Tanase Raluca-MihaelaGrupa B, An II, MTC, FR

PROCEDURA FALIMENTULUI

1. Notiunea de faliment

Prin procedura falimentului se înţelege dizolvarea şi lichidarea în cazul persoanelor juridice şi lichidarea averii în cazul persoanelor fizice.

Procedura de insolventa concursuala, colectiva si egalitara care se aplica debitorului in vederea lichidarii averii acestuia pentru acoperirea pasivului fiind urmata de radierea debitorului din Registrul in care a fost inmatriculat1.

Potrivit art. 107 din Legea nr. 85/2006, intrarea in faliment are loc in cazurile urmatoare:

debitorul si-a declarat intentia de reorganizare, dar nu a propus un plan de reorganizare, ori planul propus nu a fost acceptat si confirmat si nicio alta prersoana indreptatita nu a propus un plan de reorganizare sau niciunul dintre planurile propuse nu a fost acceptat sau confirmat;

nu au fost indeplinite obligatiile de plata si celelalte sarcini asumate.Judecatorul-sindic pronunta o sentinta sau, dupa caz, o incheiere prin care se

decide intrarea in faliment. Prin aceeasi hotarare de intrare in faliment, judecatorul-sindic va pronunta dizolvarea societatii debitoare dispunand:

ridicarea dreptului de administrare al debitorului; desemnarea unui lichidator, provizoriu, in cazul procedurii generale, stabilirea

atributiilor si a remuneratiei acestuia; in cazul procedurii simplificate, confirmarea, in calitate de lichidator a

administratorului judiciar; termenul maxim de predare a gestiunii averii de la debitor/administrator catre

lichidator, in cazul procedurii generale; intocmirea si predarea catre lichidator in termen de zele zile a unei liste

cuprinzand numele si adresele creditorilor si toate creantele acestora la data intrarii in faliment;

notificarea intrarii in faliment; termenele pentru declararea creantelor nascute dupa deschiderea procedurii,

precum si termenele de declarare a creantelor nascute in perioada de observatie.

2. Notificarea intrarii debitorului in procedura falimentului

Lichidatorul va notifica intrarea debitorului in procedura falimentului in conditiile prevazute de lege pentru procedura generala sau pentru procedura simplificata.

In cazul procedurii generale, lichidatorul va trimite o notificare tuturor creditorilor mentionati in lista depusa de debitor sau de administratorul judiciar,

1 Birchall Ana

1

debitorului si Oficiului registrului comertului sau, dupa caz, registrul societatilor agricole, pentru efectuarea mentiunii. Notoficarea va cuprinde mentiunile prevazute de lege: Art. 62 din Legea nr. 85/2006:

a) termenul limita de depunere, de catre creditori, a opozitiilor la sentinta de deschidere a procedurii, pronuntata caurmare a cererii formulate de debitor, in conditiile art. 32 alin. (1), precum si termenul de solutionare a opozitiilor, care nuva depasi 10 zile de la data expirarii termenului de depunere a acestora;

b) termenul-limita pentru inregistrarea cererii de admitere a creantelor asupra averii debitorului, care va fi de maximum45 de zile de la deschiderea procedurii, precum si cerintele pentru ca o creanta inregistrata sa fie considerata valabila;

c) termenul de verificare a creantelor, de intocmire, afisare si comunicare a tabelului preliminar de creante, care nu vadepasi 20 de zile pentru procedura generala sau, respectiv, 10 zile, in cazul procedurii simplificate, de la expirarea termenului prevazut la lit. b);.

d) termenul de definitivare a tabelului creantelor, care nu va depasi 15 zile in cazul procedurii generale si al celei simplificate, de la expirarea termenului corespunzator fiecarei proceduri, prevazut la lit. c);

e) locul, data si ora primei sedinte a adunarii generale a creditorilor, care va avea loc in maximum 5 zile de la expirareatermenului prevazut la lit. c).

