trebui sa contina date privind identitatea titularului precum si date privind hotararea penala definitiva a instantei interne si date privind hotararea penala definitiva a CEDO. De asemenea, la cerere se ataseaza hotararea la care se face referire in cuprinsul cererii.

Cu privire la titulari, cererea poate fi facuta de persoana a carui drept a fost incalcat sicu privire la care exista o hotarare definitiva a CEDO. Aceasta este persoana care a avut calitate de parte in procesul penal intern si, de asemenea, calitate de parte in cererea formulata la CEDO impotriva statului roman. Deopotrivă, cererea de revizuire mai poate fi formulata si de sot sau o ruda apropiata pentru condamnat, chiar si dupa moartea acestuia. Cererea poate fi formulata si de procuror.

Din continutul reglementarii rezulta ca revizuirea poate fi atat in favoarea condamnatului cat si in defavoarea acestuia.Titular al cererii nu este doar condamnatul sau inculpatul ci poate fi si partea vatamata, partea civila şi partea responsabilă civilmente.

In privinta termenului, spre deosebire de reglementarea traditionala a revizuirii, nu se face deosebire sub aspectul termenului dupa cum cererea este in favoarea sau in defavoarea condamnatului. In toate cazurile, termenul de introducere a cererii de revizuire pe temeiul existentei unei hotarari definitive a CEDO este de 1 an si curge, in actuala reglementare - dupa modificarile aduse prin legea 356/2006 - nu de la data publicarii in Monitorul Oficial a hotararii CEDO in forma tradusa in limba romana ci de la data la care hotărârea CEDO a ramas definitiva.

Partea interesata poate lua cunostinta de continutul hotărârii in orice mod. Cu toate acestea, publicarea hotararii in Monitorul Oficial reprezinta modul oficial in care persoana interesata este informata cu privire la solutia data de CEDO si de aceea credem ca,de lege ferenda, textul ar trebui reformulat in sensul de a se da posibilitate partii interesate sa formuleze cererea inainte de publicarea in Monitorul Oficial oricand, dar nu mai tarziu de 1 an de la data publicarii in Monitorul Oficial.

In ceea ce priveste procedura, avand in vedere ca revizuirea se intemeiaza pe o hotarare defintiva a unei Curti externe, au fost suprimate cele două etape preeliminare si anume etapa prealabila in fata procurorului si etapa admiterii in principiu in fata instantei. De aceea, procedura debuteaza in mod direct cu judecata in fond a cererii de revizuire.

Dupa sesizarea ICCJ, instanta va putea dispune fie din oficiu, fie la cererea

121

procurorului sau a partii interesate, suspendarea executarii hotararii penale definitive atacate. Suspendarea se impune atunci cand la data la care se judeca cererea de revizuire partea interesata se afla in executarea unei pedepse. Suspendarea are caracter judiciar, ca atare, ea trebuie dispusa, neoperand de drept.

Judecata are loc cu citarea partilor. Ea se realizeaza cu respectarea regulilor comune privind citarea.Desi textul procedural nu face nici o distinctie,procedura de citare trebuie îndeplinită cu partile interesate.De asemenea, daca partea este arestata sau in stare de detinere, chiar in alta cauza, prezenta acesteia la judecata este obligatorie. De aceea, in acest caz, dispozitia de citare este insotita si de cea de aducere.Participarea procurorului este obligatorie in toate cazurile.

Structura judecatii. Judecata se realizeaza nu dupa regulile judecatii in prima instanta, ca in cazul revizuirii obisnuite, ci după regulile de judecata ale recursului.Asa fiind, judecata nu contine in structura ei stadiul cercetarii judecatoresti. Ea se limiteaza doar la dezbateri judiciare, astfel incat, instanta are obligatia de a a acorda cuvantul mai intai procurorului cu privire la toate aspectele care privesc fondul cererii de reizuire dupa care va acorda si cuvantul partilor prezente. Acestea daca sunt prezente la judecata pot pune concluzii in fata instantei.

Dupa ascultarea procurorului si a partilor instanta va trece la deliberare si la luarea hotararii. Pentru ca legea nu contine o dispozitie particulara, sedinta de judecata este publica.

Solutionarea cererii. Solutii posibile:1. Instanta respinge cererea de revizuire. Instanta va dispune respingea

cand cererea este tardiva (cand s-a facut cu incalcarea termenului de 1 an de la

pronunţarea hotărârii definitive).

2. Instanta respinge cererea ca inadmisibila daca ea nu prezinta

conditiile de forma cerute de lege sau cererea nu se indreapta impotriva unei

hotarari penale definitive. In fine, cererea poate fi respinsa si ca nefondata.

Este nefondata cererea cand se constata ca la data cand s-a sesizat instanta au

disparut consecintele incalcarii dreptului prevazut in Conventie (ex: gratiere,

reabilitare).

3. Admite cererea cand instanta constata ca CEDO a constatat o violare

grava a unui drept al Conventiei printr-o hotarare definitivă in cauza penala in

care instanta penala a pronuntat o hotărâre penala definitiva.

