-Curs 7-

Persoana vatamata- subiect procesual principal

Art 79 CPP persoana vatamata este persoana fizica sau juridica care a suferit o vatamare materiala, morala prin savarsirea infractiunii. In prezent,calitatea procesuala de persoana vatamata se dobandeste aproape in mod automat ,ea derivand din calitatea de victima dpdv substantial. Calitatea se dobandeste din momentul declansarii procedurii judiciare - odata cu inceperea urmaririi penale.Legea nu mai conditioneaza dobandirea acestei calitati de o manifestare de vointa. Pt a nu deveni o calitate excesiva se poate renunta conform art 81(2) CPP - daca actiunea penala se declanseaza din oficiu si avem o manifestare evidenta de vointa din partea persoanei vatamate in acest sens , trebuie adusa la cunostiinta organelor judiciare.

In cazul unei infractiuni cu plangere prealabila,ca sa renunti la calitate trebuie sa renunti la proces insusi, prin retragerea plangerii prealabile. Drepturile persoanei vatamate cu caracter general sunt reglementate in art 81(1) si avem si drepturi cu caracter special :

persoana vatamata are dreptul sa fie instiintata despre punerea in libertate a inculpatului, in cazul in care acesta va fi privat de libertate temporar prin arest provizoriu sau definitiv , prin condamnare.

dreptul de a beneficia de masuri de protectie intr un mod similar celor acordate martorilor amenintati sau vulnerabili. Pe langa continutul acestor masuri - art 113, trebuie avuta in vedere si legea 211/2004. Spre deosebire de suspect,calitatea de persoana vatamata nu este limitata la perioada anterioara punerii in miscare a actiunii penale,ci are legitimitate procesuala pe intreg parcursul procesului,cu exceptia punerii in executare.

Calitatea de persoana vatamata poate fi cumulata cu aceea de parte civila. Spre deosebire de alte calitati procesuale,calitatea de persoana vatamata nu se poate transmite nici legal,nici conventional.Prin disparitia persoanei vatamate apare un gol procesual,drepturile se sting odata cu titularul sau. Nici chiar in situatia in care actiunea penala s-a pus in miscare la plangerea prealabila,decesul acesteia nu stinge actiunea penala ,mostenitorii acesteia nu au posibilitatea sa retraga plangerea sau sa se impace cu faptuitorul.

Succesori,reprezentanti si substituiti procesuali- aceste institutii au legatura cu notiunea de participant si modul de participare in proces.

Participarea subiectilor particulari -parti,persoane vatamate si suspecti- e posibil sa nu fie efectiva dpdv personal.Desi titulari de drepturi si obligatii,acestia nu le exercita in concret si

trebuie sa fie preluate/transferate catre alti subiecti procesuali.Aceste persoane primesc in forme si conditii diferite legitimare procesuala.

1. succesori i- persoane fizice sau juridice carora li se transmit pe cale legala drepturile si obligatiile procesuale ale autorilor lor ,parti in procesul penal.Succesiunea procesuala este posibila doar in latura civila a procesului penal,unde raspunderea este patrimoniala. Raspunderea penala este personala. Premisa functionala a succesiunii este pornirea actiunii civile in procesul penal si dobandirea calitatii de parte pe latura civila a procesului.Daca aceasta calitate nu a fost dobandita nu mai vorbim de succesiune,ci de exercitarea unui drept propriu care se naste direct in patrimoniul succesorului.Succesorilor nu se transmite dreptul de reparare a prejudiciului moral.

Succesorii pot fi persoane fizice (mostenitorii din toate categoriile) sau persoane juridice ( succesori in drepturi in functie de modul in care s a transmis capacitatea/s-a incetat capacitatea - lichidatori.) Succesiunea in materie procesual penala este permisa atat pe latura activa, cat si pasiva- art 24 CPP.In prima modalitate vorbim de o modalitate voluntara,pe cand in cazul succesorilor persoanei responsabile civilmente vorbim de o introducere involuntara, fortata.

Desi inculpatul poate fi subiect pasiv si pe latura civila ,in cazul decesului sau dizolvarii, succesiunea succesorala nu opereaza.Succesiunea pe latura penala este exclusa.Prejudiciul va mai putea fi reparat doar la instanta civila.