In cazul procedurii simplificate notificarile vor fi trimise si intocmite in aceleasi conditii ca si in cazul procedurii generale, cu particularitatea ca , daca pana la intrarea in faliment debitorul si-a continuat activitatea, lichidatorul va notifica creditorilor intrarea in faliment, avand prioritate creantele nascute in perioada de observatie, pentru a intocmi tabelul suplimentar.

Tabelul suplimenatar cuprinde toate creantele nascute dupa data deschiderii procedurii generale si pana la data inceperii procedurii falimentului, creantele verificate si acceptate.

Impotriva creantelor inscrise in tabelul suplimentar se pot formula contestatii, iar dupa solutionarea lor se va intocmi tabelul definitiv consolidat al creantelor.

Practic, potrivit legii, pe parcursul derularii procedurii insolventei se intocmesc trei tabele de creante: tabelul preliminar, tabelul definitiv si tabelul definitiv consolidat.

3. Efectuarea lichidarii

In aplicarea procedurii de lichidare se vor urmari doua principii:- rapiditatea operatiunilor;- lichidarea bunurilor cat mai avantajos, pentru a fi satisfacute creantele

creditorilor.Lichidarea bunurilor va fi efectuata de lichidator, sub controlul judecatorului-

sindic.Bunurile vor putea fi vandute:

- in bloc, ca un ansamblu in stare de functionare;- individual.

Bunurile se vand prin negociere directa sau prin licitatie publica. In cazul bunurilor imobile, vanzarea se face prin negociere directa si se vor indeplini formalitatile

2

prevazute de lege. Valorile mobiliare vor fi vandute in conditiile Legii nr. 297/2004 privind piata de capital.

Sumele rezultate din vanzari vor fi depuse la o unitate a unei societati bancare, in costul averii debitorului, pentru a fi distribuite creditorilor.

Creditorii care beneficiaza de ipoteci sau de alte garantii reale vor fi satisfacuti din sumele de bani obtinute din vanzarea bunurilor afectate de garantii. Legiuitorul prevede ca noutate faptul ca creditorii au dreptul sa primeasca suma datorata la care se adauga dobanzile, majorarile si penalitatile, precum si cheltuielile facute. Daca din sumele obtinute prin vanzare nu pot fi acoperite creantele garantate, pentru diferenta de incasat creditorii vor deveni creditori chirografari, intrand in concurs cu ceilalti creditori chirografari (ale caror creante nu sunt garantate printr-o garantie speciala).

Exemplu: Societatea comerciala „X” este supusa procedurii falimentului. Societatea comerciala are 5 creditori, dintre care unul, „Y”, si-a asigurat creanta printr-un gaj asupra a doua automobile din patrimoniul debitorului sau. In urma scoaterii la vanzare a automobilelor s-a obtinut suma de 20 de milioane lei, insuficienta pentru acoperirea integrala a creantei „Y”, de 30 milioane lei. Pentru restul de 10 milioane lei, creditorul „Y” intra in concurs cu ceilalti 4 creditori ai debitorului falimentar, ale caror creante nu au fost garantate printr-o garantie speciala.

4. Distribuirea sumelor realizate in urma lichidarii

Potrivit art. 122, la fiecare trei luni, calculate de la data inceperii lichidarii, lichidatorul va prezenta comitetului creditorilor un raport asupra fondurilor obtinute din lichidare si din incasarea de creante, precum si un plan de distribuire intre creditori.

Judecatorul-sindic poate prelungi cu cel mult o luna termenul pentru prezentarea raportului si a planului de distributie, care vor fi depuse la grefa tribunalului si notificate creditorilor.

