PROBA PRACTICĂ Teme pentru examen de absolvire 2014 · PDF fileRhinoguttae – monografia...

1

PROBA PRACTICĂ Teme pentru examen de absolvire 2014

1. Acetilcisteina 2. Acid acetilsalicilic 3. Acțiunile şi indicaţiile tranchilizantelor 4. Ambroxol 5. Amoxicilina 6. Ampicilina 7. Augmentin 8. Avantajele, dezavantajele preparatelor injectabile 9. Badijonaj bucal 10. Băi oculare 11. Benzilpenicilina 12. Bromhexin 13. Cafeina 14. Capsule – monografia FRX 15. Carbonat acid de sodiu 16. Ciprofloxacina 17. Claritromicina 18. Clasificarea perfuziilor după scopul terapeutic 19. Codeina 20. Comprimate – avantaje,dezavantaje 21. Comprimate – descriere conform FRX 22. Comprimate – monografia FRX 23. Cotrimoxazol (sulfametoxazol+trimetoprim) 24. Dextrometorfan 25. Dezagregarea comprimatelor – FR X 26. Dezagregarea capsulelor - FR X 27. Diazepam 28. Diferențe între perfuzii şi medicamente injectabile 29. Digoxina (glicozizi cardiotonici) 30. Dizolvarea şi omogenizarea - operaţii ale preparării soluţiilor 31. Doxiciclina 32. Drotaverina 33. Emulsii – monografia FRX 34. Emulsii medicamentoase - monografie FR X

2

35. Enalapril (IEC) 36. Erdosteina 37. Eritromicina 38. Extract de Ginkgo biloba – Tanakan 39. Fazele preparării unei soluţii magistrale - enumerare şi descrierea unei faze 40. Fenobarbital 41. Fenomene de instabilitate a emulsiilor 42. Fenomene de instabilitate a suspensiilor 43. Fenoximetilpenicilina 44. Forme farmaceutice administrate pe mucoasa nazală 45. Forme farmaceutice administrate pe mucoasa otică 46. Furazolidona 47. Gentamicina 48. Ketotifen 49. Metamizol (noraminofenazona) 50. Metoclopramid 51. Nifedipina 52. Nistatina 53. Nitroglicerina 54. Oculoguttae – monografia FRX 55. Omeprazol 56. Otoguttae – monografia FRX 57. Oxacilina 58. Pantoprazol 59. Papaverina 60. Paracetamol 61. Pasta cu apă 62. Picături administrate pe mucoasa oculară monografia FRX 63. Picături pentru ochi – monografia FRX 64. Preparat oficinal – pulberea Dover 65. Preparat oficinal – pulberea laxativă efervescentă 66. Pulberi – definiție , clasificare 67. Pulberi – monografia FR X 68. Pulberi - principalele etape ale preparării 69. Pulberi medicamentoase – definiție, clasificare 70. Rhinoguttae – monografia FRX 71. Sirop simplu 72. Siropuri – definiţie, clasificare 73. Soluţia alcoolică de iod iodurat 74. Soluţie de colargol

3

75. Soluţie de lactat de etacridină (rivanol) 76. Soluţii – monografie generală FRX 77. Soluţii alcoolice – soluţia alcoolică de iod iodurat 78. Soluţii alcoolice – alcoolul etilic: monografii FR X 79. Soluţii apoase medicamentoase – definiţie, clasificare 80. Soluţii cu solvenţi anhidri – ulei de floarea soarelui: monografii FR X 81. Soluţii injectabile – avantaje, dezavantaje 82. Soluţii injectabile – biofarmacie şi biodisponibilitate 83. Soluţii injectabile – definiţie, clasificare 84. Soluţii injectabile – definiţie, clasificare 85. Soluţii injectabile – lipsa particulelor insolubile 86. Soluţii perfuzabile – avantaje, dezavantaje 87. Soluţii perfuzabile – definiţie, clasificare 88. Soluţii perfuzabile – definiţie, preparare conform FRX 89. Soluţii uleioase medicamentoase – uleiul de floarea soarelui 90. Sterilitatea colirelor 91. Sterilizarea cu căldură uscată (FRX) 92. Sterilizarea cu gaz (FRX) 93. Sterilizarea cu vapori de apă sub presiune ( FRX) 94. Sterilizarea la autoclav 95. Sterilizarea prin filtrare (FRX) 96. Supozitoare – avantaje, dezavantaje 97. Supozitoare – definiţie, descriere, aspect, comportament topire/dizolvare 98. Supozitoare – monografia FRX 99. Supozitoare vaginale – preparare în farmacie 100. Suspensii – avantaje şi dezavantaje 101. Suspensii medicamentoase – monografie FR X 102. Trimebutina 103. Trimetazidina 104. Unguente – definiţie, preparare FRX 105. Unguentul simple 106. Vitamina A 107. Vitamina B6 108. Vitamina C 109. Vitamina E 110. Vitamina K

4

MODEL DE EVALUARE PROBĂ PRACTICĂ

Obiectiv evaluat Tehnica / procedura Punctaj

1) Tehnica

farmaceutică

~ A enunţat corect şi complet definiţia formei

farmaceutice

~ A descris şi identificat corect şi complet forma

farmaceutică

1

~ Calea de administrare

~ A enunţat corect avantajele şi dezavantajele formei

farmaceutice

1

~ Prepararea formei farmaceutice conform FRX

~ Enumerarea substanțelor auxiliare şi descrierea lor 1

~ A evidențiat caracteristicele şi controlul calităţii

~ Depozitare, expediţie, transport 1

~ Biodisponibilitatea substanțelor medicamentoase din

forma farmaceutică

~ Exemplificarea reţetelor magistrale (acolo unde este

cazul)

1

2) Farmacoterapie

~ Încadrarea medicamentului în grupa terapeutică 1

~ Indicații

~ Contraindicații 1

~ Precauții

~ Atenționări 1

~ Posologie – doze si mod de administrare 1

~ Reacții adverse 1

Total puncte 10

5

GRILE CU ITEMI DE EVALUARE

Nr. crt.

ANUL I - Modulul V. Propedeutică farmaceutică și operații generale în practica farmaceutică

Farm. Rusu Andra→ Itemi de evaluare

1. Partea reţetei care reprezintă prescripţia propriu-zisă în care sunt înşirate ingredientele din compoziţia preparatului se numeşte:

a) Invocatio b) Prescriptio c) Subscriptio.

2. O lingură corespunde la aproximativ: a) 25 ml apă b) 11 ml ulei c) 15 ml apă.

3. Cântărirea este operaţia prin care se determină: a) Volumul lichidul dorit b) Masa substanţei sau produsului cântărit c) Mărimea particulelor substanţei active.

4. Alegerea căilor de administrare a medicamentelor se face în funcţie de: a) Starea de sănătatea a pacientului; b) Proprietăţile fizice şi chimice ale substanţei active c) Vârsta pacientului.

5. Calea enterală are ca sinonim: a) Calea orală b) Calea „per os” c) Calea parenterală.

6. Dezavantajul administrării orale este reprezentat de faptul că: a) Posibilitatea de autoadministrare este foarte mică b) Substanţele active se pot degrada în contact cu secreţiile gastrice c) Necesită personal specializat.

7. Absorbţia în cazul administrării medicamentelor p.o. este influenţată de: a) Factori dependenţi de forma farmaceutică şi de funcţionarea tubului

digestiv b) Complianţa pacientului la tratament c) Factori independenţi de forma farmaceutică şi de funcţionarea

tubului digestiv.

8. Pe cale orală pot fi administrate următoarele forme farmaceutice: a) Soluţii, siropuri, limonade b) Pilule, capsule, granule c) Clisme şi supozitoare.

6

9. Administrarea unui medicament pe cale i.m. presupune: a) Injectarea lui intramembranar b) Introducerea lui printr-o incizie în membrul superior c) Injectarea lui în ţesutul muscular profund.

10. Efectul primului pasaj hepatic este evitat în cazul administrării pe cale: a) „Per os” a medicamentelor gastrorezistente b) Intravenoasă c) Nu poate fi evitat.

11. Formele farmaceutice administrate perfuzabil pot fi: a) Soluţii b) Emulsii c) Suspensii

12. Ce cale de administrare alegem în cazul unui pacient cu vărsături şi cu mucoasa gastro-intestinală lezată:

a) Orală b) Parenterală c) Rectală.

13. Faza biofarmaceutică reprezintă: a) Eliberarea substanţei active din forma farmaceutică b) Apariţia răspunsului terapeutic aşteptat c) Legătura între biologie şi farmacie.

14. Disponibilitatea farmaceutică este: a) Cantitatea de substanţă activă eliberată de forma farmaceutică la

locul de acţiune b) Calitatea substanţei active eliberată de forma farmaceutică la locul

de acţiune c) Dispoziţia pacientului de a urma tratamentul prescris.

15. Faza farmacocinetică este alcătuită din următoarele etape: a) Absorbţie şi distribuţie; b) Metabolizare; c) Eliminare.

16. Faza farmacodinamică este reprezentată de: a) Distribuţia substanţei active în corpul uman b) Apariţia răspunsului terapeutic dorit c) Eliminare.

17. Cantitatea de substanţă medicamentoasă nemodificată care ajunge în circulaţia generală şi viteza cu care ajunge la locul de acţiune se numeşte:

a) Volum de distribuţie b) „Clearance” c) Biodisponibilitate.

7

18. Substanţele anodine sunt substanţe care: a) Se păstrează la „Separanda” b) Se păstrează la „Venena” c) Au activitate şi toxicitate redusă, sunt substanţe obişnuite.

19. Medicamentele care se păstrează la „Venena”: a) Sunt foarte active şi foarte toxice b) Sunt etichetate cu litere albe pe fond negru şi etichetă „cap de mort” c) Se pot elibera fără prescripţie medicală.

20. Medicamentele care se păstrează la „Separanda”: a) Sunt etichetate cu litere roşii pe fond alb b) Se păstrează la vedere c) Sunt puternic active.

21. Dependenţa este: a) Intoxicaţie cronică b) Caracterizată prin necesitatea constrângătoare de a consuma acel

medicament c) Psihică sau fizică.

22. Materiile prime de origine naturală sunt: a) Materii prime vegetale şi de natură animală b) Grupări farmacofore c) Vitamina A.

23. Substanţele auxiliare sunt: a) Excipienţii b) Solvenţii c) Pulberile vegetale fin mărunţite.

24. Operaţia de îndepărtare parţială sau totală a umidităţii dintr-un produs se numeşte:

a) Pulverizare b) Uscare c) Condiţionare.

25. În etuvă are loc, prin căldură uscată, procesul de: a) Mărunţire b) Uscare c) Sterilizare.

26. Posologia reprezintă: a) Toate datele referitoare la dozajul unui medicament (mod de

administrare, durata tratamentului) b) Afecţiune a cavităţii bucale c) Ştiinţă veche.

8

27. Criodesicarea sau liofilizarea este: a) Transformarea prin iradiere termică b) Sublimarea gheţii obţinute prin congelarea produsului de uscat c) Uscarea cu aer cald.

28. Farmacopeea Română ediţia a X-a oficializează: a) Un număr de nouă site b) Un număr de două site c) Un număr de opt site.

29. Operaţia de pulverizare într-o unitate farmaceutică se execută: a) În concasoare cu fălci b) Într-un mojar cu ajutorul pistilului c) Într-un pahar Berzelius cu ajutorul unei baghete de sticlă.

30. Obţinerea unei emulsii se face prin operaţia de: a) Umectare b) Dispersare c) A unui lichid cu un lichid nemiscibil.

31. În urma dizolvării unui solid solubil într-un lichid se obţine o: a) Suspensie b) Pastă c) Soluţie.

32. Operaţia prin care se separă particulele solide dintr-un amestec cu un lichid este:

a) Solubilizare b) Centrifugare c) Filtrare.

33. Un compus omogen este: a) Un compus din care orice doză prelevată la întâmplare trebuie să

conţină toţi compuşii din amestec în aceleaşi proporţii ca în restul amestecului

b) Obţinut în urma unei bune omogenizări c) Un compus obţinut în urma unei bune amestecări.

34. Prin dizolvare: a) Se poate obţine o soluţie b) Substanţele solide sunt divizate la nivel molecular prin intermediul

unei faze lichide numite solvent c) Rezultă un amestec omogen atât fizic cât şi chimic.

35. Prepararea pe cale aseptică se foloseşte pentru următoarele produse: a) Unele vaccinuri b) Unele pulberi injectabile c) Toate preparatele injectabile.

9

36. Emulsiile sunt formate din: a) Două substanţe solide b) Emulgator c) Două faze lichide nemiscibile.

37. Emulsiile pot fi de mai multe tipuri: a) Ulei în apă (U/A) b) Apă în ulei (A/U) c) Apă în apă (A/A).

38. Siropurile au drept conservant: a) Zahărul b) Camforul c) Helianthi oleum.

39. Prin expresia „ferit de lumină” se înţelege: a) Păstrarea substanţelor într-un recipient din sticlă brună sau alt

material care nu permite trecerea luminii b) Farmacistul trebuie să prepare medicamentul într-o cameră fără

lumină c) Pacientul trebuie să-şi administreze medicamentul într-o cameră fără

lumină.

40. Modificările organoleptice în interiorul unui medicament pot fi: a) Schimbarea culorii, mirosului şi gustului medicamentului b) Schimbarea consistenţei precum şi apariţia precipitatelor c) Modificări ale organelor pacientului.

41. Condiţionarea medicamentelor include: a) Conservarea medicamentelor b) Condiţionarea primară c) Condiţionarea secundară sau ambalarea.

42. Condiţionarea primară are loc imediat după prepararea medicamentului şi are următoarele roluri:

a) Rol de protecţie b) Rol funcţional c) Rol de identificare şi de informare.

43. Supozitoarele rectale au formă: a) Sferică b) De torpilă c) Cilindro-conică.

44. Supozitoarele rectale au: a) Aproximativ 2 grame pentru adulţi b) Aproximativ 1 gram pentru copii c) Între 5-12 grame.

10

45. Excipienţii influenţează: a) Realizarea formei farmaceutice b) Stabilitatea formei farmaceutice c) Toxicitatea substanţei active.

46. Care factori privind formularea substanţelor medicamentoase într-un produs farmaceutic depind de pacient:

a) Caracteristici de vârstă şi sex b) Proprietăţile fizico-chimice ale substanţei active c) Afecţiunea pacientului pentru care este indicată substanţa activă.

47. Autoclavul foloseşte ca agent de sterilizare: a) Vapori de apă încălziţi şi sub presiune b) Aer uscat sub presiune c) Apă distilată încălzită la fierbere.

48. Sterilizarea reprezintă: a) Distrugerea sau îndepărtarea microorganismelor vii dintr-un produs b) Transformarea microorganismelor în formă vegetativă c) Transformarea microorganismelor în formă sporulată.

49. FR. X prevede următoarele forme de sterilizare: a) Sterilizare cu vapori de apă, cu căldură uscată b) Sterilizare prin filtrare, cu gaz c) Sterilizare cu UV, gaz, căldură, filtrare, vapori de apă.

50. În autoclav se pot steriliza: a) Soluţii şi suspensii apoase termostabile b) Instrumente, vată, pânză, tifon c) Soluţii şi suspensii apoase termosensibile.

Nr. crt.

ANUL I - Modulul VI. Noțiuni de semiologie medicală

Dr. Pleşca Mircea → Itemi de evaluare

51. Hemoptizia: a) Este o hemoragie a arborelui bronşic b) Sângele are culoare roşie, apoasă c) Sângele are aspect aerat, „ca şampania”

52. Disfagia reprezintă: a) Dificultate la deglutiţie b) Modificarea vocii c) Digestie dificilă

53. Alguria este: a) Durere la deglutiţie b) Durere retrosternală

11

c) Durere în actul micţional

54. Midriaza reprezintă: a) Inegalitate pupilară b) Mărirea diametrului pupilei c) Micşorarea diametrului pupilei

55. Diagnosticul diferenţial al hemoptiziei se face cu: a) Hematemeza b) Epistaxis posterior c) Gingivoragia

56. Inapetenţa reprezintă: a) Lipsa poftei de mâncare b) Diminuarea poftei de mâncare c) Creşterea poftei de mâncare

57. Greaţa apare în: a) Sarcină b) Colică biliară c) Bronşită cronică

58. Durerea în hipocondrul drept apare în: a) Colecistită b) Litiază biliară c) Cancerul vezicii biliare

59. Melena apare în: a) Cancer gastric b) Neoplasm rectal c) Hemoroizi

60. Rectoragia apare în: a) Hemoroizi b) Cancer rectal c) Cancer renal

Nr. crt.

ANUL I - Modulul VII. Farmacognozie generală

Farm. Sajin Ana Maria → Itemi de evaluare

61. Opiul este un produs natural care reprezintă: a) O ezină extrasă din capsulele de Papaver somniferum. b) Latexul din tulpinile genului Euphorbia. c) Latexul concretizat recoltat de la capsulele de mac imature.

62. Produsul Secale cornutum reprezintă: a) Hifele ciupercii Claviceps purpurea b) Fructele speciei Secale cereale

12

c) Scleroţii speciei Claviceps purpurea

63. Produsul Secale cornutum reprezintă: a) Hifele ciupercii Claviceps purpurea b) Seminţele speciei Secale cereale c) Scleroţii speciei Claviceps purpureae

64. Care din alcaloizii enumerați are acțiune anestezică locală? a) Papaverina b) Cocaina c) Stricnina

65. Care din alcaloizii enumerați are acțiune anestezică locală? a) Cocaina b) Atropina c) Stricnina

66. Opium se obține prin incizarea capsulelor de mac imature ale plantei: a) Papaver bracteatum b) Papaver somniferum c) Papaver orientale

67. Opium se obține prin incizarea capsulelor de mac imature ale plantei: a) Papaver somniferum b) Papaver orientale c) Papaver rhoeas

68. Denumirea populară a speciei Hyoscyamus niger este: a) Mutulică b) Lupoaică c) Măselariţă

69. Denumirea populară a speciei Atropa Belladonnae este: a) Mutulică b) Lupoaică c) Mătrăgună

70. Sub ce forme este folosit în terapeutică produsul Stramonii folium ? a) Soluţie injectabilă şi de uz extern b) Pulbere şi ţigări antiastmatice c) Soluţie perfuzabilă şi linimente

71. De la care specie se recoltează frunzele de mătrăgună? a) Datura innoxia b) Datura stramonium c) Atropa belladonna

72. În tratamentul diabetului se folosesc următoarele produse vegetale: a) Myrtilii folium b) Juniperi fructus

13

c) Calendulae flos

73. Pentru afecțiunile care implică o bună diureză se utilizează: a) Maydis stigmata b) Juglands folium c) Crasorum stipes

74. Pentru afecțiunile care implică o bună diureză se utilizează: a) Maydis stigmata b) Juglands folium c) Equisetii herba

75. Pentru efectul sedativ, în compoziția ceaiului sedativ se utilizează: a) Melissae herba b) Valerianae radix c) Chamomillae flos

76. Pentru efectul sedativ, în compoziția ceaiului sedativ se utilizează: a) Melissae herba b) Passiflorae herba c) Lavandulae flos

77. Denumirea populară a speciei Vitex agnus castus este: a) Mutulică b) Mielarea c) Măselariţă

78. Denumirea populară a speciei Vitex agnus castus este: a) Mutulică b) Negruşcă c) Mielarea

79. Sub ce forme este folosit în terapeutică produsul Lini semen? a) Soluţie injectabilă şi de uz extern b) Macerate c) Cataplasme şi linimente

80. Sub ce forme este folosit în terapeutică produsul Plantaginis folium? a) Unguente. b) Macerate c) Cataplasme şi linimente

Nr. crt.

ANUL I - Modulul VIII. Forme farmaceutice ca sisteme disperse, omogene

Farm. Rusu Andra → Itemi de evaluare

81. Soluţiile sunt preparate farmaceutice lichide care conţin una sau mai multe substanţe solide:

a) Dizolvate într-un solvent sau amestec de solvenţi

14

b) Suspendate într-un solvent sau amestec de solvenţi c) Emulsionate într-un solvent sau amestec de solvenţi.

82. Soluţiile pot avea ca solvent: a) Apa, alcoolul b) Amestecuri de solvenţi c) Glicerolul şi uleiurile vegetale.

83. Ordinea de dizolvare, la prepararea unei soluţii, este în funcţie de: a) Natura şi proprietăţile substanţelor medicamentoase b) Substanţele volatile şi cu miros puternic se adaugă la final c) Nu contează ordinea atât timp cât toate de dizolvă.

84. Soluţiile preparate în farmacie pot fi: a) Soluţii magistrale b) Soluţii oficinale c) Soluţii cu substanţe caustice pentru uz intern.

85. Soluţiile se etichetează în funcţie de modul de administrare astfel: a) Etichetă roşie pentru uz extern b) Etichetă albastră pentru uz intern c) Etichetă albastră pentru uz extern şi roşie pentru uz intern.

86. Soluţia de formaldehidă se mai numeşte: a) Formol b) Ser fiziologic c) Soluţie de aldehidă formică.

87. Soluţia de formaldehidă este: a) Soluţie oficializată în FR X b) Soluţie oficinalizată în FR IX c) Soluţie magistrală.

88. Soluţia de formol diluată, de concentraţie 3%-10% intră în compoziţia unor formule magistrale utilizate pentru:

a) Respiraţie urât mirositoare b) Transpiraţia palmo-plantară abundentă c) Acţiunea antiseptică şi bactericidă.

89. Soluţia conservantă are formula înscrisă în: a) Farmacopeea Română Ediţia a X-a b) Farmacopeea Română Ediţia a IX-a c) Caietul de receptură.

90. Soluţia conservantă conţine: a) Nipagin (p-hidroxibenzoatul de metil) b) Nipasol (p-hidroxibenzoatul de propil) c) Apă.

15

91. Fenosept soluţie este un produs: a) Magistral b) Oficinal c) Industrial.

92. Substanţa activă din produsul industrial şi oficinal Brofimen este: a) Nipaginul b) Clorhidratul de Bromhexin c) Acidul tartric.

93. Soluţia cu un pH care are valoarea cuprinsă între 6.5 – 7.5 este: a) Soluţie neutră b) Soluţie acidă c) Soluţie bazică.

94. Soluţia de clorhidrat de Bromhexin de concentraţie 0,2%: a) Este o soluţie cu pH acid b) Are acţiune expectorantă si mucolitică c) Se poate administra şi la copii.

95. Soluţia de acetat de amoniu 15% este oficinală şi este utilizată în: a) Afecţiuni ale aparatului respirator b) Intoxicaţii cu formaldehidă c) Afecţiuni dermatologice.

96. Prepararea apelor aromatice în farmacie se face prin dispersarea uleiului volatil în apă cu ajutorul:

a) Oxigenului b) Oxidului de zinc c) Talcului.

97. Siropurile sunt preparate farmaceutice care conţin în proporţie de 40-64%: a) Zahăr b) Sorbitol c) Soluţie conservantă.

98. Farmacopeea Română Ed. a X-a prevede următoarele siropuri: a) Simplu, de codeină, de mătrăgună b) De Tolu c) De pătlagină.

99. Metodele de preparare ale siropurilor sunt: a) La rece – per descensum b) La rece – prin percolare c) La cald.

100. Siropul simplu conţine: a) 64% zahăr b) 40% zahăr

16

c) Apă distilată şi completare cu zahăr până la 100g.

101. Siropul de mătrăgună conţine: a) Codeină 0,2% b) Tinctură Belladonnae c) Ulei volatil de mentă.

102. Siropul de codeină 0,2% se păstrează în farmacie: a) La loc răcoros b) La Venena c) La Separanda.

103. Dizolvarea „ex tempore“ se realizează prin: a) Adăugarea substanţei medicamentoase sub formă de pulbere în

solvent înainte de administrare b) Adăugarea substanţei auxiliare pentru a grăbi procesul de dizolvare c) Administrarea se face în timp îndelungat de la momentul preparării.

104. Soluţia oficinală de borat de fenilmercur are acţiune: a) Conservantă b) Antipiretică c) Expectorantă.

105. Soluţia efervescentă este: a) Soluţie oficinală sub formă de limonadă b) Limonadă gazoasă c) Poţiunea riviere.

106. Soluţia de citrat de magneziu este: a) Laxativ-purgativă b) Administrată uneori în dosis plena c) Limonada Roge.

107. Administrarea unei soluţii în dosis plena presupune: a) Administrarea cu o măsură plină b) Toată cantitatea deodată c) Într-o anumită perioadă de timp.

108. Alcoolul diluat (Alcoholum dilutum FR X) conţine: a) 70% V/V alcool concentrat în amestec cu apa distilată b) 96% V/V alcool concentrat în amestec cu apa distilată c) 60% V/V alcool concentrat în amestec cu apa distilată.

109. Pentru prepararea alcoolului de diferite concentraţii în farmacie se utilizează: a) Balanţa b) Tabelele alcoolmetrice din farmacopee c) Vâscozitatea alcoolului.

110. Soluţia alcoolică de camfor este: a) De uz intern

17

b) Oficinală c) Folosită ca revulsiv şi antipruriginos.

111. Soluţia alcoolică de iod-iodurat este: a) Preparat oficinal b) Preparat magistral c) Sinonim cu tinctura de iod.

112. Soluţia alcoolică de trinitrat de gliceril 1% se poate administra: a) Sublingual b) În criza de angină pectorală c) Cutanat.

113. Solvenţii anhidri utilizaţi la prepararea soluţiilor sunt: a) Apa distilată b) Uleiul de floarea soarelui c) Glicerolul şi propilenglicolul.

114. Uleiul de floarea soarelui utilizat ca solvent pentru soluţiile injectabile şi picăturile pentru ochi se sterilizează prin:

a) Vapori de apă sub presiune b) Filtrare c) Aer cald la 160˚C timp de 3 ore.

115. Soluţia uleioasă de acetat de retinol este: a) Un preparat industrial şi oficinal b) Soluţie uleioasă de vitamina A c) Utilizată intern cât şi extern.

116. Soluţia oficinală de digoxină 0,05%: a) Se păstrează la Separanda b) Se păstrează la Venena c) Se administrează intern.

117. Soluţia de Clorocalcin este: a) Un preparat industrial b) Recomandată în ulcer gastric c) Administrată intern în picături.

118. Soluţia industrială Clavusin este folosită pentru: a) Efectul cicatrizant b) Efectul emolient c) Efectul keratolitic.

119. Otoguttae sunt denumite în FR X: a) Picăturile pentru ochi b) Picăturile pentru nas c) Picăturile pentru ureche.

18

120. Picăturile pentru ureche se introduc în: a) Conductul auditiv (urechea externă) b) Urechea internă c) Pavilionul urechii.

121. Rhinoguttae sunt denumite în FR X: a) Picăturile pentru nas b) Picăturile pentru ochi c) Erinele.

122. La formularea picăturilor pentru nas se ţine seama de: a) PH, izotonie, stabilitate b) Vâscozitate, toleranţă şi inocuitate c) Eficienţă terapeutică.

123. Soluţiile izotonice sunt: a) Soluţii cu aceeaşi concentraţie molară, aceeaşi presiune osmotică şi

acelaşi punct de congelare cu lichidele osmotice b) Soluţii hipotonice c) Soluţii hipertonice.

124. La prepararea picăturilor pentru nas se utilizează ca vehicule: a) Uleiul de floarea soarelui neutralizat b) Soluţie izotonică de clorură de sodiu 0,9% c) Soluţie de acid boric.

125. Picăturile pentru nas cu clorhidrat de nafazolina oficinale în farmacopee: a) Conţin 1% clorhidrat de nafazolină b) Conţin 0,1 % clorhidrat de nafazolină, sistem tampon fosfat şi

conservant borat fenilmercuric în vehicul apos izotonizat cu clorura de sodiu

c) Conţin 0,1 % clorhidrat de nafazolină, sistem tampon acid boric / borax şi conservant fenilmercuric în vehicul apos izotonizat cu clorura de sodiu.

126. Produsul industrial cu clorhidrat de nafazolină se numeşte: a) Bixtonim soluţie b) Rinofug c) Olynth HA.

127. Solvenţii cei mai folosiţi la prepararea picăturilor pentru ureche sunt: a) Apa b) Uleiul vegetal c) Glicerolul.

128. La prepararea picăturilor pentru nas sterilizarea este obligatorie doar dacă: a) Picăturile se administrează în timpul intervenţiilor chirurgicale b) Picăturile se administrează copiilor mici sub un an

19

c) Picăturile conţin antibiotice.

129. Condiţionarea erinelor, în farmacie, se face în: a) Flacoane de capacitate mică, de 5-10 ml b) Flacoane prevăzute cu dop picurător c) Cutii de 50gr.

130. Condiţionarea picăturilor pentru nas industriale se poate face în a) Flacon presurizat b) Recipiente uni-doză de 0,4-0,5ml din plastomer c) Flacoane din sticlă cu pulverizator.

Nr. crt.

ANUL I - Modulul IX. Chimia compuşilor anorganici farmaceutici


131. Elementele din grupa 7 a sistemului periodic se numesc: a) Alcalino-pământoase b) Halogeni c) Alcalii

132. Elementele din grupa 7 a sistemului periodic sunt: a) Fluor, clor, brom b) Iod c) Sodiu şi potasiu.

133. Fluorul este ca stare de agregare un: a) Solid b) Gaz aproape incolor sau slab gălbui c) Lichid.

134. Fluorura de sodiu este substanţa activă din produsul industrial: a) Zymogen b) Zylt c) Zymafluor.

135. Clorul este ca stare de agregare un: a) Gaz de culoare galben verzui b) Lichid limpede, incolor c) Lichid vâscos verzui.

136. Soluţia de clorură de sodiu concentraţie 0,9% se mai numeşte: a) Plasmă b) Ser fiziologic c) Saramură.

137. Bromul este ca stare de agregare un: a) Gaz violet b) Lichid roşu-brun care emite vapori bruni

20

c) Solid.

138. Bromura de potasiu şi bromura de amoniu au următoarele acţiuni: a) Sedativă b) Antiepileptică c) Hipnotică.

139. Iodul este ca stare de agregare un: a) Gaz violet b) Solid de culoare violet-cenuşie cu reflexe metalice c) Lichid maroniu.

140. Care din următoarele elemente sublimează: a) Clorul şi fluorul b) Bromul c) Iodul.

141. Soluţia Lugol conţine: a) Apă + KI + I2 b) Alcool + KI + I2 c) Alcool + I2.

142. O cantitate insuficienţă de iod duce la hipertrofia glandei tiroide şi generează afecţiunea numită:

a) Gută b) Guşă c) Iodism.

143. Oxigenul se găseşte în sistemul periodic în grupa: a) A VII-a b) A VI-a c) A V-a.

144. Apa oxigenată concentraţie 3% se obţine prin: a) Diluarea soluţiei de perhidrol 30% cu apă distilată b) Barbotarea oxigenului activ în apă c) Diluarea soluţiei de peroxid de hidrogen 30% cu apă distilată.

145. Apa oxigenată este folosită ca: a) Antiseptic b) Hemostatic c) Dezodorizant.

146. Sulful este ca stare de agregare un: a) Gaz b) Lichid c) Solid de culoare galben-citrin.

147. Sulful este: a) Insolubil în apă şi puţin solubil în alcool

21

b) Solubil în apă şi insolubil în alcool c) Insolubil în apă şi alcool.

148. Sulful este utilizat în: a) Afecţiuni dermatologice sub formă de unguente, şampoane, creme b) Administrare internă ca laxativ-purgativ c) Scop didactic.

149. Sulfatul de magneziu: a) Are formula MgSO4 şi se mai numeşte „sare amară” b) Are efect laxativ-purgativ în funcţie de doză c) Este folosit în examenul radiologic.

150. Sulfatul de bariu: a) Este acelaşi compus cu sulfura de bariu, putând fi înlocuit b) Este utilizat pe cale orală c) Este insolubil în apă şi în acizi diluaţi.

Nr. crt.

ANUL I - Modulul X. Elemente de organizare sanitară şi farmaceutică


151. Firma drogheriei va conţine obligatoriu numai denumirea de: a) Nici un cuvânt nu este obligatoriu b) „Farmacie” c) „Drogherie”

152. Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate (CJAS), este o instituţie publică, cu personalitate juridică cu buget propriu, subordonată:

a) Casei Naționale de Asigurări de Sănătate b) Ministerului Agriculturii c) Ordinului Farmaciştilor

153. În cadrul farmaciilor de circuit închis eliberarea medicamentelor pentru pacienţii fiecărei secţii se face pe bază de:

a) Condică de prescriere b) Monetar c) Cerere scrisă de pacient

154. Localul farmacii va avea o suprafaţă utilă de minimum, excluzând holurile, grupul sanitar şi biroul:

a) 50 m2 b) Nu este important c) 30 m2

155. Care instituţie controlează şi supraveghează permanent fabricarea, controlul, testarea clinică şi toxicologică a produselor medicamentoase?

a) Farmacia de circuit închis

22

b) Agenţia Naţională a Medicamentului c) Ministerul Agriculturii

156. În întreaga sa activitate farmaceutică, prima grijă a personalului farmaciei trebuie să fie promovarea sănătăţii şi îmbunătăţirea calităţii vieţii oamenilor; tot personalul angajat în farmacie trebuie să respecte:

a) Codul de etică farmaceutică b) Regulile de bună practică farmaceutică c) Nici o regulă, totul se învaţă pe parcursul activităţii profesionale

157. Asistenţii medicali generalişti, moaşele şi asistenţii medicali pot exercită profesia pe baza certificatului de membru eliberat de:

a) Colegiul Farmaciştilor din România b) Ordinul Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor

Medicali c) Ministerul Sănătăţii

158. Încăperile unei farmacii de circuit deschis sunt: a) Receptura,oficina b) Depozitul, biroul c) Laboratorul şi vestiarul

159. Ministerul Sănătăţii şi Familiei eliberează autorizaţie de funcţionare pentru următoarele tipuri de depozite:

a) De medicamente sau de substanţe farmaceutice b) De produse stomatologice c) De ambalaje de uz farmaceutic

160. În cadrul unei drogherii se pot comercializa către populaţie următoarele: a) Suplimente nutritive şi produse de origine vegetală b) Produse medicamentoase care nu necesită prescripţie medicală c) Produse homeopate

Nr. crt.

ANUL I - Modulul XI. Farmacologie generală

Farm. Nanu Mirela → Itemi de evaluare

161. Care din următoarele ramuri ale farmacologiei au caracter predominant fundamental?

a) Farmacodinamia b) Farmacoterapia c) Farmacotoxicologia

162. Medicamentul este o substanţă sau preparat utilizat pentru: a) Diagnosticarea unei suferinţe b) Vindecarea unei suferinţe c) Ameliorarea unei suferinţe

23

163. Tipurile de biodisponibilitate existente pe plan ştiinţific sunt: a) Relativă b) Absolută c) Cronică

164. Biodisponibilitatea este maximă(100 %) în cazul administrării de: a) Injecţii intravenoase b) Perfuzii c) Soluţii de uz intern

165. De care variabile depinde biodisponibilitatea? a) Cantitatea de substanţă activă eliberată dintr-o formă farmaceutică

şi absorbită în circulaţia sistemică b) Viteza cu care substanţa activă este eliberată şi absorbită c) De culoarea formei farmaceutice

166. Biodisponibilitatea unei substanţe administrată intern poate fi mărită prin: a) Folosirea formei hidratate b) Folosirea substanţei amorfe c) Utilizarea de polimorfi metastabili

167. Filtrarea este: a) Realizată cu ajutorul unor sisteme specifice de transport b) Se face în sensul gradientului de concentraţie c) Un tip de transfer pasiv

168. Căile de administrare cu acţiune exclusiv locală sunt: a) Calea oculară b) Calea vaginală c) Calea uretrală

169. Absorbţia medicamentelor administrate pe cale orală are loc la: a) Nivelul stomacului b) Nivelul ficatului c) Nivelul intestinului subţire

170. Calea sublinguală are următoarele caracteristici: a) Medicamentele administrate sublingual evită primul pasaj hepatic b) Mucoasa sublinguală este puternic vascularizată c) Permite absorbţia unui număr foarte mare de medicamente

171. Factorii dependenţi de organism care influenţează difuziunea medicamentelor în ţesuturi sunt:

a) Perfuzia cu sânge a ţesuturilor b) Structura chimică c) PH-ul din compartimente

172. Căile fiziologice de eliminare a medicamentelor sunt: a) Renală, de elecţie pentru substanţele hidrosolubile absorbite

24

b) Respiratorie, de elecţie pentru substanţele gazoase şi volatile c) Orală pentru substanţele neabsorbabile

173. Latenta reprezintă: a) Timpul scurs de la administrarea substanţei până la apariţia efectului b) Timpul în care jumătate din cantitatea de substanţă administrată

este eliminată c) Timpul de debut al efectului

174. Sensul acţiunii farmacodinamice poate fi: a) Stimulator (excitant) b) Inhibitor (deprimant) c) De cumulare în sens sinergic sau antagonic

175. Parametrii definitorii ai acţiunii farmacodinamice sunt: a) Structura chimică b) Sensul c) Selectivitatea

176. Ce este acţiunea farmacodinamică? a) Rezultatul contactului între medicament şi organism b) Rezultatul contactului între organism şi mediul înconjurător c) Rezultatul manifestat ca fenomen fizic, chimic, biochimic şi fiziologic

177. După criteriul farmacoterapeutic, acţiunea farmacodinamică poate fi: a) Specifică b) Simptomatică c) Fiziopatologică

178. După selectivitate acțiunea farmacodinamică poate fi: a) Sistemică (generală) b) Selectivă (specifică) c) Nespecifică (neselectivă)

179. Care factori influenţează acţiunea farmacodinamică? a) Factori dependenţi de organism b) Factori dependenţi de medicament c) Asocierea medicamentelor

180. Interacţiunile medicamentoase pot avea loc: a) In vivo b) In vitro c) În organism

25

Nr. crt.

ANUL II - Modulul III. Farmacognozie specială


181. Uleiurile volatile cu compuşi cu acţiune estrogenă se administrează la femei: a) Înainte de masă b) Seara c) În perioada preovulatorie

182. Mentholum nu are acţiune: a) Analgezică b) Hepatostimulantă c) Uşor anestezică locală

183. Mentolul are acțiune a) Antiinfecțioasa b) Astringentă c) Antipruriginos

184. Care din următoarele produse nu este oficinal în FR X? a) Lavandulae aeth. b) Lavandulaeflores c) Mentholum

185. Care din următoarele produse este oficinal în FR X? a) Mentholum b) Menthae folium c) Menthae aeth.

186. Care din afirmaţiile următoare referitoare la produsul vegetal Menthae aeth. este falsă?

a) Conţine alcooli şi esteri monoterpenici b) Prin răcire la – 1000C cristalizează stearoptenul c) Este neurotoxic prin mentonă

187. Care din afirmaţiile următoare referitoare la produsul vegetal Menthae aeth sunt adevărate?

a) Este avortiv prin acetatul de mentil b) Este neurotoxic prin mentonă c) Este contraindicat copiilor sub 3 ani

188. Camphora: a) Se prezintă sub formă de lichid uleios de culoare galbenă b) Are acţiune revulsivă la administrare externă c) Are acţiune relaxantă pe SNC

189. Carvi fructus: a) Are acţiune galactagogă b) Se foloseşte drept condiment sub denumirea de ienibahar

26

c) Se obţine prin recoltarea manuală a fructelor mature

190. Chamomilae aeth. nu conţine: a) Chamazulenă b) Bisabolol c) Matricină

191. Produsul Camphora este: a) Stearoptenul uleiului volatil extras din lemnul şi frunzele speciei

Cinnamomum camphora b) Analeptic cardio-respirator c) Rubefiant şi revulsiv

192. Chamomillae aetheroleum: a) Este un lichid uleios de culoare galbenă b) Are acţiune antispastică musculotropă c) Este oficinal în FR X

193. Produsul vegetal Millefolii flores: a) Reprezintă florile speciei Achillea millefolium b) Se foloseşte în tratarea hemoroizilor c) Este hemostatic

194. Care vitamină este hidrosolubilă? a) D b) B c) K

195. Care vitamină este liposolubilă? a) E b) C c) B

196. Următorul produs conţine complexul vitaminic B: a) Hippophae fructus b) Faex medicinalis c) Tagetes flores

197. Următorul produs conţine vitamina C: a) Plantaginis folium b) Cynosbati fructus c) Medicagini herba

198. Carotenoidele: a) Au doar structură lineară b) Sunt sintetizate şi de animale c) Sunt provitamine A

199. Care din afirmaţiile următoare referitoare la acidul ascorbic este falsă? a) Creşte capacitatea de apărare a organismului faţă de infecţii

27

b) Este sintetizat de organismul uman c) Favorizează depunerea calciului în oase

200. Care din afirmaţiile următoare referitoare la acidul ascorbic sunt adevărate? a) Este sintetizat de organismul uman b) Stimulează formarea hemoglobinei c) Favorizează absorbţia fierului din tubul digestiv

201. Denumirea vitaminelor după efectul farmacodinamic este: a) Vitamina A – vitamina antixeroftalmică b) Vitamina C – vitamina antiscorbutică c) Vitamina E – vitamina antipelagră

202. Denumirea vitaminelor după efectul farmacodinamic este: a) Vitamina P – vitamina antirahitică b) Vitamina K – vitamina anticoagulare c) Vitamina D – vitamina antirahitică

203. Următoarele produse vegetale sunt utilizate în fitoterapie pentru conţinutul în carotenoide:

a) Aurantii pericarpium b) Calendulae flores c) Lavandulae flores

204. Faex medicinalis: a) Conţine vitaminele complexului B b) Se numeşte cărbune medicinal c) Are acţiune antiacneică

205. Faex medicinalis: a) Conţine vitaminele complexului B b) Se prezintă sub formă de granule sau cuburi c) Este un produs vegetal recoltat de la planta Saccharomyces

cerevisiae

206. Vitamina C: a) Este alergică b) Creşte capacitatea de apărare a organismului faţă de infecţii c) Favorizează absorbţia fierului din tubul digestive

207. Cynosbati fructus: a) Reprezintă achenele recoltate de la unele specii din genul Rosa b) Se utilizează în stresul oxidativ c) Este imunostimulator

208. Uleiurile volatile se localizează în perii glandulari la speciile: a) Myrtaceae b) Compositae c) Coniferae

28

209. Uleiul volatil de mentă se administrează intern în : a) Afecțiuni respiratorii b) Afecțiuni digestive c) Afecțiuni dermatologice

210. Alcaloidul CHININA se obține de la planta : a) Cinchona succirubra b) Berberis vulgaris c) Camelia sinensis

211. Alcaloizii cei mai importanți din specia Atropa Beladonna sunt : a) Scopolamina b) Cocaina c) Atropina

212. Fructele cu conţinut mare în vitamină C sunt : a) Fructele măceșului b) Fructele afinului c) Fructele păducelului

213. Care din afirmațiile de mai jos referitoare la produsele vegetale cu mucilagii este fals ?

a) Produsul vegetal Lini semen conține mucilagii, ulei gras şi linamarozida

b) Produsul vegetal Tiliae flores conţine mucilagii, ulei volatil şi taninuri c) Produsul vegetal Plantaginis folium este un drog colectiv

214. Constipaţia cronică se poate trata prin administrarea următorului produs vegetal:

a) Quercus cortex b) Mel depuratum c) Frangulae cortex

215. Specia Althaea officinalis L.: a) Face parte din familia Malvaceae b) Este sursa de 3 produse vegetale (Althaeae radix, Althaeae folium si

Althaeae flores) c) Conţine mucilagii

216. Tiliae flores conține: a) Mucilagii b) Ulei volatil c) Alcaloizi

217. Produsele vegetale cu taninuri se utilizează în: a) Constipație cronică b) Diaree acută c) Insuficienţă cardiacă

29

218. Produsul vegetal care conține ca grup de principii active majoritar taninurile este:

a) Juglandus folium et pericarpium b) Gei rhizoma c) Sennae folium et fructus

219. Care din produsele vegetale cu antracenozide este oficinal în FRX? a) Rhei rhizoma b) Aloe c) Frangulae cortex

220. Produsele vegetale cu acțiune de stimulare a peristaltismului intestinal se utilizează în:

a) Afecțiuni dermatologice b) Stări febrile c) Constipație

221. Glucofrangulozida este principiul activ din: a) Hyperici herba b) Frangulae cortex c) Aloe

222. Cofeina: a) Produce vasoconstricție b) Accelerează tranzitul intestinal c) Creşte tensiunea arterială prin efect inotrop pozitiv

223. Principiile amare: a) Se administrează cu 30 de minute înainte de masă pentru stimularea

secreţiilor gastrice b) Au gust slab amar c) Sunt localizate în întreaga plantă sau preponderent în anumite

organe

224. Speciile producătoare care conţin principii amare în întreaga plantă sunt: a) Olea europea L. b) Taraxacum officinale L. c) Cichorium intybus L.

225. Următoarele produse vegetale conţin principii amare: a) Cynarae folium b) Centauri herba c) Calendulae flores

226. Care din afirmaţiile următoare referitoare la produsul vegetal Taraxaci radix et herba sunt adevărate?

a) Administrat înaintea mesei elimină edemele şi grăbeşte tranzitul intestinal

30

b) Primăvara, frunzele tinere se consumă sub formă de salată, ca tonic aperitiv

c) Doar partea supraterestră conţine principii amare

227. Produsul vegetal cu saponozide triterpenice expectorante este: a) Nerii folium b) Calendulae flores c) Primulae rhizoma cum radicibus

228. Produsul vegetal cu saponozide triterpenice diuretice este: a) Equiseti minoris herba b) Ginseng radix c) Liquiritiae radix

229. Heterozidele cardiotonice: a) Sunt medicamente de elecţie în infarct b) Nu au contraindicații c) Au potențial toxic

230. Opium reprezintă: a) Latexul concretizat din fructele imature de Papaver somniferum b) Sucul extras din capsulele de mac c) Semințele plantei Papaver somniferum

231. De la planta Rosa canina se folosesc în terapeutică: a) Frunzele b) Fructele c) Semințele

232. De la planta numită mătrăgună se folosesc: a) Frunzele b) Herba c) Rădăcina

233. Vaccinum Myrtilus este folosit în terapeutică datorită: a) Fructelor b) Frunzelor c) Ramurilor

234. Secale Cornutum reprezintă a) Fructele plantei Claviceps Purpurea b) Scleroții ciupercii Claviceps Purpurea c) Semințele de secară

235. Myrtilii fructus este indicat în tulburări vasculare datorită conținutului în: a) Antocianozide b) Heterozide ale hidrochinonei c) Arbutozida

31

236. Acțiunea antracenozidelor: a) Se instalează rapid, la o oră de la administrare b) Se instalează lent, la 8-12 zile de la administrare c) Este antidiareic

237. Care din următoarele afirmaţii referitoare la alcaloizi este falsă? a) Bazele alcaloidice neoxigenate (nicotina) sunt lichide uleioase b) Bazele alcaloidice se identifică prin reacţii de culoare c) Sărurile alcaloidice se identifică prin reacţii de precipitare

238. Care este aminoacidul de la care provin alcaloizii tropanici? a) Fenilalanina b) Triptofanul c) Ornitina

239. Care din alcaloizii enumerați are acțiune anestezică locală? a) Morfina b) Atropina c) Cocaina

240. De la care specie se recoltează frunzele de mătrăgună? a) Datura innoxia b) Hyoscyamus niger c) Atropa belladonna

241. Emetina: a) Este expectorantă în doze mari b) Este vomitivă în doze mari c) Are acţiune dizenterică

242. Morfina: a) Se poate obţine din atropină b) Deprimă centrul respirator c) Este un analgezic slab

243. Care din următorii alcaloizi nu se întâlnesc în Opium: a) Codeină b) Berberină c) Morfina

244. Care afirmație referitoare la alcaloizii din cornul de secară nu este adevărată? a) Acțiunea vasoconstrictoare este mai intensă pentru ergotamină şi

ergotoxină b) Ergotamina şi Dh-ergotamina au acțiune antimigrenoasă c) Ergotamina nu se asociază cu parasimpaticolitice

245. Produsul vegetal Ephedrae herba: a) Conţine efedrină b) Este indicat în adenomul de prostată

32

c) Se obţine de la specia numită popular „carcel”

246. Care din următorii compuşi este protoalcaloid: a) Morfina b) Efedrina c) Papaverina

247. Aetherolea (uleiurile volatile) sunt: a) Produşi ai metabolismului secundar b) Localizate doar în flori c) Depozitate în pungi secretorii

248. Care din afirmaţiile de mai jos, referitoare la toxicitatea constituenţilor uleiurilor volatile, sunt adevărate?

a) Cetonele monoterpenice sunt dermocaustice b) Mentolul poate produce spasm glotic la copiii sub 3 ani c) Hidrocarburile monoterpenice din juniperi fructus sunt nefrotoxice

249. La baza metodelor de extracţie ale uleiurilor volatile stau: a) Solubilitatea în solvenţi apolari b) Solubilitatea în substanţe grase c) Caracteristicile organoleptice

250. Principalele procedee de extracţie a uleiurilor volatile sunt: a) Presarea b) Distilarea cu vapori de apă c) Extracţie cu gaze supercritice

251. Care din afirmaţiile următoare referitoare la Lavandulae flores sunt adevărate?

a) Se recoltează când inflorescenţele sunt complet dezvoltate b) Are acţiune cicatrizantă datorită conţinutului în acid rosmarinic c) Se foloseşte ca insecticid în prezervarea hainelor şi lenjeriilor

252. Următorii alcaloizi se utilizează în terapeutică pentru acţiunea antispastică / spasmolitică:

a) Atropina b) Emetina c) Papaverina

253. Codeina acţionează ca: a) Antitusiv b) Antiaritmic c) Expectorant

254. Care organe sunt utilizate în scopuri medicinale, de la specia Atropa beladona ?

a) Frunzele b) Rădăcina

33

c) Fructele

255. Care din următorii alcaloizi au nucleu morfinanic? a) Papaverina b) Narcotina c) Codeina

256. Opiul: a) Are acţiune anestezică puternică b) Se obţine din capsule de Papaver bracteatum c) Conţine alcaloizi cu nucleu morfinanic

257. Care din preparatele farmaceutice enumerate sunt prevăzute în FR X şi se conservă la Venenum?

a) Tinctura Opii b) Tinctura Belladonnae c) Pulvis Opii et Ipecacuanhae

258. Dintre alcaloizii enumerați, acțiune antitusivă manifestă: a) Papaverina b) Codeina c) Laudanosina.

259. Care afirmaţii referitoare la emetină sunt adevărate? a) Se utilizează în afecţiuni ale căilor respiratorii b) Se utilizează în tratamentul dizenteriei amoebiene c) Este activă pe Pseudomonas aeruginosa

260. Care dintre alcaloizii prezenţi în Secale cornutum prezintă activitate terapeutică?

a) Clavinele b) Ergometrina c) Ergotoxina

261. Care afirmaţii referitoare la reserpină sunt adevărate? a) Are acțiune antihipertensivă b) Are proprietăţi tranchilizante c) Produce midriază

262. Produsul vegetal Ephedrae herba: a) Se numeşte iarbă de negi b) Este contraindicat în adenomul de prostată c) Are acţiune decongestivă prin efedrină

263. Preparatele farmaceutice cu Rauwolfia: a) Se prescriu în maladii psihosomatice b) Se asociază în tratamentul distoniei vegetative c) Se asociază în tratamentul insomniilor

34

264. La utilizarea preparatelor antihipertensive cu Rauwolfia pot să apară efecte secundare ca:

a) Diaree cronică b) Tulburări psihice c) Hipotensiune arterială

265. Reserpina, alcaloidul din Rauwolfiae radix este indicată în: a) Carcinogeneza chimică din ficat şi colon b) Insomnii cauzate de tulburări nervoase c) Boala Parkinson

266. Cofeina: a) Reface rezervele energetice ale organismului b) Accelerează tranzitul intestinal c) Este un stimulant medular la doze terapeutice

267. Care din afirmaţiile referitoare la cofeină sunt incorecte? a) Stimulează centrul respirator bulbar b) Produce vasodilataţie c) Este contraindicată în hipotensiune arterială

268. Care din afirmaţiile referitoare la cofeină sunt corecte? a) Stimulează secreţia gastrică b) Este contraindicată în hipotensiune arterială c) Produce insomnie

269. Codeina acţionează ca: a) Antitusiv b) Spasmolitic c) Expectorant

270. Alcaloizii derivaţi din Rauwolfia serpentină au acţiune a) Antihipertensivă b) Antivomitivă c) Antitermică

Nr. crt.

ANUL II - Modulul IV. Farmacoterapie

Farm. primar Sfichi Daniela → Itemi de evaluare

271. Care din următoarele antibiotice sunt peniciline naturale injectabile? a) Benzilpenicilina b) Fenoximetilpenicilina c) Feneticilina.

272. Penicilinele: a) Au potențial alergizant foarte mare b) Pot avea efect iritant local la administrare cutanată

35

c) Pot favoriza suprainfecțiile.

273. Augmentin reprezintă asocierea dintre: a) Ampicilina + sulbactam b) Sulfametoxazol + trimetoprim c) Amoxicilina + acid clavulanic.

274. Penicilina G este: a) Benzilpenicilina b) Antibiotic macrolidic c) Penicilina naturală injectabilă

275. Care din următoarele antibiotice prezintă absorbţia din tubul digestiv neglijabilă?

a) Doxiciclina b) Gentamicina c) Ampicilina

276. Din clasa macrolidelor fac parte: a) Eritromicina b) Tetraciclina c) Claritromicina

277. Principalele reacții adverse la aminoglicozide sunt: a) Nefrotoxicitatea b) Reacții alergice c) Ototoxicitatea.

278. Absorbția tetraciclinelor este scăzută de: a) Preparate cu fier b) Antiacide cu ioni bivalenți Mg2+,Ca2+ c) Oxid de magneziu

279. Ciprofloxacina este indicată în: a) Cistite b) Gastroenterite c) Infecții urinare

280. Sulfametoxazol + trimetoprim este: a) Sumetrolim b) Unasyn c) Tagremin

281. Metronidazolul se administrează: a) În trichomoniaza vaginală b) În asociere cu alcoolul c) În giardiază

282. Zentel este denumirea comercială a: a) Mebendazol

36

b) Itraconazol c) Albendazol.

283. Absorbția fluorochinolonelor este scăzută de: a) Preparate cu fier b) Oxacilină c) Dicarbocalm.

284. Cefalosporinele sunt: a) Antibiotice cu nucleu lactonic b) Substanțe de sinteză derivate de sulfanilamide c) Antibiotice cu nucleu de bază acidul 7-aminocefalosporanic.

285. Sulfamidele pot produce reacții adverse: a) Cristalurie b) Reacții adverse alergice c) Ototoxicitate

286. Penicilina G acționează: a) La nivelul membranei citoplasmatice b) La nivelul peretelui bacterian c) La nivelul citoplasmei celulei bacteriene.

287. Furazolidona este indicată în: a) Enterite, enterocolite, toxiinfecții alimentare b) Trichomoniaza, giardiaza c) Amigdalite streptococice

288. Benzilpenicilina (Penicilina G ) are următoarele indicaţii: a) Angine, erizipel, scarlatină b) Infecţii cu germeni rezistenţi la peniciline c) Lues (sifilis)

289. Administrarea penicilinelor este contraindicată: a) În infecţii cu germeni rezistenţi (în special stafilococ penicilinazo-

pozitiv) b) În aplicare locală pe tegumente (creşte riscul alergizant) c) În infecţii cu germeni sensibili

290. Dintre următoarele medicamente antimicrobiene, care este un antibiotic cu structură aminoglicozidică fiind caracterizat farmacotoxicologic prin oto- şi nefrotoxicitate:

a) Nitrofurantoina b) Cloramfenicol c) Gentamicina

291. Tusea dăunătoare: a) Este seacă, de intensitate mare b) Productivă

37

c) Solicită aparatul cardiovascular

292. Bromhexinul: a) Se administrează de preferat înainte de mese b) Este biotransformat la nivel hepatic în ambroxol (metabolitul activ) c) Este un mucolitic.

293. Ketotifenul: a) Produce somnolenţă b) Are acțiune antihistaminică H1 c) Este indicat conducătorilor auto

294. În farmacoterapia tusei se pot folosi: a) Anestezice locale care diminuă iritația receptorilor b) Anestezice generale c) Substanțe mucilaginoase

295. Componentele majore ale astmului bronşic sunt: a) Inflamație a mucoasei bronşice b) Hipersecreție bronşică vâscoasă, aderentă, obstructive c) Edem al mucoasei bronşice.

296. Bromhexinul este indicat în: a) Ulcer gastroduodenal b) Traheobronşite acute şi cronice c) Tuse productivă.

297. Care din următoarele antitusive sunt naturale? a) Dextrometorfan b) Codeine c) Oxeladina

298. În terapia astmului bronşic se folosesc: a) Antileucotriene b) Corticosteroizi c) Inhibitoare ale degranulării mastocitelor.

299. Acetilcisteina este denumirea comună internațională a următoarelor medicamente:

a) ACC fiole b) Mucosin sirop c) Fluimucil plicuri.

300. La administrare locală (aerosoli) corticosteroizii pot produce: a) Insuficienţă suprarenală acută b) Candidoze orale şi orofaringiene c) Atrofia mucoasei respiratorie

301. Codeina are următoarele efecte farmacodinamice: a) Efect analgezic

38

b) Efect antitusiv c) Efect constipant.

302. Singulair este: a) Zafirlukast b) Inhibitor de 5-lipooxigenaza c) Montelukast

303. Dextrometorfan reprezintă: a) Clofenadol cp b) Tussin cp c) Rofedex sirop.

304. Acetilcisteina: a) Este un bronhosecretolitic care acționează prin mecanism chimic b) Este un bronhosecretolitic care acționează prin mecanism biochimic c) Se administrează cu prudenţă la astmatici.

305. Codeina este indicată în: a) În sarcină şi la femei ce alăptează b) Tuse iritativă, uscată c) Analgezic în amestecuri antinevralgice.

306. Hidrocortizon hemisuccinat: a) Se administrează i.v în criza de astm bronşic b) Se administrează p.o. în criza de astm bronşic c) Se recomandă în terapia de fond a astmului bronşic.

307. Teotard: a) Este indicat în epilepsie b) Are acțiune bronhodilatatoare utilă în astm bronşic c) Produce stimulare cardiacă

308. Corticosteroizii se administrează în astmul bronşic: a) Per os b) Intravenos c) Inhalator

309. Expectorantele produc: a) Mărirea secreției glandelor bronşice b) Stabilizarea membranei mastocitelor sensibilizate c) Stimularea mecanismelor de eliminarea sputei

310. Bronhodilatatoarele adrenomimetice: a) Se administrează curent sub formă de aerosoli b) Acționează antagonist pe receptorii β 2 adrenergici c) Acționează agonist pe receptorii β 2 adrenergici

311. Mecanismele farmacologice ale acțiunii antianginoase sunt: a) Reducerea consumului de oxigen al miocardului prin micșorarea

39

travaliului cardiac b) Creșterea aportului de oxigen prin coronarodilataţie c) Stimularea eliberării de dopamină.

312. Nifedipina este indicată în: a) Angina pectorală b) Ulcer gastric c) HTA

313. În tratamentul insuficienţei cardiace se recomandă: a) Scăderea muncii inimii b) Regim hiposodat c) Medicamente inotrop pozitive.

314. Medicamentele antiaritmice: a) Previn sau tratează aritmiile cardiace b) Se recomandă în tuse cu expectorație c) Reduc dereglările automatismului cardiac

315. Căile de administrare a nitroglicerinei sunt: a) Sublingual b) Per os c) Percutan

316. Sunt medicamente antihipertensive: a) Atenolol b) Clonidina c) Perindopril.

317. Reacții adverse întâlnite la inhibitoarele enzimei de conversie sunt: a) Tuse uscată şi obstrucție nazală b) hTA (hipotensiune arterială) c) Erupții cutanate.

318. Verapamilul: a) Este un blocant al canalelor de calciu b) Este un medicament antiaritmic c) Prezintă efect antianginos

319. Glicozizii cardiotonici: a) Se eliberează fără recomandarea medicului b) Se recomandă în insuficienţa cardiacă c) Se numesc şi cardiotonice digitalice.

320. Nifedipina: a) Are o absorbție bună sublinguală şi per os b) Nu produce reacţii adverse circulatorii c) Este recomandată în HTA indusă de sarcină

40

321. Care sunt indicațiile de elecţie ale inhibitoarelor enzimelor de conversie (IEC)? a) HTA cu insuficienţă cardiacă b) HTA şi bolile vasculare periferice c) HTA şi nefropatia diabetică

322. Reprezentanții inhibitorilor enzimei de conversie sunt: a) Perindopril b) Enalapril c) Amlodipin.

323. Medicamente active în insuficienţa cardiacă sunt: a) Diuretice b) Vasodilatatoare c) Glicozizi cardiotonici.

324. Efectele clinice ale medicamentelor antianginoase sunt: a) Creșterea rezistenţei la efort b) Profilaxia sau suprimarea crizelor de angor pectoris c) Restabilirea echilibrului hidroelectrolitic.

325. Derivații nitrați: a) Au o absorbție rapidă sublinguală b) Provoacă coronarodilataţie c) Provoacă HTA

326. Diltiazem este: a) Antianginos b) Antiaritmic c) Antihipertensiv.

327. Extractele de Ginkgo biloba sunt indicate în: a) Tulburări digestive însoţite de vărsături b) Tulburări circulatorii cerebrale şi periferice c) Tulburări psihocomportamentale la vârstnici.

328. Tanakanul : a) Creşte rezistenţa capilarelor b) Creşte tonusul venos c) Are efect antitusiv.

329. Pentoxifilina: a) Se administrează înainte de masă b) Se administrează per os şi injectabil c) Este indicată în tulburări circulatorii cerebrale şi retiniene.

330. Sunt medicamente antihipertensive: a) Antagoniști ai receptorilor AT1 ai angiotensinei 2 b) Beta adrenolitice c) Blocante ale canalelor de calciu

41

331. Căile de administrare a medicamentelor antispastice sunt: a) Cutanat b) Per os c) Intrarectal

332. Omeprazolul are următoarele denumiri comerciale: a) Omeran b) Orfiril c) Losec mups.

333. Medicamentele coleretice: a) Stimulează contracția veziculei biliare b) Stimulează secreția gastrică şi pofta de mâncare c) Stimulează secreția biliară hepatică

334. Metoclopramidul: a) Stimulează peristaltismul intestinal b) Grăbește tranzitul intestinului subțire c) Este un antivomitiv eficace.

335. Colereticele sunt indicate în: a) Litiaza biliară nedureroasă b) Dischinezii biliare c) Deficit secretor al mucoasei gastrice.

336. Rowachol este un medicament: a) Antitusiv b) Coleretic c) Propulsiv gastrointestinal

337. Momentul optim de administrare a medicamentelor purgative este: a) Seara, înainte de culcare b) Dimineața , pe nemâncate c) Dimineața, după micul dejun

338. Terapia ulcerului duodenal urmărește: a) Înlăturarea durerii b) Grăbirea cicatrizării şi creșterea procentului de vindecare c) Prevenirea complicațiilor.

339. Carbonatul acid de sodiu este recomandat: a) Ca antiacid per os b) Pentru dușuri vaginale 1-4% c) Pentru dizolvarea cerumenului auricular sol. 5%.

340. Momentul optim de administrare al antihistaminicelor H2 este: a) Dimineața, după micul dejun b) După mesele principale c) Seara la culcare

42

341. Inhibitoare ale pompei de protoni sunt: a) Omeprazol b) Pantoprazol c) Esomeprazol.

342. Papaverina prezintă următoarele acțiuni farmacodinamice: a) Vasodilatatoare b) Antiinflamatoare c) Antispastică

343. Omeranul este indicat în: a) Ulcer varicos b) Esofagita de reflux c) Ulcer gastric şi duodenal

344. Drotaverina este denumirea comună internațională a: a) Metoclopramid b) No-Spa c) Duspatalin.

345. Medicamentele antiacide se administrează: a) În același timp cu tetraciclinele b) În asociere cu medicamente cu capacitate ulerigenă c) La intervale de 1-2 ore faţă de alte medicamente

346. Omeprazolul: a) Este un inhibitor de pompă de protoni b) Se găsește sub formă de capsule enterosolubile c) Se găsește sub formă de pulbere.

347. Antidiareicele de substituție sunt: a) Soluții de electroliți pentru rehidratare b) Antiinflamatoare intestinale c) Microorganisme antidiareice sintetizatoare de acid lactic.

348. Omeprazolul : a) Poate produce fotosensibilizare b) Nu se administrează în esofagita de reflux c) Inhibă secreția gastrică acidă.

349. Metoclopramidul a) Poate produce efecte extrapiramidale b) Poate produce somnolenta c) Este un antihistaminic H2.

350. Se folosesc ca antispastice: a) Pantoprazol b) Butilscopolamina c) Drotaverina.

43

Nr. crt.

ANUL II - Modulul V. Forme farmaceutice sterile


351. Preparatele injectabile sunt: a) Soluții sterile b) Emulsii sterile c) Suspensii sterile

352. Picăturile pentru ochi unidoză: a) Se sterilizează printr-o metodă adecvată b) Recipientele prezintă sistem de picurare c) Nu se admit adaosul conservanţilor antimicrobieni.

353. Metodele de sterilizare prevăzute de FRX sunt: a) Flambarea b) Sterilizarea cu gaz c) Sterilizarea prin autoclavare

354. Avantaje ale preparatelor injectabile sunt: a) Rapiditate de acțiune b) Mod de administrare traumatizant c) Evitarea tulburărilor gastrointestinale

355. Substanţele pirogene sunt: a) Substanţe secretate de microorganisme b) Substanţe responsabile de reacţii febrile c) Substanţe care asigură sterilitatea

356. Apa distilată pentru preparate injectabile: a) Este perfect suportată de organism b) Dizolvă o mare parte de substanţe c) Asigură o absorbţie şi o acţiune prelungită

357. Preparatele perfuzabile sunt: a) Soluţii apoase sterile b) Emulsii U/A sterile c) Unguente sterile.

358. Dezavantajele perfuziei: a) Timp de administrare scurt b) Riscul apariţiei de septicemii, infecţii fungice, hepatită, SIDA c) Fabricare şi condiţionare costisitoare.

359. Sinonime picături pentru ochi: a) Oculoguttae b) Rhinoguttae c) Collyria

44

360. Solvenții folosiți în cazul preparatelor injectabile sunt: a) Apa bidistilată b) Uleiul de floarea soarelui neutralizat şi sterilizat c) Apă distilată pentru preparate injectabile

361. Preparatele pentru ochi pot fi: a) Soluţii sterile b) Suspensii sterile c) Unguente sterile.

362. Solvenţii pentru preparate injectabile trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

a) Să nu aibă acţiune farmacologică proprie b) Să nu reacţioneze cu substanţele dizolvate c) Să fie bine toleraţi de ţesuturile organismului

363. Nu se admite adaosul de conservanţi antimicrobieni în cazul preparatelor injectabile:

a) În cazul soluţiilor care se administrează intracardiac b) În cazul soluţiilor de uz extern c) În cazul preparatelor injectabile folosite în volum mai mare de 10 ml.

364. Soluţiile oftalmice: a) Sunt medii prielnice dezvoltării microorganismelor b) Pot cauza la administrare microtraumatisme c) Nu trebuie să fie obligatoriu sterile.

365. Perfuziile se administrează: a) I.m. b) Strict i.v. c) Strict i.m.

366. Băile oculare: a) Se mai numesc şi oculobalnea b) Sunt soluţii apoase sterile c) Conţin concentraţii mari de substanţe active

367. Temperatura şi timpul de sterilizare cu vapori de apă sub presiune sunt: a) 121°C –cel puţin 15 min b) 115°C – cel puţin 30 min c) 140°C – 5 min.

368. Soluţiile injectabile pot avea acţiune prelungită când: a) Au pH alcalin b) Se creşte vâscozitatea vehiculului c) Se foloseşte un solvent lipofil

369. Picăturile pentru ochi oficinale sunt:

45

a) Picături pentru ochi cu cloramfenicol b) Picături pentru ochi cu sulfat de atropină c) Picături pentru ochi cu azotat de pilocarpină

370. Temperatura şi timpul de sterilizare la etuvă sunt: a) 180° C – 30 min. b) 120° C – 3 ore c) 150 ° C – 4 ore

371. La sterilizarea prin filtrare microorganismele sunt: a) Eliminate b) Distruse c) Coagulate

372. Procedeul aseptic utilizează: a) Materiale şi aparatură, recipiente, mediu de lucru sterile b) Temperatură ridicată c) Radiaţii ionizante

373. Căile principale de administrare a medicamentelor injectabile sunt: a) Intravenoasă b) Intramusculară c) Subcutanată

374. Metodele fizice netermice de sterilizare sunt: a) Procedeul aseptic b) Filtrarea sterilizantă c) Sterilizarea în autoclav

375. Soluţiile perfuzabile sunt: a) Soluţii apoase sterile şi apirogene b) Suspensii uleioase sterile şi apirogene c) Preparate care se administrează cu dispozitivul de perfuzare picătură

cu picătură

376. În grupa medicamentelor sterile sunt incluse: a) Preparatele parenterale b) Preparatele aplicate pe plăgi deschise, arsuri, pielea sugarilor c) Suspensii orale

377. Obiectivele formulării medicamentelor oftalmice cuprind asigurarea: a) Sterilităţii colirului b) Toleranţei la administrare c) Lipsei particulelor în suspensie

378. Unguentele oftalmice: a) Prelungesc durata contactului cu mucoasa conjunctivală b) Conţin excipienţi sterili ca: vaselina, lanolina, parafina lichidă c) Trebuie să fie sterile

46

379. Colirul cu sulfat de atropină se prepară în concentraţie de: a) 1 g % b) 0,5 g % c) 2 g %

380. Conservarea unguentelor oftalmice se face: a) În recipiente sterile b) În recipiente închise etanş c) Cu cel mult 10 g unguent

381. După natura solventului colirele pot fi: a) Colire apoase b) Colire uleioase c) Colire cu vehicul viscozifiant

382. Denumirea conform FRX a perfuziilor este: a) Injectabilia b) Solutions c) Infundibilia

383. Preparatele perfuzabile: a) Pot fi folosite ca vehicule pentru dizolvarea unor substanţe

medicamentoase b) Sunt indicate pentru înlocuirea lichidelor pierdute din organism c) Nu pot fi aplicate decât în spital, sub strict control medical.

384. Picăturile pentru ochi: a) Se prepară prin metode care le asigură sterilitatea b) Se conservă în recipiente închise etanş, de cel mult 10 ml c) Se conservă în recipiente bine închise, de cel puţin 10 ml.

385. Soluţia oftalmică cu sulfat de atropină 1%: a) Este oficinală b) Are acţiune antimicrobiană c) Se păstrează la Venena

386. Oculoguttare reprezintă: a) Picături pentru ochi b) Collyria. c) Picături pentru ureche.

387. Sterilizarea la etuvă se face: a) La 1600C cel puţin 3 ore b) Cu vapori de apă sub presiune c) Prin căldură uscată.

388. Soluţiile apoase injectabile: a) Trebuie să fie limpezi b) Practic lipsite de particule în suspensie

47

c) Pot prezenta un sediment.

389. Calităţile obligatorii în cazul preparatelor injectabile sunt: a) Apirogentitate b) Sterilitatea c) Lipsa particulelor insolubile (soluţii).

390. Preparatele perfuzabile: a) Se administrează strict i.v. b) Pot fi emulsii A/U c) Se administrează în volume de 100 ml sau mai mari.

Nr. crt.

ANUL II - Modulul VIII. Chimia compuşilor cu acţiune asupra sistemului nervos central


391. Sedativele: a) Sunt deprimante neselective ale SNC b) Sunt medicamente antiinflamatoare steroidiene c) Produc o stare de linişte

392. Fenobarbitalul: a) Este un derivat barbituric cu durată scurtă de acţiune b) Sedativ, hipnotic, anticonvulsivant c) Este acid 5etil-5-fenilbarbituric

393. Tranchilizantele sunt din punct de vedere al structurii chimice : a) Fenotiazine b) Propandioli dicarbamati c) Benzodiazepine

394. Alte acţiuni ale tranchilizantelor sunt a) Miorelaxantă b) Psihostimulantă c) Anticonvulsivantă

395. Diazepamul este: a) Contraindicat la mame care alăptează b) Este un derivat benzodiazepinic c) Se eliberează pe bază de reţetă care rămâne în farmacie

396. Hipnotice benzodiazepinice sunt: a) Nitrazepam b) Meprobamat c) Flunitrazepam

397. Medicamentele tranchilizante: a) Sunt hipnoinductoare în insomnii psihogene b) Sunt contraindicate la conducătorii auto

48

c) Sunt OTC.

398. Sertalina: a) Este un medicament vasodilatator b) Este indicat în toate tipurile de depresie c) Este indicat în atacuri de panică.

399. Cafeina: a) Este 1,3,7 - trimetilxantina b) Stimulează secreţia gastrică c) Este 1,5,7 - trimetilxantina

400. Piracetamul: a) Se mai numeşte şi pramiracetam b) Ameliorează procesele de învăţare şi memorizare c) Este indicat în accidente vasculare cerebrale.

401. Analgezicele morfinomimetice: a) Produc deprimare respiratorie b) Stimulează centrul vomei c) Prezintă potenţial toxicomanogen ridicat

402. Morfina: a) Este un analgezic opioid b) Este indicate în dureri de intensitate moderată c) Difuzează în laptele matern.

403. Codeina: a) Este indicată în dureri moderate şi tuse iritativă b) Morfina metoxilată la gruparea hidroxil din poziţia 3 c) Intră în categoria analgezicelor stupefiante

404. Analgezic prin mecanism complex este: a) Morfina b) Tramadol c) Cofeina

405. Medicamentele analgezice antipiretice: a) Combat febra b) Stimulează memoria c) Diminuă sau suprimă durerea

406. Mecanismul acţiunii antiinflamatoare constă în: a) Inhibarea monoaminoxidazei b) Inhibarea ciclooxigenazei c) Inhibarea biosintezei de prostaglandine inflamatorii

407. Metamisolul este: a) Noraminofenazona b) Algocalmin

49

c) Aminofenazona

408. Acetaminofen este a) Analgezic şi antiinflamator b) Analgezic şi antipiretic moderat c) Paracetamol

409. Tratamentul prelungit cu benzodiazepine poate provoca: a) Tulburări de memorie b) Insomnie în cursul sevrajului c) Farmacodependenţă

410. Alprazolamul este: a) Luminalete b) Rivotril c) Xanax

411. Analgezicele antipireticele: a) Inhibă biosinteza de prostaglandine inflamatoare b) Inhibă monoaminoxidaza c) Inhibă ciclooxigenaza.

412. Analgezicele antipireticele sunt indicate în: a) Infecţii virale acute ale căilor respiratorii b) Dureri postoperatorii moderate c) Dismenoree

413. Acidul acetilsalicilic este indicat în: a) Nevralgii b) Afecţiuni reumatismale c) Hemoragii

414. Paracetamolul dă următoarele reacţii adverse: a) Toxicitate cardiacă b) Methemoglobinemie c) Toxicitate hepatică

415. Metamisolul a) Este antispastic şi analgezic b) Este indicat în colici biliare şi renale c) Se numeşte şi noraminofenazonă.

416. Aspirina este contraindicată: a) Înainte de o intervenţie chirurgicală b) În astm bronşic c) În ulcer gastrointestinal.

417. Paracetamolul: a) Este un antipiretic de elecţie la copii mici, în viroze b) Se administrează ca antiagregant plachetar

50

c) Se administrează în cefalee.

418. Timpul optim de administrare a aspirinei este: a) După mese, în caz de iritaţie gastrică b) Înainte de mese, la administrare ocazională c) Înainte de mese, în caz de iritaţie gastrică.

419. Care este doza de aspirină indicată în profilaxia infarctului de miocard: a) 500 mg x 3 /zi b) 100 mg / zi c) 1 g / zi.

420. Aspirina: a) Este indicată în afecţiuni virale respiratorii, la copii sub 3 ani b) Prezintă o absorbţie per os bună c) Este acidul 2-acetoxibenzoic.

421. Cafeina: a) Are acţiune ulcerigenă, la doze mari b) Este stimulant al sistemului nervos central c) Este recomandată în insomnie

422. Alprazolamul este: a) Un tranchilizant b) Indicat în anxietate c) Denumirea comună internaţională a medicamentului xanax.

423. Diazepamul: a) Se găseşte sub formă de comprimate şi fiole b) Este un derivat benzodiazepinic c) Se eliberează fără reţetă.

424. Acţiunea tranchilizantă constă în: a) Temperarea reacţiilor emoţionale b) Echilibrarea tranzitului intestinal c) Reducerea stării de tensiune psihică.

425. Hipnoticele: a) Sunt numite si somnifere b) Favorizează instalarea unui somn asemănător cu cel fiziologic c) Sunt medicamente inotrop pozitive.

426. Carbamazepină este indicată în: a) Ulcer gastro-duodenal b) Epilepsie c) Nevralgia de trigemen.

427. Tanakanul: a) Este indicat în ulcer gastroduodenal b) Este indicat în insuficiența circulatorie cerebrală

51

c) Este extract standardizat de ginkgo biloba

428. Din categoria medicamentelor antidepresive fac parte: a) Amine triciclice b) Inhibitori de monoaminoxidază c) Inhibitoare ale recaptării serotoninei.

429. Tramadolul se poate administra: a) Per os b) Injectabil c) Intrarectal

430. Care din următoarele medicamente au acţiune hipnotică: a) Zolpidem b) Zopiclona c) Nitrazepam

Nr. crt.

ANUL II - Modulul IX. Fitoterapie


431. Constipația cronică se poate trata prin administrarea următorului produs vegetal:

a) Quercus cortex b) Mel depuratum c) Frangulae cortex

432. Produsele vegetale cu acţiune de stimulare a peristaltismului intestinal se utilizează în:

a) Afecţiuni dermatologice b) Constipaţie c) Diaree

433. Glucofrangulozida este principiul activ din: a) Hyperici herba b) Frangulae cortex c) Sennae fructus

434. Care din afirmaţiile de mai jos referitoare la produsul vegetal Liquiritiae radix este fals?

a) Conţine antracenozide b) Are acţiune antiinflamatoare de tip cortizonic c) Provine de la specia denumit popular lemn dulce

435. Produsul vegetal cu saponozide triterpenice expectorante este: a) Primulae rhizoma cum radicibus b) Agni casti fructus c) Farfarae folium

52

436. În ce afecţiune este indicată cofeina? a) Insomnie b) Ulcer gastric şi duodenal c) Hipotensiune arterială

437. În tratamentul adenomului de prostată se utilizează: a) Xanthium spinosa b) Ononis spinosa c) Calendula officinalis

438. Următoarele produse vegetale se utilizează în colici abdominale: a) Carvi fructus b) Anisi vulgaris fructus c) Myrtilli fructus

439. Papaverina este utilizată în terapeutică: a) Ca spasmolitic b) Ca antispastic c) În tratamentul unor afecţiuni hepatice

440. Papaverina este utilizată în terapeutică: a) În tratamentul unor afecţiuni hepatice b) În tratamentul afecţiunilor gastro-intestinale şi ale traiectului urinar,

caracterizate prin spasme c) Ca antitusiv

441. Extractele de Chelidonii herba se utilizează: a) În tratamentul diskineziilor biliare b) Pentru eliminarea calculilor biliari c) În colica renală

442. Extractele de Chelidonii herba nu se utilizează: a) În tratamentul diskineziilor biliare b) În hipo- sau atonie veziculară c) În tratamentul icterului

443. În tratamentul afecţiunilor hepato-biliare se prescriu preparate din: a) Chelidonii herba b) Rauwolfiae radix c) Opium

444. Latexul proaspăt de rostopască se foloseşte: a) În tratamentul icterului b) În tratamentul verucilor c) Ca antiviral

445. Selectaţi produsele farmaceutice cu alcaloizi din Rauwolfiae radix: a) Hiposerpil b) Hipazin

53

c) Raunervil.

446. Care din afirmaţiile referitoare la produsul vegetal Carbo medicinalis sunt incorecte?

a) Absoarbe gazele din intestin b) Se utilizează în meteorism, colici şi flatulenţă c) Nu se adsoarbe din intestin.

447. Capsici fructus: a) Conţine acid ascorbic b) Se foloseşte în mialgii lombo-sciatice c) Se recoltează în stadiu imatur

448. Acţiunile produsului vegetal Theae folium sunt: a) Antioxidantă b) Diuretică c) Sedativă

449. Produsul EXTRAVERAL conţine: a) Crataegi flos b) Valerianae radix c) Tiliae flos

450. În tratamentul fitoterapic al anginei pectorale se utilizează: a) Crataegi flos et folium b) Ginkgo biloba c) Taraxaci herba

451. Pentru hipertensiune arterială se folosește: a) Leonuri herba b) Crategi folium et flos c) Rauwolfiae radix

452. Cu efect antiinflamator în reumatism şi artroze se folosesc: a) Salicis cortex b) Capsici fructus c) Helleborus herba

453. Hepatoprotectoare vegetale sunt: a) Cardui marianae fructus b) Chelidonii herba c) Tiliae flos

454. În compoziția siropului PLANTUSIN intră următoarele produse vegetale: a) Plantaginis folium b) Pini turiones c) Eryngii plani herba

455. Pentru eliminarea paraziţilor intestinali se folosesc: a) Absinthi herba

54

b) Millefolli flos c) Ginkgo biloba

456. În tratamentul afecțiunilor dermatologice se utilizează infuzii din: a) Violae tricoloris herba b) Calendulae flos c) Bardanae radix

457. Pentru acțiunea carcinogenetică cu efect imunostimulator se folosesc: a) Rheishi şi Shiitake b) Uncaria tomentosa c) Millefolli flos

458. În compoziția CEAIULUI GASTRIC intră următoarele produse vegetale: a) Hyperici herba b) Polygonum herba c) Feniculi fructus

459. Ceaiul DIURETIC conține următoarele produse vegetale: a) Cerasorum stipites b) Populi gemmae c) Sambuci flos

460. Ceaiul ANTIHEMOROIDAL conține: a) Sennae folium b) Millefolii herba c) Calendulae flos

461. Preparatul industrial NORMOPONDEROL conține: a) Frangulae cortex b) Bursae pastoris herba c) Cichorii radix

462. Ceaiul ANTIDIAREIC conține: a) Quercus cortex b) Eupathoriae herba c) Menthae folium

463. Produsul SEDOCALM conține: a) Leonurus cardiaca herba b) Lavandulae aeteroleum c) Crataegi flos et folium

464. Următoarele produse vegetale se utilizează în colici abdominale: a) Carvi fructus b) Anisi vulgaris fructus c) Myrtilli fructus

465. Absinthi herba are acţiune: a) Antihelmintică prin principiile amare

55

b) Anorexigenă prin principiile amare c) Colagogă prin vitamina C

466. Care din afirmaţiile următoare referitoare la produsul vegetal Cichori radix et herba sunt adevărate?

a) Conţine principii amare doar în partea supraterestră b) Principiul amar specific este cicorina c) Prin torefierea rădăcinilor se obţine un produs bogat în dextrine cu

proprietăţi laxative şi diuretice

467. Latexul de rostopască: a) Conține alcaloizi b) Are culoare portocalie c) Conține substanţe rezinoase

468. Extractele de Chelidonii herba se utilizează: a) În tratamentul diskineziilor biliare b) Pentru eliminarea calculilor biliari c) În tratamentul icterului

469. Pentru tratamentul afecţiunilor respiratorii se utilizează produse pe bază de: a) Plantaginis folium b) Serpilly herba c) Carvi fructus

470. În hipertensiune arterială cu substrat nervos sunt folosite produsele: a) Sedocalm b) Ceai calmant cardiac c) Păducel comprimate

471. Pentru protecţie hepatică se foloseşte: a) Sylibum Marianum b) Capparis spinosa c) Chelidonii majus

472. Pentru efectul anticarcinogen se utilizează produsele: a) Rheishi b) Shitake c) Echinaceea herba

473. În tratamentul diabetului se utilizează următoarele produse fitoterapice. a) Hippophae fructus b) Aesculus Hipocastanum c) Myrtilli folium

474. În tratamentul diabetului se utilizează următoarele produse fitoterapice. a) Myrtilli folium b) Carvi fructus c) Myrtilli fructus

56

475. În tratarea adenomului periuretral se utilizează: a) Extractul de palmier pitic b) Ghimpe c) Muşeţel

476. În contuzii şi traumatisme folosim: a) Flores Arnicae b) Plantaginis folium c) Symphyti radix

477. În tratamentul fitoterapic al acneei folosim: a) Violae tricolore herba b) Chamomillae flores c) Calendulae flores

478. Pentru arsuri, în cicatrizarea plăgilor se utilizează: a) Calendulae flores b) Mel c) Salicis cortex

479. Pentru tratamentul fitoterapic al afecţiunilor reumatismale utilizăm: a) Salicis cortex b) Boswellia serata c) Capsicii fructus

480. În tratamentul afecţiunilor reumatismale se utilizează: a) Capsici fructus b) Calendulae Flores c) Helleborus purpurascens

Nr. crt.

ANUL II - Modulul X. Forme farmaceutice ca sisteme disperse, eterogene Farm. primar Sfichi Daniela → Itemi de evaluare

481. Emulsia de tip U/A este constituită din: a) Faza internă uleioasă b) Faza internă apoasă c) Faza externă apoasă.

482. Stabilitatea unei emulsii este determinată de: a) Apă b) Ulei c) Emulgator.

483. Emulsiile sunt: a) Preparate farmaceutice lichide b) Preparate farmaceutice semisolide c) Realizate cu ajutorul unor emulgatori

57

484. Emulgatorul are rolul: a) De a dispersa cele 2 lichide nemiscibile ale unei emulsii b) De a stabiliza emulsia c) De a facilita administrarea emulsiei.

485. Soluţia de lactat de etacridină: a) Este o soluţie de uz extern b) Se utilizează la antiseptizarea plăgilor c) Este o soluţie limpede de culoare galbenă cu fluorescenţă verzuie.

486. Soluţia de albastru de metilen: a) Se prepară în concentraţie de 1% b) Are acţiune antiseptică c) Se numeşte şi rivanol.

487. La prepararea emulsiilor se pot folosi şi substanţe auxiliare: a) Stabilizanţi b) Agenţi pentru creşterea vâscozităţii c) Conservanţi antimicrobieni potriviţi.

488. Emulsiile: a) Au aspect lăptos, omogen b) Diluate cu faza externă 1:10, emulsiile trebuie să rămână omogene c) Se păstrează în recipiente închise etanş.

489. Emulsia uleioasă: a) Este o emulsie de tip U/A b) Este un preparat oficinal c) Este un preparat industrial.

490. Linimentele: a) Sunt emulsii A/U sau U/A b) Sunt emulsii de uz intern c) Se aplică pe piele .

491. Ce sunt suspensiile farmaceutice: a) Preparate farmaceutice lichide b) Constituite din una sau mai multe substanţe active insolubile c) Suspendate într-un mediu de dispersie lichid

492. Menţiunea „A se agita înainte de administrare” se scrie pe eticheta: a) Soluţiilor b) Perfuziilor c) Suspensiilor

493. Suspensiile sunt constituite din: a) Faza internă solidă b) Faza externă lichidă c) Emulgator

58

494. Pentru care substanţe masa prelucrată sub formă de suspensie nu trebuie să depăşească doza maximă pentru 24 h:

a) Puternic active b) Toxice c) Auxiliare

495. În funcţie de aspectul sedimentului, suspensiile se clasifică în: a) Suspensii floculate b) Suspensii defloculate c) Suspensii peptizante.

496. Suspensiile floculate se caracterizează prin: a) Lichid supernatant opalescent b) Sedimente înalte c) Redispersarea sedimentului prin ușoară agitare.

497. Prepararea suspensiilor prin dispersare presupune următoarele etape: a) Divizarea substanţei solide insolubile b) Dizolvarea în mediu lichid c) Dispersarea în mediu lichid.

498. Prepararea suspensiilor prin condensare (precipitare): a) Metoda prezintă avantajul de a obţine particule fine b) Este o metodă chimică, limitată la un număr restrâns de suspensii c) Este o metodă fizică, de dispersare a pulberilor insolubile divizate

într-un vehicul.

499. Pasta cu apă conţine: a) Talc b) Oxid de zinc c) Glicerol şi apă.

500. Se prepară prin metode care le asigură sterilitatea: a) Suspensiile care se aplică pe plăgi b) Suspensiile care se aplică pe pielea sugarilor c) Suspensiile care se aplică pe arsuri.

501. Bazele de unguent oficinale în F.R.X sunt: a) Unguentum gliceroli b) Unguentum macrogoli c) Unguentum simplex

502. Conform F.R.X, unguentele se conservă: a) În recipiente bine închise b) În recipiente sterile, închise etanş c) La cel mult 250C

503. În funcţie de tehnologia de preparare (gradul de dispersie al substanţei active), unguentele medicamentoase pot fi clasificate în:

59

a) Unguente de tip soluţie b) Unguente de tip emulsie şi de tip suspensie c) Unguente de penetraţie

504. Conform F.R.X unguentele oftalmice se conservă: a) În recipiente sterile, închise etanş b) În recipiente bine închise c) În recipiente sterile care conţin cel mult 10 g unguent, la cel mult

250C

505. Unguentele sterile prevăzute de F.R.X. sunt: a) Aplicate pe pielea sugarilor b) Aplicate pe arsuri şi pe plăgi c) Oftalmice.

506. Sunt denumite paste, unguentele suspensii la care: a) Faza dispersată depăşeşte 25% din masa unguentului b) Dacă faza dispersată depăşeşte 35% din masa unguentului c) Dacă faza apoasă depăşeşte 10% din masa unguentului.

507. FR X clasifică bazele de unguent în: a) Baze liposolubile (grase) b) Baze hidrosolubile c) Baze emulsii (A/U sau U/A).

508. Vaselina (Vaselinum album) a) Este un excipient şi totodată o bază de unguent b) Este indicată la prepararea unor unguente cu acţiune de suprafaţă c) Este obţinută prin purificarea lipidelor de pe lâna oilor.

509. Se numesc creme, unguentele emulsii în care: a) Faza dispersată depăşeşte 25% din masa unguentului b) Faza apoasă depăşeşte 10% din masa unguentului c) Faza apoasă depăşeşte 25% din masa unguentului.

510. Baza de unguent se alege în funcţie de: a) Proprietăţile fizico-chimice ale substanţei active b) Acţiunea urmărită (de suprafaţă, de profunzime, sistemică) c) Stadiul bolii – acut sau cronic.

511. Supozitoarele preparate cu baze liposolubile trebuie: a) Să se dizolve în cel mult 1 oră b) Să se topească în cel mult 30 minute c) Să se dizolve în cel mult 30 minute

512. Supozitoarele vaginale: a) Au formă de cilindri ascuţiţi b) Se numesc şi ovule c) Au formă sferică sau ovoidală

60

513. Supozitoarele se conservă conform FRX: a) În recipiente ermetic închise , la 8-150C b) În recipiente închise, la cald c) În recipiente bine închise, la cel mult 250C

514. Untul de cacao este: a) bază de supozitor liposolubilă b) Se topeşte la temperatura corpului c) Este neiritant

515. Prepararea supozitoarele se poate face prin: a) Cristalizare b) Modelare manuală c) Topire şi turnare în forme.

516. Farmacopeea Română ed. X prevede ca supozitoare oficinale: a) Supozitoare cu Metronidazol b) Supozitoare cu diclofenac c) Supozitoare cu glicerol.

517. În funcţie de gradul de dispersie al substanţei medicamentoase supozitoarele pot fi:

a) Supozitoare –emulsii b) Supozitoare soluţii c) Supozitoare suspensii

518. Supozitoarele rectale au formă: a) Cilindro-conică b) Ovoidală c) De torpilă

519. Substanțele medicamentoase incluse în supozitoare pot avea acţiune locală: a) Antiseptic b) Anestezică locală c) Cicatrizantă.

520. Excipienţii pentru supozitoare recomandaţi de FRX sunt: a) Liposolubili b) Hidrosolubili c) Hidrodispersabili.

Nr. crt.

ANUL III - Modulul III. Apiterapia


521. Mierea are următoarele acţiuni terapeutice: a) Antibacteriană b) Antidiareică

61

c) Imunomodulatoare

522. Indicațiile produsului Mel sunt: a) Diaree b) Stări de convalescenţă c) Constipaţii acute

523. Principalele acţiuni ale mierii de albine sunt: a) Hipotensiv şi hipoglicemiant b) Antimicrobiană şi cicatrizantă c) Antifungic şi bacteriostatic

524. O miere de calitate superioară conţine apă în proporţie de: a) 30-35% b) 42-43% c) 17-18%

525. Propolisul este un produs de digestie al albinelor şi este cules de pe cel puţin 20 de specii de arbori, în special de pe:

a) Muguri de fag b) Muguri de plop c) Muguri de salcâm

526. Frecvent în comprimatele de supt avem propolis deoarece are următoarele acţiuni:

a) Antiseptică, cicatrizantă, antivirală b) Antitermic c) Hipoglicemic

527. Activitatea antimicrobiană a mierii este măsurată prin termenul indicator numit:

a) Polirezistenţă la antibiotice b) Inhibină c) Culoarea mierii

528. Avantajele mierii sunt numeroase, dintre care amintim: a) Rezultă din sinteze industriale b) Acţiunile curative nu sunt verificate c) Este un produs de tradiţie şi de calitate excelentă

529. Propolisul este denumirea generică pentru: a) Amestecul de polen cu miere b) Substanţă răşinoasă colectată de către albine din diferite surse şi pe

care o amestecă cu ceară c) Amestecul de miere cu lăptişor de matcă

530. În comprimatele de supt propolisul se amestecă cu: a) Fitomenadionă b) Vitamina C şi B1

62

c) Maleat de ergometrină

531. Propolisul se poate administra pe mai multe căi, mai puţin cea: a) Vaginală b) Topică c) Parenterală

532. Următoarele sunt întrebuinţări ale mierii, cu excepţia: a) Diaree b) Expectorantă c) Imunomodulatoare

533. Mierea se poate utiliza eficient în următoarele cazuri: a) Diabet insulinodependent b) Insuficienţă cardiacă c) Ulcer gastric

534. Propolisul este cel mai folosit în formă de tinctură de propolis ce are o concentraţie de:

a) 30% b) 10% c) 50%

535. Propolisul atât sub formă de tinctură cât şi de spray poate fi folosit pe piele lezată pentru acţiunea sa:

a) Antiseptică şi cicatrizantă b) Inflamatoare c) Alergică

536. Propolisul are în componenţa sa următoarele componente principale: a) Răşini şi balsamuri+ceară b) Uleiuri volatile+polen c) Tanin+polen

537. Lăptişorul de matcă intră în compoziţia produselor industriale: a) Vitamax b) Fiole buvabile c) Ginsavit

538. În tratamentul afecţiunilor ORL se utilizează produse conţinând: a) Propolis b) Ceară de albine c) Miere

539. În tratamentul afecţiunilor gastro-intestinale (ulcere) se folosesc preparate pe bază de:

a) Miere de albine b) Tinctură de propolis c) Lăptişor de matcă

63

540. Veninul de albine se poate utiliza pentru acţiunea sa: a) Antiinflamatoare b) Cicatrizantă c) Antireumatică

541. Mierea falsificată este impurificată cu: a) Coloranţi sintetici b) Glucoză industrială c) Zahar invertit

542. Tinctura de propolis se poate utiliza: a) Intern b) Extern c) Pe mucoase

543. Propolisul se poate amesteca cu următoarele produse vegetale: a) Calendulae flos b) Millefolli flos c) Chinae cortex

544. Ceara de albine este: a) Oficializată în FRX b) Derivat de miere c) Utilizată în cosmetică

545. Polenul: a) Este recoltat de albine b) Are activitate antibiotică c) Are acţiune antiinflamatoare

546. Lăptişorul de matcă: a) Se foloseşte intern b) Se utilizează în cosmetică c) Se extrage din propolis

547. Apilarnilul este: a) Recoltat de albine b) Utilizat ca tonic general c) Produs de trântori.

548. Mierea de albine conţine: a) Vitamine şi minerale b) Flavonoide c) Glucide

549. În fiolele buvabile Ginsengul este asociat cu: a) Lăptişor de matcă b) Propolis c) Alcool etilic diluat

64

550. Ceara de albine formează cu apa: a) Emulsii b) Suspensii c) Soluţii

551. Mierea se foloseşte în preparatele farmaceutice ca: a) Conservant b) Vehicul c) Corector de gust

552. Comprimatele de supt pot conţin: a) Propolis b) Mentol c) Miere

553. Propolis: a) Este un balsam b) Se administrează atât intern cât şi extern c) Este colectat de albine din flori

Nr. crt.

ANUL III - Modulul IV. Forme farmaceutice solide – pulberi şi pilule


554. Pulberile simple: a) Sunt constituite dintr-o singură substanță medicamentoasă b) Conțin un amestec de substanțe active c) Sunt preparate farmaceutice solide.

555. Pulberile: a) Trebuie să prezinte un aspect uniform b) Nu trebuie să prezinte aglomerări de particule c) Sunt folosite ca atare sau divizate în doze unitare.

556. Pulberile se conservă conform FRX: a) În recipiente închise etanș b) În recipiente bine închise c) În recipiente închise la 8-150C.

557. FRX oficializează următoarele pulberi: a) Pulberea cu săruri pentru rehidratare orală b) Pulberea Dover c) Pulberea laxativă efervescentă.

558. Pulberea Dover se întrebuinţează: a) Pentru calmarea colicilor abdominali la copii b) Antitusivă, expectorantă c) Antiinflamatoare.

65

559. Pulberile: a) Sunt folosite ca atare sau divizate în doze unitare b) Sunt preparate farmaceutice solide c) Se sterilizează obligatoriu.

560. Pulberea alcalină: a) Are acțiune slab coleretică şi antiacidă b) Are acțiune antitusiv, expectorantă c) Are acțiune laxativă sau purgativă (în funcție de doză).

561. Pulberea laxativă efervescentă: a) Nu se administrează în caz de ulcer gastric sau duodenal b) Are acțiune laxativă, acidifiantă c) Este un preparat farmaceutic oficinal.

562. Pulberea de opiu şi ipeca: a) Se eliberează indiferent de cantitate b) Se eliberează numai sub formă divizată c) Se numește şi pulbere Dover.

563. Pudrele: a) Sunt destinate administrării pe tegumente şi mucoase b) Sunt destinate administrării orale c) Au un grad avansat de diviziune al substanțelor active.

564. Pulberile efervescente se păstrează: a) În recipiente închise b) În recipiente închise etanș c) În recipiente bine închise şi în prezenţa unei substanțe deshidratante

565. Pulberile sterile sunt: a) Cele cu acțiune laxativă sau purgativă b) