Problematica urbanistică a dezvoltării frontului la apă urban în … · 2012. 7. 31. ·...

Teză de doctorat - Rezumat | Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” București | 2012 Problematica urbanistică a dezvoltării frontului la apă urban în orașul-port contemporan.

Un suport teoretic privind abordarea sistemului urban Brăila - Galați

Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” București

Teză de doctorat - Rezumat

Problematica urbanistică a dezvoltării frontului la apă urbanîn orașul-port contemporan

Un suport teoretic privind sistemul urban Brăila - Galați

București, Martie 2012

Autor: Drd. Arh. Dragoș Horia BuhociuConducător științific: Prof. Univ. Dr. Arh. Mariana Eftenie

Autor : Drd. Arh. Dragoș Horia Buhociu, Conducător științific : Prof. Univ. Dr. Arh. Mariana Eftenie p.1



Cuprins

Argument

Cuvinte cheie

Capitolul I. Definirea studiului de cercetare

I.1. Elemente generale ale studiuluiI.1.1. Definiții generaleI.1.1.1. Definirea portului și a zonelor portuare, ca părți ale orașului-portI.1.1.2. Definirea frontului la apă urbanI.1.2. Identificarea din punct de vedere conceptual a elementelor studiuluiI.1.2.1. Delimitarea obiectului studiuluiI.1.2.2. Scopul, metodologia și organizarea studiuluiI.1.2.3. Oportunitatea studiului

I.2. Situarea în cadrul dezbaterii actualeI.2.1. Modele teoretice curenteI.2.1.1. Manifestări și publicații teoreticeI.2.1.2. Paradigme teoretice fundamentaleI.2.2. Inițiative și actori internaționaliI.2.2.1. Organizații instituționale publiceI.2.2.2. Asociații și grupuri de lucru private

I.3. Concluzii

I.4. Bibliografie

Capitolul II. - Evoluția contemporană a frontului la apă urban

II.1. Dinamica istorică a oraşelor-portII.1.1. Relația istorică apă-oraș-teritoriuII.1.1.1. Dezvoltarea în timp a oraşelor-portII.1.1.2. Tipuri de zone portuare în orașul-portII.1.1.3. Relația orașelor-port cu zonele adiacenteII.1.2. Evoluția în timp a fronturilor la apă urbaneII.1.2.1. Legătura oraș-port/ zonă portuară/ front la apă urbanII.1.2.2. Moduri de utilizare a frontului la apă urban

II.2. Contextul general contemporanII.2.1. Sistemul de transport postbelicII.2.1.1. Dezvoltarea transporturilorII.2.1.2. Containerul și procesul de transport containerizat II.2.1.3. Lanțul inter-modal de transport și distribuțieII.2.2. Paradigme politico-economice actualeII.2.2.1. Echilibrul globalII.2.2.2. Orașul antreprenorial/ neoliberalismul

II.3. Fronturile la apă urbane contemporaneII.3.1. Degradarea fronturilor la apă în anii 1960II.3.1.1. Abandonarea zonelor portuare tradiționale II.3.1.2. Deconectarea de orașul-port a frontului la apăII.3.2. Noua dezvoltare a fronturilor la apă urbaneII.3.2.1. Cicluri de dezvoltare succesiva postbelicăII.3.2.2. Atitudini ale administrației în privința utilizării frontului la apă

II.4. Evoluție contemporană aplicată: analiză Fisherman's Wharf (San Francisco) și Central Waterfront (Vancouver)




II.5. Concluzii

II.6. Bibliografie

Capitolul III. Elemente de planificare strategică a frontului la apă urban

III.1. Elementele dezvoltării fronturilor la apă urbaneIII.1.1. Evaluarea situației existenteIII.1.2. Direcții majoreIII.1.2.1. ScopuriIII.1.2.2. TemeIII.1.2.3. OrganizareIII.1.3. Definirea obiectivelor strategice

III.2. Actori și forte principaleIII.2.1. Roluri și interese generaleIII.2.1.1. Relaționarea intereselor actorilor III.2.1.2. Actori din sectorul public și privat III.2.2. Evoluția actorilorIII.2.2.1. Diminuarea activităților tradiționaleIII.2.2.2. Noua economie legată de apă

III.3. Structuri de implementareIII.3.1. Înființarea de organisme coordonatoareIII.3.1.1. Evoluția agențiilor publiceIII.3.1.2. Modele organizaționaleIII.3.1.3. Tipuri de agenții publiceIII.3.2. Parteneriatul Public-PrivatIII.3.2.1. Definire și caracteristiciIII.3.2.2. Beneficii specifice partenerilorIII.3.2.3. Modalități de implementare

III.4. Aplicarea practică a strategieiIII.4.1. Implementarea la nivel localIII.4.1.1. Schimbarea modului de acțiuneIII.4.1.2. Autonomia localăIII.4.2. Comisiile de lucruIII.4.2.1. Implicarea directă a activiștilorIII.4.2.2. Evoluția competențelor și intereselor comisiilor

III.5. Protecția patrimoniului natural și culturalIII.5.1. Patrimoniul natural al fronturilor la apă urbaneIII.5.1.1. Managementul de mediu al fronturilor la apăIII.5.1.2. Ecosisteme pe frontul la apă urbanIII.5.2. Patrimoniul cultural al fronturilor la apă urbaneIII.5.2.1. Evaluarea patrimoniului culturalIII.5.2.2. Studiul topografiei inițialeIII.5.2.3. Interesul studiului arheologic

III.6. Problematica dimensiunii socialeIII.6.1. Planificarea orientată către oameniIII.6.1.1. Importanța dimensiunii socialeIII.6.1.2. Impactul social al dezvoltării fronturilor la apăIII.6.2. Implicarea socială directăIII.6.2.1. Conștientizarea publiculuiIII.6.2.2. Participarea activă a publicului

III.7. Planificare strategică aplicată: analiză Kop van Zuid, City Ports (Rotterdam) și Het Eilandje (Antwerp)

III.8. Concluzii




III.9. Bibliografie

Capitolul I V. Planificarea frontului la apă urban în sistemul urban Brăila - Galați

IV.1. Scurt istoric al zonelor portuare în Brăila și Galați

IV.2. Prevederi relevante pentru planificarea frontului la apă urbanIV.2.1. Cadrul european - Strategia Uniunii Europene pentru regiunea Dunării IV.2.2. Documentații de planificare naționale și regionaleIV.2.3. Documentații de planificare județene și municipale, BrăilaIV.2.4. Documentații de planificare județene și municipale, GalațiIV.2.5. Sinteza prevederilor relevante pentru frontul la apă urbanIV.2.6. Prevederi de reținut în planificarea frontului la apă urban

IV.3. Amplasamente privind dezvoltarea frontului la apă urban în sistemul urban Brăila - Galați