In situatia in care instanta admite cererea va pronunta una din celedouă solutii care sunt subsecvente, prevazute in mod expres in aliniatul 11 din art. 4081, după cum urmează:

a. Instanta, dupa ce admite cererea, desfinteaza hotărârea penala atacata dupa

care procedeaza la rejudecarea cauzei(retine cauza) si in urma rejudecarii

inlatura consecinta produsa asupra solutiei de incalcarea a dreptului constatată

de CEDO;

122

b. Instanta, admitand cererea, desfinteaza hotararea si trimite cauza spre

rejudecare instantei care a pronuntat hotărârea penala cu privire la care CEDO

a constatat incalcarea vreunui drept prevazut de Conventie, atunci cand

instanta apreciaza ca este necesara administrarea unor probe. In acest caz

procedura de judecata este aceea a judecarii recursului dupa casare cu

trimitere. Trimiterea se realizeaza la o instanta de fond.

ICCJ se pronunta printr-o decizie care are caracter definitiv.

2. Revizuirea in cazul decizilor Curtii ConstitutionaleAceasta revizuire a fost introdusa in CPP in art. 408 2,ca urmare a abrogarii

ultimului aliniat din art. 303 CPP, prin Legea nr. 177 din 2010 prin care s-a eliminat, din motive de celeritate, suspendarea obligatorie, de drept a judecatii in cazurile in care au fost ridicare exceptii de neconstitutionalitate in fata instantei penale. Practic,prin eliminarea suspendarii, decizia prin care s-a admis o exceptie de neconstitutionalitate nu mai poate avea vreun efect asupra procesului penal atunci cand acesta s-a finalizat printr-o hotarare penala definitiva. Aceasta este solutia prin care legiuitorul a creat posibilitatea introducerii unei cereri de revizuire impotriva unei hotarari penale definitive care s-a baza pe un text de lege declarat ulterior neconstitutional printr-o decizie a Curţii Constituţionale. In acest fel legiuitorul asimileaza decizia CCR cu o chestiune de fapt, un element de fapt care justifica nu anularea ci revizuirea unei hotarari penale definitive.

Conditiile sunt diferite de cele care privesc o cerere de revizuire dupa procedura comuna. Ele sunt stricte si sunt in numar de doua:

1. Cererea de revizuire trebuie sa se indrepte impotriva unei hotarari penale

definitive. Ea demonstreaza ca ne aflam in prezenta unei cai de atac

extraordinare.

2. Solutia pronuntata sa aiba la baza o dispozitie legala care a fost ulterior

declarata neconstitutionala printr-o decizie a CCR. Aceasta conditie este

indeplinita atunci cand solutia are la baza o alta dispozitie legala decat aceea

care a fost declarata neconstitutionala, dar care nu poate fi disociata de

dispozitia legala care a fost declarata neconstitutionala. In acest caz, revizuirea

se declanseaza printr-o cerere care trebuie sa fie scrisa. Ea se adreseaza insa

instantei care a pronuntat hotararea penala definitiva,derogare de la regula

bine cunoscuta potrivit careia revizuirea este de competenta primei instante.

Cererea de revizuire poate fi introdusă de partea interesata (partea la care se refera hotărârea penala definitiva pronuntata). De asemenea este titular al revizuirii si sotul si rudele apropiate in sensul art. 149 CP pentru condamnat, chiar dupa moartea acestuia. De asemenea, este titular al cererii de revizuire si procurorul.

123

Cu privire la termen, acesta este de 3 luni din momentul publicarii deciziei in

Monitorul Oficial.

Care este natura dispozitiei legale declarate neconstitutionale? Dupa pararea

noastra, dispozitia legala trebuie sa aiba legatura cu solutia, sa reprezinte temeiul

juridic al solutiei. Poate fi o norma de drept penal sau poate fi, in egala masura, o

norma de drept penal si o norma de procedura penala. Intrucat legea nu face nici o

distinctie, dispozitia legala declarata neconstitutionala poate fi atât de drept material

cât şi de procedura.

Pe de alta parte, spre deosebire de revizuirea traditionala, revizuirea intemeiata

pe o decizie a CCR nu cunoaste etapa prealabila in fata procurorului si nu cunoaste

nici etapa de admitere in principiu in fata instantei. Ea cunoaste doar judecata directa,

in fond, in fata instantei competente care este instanta la care a ramas definitiva

hotararea.

Sub aspectul procedurii si sub aspectul solutilor, legea face trimtiere explicita la

procedura si solutiile prevazute pentru revizuirea in temeiul unei hotarari a CEDO. De

aceea, este posibila fie respingerea cererii de revizuire ca tardiva, inadmisibila sau

nefondata, fie admiterea cererii.In caz de admitere, este posibila o desfintare a

hotararii penale atacatecu retinere pentru rejudecare, urmata de modificarea solutiei in

raport de decizia CCR (ex: este vorba de neconstitutionalitatea unei norme de drept

material – se invoca exceptia de neconstitutionalitate a unui text de incriminare care

este criticat ca nu satisface exigentele legalitatii incriminarii;daca ulterior se constata

ca textul este neconstituţional, atunci instanta va admite cererea ca fiind fondata, va

desfiinţa hotărârea, va rejudeca cauza si va da o noua solutie prin inlaturarea textului

de incriminare.