2. reprezentantii

Reprezentarea- activitatea prin care o persoana ,adica reprezentantul participa in procesul penal si efectueaza acte de procedura in numele si pe seama altei persoane ,reprezentatul . Reprezentantul are doar o legitimare procesuala ,neavand legitimare cauzala,neexercitand drepturi si obligatii in nume propriu.Reprezentantul actioneaza intotdeauna in baza unei imputerniciri conferite legal sau conventional. La nivel procesual, diferenta intre cele doua forme consta in aceea ca reprezentantul legal poate efectua in general toate actele de procedura pe care legea i le recunoaste reprezentatului.Reprezentantul conventional ,mai ales daca este remunerat legea instituie cerinta mandatului special pt actele de dispozitie importante si raspunde pt modul in care si-a exercitat drepturile procesuale/daca ramane in pasivitate.

Reprezentarea este distincta de asistenta juridica chiar daca in concret cele doua pot fi asigurate de aceeasi persoana.Spre deosebire de avocat, reprezentantul nu are nici dreptul sa puna concluzii , nici sa acorde asistenta juridica. Regula pe baza careia este reglementata reprezentarea – regula permisivitatii art 96. Exceptii - cand prezenta partii este obligatorie potrivit legii sau apreciata ca fiind necesara de organul judiciar - ex art 324.

Pe considerente de operativitate si NCPP reglementeaza institutia reprezentarii colective. Ea opereaza daca sunt indeplinite cumulativ conditiile:

a.pluralitate de persoane vatamate sau parti civile [ art 20(6) si art 85(3)]

b.identitate de interese intre acestea

Modalitatea in care opereaza reprezentarea colectiva este diferita:

-voluntar prin acordul tuturor( poate fi orice persoana)

-in mod fortat ,cand nu-si desemneaza un reprezentant ,organul judiciar le poate desemna unul din oficiu,insa numai din randul avocatilor din oficiu prin ordonanta presedintiala sau incheiere.

Consecinta procesuala- daca se numeste un reprezentant comun pe care eu nu-l doresc si aduc la cunostiinta, nu mai opereaza prezumtia de opozabilitate astfel nu mai pot cere vreun beneficiu, de ex nu poate spune ca nu am stiut de termen.

Mai trebuie avute in vedere cateva situatii speciale- reprezentare necesara sau fortata:

*in procedura speciala de tragere la raspundere penala a persoanei juridice – daca cel care are calitatea de reprezentant potrivit actului constitutiv face si obiectul procedurilor judiciare pt raspunderea persoanei fizice, persoana juridica trebuie sa si desemneze un alt reprezentant,altfel i se numeste unul din oficiu din randul practicienilor in insolventa- nu este administrator judiciar.

*comisia rogatorie: daca inculpatul este arestat la Bucuresti si eu dispun audierea unui martor la Cluj, inculpatul va beneficia de reprezentare la Cluj.

3.Substituitii procesuali -subiectii carora li s a transmis un drept procesual,dar il exercita in interesul altora. Acestia nu devin parti in proces si nu sunt tinuti pt modul in care isi exercita drepturile.Legitimarea procesuala pe care o primesc acestia nu este generala,ci specifica si functioneaza doar in limitele oferite de lege.

Avocatul si asistenta juridica in procesul penal

Prin asistenta juridica intelegem apararea de specialitate acordata partilor si subiectilor procesuali in procesul penal.Asistenta juridica este o aparare cu caracter tehnic,prin urmare este acordata doar de persoane specializate,cu pregatire juridica temeinica.Prin intermediul avocatului se asigura o egalitate juridica intre acuzare si aparare( egalitate de arme in procesul

penal). Asistenta juridica este, de regula facultativa , in sensul ca partile si subiectii procesuali se pot apara in principiu si singuri.Ai dreptul,nu obligatia la un avocat.Organele judiciare au in plus si obligatia sa tina cont din oficiu de aspectele favorabile pt suspect/inculpat.

In anumite cazuri,asistenta juridica este obligatorie - neasistarea inculpatului,suspectului sau partilor in acest caz este sanctionata cu nulitatea absoluta ,de regula. .

Avocatul este persoana care ofera asistenta juridica si reprezinta partile in procesul penal .Avocatul nu este parte in proces,ci un subiect procesual important , exercitand pe langa drepturile partii asistate si drepturi proprii .Calitatea procesuala de avocat nu trebuie confundata cu cea substantiala. Caliattea substantiala o precede in mod obligatoriu pe cea procesuala . Calitatea substantiala se dobandeste in conditiile legii 51 si ale Statutul profesiei de avocat. Dupa dobandirea acestei calitati substantiale,calitatea procesuala intr un proces penal concret se dobandeste ca urmare a alegerii avocatului prin incheierea unui contract de asistenta juridica sau prin desemnare in cazul avocatului din oficiu.