IV.3.1. Definire generică a amplasamentelorIV.3.2. Analize SWOT ale amplasamentelorIV.3.3. Fronturile la apă de pe malul drept al Dunării IV.3.4. Ierarhizarea amplasamentelor și posibilități de dezvoltare

IV.4. Propuneri de planificare strategicăIV.4.1. Actorii și interesele implicateIV.4.1.1. Alegerea actorilor relevanțiIV.4.1.2. Actori din sectorul publicIV.4.1.3. Actori din sectorul privatIV.4.1.4. MediatoriIV.4.2. Schemă de planificare strategică pe termen scurtIV.4.3. Teme generale majore în implementarea strategieiIV.4.3.1. Acordul asupra unui amplasament de lucruIV.4.3.2. Stabilirea instituției manager de proiectIV.4.3.3. Alegerea consultantului independent și elaborarea strategiei generaleIV.4.3.4. Alegerea consultanților sectoriali și elaborarea strategiilor sectorialeIV.4.3.5. Urmărirea implementării și ajustarea punctuală a strategiei

IV.5. ConcluziiIV.6. Bibliografie

Capitolul V. Concluzii

V.1. Concluzii privind problematica frontului la apă urban la nivel internaționalV.1.1. Încadrarea frontului la apă urban în orașul-portV.1.2. Paradigma schimbărilor postbelice ale frontului la apă urbanV.1.3. Dezvoltarea frontului la apă urban prin planificare strategică

V.2. Concluzii privind problematica frontului la apă urban la nivelul sistemului urban Brăila - GalațiV.2.1. Situația actuală a frontului la apă urbanV.2.2. Dezvoltarea viitoare a frontului la apă urban

V.3. Modele posibile de dezvoltare în viitor pentru frontul la apă urban

Anexe

Bibliografie generală

Listă de ilustrații




Argument

Sunt arhitect, urbanist și admir apa. Cercetarea de față reprezintă finalul unui studiu continuu de câțiva ani, dar interesul meu personal pentru problematica urbanistică a relației orașului cu apa a evoluat constant în timp, acoperind mai mult de două decenii. Începuturile și persistența acestui interes au fost desigur legate de apropierea cotidiană a apei, mai ales a Dunării, în Brăila și Galațiul anilor 1980 și 1990.

Debutând cu publicarea primului articol despre paradigma apei în orașul-port contemporan (Galați, 2002), am experimentat locuirea pe frontul la apă urban (Ecole Nationale Supérieure d'Architecture de Marseille 2003), proiectarea frontului la apă urban (Edward. D. Stone & Associates, Fort Lauderdale 2005) și aprofundarea studiului frontului la apă urban concretizată în disertația de absolvire a Universității de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu, București 2006.

Lucrarea de doctorat cu tema Problematica urbanistică a dezvoltării frontului la apă urban în orașul-port contemporan. Un suport teoretic privind abordarea sistemului urban Brăila-Galați, s-a înscris în continuitatea și constanța acestui fir roșu. Cele peste 15.000 de pagini citite; călătoriile de studiu; nenumăratele discuții cu arhitecți, urbaniști, dezvoltatori, politicieni; corespondența cu profesioniști din Europa și America; s-au distilat de-a lungul timpului pentru a genera produsul actual.

Cu toate că în dezbaterea globală despre dezvoltarea urbană și teritorială atât fronturile la apă urbane, cât și orașele-port contemporane, sunt subiecte curente, este pentru prima dată când dezvoltarea frontului la apă urban beneficiază de un studiu științific de amploare în limba română. Îmi doresc o evoluție permanentă, pe acest fundament, a cercetării mele viitoare în problematica frontului la apă urban.

Cuvinte cheie

Oraş-port, Front la apă urban, Dezvoltare urbană, Planificare urbană, Politici publice, Economie urbană, Patrimoniu natural, Patrimoniu cultural, Dimensiune socială




Capitolul I. - Definirea studiului de cercetare

I.1.1.1. Definirea portului și a zonelor portuare, ca părți ale orașului-port

Termenul port derivă din latinul portus, care înseamnă poartă. Porturile sunt zone de interfață între doua tipuri de domenii de transport de marfă sau pasageri - domeniul terestru și domeniul maritim. Porturile s-au dezvoltat legate direct de apă, motiv pentru care, din punct de vedere istoric, cea mai importantă caracteristică a lor este accesul facil la un corp de apă navigabil (canal, râu, lac, mare, ocean). De-a lungul timpului, porturile s-au dezvoltat continuu pentru a oferi servicii specifice pentru nave (dane, docuri, canale, reparații etc.) și servicii specifice pentru mărfuri (depozitare, acces la alte sisteme de distribuție etc.)

Pentru problematica studiului curent, se consideră că localizarea specifică a portului propriu-zis, în orașul-port, este explicită în zonele portuare. Zonele portuare au fost prin tradiție componente esențiale ale orașelor-port și s-au dezvoltat de obicei în imediata apropiere a centrului orașului, concentrând funcțiunile economice și de transport. Orașele-port sunt, prin intermediul zonelor portuare, componente esențiale ale oricărui lanț de distribuție (local, regional sau global), ca puncte de convergență ale sistemelor de transport terestru și maritim, care îi definesc zona de influență în teritoriu.

I.1.1.2. Definirea frontului la apă urban

Fronturile la apă urbane sunt acele porțiuni ale orașului-port care comunică fizic, în mod direct, cu apa, formând o interfață între sistemul local antropic (orașul-port) și sistemele naturale acvatice (canal, râu, lac, mare sau ocean) din vecinătatea imediată. Delimitarea geografică este diferită în fiecare caz, pentru că frontul la apă cuprinde zone din toate cele trei forme de organizare spațială (uscat, țărm și apă) în proporție variabilă, în funcție de topografia terenului, de funcțiunea urbană dominată și de percepția apei în accepțiunea locală colectivă.

Frontul la apă urban nu reprezintă o limită între două sisteme, ci o suprafață de teren, un teritoriu al orașului-port aflat în contact cu un corp de apă major; din acest punct de vedere, studiul prezent definește frontul la apă urban ca un subsistem al orașului-port. Într-o exemplificare simplificată, pur geometrică, se consideră că frontul la apă urban este o fâșie de teren de-a lungul apei, definită prin lungime și lățime. În acest sens, lungimea frontului la apă urban este chiar lungimea corpului de apă la contactul direct cu orașul-port, iar lățimea (sau adâncimea) frontului la apă urban reprezintă nivelul de penetrație în orașul-port, exprimat de influența apei. Deși lățimea variază, se consideră că limita către orașul-port a frontului la apă urban este dată de limita de vizibilitate directă a apei.

În sensul cercetării din lucrarea de față, frontul la apă urban (urban waterfront) este o noțiune de origine anglo-saxonă, care delimitează în principiu porțiunea de teren urban de la marginea unei ape. Deși apariția pe harta cercetării a acestei noțiuni este datorată experimentelor urbane reușite din America de Nord, există numeroase alte echipe de studiu importante la nivel global. Pentru a expune modul în care frontul la apă (urban) este recunoscut în comunitatea planificatorilor urbani, s-au selectat mai jos câteva definiții care oferă o imagine relevantă asupra acestuia.

Longman DictionaryWaterfront: the part of a town or an area of land next to the sea, a river etc. (parte a unui oraș sau porţiune a unui teren lângă mare, râu etc)

Oxford DictionaryWaterfront: a part of a town that borders the sea or a lake or river (parte a unui oraș care mărgineşte un lac sau râu)

Webster DictionaryWaterfront: land, land with buildings, or a section of a town fronting or abutting on a body of water; First known use of Waterfront: 1766 (pământ, teren cu clădiri, sau parte a unui oraș care mărginește un corp de apa; Prima mențiune a cuvântului: 1766)

Wikipedia/ WiktionaryWaterfront: the land alongside a body of water, the dockland district of a town (terenul/ pământul de-a lungul unui corp de apă, zona/ cartierul docurilor dintr-un oraș)




În alte limbi europene, noțiunea se traduce astfel:

RO: front la apă FR: front de mer (front la mare) ES: zona ribereña (zonă riverană) DE: Hafengebiet (front spre port) IT: fronte del porto, litorale (front la port, litoral)NE: havengebied, waterkant (front de port, marginea apei) PT: orla marítima, zona portuária (faleză, zonă portuară)

Dezvoltarea/ redezvoltarea frontului la apă (waterfront development/ waterfront redevelopment) denumește generic un tip de mare operațiune urbană, planificată și implementată inițial în SUA începând cu anii 1960-1970 și în Europa începând cu anii 1970-1980, care urmărește în final restructurarea urbană a frontului la apă. Dată fiind complexitatea problematicii, dezvoltarea frontului la apă urban nu are în sensul prezentului studiu o definiție precisă, ci intră sub incidența unui câmp complex de utilizări care se schimbă periodic, între care: reînnoirea urbană, regenerarea urbană și remodelarea urbană.

I.1.2.1. Delimitarea obiectului studiului

Demersul de cercetare are ca scop extragerea, prin analiza aplicată, a elementelor care definesc dezvoltarea fronturilor la apă urbane în orașul port contemporan. Pentru a stabili cu exactitate întinderea lucrării de cercetare, este necesară identificarea clară a obiectului studiului (fronturile la apă urbane), prin:

− alegerea orașelor-port− alegerea perioadei istorice− alegerea fronturilor la apă urbane

În acest scop s-au stabilit o serie de criterii de lucru (geografice, temporale și urbanistice) descrise mai jos, care filtrează masa inițială de studiu pentru obținerea în final a obiectului studiului (fronturile la apă urbane).

Baza de date inițială - BDIOrașe-port prezente în top 120 mondial trafic marfă (statistică 2009)

Criterii geografice (UNDE ?)Criteriul G1: Orașe-port localizate în Europa/ AmericaCriteriul G2: Orașe-port cu zone portuare funcționale cel puțin din sec. XIXCriteriul G3: Orașe-port situate pe fluvii/ canale, în hinterlandul locului de vărsare a acestora în mare/ oceanCriteriul G4: Orașe-port cu arie metropolitană de minim 500.000 locuitoriCriteriul G5: Orașe-port cu interes manifest/ fizic în problematica frontului la apă urban

Criterii temporale (CÂND ?)Criteriul T1: După 1960

Criterii urbanistice (CE ?)Criteriul U1: Fronturi la apă urbane localizate în zone portuare tradiționaleCriteriul U2: Fronturi la apă urbane modificate prin intervenții din categoria marilor operațiuni urbaneCriteriul U3: Fronturi la apă urbane modificate prin intervenții de tip 3x5 (minim 5 ha, minim 5 mld. eur/ usd, minim 5 ani)

Orașele-port selecționate în urma aplicării celor cinci criterii geografice sunt: Rotterdam, Hamburg, Antwerp, New York, Barcelona, Vancouver, San Francisco, Buenos Aires, Göteborg, Londra. Fronturile la apă urbane din aceste oraşe-port, care îndeplinesc, pe lângă criteriile G1-G5, și criteriile T1, U1, U2, U3, formează obiectul de studiu.

Kop van Zuid, City Ports, Kop van Feijenoord - Rotterdam (Olanda)HafenCity - Hamburg (Germania) Het Eilandje - Antwerp (Belgia) Manhattan Waterfront (generic) - New York (SUA)




Porta Vell - Barcelona (Spania) Central Waterfront - Vancouver (Canada) Fisherman's Wharf, Northeastern Waterfront, Southern Waterfront - San Francisco (SUA)Puerto Madero, La Boca - Buenos Aires (Argentina)Östra Kvillebäcken, Backaplan - Göteborg (Suedia)Canary Wharf (generic London Docklands) - Londra (Marea Britanie)

Există posibilitatea ca, în funcție de anumite diferențe ale statisticilor pentru criteriile geografice, sau pentru tipologii semnificative, să mai fie studiate suplimentar fronturi la apă în: Amsterdam, Bilbao, Genova, Marsilia, Oslo, Toronto, Tampa, San Diego.

I.1.2.2. Scopul, metodologia și organizarea studiului

Scopul studiului se ramifică pe patru paliere, care urmăresc, toate, dezvoltarea contemporană a frontului la apă urban:

− analiza problematicii teoretice a fronturilor la apă urbane, la nivel global− analiza problematicii practice a fronturilor la apă urbane, la nivel global− expertiza acumulată în domeniul planificării fronturilor la apă urbane− sinteza situației actuale a frontului la apă urban în sistemul urban Brăila - Galați și propuneri de temă-program pentru

viitor

La final, pe lângă o înțelegere clară a tuturor conceptelor teoretice și practice asociate fronturilor la apă urbane și a posibilității plasării lor în diverse tipuri de succesiuni, se vor sintetiza contextul legislativ al documentațiilor de planificare, forțele publice și private și posibilitățile strategice de dezvoltare în domeniu, printr-o temă-program adresată autorităților publice din sistemul urban Brăila - Galați.

Metodologia de studiu presupune urmărirea în paralel a unui set de obiective, de mai multe tipuri:− formularea conceptelor teoretice de lucru, prin raportare la literatura de specialitate din perioada 1980-2010− extragerea din exemplele practice realizate deja, alese după criteriile menționate anterior, a practicilor de continuitate

și a celor specific locale − enunțarea și urmărirea unei succesiuni de elemente specifice planificării unei mari operațiuni urbane

Organizarea generală a studiului propune analiza experienței metodologice și operaționale acumulate de orașele-port în perioada contemporană pentru a gestiona problematica frontului la apă urban, în succesiunea următoare:

− situare generală a cercetării− evoluție istorică − planificare urbană strategică− situație actuală în sistemul urban Brăila - Galați

Mai mult decât felul în care un curent de moment (politic, economic, organizațional, stilistic etc.) influențează dezvoltarea urbană în general și frontul la apă urban în particular, vom studia modul în care sectorul public, împreună cu cel privat, au cooperat pentru aplicarea posibilităților existente de planificare urbană pentru dezvoltarea fronturilor la apă.