Creantele vor fi platite in urmatoarele ordine:- taxele, timbrele si orice alte cheltuieli aferente procedurii, inclusiv

pentru conservarea si administrarea bunurilor din averea debitorului, precum si plata retrinutiilor persoanelor angajate pentru realizarea procedurii insolventei;

- creante izvorand din raporturi de munca, pe cel mult 6 luni anterioare deschierii procedurii;

- creantele reprezentand creditele, cu dobanzile si cheltuielile aferente, acordate de institutii de credit dupa deschiderea procedurii, precum si creantele ce rezulta din continuitatea activitatii debitorului;

- creantele bugetare;- creantele reprezentand sumele datorate de catre debitor unor terti in

baza unor obligatii de intretinere, alocatii pentru minori sau de plata a unor sume periodice destinate asigurarii mijloacelor de existenta;

- creante reprezentand sumele stabilite de judecatorul-sindic pentru intretinerea debitorului si a familiei sale, daca aceasta este persoana fizica;

- creante reprezentand credite bancare cu cheltuieli si dobanzile aferente celor rezultate din livrari de produse, prestari de servicii sau alte lucrari, precum si din chirii;

- alte creante chirografare.

3

5. Inchiderea procedurii

Lichidatorul este obligat sa intocmeasca un raport final al lichidarii si sa-l prezinte judecatorului-sindic, impreuna cu bilantul general. Aceste documente vor fi comunicate creditorilor si debitorului si se vor afisa la usa tribunalului. Orice obiectie privitoare la acestea se va formula in termen de 5 zile inainte de data convocarii.

Judecatorul-sindic va examina raportul final, inclusiv obiectiile facute de creditori, urmand sa-l aprobe sau sa-l respinga. Raportul intocmit de lichidator va fi aprobat de judecatorul-sindic printr-o sedinta, daca au fost formulate asemenea obiectiuni saolutionate, sau printr-o incheiere , daca nu au fost formulate asemenea obiectiuni.

Lichidarea va fi considerata inchisa cand judecatorul-sindic aproba raportul final si cand toate fondurile au fost distribuite creditorilor, iar cele ramase au fost depuse la banca.

6. Efectele hotararii de inchidere a procedurii

Inchiderea procedurii produce efecte atat cu privire la persoanele care au participat in cadrul procedurii, cat si cu privire la debitor.

Efectele hotararii de inchiedere a procedurii fata de debitor. In principiu, debitorul este descarcat de obligatiile pe care le avea inainte de inregistrarea cererilor introductive, sub rezerva de a nu fi gasit vinovat de bancruta frauduloasa sau de plati ori transferuri frauduloase (art. 136). Cu toate acestea, debitorul va fi descarcat de obligatii daca vor fi platite in cadrul procedurii. Aceste dispozitii nu se aplica debitorilor care un ultimii 5 ani au mai fost supusi acestei proceduri si au beneficiat de aceste dispozitii „ Prin inchiderea procedurii de faliment, debitorul persoana fizica va fi descarcat de obligatiile pe care le avea inainte de intrarea in faliment, insa sub rezerva de a nu fi gasit vinovat de bancruta frauduloasa sau de plati ori transferuri frauduloase; in astfel de situatii, el va fi descarcat de obligatii numai in masura in care acestea au fost platite in cadrul procedurii”2.

7. Precizari speciale cu privire la inchiderea procedurii

In mod firesc, procedura insolventei se poate inchide in orice stadiu al procesului, daca debitorul a achitat in intregime creantele creditorilor3.

Totodata, procedura se incheie in urmatoarele cazuri:- nu exista bunuri in averea debitorului care sa poata fi scoase la vanzare

pe calea executarii silite pentru a fi indestulati creditorii ( se poate incheia si in cazul cand in patrimoniul debitorului exista bunuri, dar neidentificate in fapt);

- bunurile existente in averea debitorului nu sunt suficiente pentru acoperirea cheltuielilor administrative;

- acoperirea creantelor mai inainte de lichidarea tuturor bunurilor din averea debitorului;

- niciun creditor nu a inregistrat vreo declaratie de creante;- indeplinirea planului de reorganizare;

2 Art. 137 alin.1 din Legea nr. 85/20063 Tribunalul Bucuresti, sentinta nr. 3946/1997, Culegere de practica judiciara

4

- realizarea creantelor creditorilor in urma lichidarii averii debitorului prin faliment.