In acest caz, spre deosebire de situatia revizuirii in temeiul unei hotarari CEDO,

hotararea este supusa cailor de atac prevazute de lege pentru hotararea la care se

refera cererea de revizuire. Daca este vorba de o hotarare care este supusa apelului si

recursului, atunci hotararea data de instanta de revizuire este supusa acelorasi cai de

atac.

RECURSUL cont.

Judecata rec are aceeasi struct: masuri premerg,sed de judecata si deliberarea si luarea hot.Mas premergatoare:In privinta acestora sunt aplicabile reg generale si in afara lor particularitati.

1. Intotdeauna partic proc este obligatorie

124

2. Partile se citeaza. E vb de partile care au declarat recurs si cele la care se

refera recursul

3. Citarea inculpatului retinut este insotita de dispozitia de aducere a acestuia in

instanta, deoarece fiind in stare de detinere, judec recursului nu poate avea loc

in absenta acestuia. Prezenta pers a inc detinut la recurs este obligatorie.

Exc: doar in materia rec, nu si la prima inst: in cazul mas preventive!Totodata ,in cadrul mas premergatoare in recurs presedintele complet de jud poate face un raport scris. E facultativ,nu obligatoriu. In sit in care se intocmeste un raport scris, el tb prezentat la dosarul cauzei cu cel putin 5 zile inainte de term stab pt judecata recursului.Cine intocmeste rap scris?Rap scris se intocmeste de unul din membrii completului de jud=judecator, cu exc cazului in care inst de rec e ICCJ cand rap scris se va intocmi de magistratul asistent al ICCJ.Ce tb sa contina rap scris?Mentiuni privind obiectul procesului, ment privind partile care au declarat recurs precum si faptele stabilite prin hot definitiva daca se apreciaza ca mentionarea acestora prezinta relevanta pt jud rec. Va contine si indicarea motivelor de casare, atat in ceea ce priveste lat penala cat si lat civila daca exista motive de casare care tb luate in considerare din oficiu.Pe langa aceste ment rap tb sa contina si observatii relevante privitoare la juris interna si cea a CEDO. Este interzis ca in rap scris, autorul raportului sa-si exprime opinia cu privire la solutionarea recursului. Mateut: nu intelege suprimarea doctrinei din raportul scris. ”lipsa de respect fata de o componenta importanta a dreptului” . Astfel crede ca rap scris tb sa contina si doctrina pt aplicarea corecta a dispoz legale.Sed de judecataPrezinta in general aceeasi structura, cu particularitati:Atunci cand judecarea recursului se realizeaza de ICCj este cunoscuta in plus etapa de examinare in principiu a recursului care precede judecarea propriu-zisa a acestuia.Aceasta etapa nu e cunoscuta cailor de atac ordinare. Ea este specifica sistemului de cai de atac extraordinare. Exc: doar cand inst de recurs e ICCJ e prev aceasta etapa preliminara introdusa in cpp prin lg nr 2 /2013, cu scopul de a se realiza descarcarea iccj de cauze care sunt inutile si care aglomereaza rolul acestei instante. S-a tinut seama de gradul de aglomerare a iccj care nu se deosebeste cu nimic de o instanta inferioara sub acest aspect.Examinarea in principiu se realizeaza in camera de consiliu fara citarea partilor. Nu se prevede insa care este compunerea instantei de recurs,intrucat nu exista o prevedere expresa, mateut: examin in principiu a rec de iccj: sect penala si completul de 5 jud , se realizeaza in aceeasi compunere ca inst de judecata a cauzeiSe verifica doar admisibilitatea recursului. Daca in urma verificarii se constata ca rec se indreapta impotriva unei hot pen definitive,impotriva unei inch care nu face parte

125

din categoria inch care pot fi atacate cu recurs separat,ci doar odata cu fondul,precum si impotriva unor hot penale pronuntate in recurs sau intr-o contestatie in anulare care la fel e de comp unei inst de recurs, acesta tb respins ca inadmisibil. Rec nu se va mai judeca.Judecata propriu-zisa:Cu exc hot care nu pot fi atacate cu apel ci doar cu recurs (cele mai numeroase), jud recursului nu cuprinde in structura sa o cercetare judecatoreasca, ci pp doar masuri premergatoare, dezbaterile judiciare si ultimul cuvant al inculpatului personal.Judecarea recursului se realizeaza doar pe baza lucrarilor efectuate si a materialului care a stat la baza hot atacate, precum si pe baza inscrisurilor noi depuse in fata instantei de recurs. O sg exc: in cazul ascultarii inc de catre inst de recurs care este obligatorie daca inc nu a fost ascultat de inst precedente, sau daca inst anterioare nu au pronuntat hot de condamnare. In cazul in care hot atacata cu recurs nu este susceptibila de apel,ci doar de calea de atac a recursului, recursul se comporta exact ca un apel. In acest caz, judecarea recursului poate sa contina si o cercetare judecatoreasca constand in readmin unor probe admin anterio de catre instante, sau in admin de probe noi, altele decat cele admin in un sau in faza de jud.Dezbaterile judiciare:Constau in concluziile pe care le pun proc si partile in fata inst de recurs in raport de pozitia lor procesuala.Partile in recurs poarta denumirea de recurent si intimat.Recurentul a declarat recurs, intim e pers la care se referaMai intai se acorda cuv recurentului, intimatului si procDaca printre tit recursului exista si procurorul, ordinea este: procurorul care isi sustine recursul si apoi recurentul si intimatulProcurorul si partile au dreptul la replica cu privire la chestiuni noi,rezultate din sustinerea motivelor de recurs. Uneori din oficiu,pres compl de jud acorda cuvantul in replica.âSolutionarea recursului:

1. Inst de recurs respinge recursul ca fiind tardiv sau inadmisibil.

Tardiv= s-a declarat cu incalcarea term prev de legeInadmisibil=se indreapta impotriva unei hot nesus de recurs, definitiva, rec e exercitat de o pers care nu figureaza printre titArt 385

2. Admiterea recursului:

Recursul e o cale de atac ordinara de casare. Art 385ind 15 pct2a. Inst de recurs mentine hot primei instante.

Cand inst de rec apreciaza ca apelul a fost gresit admis!! E o solutie subsecventa. Caracterul subsecvent este o consecinta a naturii juridice a rec. Daca admite rec mai intai CASEAZA hot atacata, in acest caz e hot inst de apel si dupa casare va da solutia subsecventa casarii= mentine sentinta integral

126

b. Inst de recurs achita sau inceteaza proc pen.

Achitarea sau inc proc pen e o sol subsecventa, e precedata de o decizie de casare: inst de rec admite rec, caseaza hot atacata (de condamnare). Intrucat solutia pe care o da inst de recurs este o sol diametral opusa, in mod obligatoriu,dupa casare, inst de recurs, fara a rejudeca recursul,daca constata existenta unei cauze de impiedicare apunerii in misc sau a exerc act penale=cauza de stingere a act pen va dispune dupa caz achitarea sau incetarea proc pen. Constata doar ca exista un caz de impiedicare care duce la stingerea act pen, inst de recurs va da o solutie in fondul cauzei: achita sau inceteaza proc penEx: intre apel si recurs decedeaza inc recurent sau recurat, in aceasta sit inst de recurs in mod obligatoriu caseaza hot daca e o hot de condamnare si fara sa rejudece, constatand doar cauza de stingere a act penale declara incheiat procesul

c. Inst de recurs caseaza hot atacata cu trimitere spre rejudecare.

Spre deosebire de sit anterioare, in cazurile de casare cu trim spre rejud, inst de recurs se va limita admitand rec doar la casarea hot atacate si va dispune prin decizia de casare doar trimiterea cauzei in vederea rejudecarii la inst care a pronuntat hot casata.Cand se ataca ambele hot: hot 1 inst cat si hot inst de apel, daca se constata ca ambele inst au comis eroarea de procedura care justifica o casare cu trim spre rejudecare, cauza va fi trimisa in vederea rejudecarii la prima instanta. Daca se ataca doar hot inst de apel, insa din oficiu inst de recurs constata ca aceeasi eroare a fost comisa si de 1 inst va dispune casarea cu trim spre rejud la 1 inst. In cazul in care inst de rec constata ca eroarea de proc a fost comisa doar de inst de apel va trimite cauza spre rejudecare acesteia.Ce se intampla in sit in care inst de recurs apreciaza ca e necesara admin unei probe?In toate cazurile, inst de recurs va casa hot atacata cu trim spre rejudecare la inst care a dat hotCasarea cu trim spre rejud e pos doar pt motivele de procedura=formale analizate anterior. Pct 3-6 art 385 ind 9 CPP.In sit in care motivul de casare consta in nerespect cond legale cu privire la compet dupa materie/pers a inst care a dat hot atacata, inst de recurs va trimite cauza spre rejudecare inst competente dupa materie sau dupa calitatea persoanei.

d. Inst de recurs caseaza hot atacata si procedeaza apoi la rejudecarea cauzei.

Rejudecarea nu se mai realizeaza de o inst de trim=fie cea care a pron hot atacata, fie inst competenta, ci se realizeaza chiar de inst de recurs.Putem vb de o casare cu retinere spre rejudecare de catre inst de recurs. In aceasta sit inst de recurs va procesa in 2 timpi:

1. Inst de recurs ,,admitand rec, caseaza hot atacata, se pronunta prin aceeasi

decizie cu privire la necesitatea admin de probe si fixeaza term pt admin

probelor incuviintate.

Aceasta este doar o decizie de casare, are ca efect anularea doar a hot atacate

127

2. Aceeasi inst de recurs va proceda la rejud cauzei in recurs, in acest caz, inst de

recurs devine o inst de rejudecare, ea se comporta exact ca o inst de fond.