Bibliografia este atât separată pe capitole, cât și prezentată in extenso la finalul studiului. În listarea bibliografică, lucrările sunt împărțite în: Cărți editate exclusiv în afara României, Cărți editate în România, Articole apărute în afara României, Disertații/ Teze/ Prezentări conferințe, Documentații de planificare urbană și teritorială, Resurse Internet. Organizarea bibliografiei este cronologică, prima lucrare listată fiind cea mai nou apărută.

Sistemul de citate este organizat pentru a face cât mai lizibil studiul. Citatele sunt inserate direct în text, în sistem internațional anglo-saxon (varianta editurii Routledge) și, în conformitate cu normele internaționale, nu depășesc 3-4 rânduri.

Sistemul de note de subsol se referă la:− explicații suplimentare ale autorului cu privire la concepte discutate în studiu− traduceri în limba română ale unor sintagme internaționale folosite în studiu− trimiteri directe la paginile de internet ale diverselor organizații




I.1.2.3. Oportunitatea studiului

Restructurarea oraşelor-port contemporane pornind de la apă nu este un proces nou, fronturile la apă fiind de secole centre de polarizare a transformărilor urbane. Motivația actuală a acestor transformări a fost că zonele de la marginea apei au decăzut semnificativ în anii 1950-1970. Pentru a contracara această tendință, în perioada contemporană s-au pus în mișcare procese economice, politice și biofizice pentru a le readuce la viață, de această dată cu activități contemporane. În oraşe-port din lumea întreagă au fost implementate proiecte de dezvoltare a fronturilor la apă urbane, pentru crearea de comunități urbane viabile, cu economii durabile, care să poată concura cu șanse reale în lumea globalizată.

Problematica internațională a fronturilor la apă urbane din orașul-port contemporan a fost dezbătută pe larg, la nivel global, în ultimii 20 de ani, iar literatura de specialitate este deja consolidată, mai ales în ceea ce privește exemple din orașe-port de renume. Totuși, se observă în continuare existența unei producții consistente și constante atât de studii teoretice cât și profesionale în toată lumea, ceea ce arată că subiectul este departe de a fi epuizat. În același timp, transformările rapide și profunde ale orașelor-port, mai ales ascensiunea și dinamismul celor asiatice, schimbă permanent dinamica fronturilor la apă urbane.

Problematica națională a fronturilor la apă urbane din orașul-port contemporan, în special cea din sistemul urban Brăila - Galați reprezintă un subiect de maximă actualitate, datorită avansului recent al documentațiilor de planificare privind realizarea sa practică. Cu toate acestea, nu trebuie neglijată lipsa de interes a locuitorilor zonei, demonstrată de-a lungul timpului, ca și faptul că actualele demersuri ale autorităților au un caracter discontinuu. În aceste condiții, este vitală folosirea consecventă a unui suport teoretic care să fundamenteze pe baze științifice demersurile de planificare urbană și teritorială privind frontul la apă urban, ca element strategic de coeziune, în dezvoltarea sistemului urban Brăila - Galați.

Noutatea studiului este dată de trei elemente distincte:− la nivel național, este primul studiu comprehensiv apărut în limba română care tratează problematica teoretică a

dezvoltării fronturilor la apă urbane în orașul-port contemporan din perspectivă actuală− la nivel național, este primul studiu comprehensiv apărut în limba română care tratează problematica practică a

dezvoltării fronturilor la apă urbane în orașul-port contemporan din perspectivă actuală− la nivel național, este primul studiu care tratează problematica planificării frontului la apă urban în sistemul urban

Brăila - Galați și propune în același timp o temă-program pentru autoritățile publice

I.2.1.1. Manifestări și publicații teoretice

De la începutul restructurării economice a oraşelor-port la mijlocul anilor 1970, au început să apară lucrări de ilustrare și analiză a fenomenului dezvoltării fronturilor la apă, cu o cadență regulată, totalizând circa 15-20 cărți și articole. Acestea au variat între cercetări clasice, academice, care austudiat critic contextul politic, social și economic ce a dat naștere acestui tip de proiecte, cele mai importante fiind: Hoyle 1988, Malone 1996, Kokot 2008, Brown 2009, Desfor 2011a și volume de prezentare de tip album, masiv ilustrate, cu scurte articole descriptive scrise de dezvoltatori, urbaniști și politicieni, cele mai importante fiind: Brutomesso 1993, Breen 1996, Marshall 2001, Urban Land Institute 2004.

Aceste texte fundamentale de dată recentă, în special cele publicate în anii 1990 și devenite deja clasice, sunt citate în mod intensiv de cercetătorii din toată lumea. Se observă ca, exceptând parțial câteva lucrări, toate aparțin teritoriului de gândire anglo-saxon, lucru explicabil prin faptul că majoritatea proiectelor discutate sunt realizate în spatii geografice aflate în aria de influență și în spațiul de idei al limbii engleze. În ultimii ani, schimbările masive în economia globala și creșterea nivelului de expertiză al dezvoltatorilor, urbaniștilor și arhitecților au dus la apariția unui interes încontinuă creștere față de problematica dezvoltării fronturilor la apă urbane, sesizat în numeroase studii și articole pe această temă.




Concluzii

V.1.1. Încadrarea frontului la apă urban în orașul-port

Procesul de definire a termenilor prezentat la debutul lucrării încadrează corect limitele studiului, oferind în același timp o grilă în care se poate parcurge cercetarea prezentă. În acest fel sunt enumerate elementele teoretice ale fundamentale problematicii fronturilor la apă urbane în orașul-port contemporan, ca și noțiuni generice despre orașe-port, zone portuare și fronturi la apă, în legătură cu modul de cercetare și tema aleasă. Procedeul de filtrare în funcție de un triplu set de criterii asumate de la început are avantajul de a controla felul de raportare la studiu, ca și conexiunile sale bibliografice. Selecția fronturilor la apă urbane care fac obiectul studiului, prin filtrarea bazei de date, marchează categoriile tipologice pentru studiu în ansamblul său. Filtrarea nu este nici rigidă și nici definitivă, putând fi modificată pentru diverse exemple de interes.

La nivel internațional, se observă că analiza situației existente listează cele două moduri de raportare la subiect - teoretice și practice - în legătură cu fronturile la apă urbane. Pe palierul teoretic, există o multitudine de studii de înalt nivel, majoritatea anglo-saxone. Un interes susținut se observă și în privința asociațiilor de studiu, în sensul organizării de întâlniri și diseminării rezultatelor acestora. Pe palierul practic este activ un număr semnificativ de organizații publice și private, care schimbă cu regularitate informații de actualitate. Unele dintre acestea își folosesc expertiza și oferă consultanță în diverse proiecte de dezvoltare a frontului la apă urban sau au ca scop declarat multiplicarea know how -ului specific către specialiști și către publicul larg.