Notificarea inchiderii procedurii. Judecatorul-sindic va notifica sentinta de inchidere a procedurii tuturor creditorilor, asociatilor/actionarilor, Directiei teritoriale a finantelor publice si Oficiului registrului comertului si, dupa caz, Registrului societatilor agricole, pentru efectuarea mentiunilor.

8. Speta

(Legea 64/1995 a fost abrogata prin Legea 85/2006, dar speta prezentata isi pastreaza actualitatea).

Actiunea in pretentii formulata, prin lichidatorul judiciar, de banca aflata in faliment, in calitate de creditor, este de competenta instantei in a carei circumscriptie se afla sediul principal al debitorului bancii, potrivit art. 5 C. proc. civ., nefiind aplicabile dispozitiile speciale privind competenta teritoriala exclusiva a tribunalului pentru solutionarea cererilor in materia reorganizarii judiciare si a falimentului.

I.C.C.J., Sectia comerciala, decizia nr. 1592 din 13 martie 2003

Reclamanta B.I.R., prin lichidator, a chemat in judecata pe parata C.N. a C.F.R., Regionala C.F.R. Galati, pentru a fi obligata sa-i plateasca suma reprezentand contravaloarea investitiilor realizate de reclamant , pentru amenajarea unor spatii ocupate in prezent de parata, cu 35% indicele de inflatie, precum si recunoasterea unui drept de retentie, pana la plata sumei solicitate.

Judecatoria Galati, prin sentinta civila nr. 1912 din 22 februarie 2002, a declinat competenta de solutionare a cauzei in favoarea Tribunalului Galati, Sectia comerciala, in temeiul art. 2 lit. a) C. proc. civ. Prin sentinta civila nr. 2217 din 16 septembrie 2002, Tribunalul Galati a declinat la randul sau competenta de solutionare a pricinii in favoarea Tribunalului Bucuresti, judecator sindic, cu motivarea ca reclamanta B.I.R., sucursala Galati, se afla in procedura de faliment, potrivit art. 6 din Legea nr. 64/1995 si ca atare, conform art. 7 din legea precizata şi art. 12 alin. (2) din Legea nr. 83/1998, privind procedura falimentului bancilor, competenta de solutionare a unor astfel de litigii revine tribunalului in a carei circumscriptie se afla sediul debitorului.

Instanta a retinut ca aceste prevederi legale se aplica si actiunilor introduse de administratorul sau lichidatorul judiciar (in speta) impotriva unei parti care are calitatea de debitor fata de cel aflat in reorganizare judiciara sau in faliment, plecand de la considerentul ca, in aceste circumstante, se poate realiza o judecata mai buna in ceea ce priveste administrarea probelor.

La randul sau, Tribunalul Bucuresti, Sectia a VII-a comerciala, prin sentinta civila nr. 8 din 7 ianuarie 2003, a declinat competenta de solutionare a cauzei in favoare Tribunalului Galati, sectia comerciala. Prin urmare, intre cele doua instante s-a ivit un conflict negativ de competenta in legatura cu solutionarea pricinii determinand trimiterea cauzei Curtii Supreme de Justitie, in vederea pronuntarii unui regulator de competenta.

Tribunalul Bucuresti, prin judecatorul sindic, a retinut ca, desi reclamanta B.I.R. se afla in procedura de faliment, isi are sediul principal in Bucuresti, si aceasta situatie nu justifica, fata de obiectul cererii (actiune in pretentii), aplicarea in cauza a dispozitiilor art. 16 C. proc. civ., privind competenta exclusiva a tribunalului in

5

jurisdictia caruia se afla sediul principal al debitorului, respectiv a Tribunalului Bucuresti, judecator sindic.