Rejudecarea se realizeaza dupa reg privind judecata in prima instanta

In urma rejudecarii cauzei,inst de recurs va da o solutie asupra fondului cauzei: solutie de condamnare, achitare sau incetare a proc pen.Inst de recurs va da o decizie care este definitiva.Da practic 2 dec in aceeasi cauza, ambele fiind definitive: o decizie de casare si una de rezolvareIn 2 sedinte diferite!!!!! Prima: casare si fixeaza term . si a2a in urma rejudecariiLg 2/2013: inst de rec caseaza cu retinere, si judeca pe fond doar in cazurile substantiale=materiale de casare pct 12,13,14,15,16,17 ind2Inst de recurs se pronunta prin dec penala def.!!!! Intotdeauna din mom pronuntariiAre o parte introd, expunere, dispozitivP introd nu se deosebeste cu nimic de celelalte hot jud, inclusiv inch de sedintaP descriptiva, exp: tb sa contina temeiurile de fapt si cele juridice care au stat la baza hot in recursDecizia inst de recurs de casare cu trimitere spre rejudecare, in mod obligatoriu tb sa indice ultimul act pe care il considera valabil. Aceast adecizie este oblig pt inst de trimitere doar in cazul in care sit de fapt exist la mom la care s-a pron decizia de catre inst de recurs NU s-a modificat.Inst de trim are oblig sa respecte limitele stabilite de inst de casare!!!In cazul revizuirii cedo sau ccr nu se mai parcurge procedura in fata proc, ci cererea de reviz se adresea inst (complet de 5 jud pt ca nu mai exista 9),iar in celalalt caz ins care a dat decizia definitiva.Daca se trece in a2a etapa=jud cererii de reviz pe fond: 1 inst. Dar si o cale de retractareDaca in urma judecarii cererii de reviz in fond se da o sent pe fond de admitere a cererii de revizuire, aceasta sent e supusa acelorasi cai de atac: apel si recurs prev de lg pt sent initial atacata.Daca pe fond se respinge , adica in urma jud fondului nu mai poate fi supusa apelului si recursului 403Lg 2/2013: pct2 art 385 ind 9 e eliminat,nu mai e motiv de casare. Pct 1 corectat: doar daca jud s-a facut cu neresp....deci daca up s-a facut cu incalc competenteiPct6: doar daca jud s-a facut in absenta jud nu si up. Altfel la up in absenta apa,inv/inc: solutie complem de restit la procIn recurs nu se mai poate obtine o solutie complementara!!!!!! Doar in 1 inst si in apelExc: art 285 ind 6 alin3: hot nu poate fi atacata cu apel= poate da solutie complem de restit a cauzei la proc pt refacerea upRatiunea ju: scurtarea duratei procesului, si ca erorile pot fi indreptate in apel sa nu incarce inst de recurs

128

EXECUTAREA

O hot pen poate fi pusa in exec doar daca este definitiva. Hot pot ramane def chiar la prima instanta ,in apel si intotdeauna in recurs.Executarea hot pen face parte din proces,este ultima faza prin care se realizeaza scopul procesului penalMateut: nu face parte din procesul penal exec efectiva a pedepselor, poate apartine unui dr penal executional, admin, financiarApartine procedurii penale acea parte a exec care priveste modalitatile d epunere in exec a hot pen definitive precum si procedurile jurisdictionale de exec care au loc in toate sit in care pe parc exect unei hot pen intervin situatii care impun schimbari sau modificari de pedepse, ori sit care impiedica exec care poarta denumirea de incidente ivite in cursul executariiAutoritatea judiciara competenta in materia executarii hot pen este o inst de jud care poarta denumirea de instanta de executare= o inst care e desemnata sa rezolve toate cazurile care privesc punerea in executare a unei hot penale. Inst de executare este PRIMA INSTANTA cu titlu de regula generala. Pt ca s-a apreciat ca prima inst e cea care ar putea tine evidenta exec in materie penala fiind inst care a rezolvat fondul cauzei.Intr-o sg sit, cand inst e iccj, competenta de executare nu apartine acesteia, deoarece iccj nu poate fi inst de exec, ci pt hot pron de aceasta inst de exec e trib Bucuresti sau trib milit teritorialIn cadrul inst de exec este desemnat un judecator care se ocupa de punerea in exec a unei hot pen=judecator delegat cu executarea.Acest mod de reglem confera fazei de exec o natura juridica jurisdictionala. Rolul judecatorului este acela de a lua masuri de punere in exec a hot pen, iar daca const existenta unor nelamuriri sau cazuri de impiedicare la exec, are rolul de a sesiza el insusi inst de executare.Exec priveste ped princ, complem, accesoriiParticularitati la punerea in exec a ped princ a detentiunii pe viata sau a inchisorii: se realizeaza de jud delegat prin emiterea unui mandat de exec a pedepsei care se emite imd, chiar in ziua pronuntarii hot de inst de recurs in 3 exemplare. Mand de exec tb sa contina : den inst, nr dosar, toate datele de identitate ale celui condamnat 270, mentiuni privind cuantumul pedepsei,incadrarea juridica, nr hot si al dosarului, inst care a pronuntat hot si ordinul de arestare.Mandatul se semneaza de jud delegat cu exec si poarta stampila inst de executare.Cum e posibil sa se emita mandatul imediat?Distanta mare fata de inst de exec a inst de recurs: se comunica prin orice mijloc: fax,mail,curier special. Se com un extras d epe hot care contine toate datele necesare pt eliberarea mandatuluiPrincipiul care guverneaza exec e acela ca exec unei hot pen tb sa se realizeze imd, de indata, e guvernata de urgenta. In acest scop 2 exemplare se trimit org de politie in vederea exec efective. Potrivit lg politiei are printre atributii la a proceda la punerea in exec efectiva a hot pen=org de politie din circ terit in care isi are domiciliul/resedinta