V.1.2. Paradigma schimbărilor postbelice ale frontului la apă urban

Conexiunea directă a orașelor port cu apa a fost elementul principal care a impulsionat dezvoltarea istorică a fronturilor la apă urbane în Europa și America. Modelele evolutive cuprind, în succesiune istorică, etapele principale de transformare fizică și simbolică a frontului la apă urban. De-a lungul timpului, orașele-port s-au aflat într-o relație de simbioză cu fronturile lor la apă, care aveau de obicei un rol economic proeminent, funcțiunile adăpostite de frontul la apă urban fiind definitorii pentru orașul-port. Contextul politic și cel economic sunt de mare importanță în înțelegerea corectă a evoluției permanente a fronturilor la apă urbane. La nivel economic, sistemul de containerizare și distribuție inter-modală au determinat abandonarea în anii 1960 a fronturilor la apă tradiționale și deplasarea activităților pe situri noi din hinterlandul orașului-port. La nivel politico-administrativ, cele două elemente definitorii actuale, globalizarea și orașul antreprenorial (de inspirație neoliberală) evidențiază modul în care competiția mondială între orașe-port pentru atragerea de resurse este deschisă și acerbă.

În perioada contemporană postbelică fronturile la apă urbane au evoluat pentru a deveni o categorie urbană distinctă în structura urbană complexă a orașului-port actual. Caracterizate definitoriu prin relația directă și concretă din punct de vedere fizic a orașului cu un corp semnificativ de apă, zonele portuare au fost apoi neglijate tip de câteva decenii, pentru alte amplasamente care ofereau avantaje suplimentare.

Fronturile la apă urbane sunt la momentul actual încadrate într-o tipologie care a fost deja așezată în prima linie a strategiilor de dezvoltare urbană, în același timp suscitând interesul manifest al actorilor și forțelor implicate în procesele complexe de dezvoltare a orașelor-port. Ele sunt de asemenea un teren fertil pentru experimentarea unor noi concepte privind dezvoltarea urbană și, din acest punct de vedere, apar drept spații paradigmatice pentru planificarea urbană.

V.1.3. Dezvoltarea frontului la apă urban prin planificare strategică

Cu toate că oraşul-port impune condiționări majore asupra planificării și dezvoltării a fronturilor la apă urbane, zonele portuare sunt în mod tradițional gazda unui ansamblu semnificativ de actori publici și privați, reprezentanți ai forțelor locale, regionale și globale, care sunt implicați în diverse activități urbane. În perioada actuală dominația economică a paradigmei containerizării a modelat aceste forțe, prin modificarea radicală a fronturilor la apă urbane, care a răspuns nevoii de tipuri diferite de spații pentru noi funcțiuni urbane, diferite de cele tradițional maritime.

Actorii care desfășoară aceste activități au deseori interese și moduri de acțiune confuze sau contradictorii, de aceea planificarea frontului la apă urban include controversele, tensiunile și ambițiile derivate din aceste procese. Este




posibil ca în anumite proiecte de dezvoltare urbană să apară tensiuni interne, datorate în aceeași măsură dependenței fronturilor la apă de economia locală, cât și apartenenței lor directe la competiția între orașe-port la nivel global.

În ceea ce privește planificarea fronturilor la apă urbane, acesta are ca misiune înglobarea tradițiilor și reflectarea oportunităților, prin proiecte publice și private, cu scopul de a genera creșterea calității urbane a orașului-port, dar și a zonelor adiacente și a teritoriului. Frontul la apă generează reacții complexe, fiind atât subiect cât și obiect al dorinței de dezvoltare urbană, uneori în afara jurisdicției unei autorități publice clar definite. De aceea, ele necesită un tip de planificare etapizată, proiect cu proiect, aparent haotică, în căutarea rolului de emblemă a oraşului-port.

Strategia de protejare a patrimoniului natural, care se bazează pe conceptul fundamental al dezvoltării durabile, se concentrează pe felul în care modificarea fizică a frontului la apă urban are sau nu un impact semnificativ asupra mediului. Modul practic de implementare este constituit de planurile de management integrat de mediu. Acestea au ca scop protejarea ecosistemele existente, pentru dezvoltarea echilibrată a frontului la apă urban. Strategia de protejare a patrimoniului cultural, atât material cât și imaterial este fundamentală în dezvoltarea frontului la apă urban, prin elementele sale fizice și simbolice datorate unui trecut comun. Este necesară o analiză completă, pe lângă cea a patrimoniului construit vizibil care se află în zona de studiu, și a patrimoniului ascuns, arheologic sau submarin, existent în zonele portuare adiacente ale orașului-port.

Implicarea activă a publicului, de-a lungul planificării proiectelor de dezvoltare a frontului la apă urban este un factor important pentru a asigura succesul operațiunilor. Procesul de implicare este rezultatul creșterii conștientizării publice, obținută cu ajutorul aplicării de proceduri de informare, consultare și participare. Implicarea publicului este necesară nu numai pentru desfășurarea și finalizarea corectă a planificării și dezvoltării urbane, ci și pentru aprecierea pozitivă de către utilizatori, pentru a se evita eventualitatea respingerii de către public a noii structuri urbane, în special a noului front la apă urban.

V.2.1. Situația actuală a frontului la apă urban

Cele două orașe-port studiate, Brăila și Galați, sunt confruntate în perioada actuală cu o criză semnificativă de identitate urbană. Din punct de vedere istoric ele au fost întemeiate ca orașe-port și și-au continuat în acest fel existența cu succes pentru mai multe secole, ca locații de interfață comercială ale României. În perioada postbelică, funcțiunile portuare care le-au justificat existența s-au diminuat însă constant și continuu, ajungând acum aproape de dispariție.

Situația prezentată are mai multe cauze: − evoluția rapidă și decisivă a containerizării, precum și schimbările în tehnologia portuară− darea în folosință în anii 1980 a canalului Dunăre - Marea Neagră, element care scurtează traseul Dunării de la

Cernavodă la Constanța− investițiile importante și constante în infrastructura zonelor portuare din Constanța− diminuarea până aproape de dispariție a traficului de marfă pe porțiunea românească a Dunării, după evenimentele din

Serbia/ Kosovo în anii 1990

Frontul la apă urban din municipiul Brăila are o utilizare aproape exclusiv industrială. Continuarea până în prezent a activităților portuare din vechea zonă a docurilor, coroborată cu extinderea orașului, a dus în partea central-nordică la apariția unei bariere industriale între oraș și Dunăre. Frontul la Dunăre care unește cele două orașe aparține administrativ județului Brăila și este relativ liber, oferind o mare deschidere spre apă, cu posibilități multiple de planificare și dezvoltare. Frontul la apă urban din municipiul Galați are o utilizare mixtă, industrială și de agrement. Partea industrială este relativ intens folosită, dar tendința este de descreștere a activităților de gen , de aceea este posibil ca în perioada actuală să putem deja dezbate viitorul Galațiului ca oraș post-industrial. Partea de agrement - faleza, foarte cunoscută și iubită de locuitori, este în stare semi-degradată și, ca zonă protejată, nu poate fi modificată în nici un fel prin dezvoltare urbană.