Aceasta calitate procesuala este desemnata tot prin denumirea de avocat ,care a inlocuit-o pe cea de aparator.

RIL 207/2007- acordarea unei asistente juridice de catre o persoana care nu a dobandit calitatea de avocat echivaleaza cu lipsa de aparare.

In ambele cazuri(alegerea avocatului/desemnarea din oficiu) , calitatea de avocat este justificata material/ dovedita printr o imputernicire avocatiala semnata in primul caz de catre client si in al doilea caz de catre Barou. NCPP reglementeaza si niste incompatibilitati procesuale ale avocatului in art 88(2).

Secretul profesional al avocatului este absolut art 306(6). Existenta unei incompatibilitati procesuale presupune si posibilitatea remedierii acesteia de catre un organ judiciar. Incompatibilitatile in care se regaseste un avocat sunt in acelasi timp si abateri disciplinare grave.

Art 3(2) din legea 51 prevede ca asistenta juridica se acorda in fata organelor judiciare doar de un avocat,daca legea nu prevede altfel.Exista cel putin exceptional situatii in care asistenta juridica este acordata si de altcineva:

- art 10 din legea 303/2004;

- un consilier juridic pt autoritati publice si locale ;alte instutii de dreptul public sau privat in temeiul legii 514/2003.

Asistenta juridica a suspectului sau inculpatului

Suspectul sau inculpatul are dreptul/posibilitatea sa fie asistat de unul/mai multi avocati. Acest drept functioneaza pt activitatea desfasurata in fata organelor de urmarire penala si a celor jurisdictionale.

Art 89(1) asistenta juridica este asigurata cand cel putin unul din avocati este prezent. Persoana retinuta/arestata are in plus si dreptul de a lua contact cu avocatul,asigurandu-i-se confidentialitatea convorbirilor.Acest contact se realizeaza in cadrul grefelor pe care cel arestat/retinut le are la locul unde executa masura si pt care avocatul nu are nevoie de programare prealabila. Nu exista un numar limitat al vizitelor in cazul avocatului, asa cum se intampla in cazul contactului cu familia. Confidentialitatea priveste si convorbirile din cadrul sedintelor de judecata.

Art 90 asistenta juridica obligatorie. In tot cursul procesului penal ,indiferent de etapa, asistenta juridica a suspectului sau inculpatului este obligatorie daca:

-suspectul/inculpatul este minor

-suspectul /inculpatul are libertatea afectata

-suspectul/inculpatul nu si-ar putea face singur apararea( orice mijloc de proba)

-in alte cazuri prevazute de lege ex la solutionarea propunerii de arestare preventiva, in procedura comuna la executare, daca persoana este detinuta.

In cursul procesului penal ,cand asistenta juridica este obligatorie, legea prevede inlocuirea avocatului ales cu cel desemnat din oficiu in caz de absenta nejustificata, neasigurare a substituirii sau refuzul nejustificat de aparare art 91(2). Avocatul din oficiu in acest caz primeste si timpul necesar pt o aparare efectiva - nu poate fi mai mic de trei zile.

Alegerea avocatului este una absoluta in sensul ca in absenta existentei unuia din aceste cazuri, organul judiciar nu poate inlocui avocatul ales de suspect/inculpat.

Drepturile avocatului suspectului/inculpatului

-in cursul UP

1. sa asiste la efectuarea oricarui act de urmarire

2. sa participe la audierea oricarei persoane de catre judecatorul de drepturi si libertati

3. sa formuleze plangeri,cereri si memorii

Nu are dreptul de la punctul 1 in cazul metodelor speciale de supraveghere la cercetare si in cazul perchezitiei corporale sau a vehiculelor in cazul infractiunilor flagrante.Acest drept este o posibilitate-devine efectiv prin formularea unei cereri.

- camera preliminara si judecata

1. sa consulte actele dosarului

2. sa asiste pe inculpat

3. sa exercite drepturile procesuale ale inculpatului : sa formuleze plangeri ,cereri,memorii , exceptii si obiectiuni.In cursul judecatii asistenta acordata de avocat se manifesta prin dreptul acestuia de a pune concluzii,care particularizeaza avocatul.

Prin concluzii,avocatul sustine juridic interesele si pozitia procesuala a suspectului /inculpatului .In procesul penal ,concluziile imbraca de obicei forma orala si ating apogeul in momentul dezbaterilor pe fond.

4. timpul si inlesnirile necesare pt pregatirea apararii. Pt neindeplinirea obligatiei de asistenta juridica,avocatul poate fi sanctionat prin acordarea unei amenzi.Baroul trebuie instiintat de indata.