129

cel condamnat.Un exemplar ramane la dosar, face dovada punerii in exec prin eliberarea mandatului.Daca org de politie nu gaseste persoana va intocmi p-v si va sesiza imd: inst de executare care a emis mandatul si inspectoratul general al politiei pt darea in urmarire generala a persoaneiDarea in urm gen in realitate nu apartine proc pen. Este de 2 feluri: interna si o urmarire internationala la nivelul UE si in afara UE. In vederea punerii in exec a mandatului se proce si la recurgerea la serv specializate de urmarire: europol si interpolDe la caract imd al exec sunt prevazute si sit derogatorii care nu justfica o exec imediata,ci dimpotriva reprezinta cazuri care fac necesara intarzierea executarii: amanarea si intreruperea exec pedepseiAmanarea exec ped: poate fi dispusa de inst de executare in urm cazuri:

1. Cand cel condamnat sufera de o boala grava constatata printr-o expertiza

medico-legala care il pune in impos de exec. Exec poate fi amanata pana in

mom in care se constata ca starea de sanatate s-a ameliorat in asa fel incat

acesta poate suporta regimul de detentie. Tb sa se constate ca ea nu ar pune in

pericol concret ordinea publica. Amanarea pe acest temei: lg 195/2009 nu

poate fi dispusa daca se stabileste ca tratamentul bolii se poate realiza intr-o

unitate spitaliceasca sub paza permananta. Con prev in art 139 ind 1

Cond: boala grava, sa il puna pe condamnat in impos de a exec ped, sa fie const prin expertiza med, b s anu poata fi trat in unit spit din cadrul admin penitenciar., sau sub paza permanenta, exec sa nu prezinte un pericol concret pt ordinea publica

2. Cand condamnata este insarcinata sau are un copil in varsta de pana la un an.

Amanarea dureaza pana la mom incetarii cauzei de amanare. E posibila daca e vb inclusiv de exec ped la locul de munca. Poate fi disp pe durata concediului legal prev de lg pt perioada de dinainte si de dupa nastere

3. Cand se constata existenta unor circ, imprej spec din care rezulta ca exec imd

a ped ar putea determina consecinte negative cu privire la cel condamnat,

familiei acestuia, desf activ condamn

Titularii amanarii: proc, cel condamnat si unitatea unde cel condamnat isi are locul de muncaPt acest din urma caz doar pt o durata de cel mult 3 luniComp apartine inst de executareProcedura in fata inst de exec e identica cu cea prev pt jud in prima inst: va da o sentinta penala supusa apelului si recursuluiPt primele 2 cazuri de amanare a exec ped, ap nu suspenda exec, e imd exec ,chiar nedefinitiva!Intreruperea exec ped poate fi ceruta doar dupa inceperea exec si este de competenta inst in a carei circ se afla locul de detentie sau unitatea unde are loc exec ped la locul

130

de munca.Motivele de intrerupere sunt identice cu cele de amanare a exec pedProcedura e identica, cu precizarea ca in sit in care e vb de intreruperi, toate intr se comunica inst de exec care va tine evidenta intrer.In materia exec, intotdeauna compet gen apartine inst de executare. Compet inst de exec e stab in toate cazurile in care nu s-a inceput executarea, in celell in care s-a inceput exec, compet nu mai apartine inst de exec ci alteia, coresp in grad cu cea de exec si e inst in a carei circ se afla sediul locului de detentie sau sediul unit unde cel condamn exec ped la locul d emunca. Nu e vb de compet alternative, ci comp sunt exclusive!Procedura este una identica cu cea prev cu jud in prima instanta: citarea partilor e oblig, daca inc e in stare de det e adus la instanta, e oblig partic proc, oblig asist jur daca cel condamnat e in stare de detentie in curs d eexec, se finaliz cu o seninta penala care e supusa cailor de atac ordinare prev de lege: doar recurs in reglem actuala. Apelul e inadmisibil!!CORECTEAZA SI MAI SUS. NU SI APEL LA AMANARE, DOAR RECURS!!!!REDUCEREA SAU INLOCUIREA PED nu prezinta particularitatiPrezinta tras particulare procedura de liberare conditionata: e de compet inst in a carei circ se afla locul de detentie,unde se exec ped inchis. Inst poate fi sesiz:

1. Prin propunerea unei comisii din penitenciar

2. Cererea celui condamnat

Lib cond,in ambele cazuri,nu poate fi analizata fara pv al comisiei penitenciarului din care rezulta cond ce tb avute in vedere pt liberare: fractiunea de ped ce tb exec si comportam celui condamnat.Inst are compet de a dispune pe baza propunerii comisiei. De regula confirma propunerea in practica.Termen maxim de reinnoire a cererii care nu poate fi mai mic de un an, fixat de instantaSentinta e supusa recursului in 10 zile de la pron/comunicare ,dupa caz.Rec declarat de proc are efect susp de execCONTESTATIA LA EXEC nu e cale de atac extraord, ci mijlocul jur prin care cel condamn se indreapta imptriva hot de condamnare. Ea e admisibila din mom in care o hot pen pen e executorie: iainte de punere in exec, in timpul sau dupa execCazurile de contestatie la exec: 461 cpp

- Exec priveste o hot pen care nu este definitiva: cand exista oblig comunicarii,

inst nu si a indeplin aceasta obligatie si trebuia: nu a partic nici la dezbateri

nici la pron de ex.

- Exec se indreapta impotriva altei pers decat cea indicata in mandatul de exec

- Sit in care se constata ca hot carea s a pus in exec are un dispozitiv care este

neclar, fiind necesare lamuriri,precum si atunci cand se constata existenta unei

impiedicari la exec: in dispozitiv in sit in care acesta e neclar si nu poate fi

inteles: se omite sa se mentioneze unitatea unde va exec ped la locul de

131

munca, comp nu mai apartine inst in a carei circ se afla unitatea ci chiar inst

care a pronuntat hot care se exec. Pt ca aceasta cunoaste cel mai bine ce a vrut

sa spuna )

- Sit care impiedica exec. Ex: intre timp s a admis o cerere de suspendare a exec

ca urmarea a form cererii de contest la exec

- Se constata ca a intervenit amnistia, gratierea sau orice alt incident intervenit

in cursul exec. Ex: jud nu a gratiat, a intervenit prescriptia exec ped. Prescr

speciala NU poate constitui motiv de cont la exec

Proce e la fel. Inst va pron o sntinta supusa doar caii de atac a rec, termenul e cel general.PROCEDURILE SPECIALE

Proc spec sunt guvernate de 2 categorii de norme in comparatie cu proc comuna1. Norme de procedura completatoare in rap cu cele comune, se adauga la

acestea.

2. Norme derogatorii sau particulare. Ele au prioritate a i reg comune se aplica si

acestor proceduri insa numai in masura in care nu exista n derogatorii

Proc spec sunt: prev in cpp si cele prev in lg specialeProc prev in cpp:

1. Urmarirea si jud infract flagrante

2. Proc in cazul infr minori

Celelalte nu prezinta partic deosebiteIn realiate, Mateut,: jud in 1 inst in caz de rec a vinovatiei este o proc speciala, simplificataProc prev de legi spec:

1. Urm si jud infr de coruptie: competenta DNA

2. Urm si jud de criminalitate organizata: DIICOT

Judecata in caz de recunoastere a vinovatiei:Este o forma de jud simplificata in 1 inst prin eliminarea din struct sed de jud a cercetarii jud, ea a fost introd in cpp in art 320 ind1 prin lg 202/2010 atat in beneficiul statului deoarece determina o economie de procedura si de timp cat si in beneficiul inculpatului care ar putea obtine o reducere de pedeapsa in cazul inchis: cu o treime a limitelor ped, iar la amenda cu o patrimeCond de admisibilitate a recurgerii la procedura de jud in caz de rec a vinov sunt stricte!Este necesar ca inc sa faca o declaratie de rec integrala a faptelor care sunt retinute in rechizitoriu, ea se poate realiza atat personal de inc in fata inst de fond cat si printr-o declaratie autentica in fata notarului public.Ea tb facuta inainte de inceperea cercetarii judecatoresti

132

Declar de recunoastere tb sa fie insotita si de o cerere expresa a inc de solicitare ca jud sa se realiz doar pe baza probelor admin in cursul up: inc renunta la aparare in fata inst de judRec pt a fi valabila tb sa nu fie impusa, sa reprez vointa inc si tb sa priveasca integralitatea faptelor descrise in rechizitoriu. De aceea, Mateut: fata de alin 2 art 320 ind1, aceasta declaratie si solicitare tb verificata nemijlocit d einstanta care are oblig de a l chema pe inc personal in fat ainst pt a fi intrebat daca solicita sa fie judecat doar pe baza probelor admin in cursul UP si daca recunoaste faptele in integralitatea lor cu aceasta ocazie inc e ascultat: ascultarea e obligatorie.Procedura speciala in acest caz cuprinde: un stadiu prealabil de dezbateri judiciare cu privire la admisibilitatea cererii inculpatului. Mateut: tb pusa in disc proc si a celorlalte parti.Inst se pron cu privire la admis cererii in urma dezbaterilor.Cererea inc tb admisa doar cand inst constata pe baza probelor admin in cursul UP ca exista fapta materiala , ca e infr si ca a fost sav de inc, dupa care inst acorda cuv proc si partilor pe fondul cauzei. Dezb jud privesc doar individ judiciara a pedMateut: nu se poate obtine in urma recunoasterii o alta solutie decat una de condamnare, de aceea, in aceasta proce e admisibil doar un sg mijloc de proba: inscrisuri in circumstantiere privind persoana inculpatului!Cu aceasta ocazie inst poate rezolva si latura civila a cauzei. Decl inc priveste doar latura penala! De aceea in lat civ pot fi admin probe. Daca inst const ca in lat civ tb admin probe in mod oblig va disjunge lat civ de lat pen.Hot pe care o poate da inst de fond e o sentinta pen doar de condamnare,insa va tine seama de limitele reduse de ped.Inst respinge cererea inc de aplicare aproc simplificate atunci cand in urma examinarii probelor admin in up inst constata ca acestea nu sunt suficiente pt a stabili daca exista fapta, daca e infractiune si daca e comisa de inc. In acest caz jud se va realiza dupa reg comune.Proc simplif este aplicabila pt orice infr cu exc infr pt care lg prevede ped detentiunii pe viata

PROCEDURA IN CAZUL INFR FLAGRANTEINFR FLAGRANTA este o infr care e descoperita chiar in mom sav ei sau imd dupa sav= infr flagr propriu-zisaMai e considerata flagr si infr a carui faptuitor este urmarit de martori oculari de pers vatamata si de strigatul public si atunci cand ulterior e desc o pers avand asupra sa instrumente sau obiecte din care rezulta pp ca a participat la sav faptei= infg cvasi-flagrantaIn ambele cazuri orice pers prezenta are dr sa il prinda pe faptuitor si sa il predea autorit judiciare competente. In vederea aplicarii proedurii spec nu e sufi ca o infr sa fie flagranta sau cvasi flagr, mai e necesar sa fie indepl 2 conditii:

133

- O conditie de gravitate: lg prevede o ped de cel putin un an si de cel mult 12

ani

- Infr sa se sav intr-un loc aglomerat

Sub aspectul procedurii: infr tb constatata de oup competent printr-un pv. Acesta are semnificatia unui act de incepere de up!!!!!! Nu mai tb rezolutie. In pv de constatare se mentioneaza si declaratia fapt si cele ale martorilor, eventual pers vatPt faza de up ,pv e unicul mijloc de probaSingurul caz de retinere obligatorie!!!!!!!Daca in 24 de ore e finalizata up, proc de rechiz pt trim in judIn sit in care nu poate fi finalizata up in 24 de ore, daca proc apreciaza ca e necesara arest prev pp jud dupa art 146CPPProc restituie dosarul ocp in vederea completarii cercetarii penale, up putand fi completata in maxim 3 zile in care tb finalizata urm iar proc tb sa dea rechiz prin care s adisp punerea in misc a act pen si trim in jud. Daca proc nu se poate incadra in acest interval de timp, proce va fi comuna.Judecata :Rechiz si dosarul se vor inainta inst compet sa judece in 1 inst care e obligata sa fiexeze term de jud in cel mult 5 zile de la primire. Partile nu se citeaza. Inc si p vat se aduc in inst prin mandat de aducere. Si martorulDaca e necesar sa se admin probe toate term de judecata acordate de inst pt admin probelor nu pot depasi o durata de cel mult 10 in care tb sa se finalizeze judecata.Pron are loc in ziua in care se desf dezbaterile jud. Poate fi amanata cu cel mult 2 zileSentinta e supusa ap si rec in t de 3 zileDaca nu se incadreaza in aceste term se va desf dupa reg comune

URM SI JUD IN CAZUL INFRACTORILOR MINORI

Urmarirea:In cazul in care i/i e minor pana la 16 ani, in mod oblig, cand se procedeaza la asc acestuia se citeaza in fata oup serv de probatiune si parintele/curatorul etcLa prezentarea mat de up citarea acestora e obligatorie. Neprez nu impiedica insa efect actelor de upReferatul de evaluare: facultativa! In faza de up: proc POATE dispune efect acestuia.In faza de jud referatul de evaluare nu e facultativ. Compet serv de probatiune din cadrul trib circ in care loc minorulIn faza d ejud, doar daca s efect referat in up, inst nu mai e obligata sa disp intocmirea unui nou referat in faza de jud ci doar daca apreciaza ca e necesar un nou referat.Sub sanct nul abs! Tb referat in faza de jud daca nu exista unul in upCompunerea inst e speciala: alcat din jud anume desemnatiSed de judecata:Este nepublica . participa un consilier din cadrul serv de probatiune, curatorul etc si alte pers pe care inst le cheama

134

Daca minorul are varsta de pana la 16 ani, dupa ascult acestuia inst poate dispune indepartarea acestuia daca apreciaza ca activit ulterioare ar putea sa produca vreo consecinta negativa cu privire la educatia minoruluiIn sit in care se judeca minori impreuna cu majori: sedinta este publica cu procedura aplicabila pt minoriCriteriul de aplicare a procedurii de jud : nu este unul procedural ci unul de dr material: mom sav faptei, daca in mom sav faptei pp infr era minor acestuia i se va aplica aceasat proce chiar daca ulterior a devenit major inainte de sesizare instantei.

135