V.2.2. Dezvoltarea viitoare a frontului la apă urban

În acest context, o posibilitate istorică de revitalizare a economiilor locale și, de asemenea, de revenire a ambelor orașe printre municipiile importante, eventual capitală a uneia din regiunile de dezvoltare ale României din posibila viitoare reorganizare teritorială (șansă acum irosită în favoarea Constanței), este ca cele două orașe să evolueze




dincolo de animozitățile istorice și de a lucra împreună în proiecte proiecte comune, între care dezvoltarea urbană integrată.

Planificarea și dezvoltarea unei porțiuni semnificative a frontului la apă urban, agreată și asumată real de cele două orașe, cu un amplasament ales de comun acord, poate fi una din soluțiile de depășire a acestei situații limită. Cu ajutorul experienței acumulate pe plan internațional, se poate estima că o mare operațiune urbană pe termen lung va oferi celor două orașe posibilitatea generării de suficiente elemente pozitive pentru a depăși criza actuală. Cheia dezvoltării actuale a frontului la apă urban în sistemul urban Brăila - Galați este reprezentată indiscutabil de cooperarea tuturor actorilor urbani pentru a demara operațiunile de planificare urbană, între care esențiale sunt în primul rând:

− acordul asupra alegerii unui amplasament de dezvoltare− acordul asupra creării unei instituții de tip agenție de dezvoltare

În scopul elaborării și apoi implementării strategiilor de dezvoltare a frontului la apă urban este necesară inițial crearea unei structuri de lucru performante. O strategie generală eficace poate cuprinde, în evoluție gradată, mai multe etape cheie: Scop, Motivație, Analiză resurse, Obiective strategice, Politici publice, Programe și Proiecte, Analiză rezultate, Concluzii și Follow-up. Strategia generală este defalcată pe trei paliere, strategii pe termen scurt, mediu și lung, care se dezvoltă apoi în mod structurat.

Amplasamentul ales poate aparține actualului teritoriu administrativ al Brăilei, al Galațiului sau al unei noi structuri administrative. Dacă autoritățile publice decid să conlucreze, dezvoltarea frontului la apă urban va aduce cu certitudine beneficii ambelor comunități, indiferent de localizarea sa geografică. Dacă însă dezvoltarea este asumată doar de una din părți, este posibil ca implementarea să nu ajungă la masa critică de suport necesară și, în consecință, să reușească doar parțial sau mai probabil să eșueze. V.3. Modele posibile de dezvoltare în viitor pentru frontul la apă urban

Evidența faptului că dezvoltarea frontului la apă urban progresează ne-linear (în salturi) și că deseori mărește inechitățile sociale sugerează scepticism privind sensul modern al dezvoltării urbane, în sensul în care acesta implică necondiționat îmbunătățiri față de trecut. Paradigmele politice moderne, mai ales neoliberalismul, nu sunt un panaceu universal, pentru că își au originea în era industrială timpurie, care acum aparține etapei incipiente a dezvoltării frontului la apă urban.

De aceea, este important să trecem dincolo de discursul public al actorilor implicați, pentru analiza datelor obiective ale operațiunilor urbane actuale, în comparație cu cele trecute. Contextul și resursele s-au schimbat radical de la începutul crizei globale din 2007/ 2008, atât în Europa cât și în America, iar dezvoltarea urbană la inițiativă exclusiv privată este acum de domeniul trecutului. În multe cazuri statul a trebuit să își reafirme rolul de lider în investiții și dezvoltare, ceea ce conduce inevitabil la modificarea strategiei de planificare urbană.

O altă provocare importantă pentru frontul la apă urban este relaționarea domeniilor științifice și sociale, care se ramifică în două problematici. În primul rând, este vorba de dinamica implicațiilor de mediu ale fronturilor la apă din orașele-port post-industriale, ca și ale modelelor de dezvoltare care le-au transformat; în al doilea rând, este vorba de posibilitatea asigurării durabilității fronturilor la apă urbane, menținându-le în același timp echitabile din punct de vedere social și viabile din punct de vedere economic.

Din analiza dezvoltării fronturilor la apă urbane din orașe-port, rezultă existența unor motive clare pentru continuarea studiului, urmărind metodele și conceptele evidențiate în cercetarea de față, pentru adâncirea mai multor elemente cheie expuse pe parcurs, printre care:

− scara și direcția dezvoltării urbane− rolurile și interesele diferiților actori− structurile politico-administrative și procesele prin care acestea interacționează− problematica de mediu și problematica socială




Bibliografie general ă

Cărți editate exclusiv în afara României

1. DESFOR, Gene et al. (2011a), Transforming Urban Waterfronts: Fixity and Flow, New York: Routledge2. DESFOR, Gene et al. (2011b), Reshaping Toronto's Waterfront, Toronto: University of Toronto Press3. DELGADO, James (2009), Gold Rush Port: The Maritime Archeology of San Francisco's Waterfront, Berkeley:

University of California Press4. BROWN, Lance (2009), Urban Design for an Urban Century: Placemaking for People, Hoboken: John Wiley &

Sons5. GRAF, Arndt et al. (2009), Port Cities in Asia and Europe, Abingdon: Routledge6. BROWN, Peter (2009), America's Waterfront Revival - Port Authorities and Urban Redevelopment, Philadelphia:

University of Pennsylvania Press7. KOKOT, Waltraud (2008), Port Cities as Areas of Transition: Ethnographic Perspectives, Bielefeld: Trascript Verlag 8. KIBEL, Paul (2007), Rivertown: Rethinking Urban Rivers, Cambridge: MIT Press9. LIERNUR, Jorge et al. (2007), Case: Puerto Madero Waterfront, New York: Prestel Publishing10. RODRIGUE, Jean et al. (2006), The Geography of Transport Systems, London: Routledge11. BOTHMANN, Frank et al. (2006), Artery. A Guidebook for Riverside Regeneration, Berlin: Springer Verlag12. BERMAN, Richard (2006), Assessing Urban Design: Historical Ambience on the Waterfront, Lanham: Lexington

Books13. KRESL, Peter (2005), The Urban Response To Internationalization, Cheltenham: Edward Elgar Publishing 14. DOVEY, Kim (2005), Fluid City: Transforming Melbourne's Urban Waterfront, New York: Routledge15. HARVEY, David (2005), A Brief History of Neoliberalism, Oxford: Oxford University Press16. DREISEITL, Herbert et al. (2005), New Waterscapes, Basel: Birkhäuser - Publishers for Architecture17. BURDGE, Rabel (2004), The Concepts, Process and Methods of Social Impact Assessment, Middleton: Social

Ecology Press18. URBAN LAND INSTITUTE (2004), Remaking the Urban Waterfront, Washington: Urban Land Institute Press19. HULSMAN, Bernard et al. (2003), Eastern Harbor District Amsterdam: Urbanism and Architecture, Rotterdam: NAi

Publishers20. MARSHALL, Richard (2003), Emerging Urbanity: Global Urban Projects in the Asia Pacific Rim, London: Spon

Press21. GASTIL, Raymond (2002), Beyond the Edge: New York's New Waterfront, New York: Princeton Architectural Press22. THORNS, David (2002), The Transformation of Cities: Urban Theory and Urban Cities, New York: Palgrave

Macmillan23. MARSHALL, Richard et al. (2001), Waterfronts in Post-Industrial Cities, London: Spon Press24. POMERANZ, Kenneth (2000), The Great Divergence: China, Europe, and the Making of the Modern World

Economy, Princeton: Princeton University Press25. ROBERTS, Peter (2000), Urban Regeneration: A Handbook, London: Sage Publications26. MEYER, Han (1999), City and Port: Urban Planning As a Cultural Venture in London, Barcelona, New York, and

Rotterdam, Utrecht: International Books27. BIRKBY, Rory (1998), The making of Cape Town's Victoria & Alfred waterfront, Cape Town: Victoria & Alfred

Waterfront 28. HINRICHSEN, Don (1998), Coastal Waters of the World: Trends, Threats, and Strategies, Washington: Island Press29. BONE, Kevin et al. (1997), The New York Waterfront: Evolution and Building Culture of the Port and Harbor, New

York: Monacelli Press30. GORDON, David (1997), Battery Park City: Politics and Planning on the New York Waterfront, Amsterdam: Gordon

and Breach Publishers31. CULLINGWORTH, Barry (1997), Planning in the USA (Policies, issues and processes), London: Routledge 32. MALONE, Patrick et al. (1996), City, Capital and Water, London: Routledge33. BREEN, Ann et al. (1996), The New Waterfront: A Worldwide Urban Success Story, New York: McGraw-Hill34. CRAIG-SMITH, Stephen et al. (1995), Recreation and Tourism as a Catalyst for Urban Waterfront Redevelopment,

Westport: Praeger Publishers35. HUDSON, Brian (1995), Cities on the Shore: The Urban Littoral Frontier, Florence: Thomson Learning36. COLLINS, Jim et al. (1994), Built to Last, New York: Harper Collins Publishers 37. BRUTTOMESSO, Rino et al. (1993), Waterfronts: A New Frontier for Cities on Water, Venice: Cities on Water

Press 38. BREEN, Ann et al. (1993), Waterfronts: Cities Reclaim Their Edge, New York: McGraw-Hill39. EDWARDS, Brian (1992), London Docklands: Urban Design in An Age of Deregulation, Oxford: Butterworth

Architecture40. SASSEN, Saskia (1991), The Global City: New York, London, Tokyo, Princeton: Princeton University Press




41. HARVEY, David (1989), The Urban Experience, Baltimore: Johns Hopkins University Press42. WILSON, James (1989), Bureaucracy, New York: Basic Books43. HOYLE, Brian et al. (1988), Revitalising the Waterfront: International Dimensions of Dockland Redevelopment,

London: Belhaven Press44. WRENN, Douglas (1983), Urban Waterfront Development, Washington: Urban Land Institute Press45. DANIELSON, Michael et al. (1982), New York - The Politics of Urban Regional Development, Berkeley: University

of California Press 46. MILNE, Gustav et al. (1981), Waterfront archaeology in Britain and northern Europe, London: Council for British

Archaeology 47. WALSH, Annmarie (1980), The Public's Business, Cambridge: MIT Press

Cărți editate în România

1. PASCARIU, Gabriel (2012), Structura și dinamica sistemelor de așezări umane și procesul de planificare teritorială, București: Editura Universitară Ion Mincu

2. SÂRBU, Cătălin (ed.) (2011), Peisaj cultural și dezvoltare, București: Editura Universitară Ion Mincu 3. NEGULESCU, Mihaela (2011a), Practica urbanistică de remodelare sustenabilă a mobilității, București: Editura

Universitară Ion Mincu4. NEGULESCU, Mihaela (2011b), Mobilitate și formă urbană - aspecte teoretice, București: Editura Universitară Ion

Mincu5. CRĂCIUN, Cerasella, (2010), Culegere de documente legislative în domeniul peisajului natural, antropic și cultural,

în amenajarea teritoriului și în urbanism, București: Editura Universitară Ion Mincu 6. ENACHE, Mircea (ed), (2010), Strategia de dezvoltare urbană și cercetarea de urbanism comparat, București:

Editura Universitară Ion Mincu7. CHIRILA, C. (2010), Porturile României, București: Editura VIS Print 8. CRĂCIUN, Cerasella (2009), Arta în spațiul peisagistic - element de coeziune al vieții comunitare, București: Editura

Universitară Ion Mincu 9. FLORESCU, Tiberiu (2009), Formă și trans-formare urbană, București: Editura Universitară Ion Mincu10. STAN, Angelica (2009), Peisajul periferiilor urbane. Revitalizarea peisageră a zonelor periferice, București: Editura

Universitară Ion Mincu 11. CINÀ, Giuseppe (2009), Bucharest, from village to metropolis. Urban identity and new tendencies, București: Editura

Capitel12. BERZA, Victoria (2008), Risc și dinamică urbană, București: Editura Universitară Ion Mincu 13. CRĂCIUN, Cerasella (2008), Metabolismul urban. O abordare neconvențională a organismului urban, București:

Editura Universitară Ion Mincu 14. SÂRBU, Cătălin, PASCARIU, Gabriel (2008), Preocupări recente în planificarea spațială - Spre confluența

tendințelor europene cu prioritățile naționale, București: Editura Universitară Ion Mincu 15. PETRISOR, Alexandru (2007), Analiză de mediu cu aplicații în urbanism și peisagistică, București: Editura

Universitară Ion Mincu16. RĂDULESCU, Monica (ed.) (2007), Coordonate economice și dimensiuni ale coeziunii sociale în dezvoltarea

durabilă metropolitană, București: Editura Universitară Ion Mincu17. PASCARIU, Gabriel (2007), Model conceptual și metodologic pentru stabilirea sistemului de relații specifice

planificării strategice regionale în România din perspectiva dezvoltării durabile a zonelor funcționale/ metropolitane și a aglomerațiilor urbane, București: Editura Universitară Ion Mincu

18. RĂDULESCU, Monica (2007), Centrul - semnificație și manifestare în discursul arhitectural, București: Editura Universitară Ion Mincu

19. EFTENIE, Mariana (ed.) (2006), Abordare interdisciplinară privind creșterea calității locuirii prin reabilitarea marilor ansambluri de locuit din România, București: Editura Universitară Ion Mincu

20. EFTENIE, Mariana (2006), Psihologia spațiului construit urban, București: Editura Universitară Ion Mincu 21. MACHEDON, Florin (2006), Metode de analiză morfologică a țesuturilor urbane, București: Editura Universitară

Ion Mincu 22. SÂRBU, Cătălin (ed.) (2006), Locuirea în România: o abordare cadru, București: Editura Universitară Ion Mincu 23. MACHEDON, Florin (2006), Proiectul urban ca interfață între om, societate și tehnologie. Influența tehnologiei

informației și comunicațiilor în spațiul urban. Interconectivități complexe între lumi reale și lumi virtuale, București: Editura Universitară Ion Mincu

24. CRISTEA, Doina (ed.) (2005), Metodologie de reconfigurare a bazei spațiale a planurilor de amenajare a teritoriului în vederea integrării în Uniunea Europeană, București: Editura Universitară Ion Mincu

25. IANOȘ, Ioan (2004), Dinamica urbană - Aplicații la orașul și sistemul urban românesc, București: Editura Tehnică26. SÂRBU, Cătălin (2003), Habitatul urban în expansiune periurbană, București: Editura Universitară Ion Mincu27. EFTENIE, Mariana (2002), Concepție și proiectare în urbanism prin considerarea utilizatorului-receptor ca factor

de referință, București: Editura Universitară Ion Mincu28. IANOȘ, Ioan (2000), Sisteme teritoriale, o abordare geografică, București: Editura Tehnică




Articole

1. TAȘAN-KOK, Tuna (2010), Entreprenorial governance: Challenges of large-scale property-led urban regeneration projects, Journal of Economic and Social Geography, Vol. 100(2)

2. SAAD-SULONEN, Joanna et al. (2010), The value of Community Informatics to participatory urban planning and design: a case study in Helsinki, Community Informatics, Vol. 6(2)

3. SMITS, Filip et al. (2009), Eilandje. A case of waterfront pioneering, Portus Plus 4. HALL, Peter (2007), Seaports, urban sustainability and paradigm shift, Journal of Urban Technology, Vol. 14(2)5. DUCRUET, Cesar (2006), Port-city relationships in Europe and Asia, Journal of International Logistics and Trade,

Vol. 4(2)6. SAIRINEN, Rauno et al. (2006), Assessing social impacts in urban waterfront regeneration, Environmental Impact

Assessment Review, Vol. 267. WILSON, David (2004), Toward a contingent urban neoliberalism, Urban Geography, Vol. 25(8)8. VALLEGA, Adalberto (2003), The coastal cultural heritage facing coastal management, Journal of Cultural

Heritage, Vol. 4(1)9. BRENNER, Neil et al. (2002), Cities and the geographies of 'actually existing neoliberalism', Antipode, Vol. 34(3)10. MCCARTHY, John (1996), Waterfront regeneration in the Netherlands: The cases of Rotterdam and Maastricht,

European Planning Studies, Vol. 4(5)11. JAUHIAINEN, Jussi (1995), Waterfront redevelopment and urban policy: the case of Barcelona, Cardiff and Genoa,

European Studies, Vol. (1)

Disertații/ Teze/ Prezentări conferințe

1. DYSON, Karen (2009), Habitat Enhancing Marine Structures: Creating habitat in urban waters, University of Washington

2. KANE, Stephanie (2008), Visibility and Contamination on the Buenos Aires Waterfront: La Boca and Puerto Madero, Hamburg: HafenCity University Conference

3. HARMS, Hans (2008), Changes on the Waterfront - Transforming Harbor Areas, Berkeley: IURD Conference 4. DAAMEN, Tom (2007), Sustainable Sustainable Development of the European Port-City Interface, Rotterdam:

ENHR Conference 5. ARRESSE, Alvaro (2002), Buenos Aires and de la Plata Riverfront: design concept for restructuring the urban

core, TU Delft

Documentații de planificare urbană și teritorială

1. COMISIA EUROPEANĂ (2010), Strategia Uniunii Europene pentru regiunea Dunării2. URBAN PROIECT, Planul de Amenajare a Teritoriului Național3. AGENȚIA PENTRU DEZVOLTARE REGIONALĂ A REGIUNII DE DEZVOLTARE SUD EST (2010),

Strategia de Dezvoltare a Regiunii de Dezvoltare Sud Est4. URBAN PROIECT (2005), Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal Galați - Brăila - Tulcea 5. EURODITE (2011), Raport urban Brăila - Galați, roadmap pentru un sistem urban6. URBAN PROIECT (2009), Planul de Amenajare a Teritoriului Județului Brăila7. EUROPEAN PROJECT CONSULTING (2009), Strategia de Dezvoltare Durabilă a Județului Brăila8. UAUIM - CCPEC (2011), Studiu de Fundamentare de Peisaj a Județului Brăila9. UAUIM - CCPEC (2011), Plan de Amenajare a Teritoriului Zonal Periurban Municipiul Brăila10. CL BRĂILA (2008), Strategia de Dezvoltare a Municipiului Brăila11. CL BRĂILA (2009), Planul Integrat de Dezvoltare Urbană al Municipiul Brăila12. UAUIM - CCPEC (în curs), Planul Urbanistic General al Municipiului Brăila13. URBAN PROIECT (2010), Plan Urbanistic Zonal Centrul Istoric al Municipiului Brăila14. URBAN PROIECT (1997), Planul de Amenajare a Teritoriului Județului Galați15. CJ GALAȚI (2010), Strategia de Dezvoltare a Județului Galați16. ACADEMIA ROMÂNĂ, INSTITUTUL DE ECONOMIE NAȚIONALĂ (2010), Studiu privind structura

activităților economice, situația existentă și tendințe de dezvoltare ale Județului Galați17. OPPIDUM STUDIO (2011), Studiu privind configurarea Zonei Metropolitane Galați18. UAUIM - CCPEC (în curs), Strategia de dezvoltare spațială a Municipiului Galați19. EUROCONSULTANTS CORPORATION EUROTEC (2009), Planul Integrat de Dezvoltare Urbană Municipiul

Galați20. UAUIM - CCPEC (în curs), Planul Urbanistic General al Municipiului Galați21. URBAN PROIECT (2012), Plan Urbanistic Zonal Zone Construite Protejate Municipiul Galați


Problematica urbanistică a dezvoltării frontului la apă urban în … · 2012. 7. 31. ·...

Documents

Transcript of Problematica urbanistică a dezvoltării frontului la apă urban în … · 2012. 7. 31. ·...