Examinand cauza, Curtea Suprema de Justitie, Sectia comerciala, a retinut ca reclamanta B.I.R., sucursala zonala Galati, banca in faliment, a chemat in judecata, prin lichidator SC R.V.A. SA, pe parata C.N. a C.F.R., Regionala Galati, cerand sa fie obligata la plata contravalorii lucrarilor de investitii si la recunoasterea, pana la achitarea acestei sume, a unui drept de retentie asupra spatiilor ocupate de parata.

Or, actiunea promovata de reclamanta este o actiune in pretentii si aceasta urmeaza a fi solutionata dupa regulile din dreptul comun referitoare la competenta, art. 5 C. proc. civ., iar nu dupa regulile prevazute de art. 16 C. proc. civ., potrivit carora cererile in materia reorganizarii judiciare si a falimentului sunt de competenta exclusiva a tribunalului in circumscriptia caruia se afla sediul principal al debitorului.

Ca urmare, chiar daca actiunea a fost promovata de lichidatorul reclamantei, competenta materiala a solutionarii cauzei revine Tribunalului GalaTi, Sectia comerciala, intrucat nu toate cererile introduse de administratorul sau lichidatorul judiciar cad sub incidenta dispozitiilor Legii nr. 64/1995, pentru a atrage competenta exclusiva de solutionare a cauzei de instanta prevazuta in art. 16 C. proc. civ. Mai mult, s-a constatat ca reclamanta a promovat actiunea in calitate de creditor al sumelor datorate de parata, ceea ce inlatura incidenta in cauza atat a dispozitiilor art. 6 din Legea nr. 64/1995, care stabilesc ca toate procedurile prevazute de aceasta lege sunt de competenta exclusiva a tribunalului in circumscriptia caruia se afla sediul debitorului, precum si a prevederilor art. 16 C. proc. civ., care se refera la sediul principal al debitorului, iar nu al creditorului.

Ca atare, în temeiul art. 22 alin. (3) C. proc. civ., s-a stabilit competenta de solutionare a litigiului dintre reclamanta aflata in faliment, prin lichidator, si parata, in favoarea Tribunalului Galati.

9. Concluzii

Falimentul este o procedura de incetare a unei societati comerciale care se aplica comerciantilor care nu mai pot face fata datoriilor lor comerciale.

Procedura de lichidare presupune constituirea unei Adunari a Creditorilor, care este convocata si prezidata, de cate ori este nevoie, de catre administratorul judiciar, sau dupa caz, de catre lichidator, daca legea, sau judecatorul sindic, nu dispune altfel.

Totodata, asociatii/ actionarii firmei aflate in lichidare pot desemna, pe cheltuiala lor, un administrator special, care sa participe la procedura falimentului si sa le reprezinte interesele.

6

BIBLIOGRAFIE

1. Smaranda Angheni – Drept comercial – Editura C.H.Beck, Bucuresti, 2008;

2. Ana Birchall - Procedura Insolvenţei, Reorganizare Judiciară şi Procedura Falimentului - Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2007;

3. Gheorghe Negura - Societatile comerciale aflate in insolventa – Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2009;

4. Florin Ciutacu – Culegere de practica juriciara – Editura Themis Cart, Bucuresti, 2003;

5. Codul de procedura civila;6. Legea nr. 85/2006 cu privire la procedura insolventei.

7

Cuprins

1. Notiunea de faliment..................................................................................................1

2. Notificarea intrarii debitorului in procedura falimentului..........................................1

3. Efectuarea lichidarii...................................................................................................2

4. Distribuirea sumelor realizate in urma lichidarii.......................................................3

5. Inchiderea procedurii.................................................................................................4

6. Efectele hotararii de inchidere a procedurii...............................................................4

7. Precizari speciale cu privire la inchiderea procedurii................................................4

8. Speta...........................................................................................................................5

9. Concluzii....................................................................................................................6

BIBLIOGRAFIE............................................................................................................7

8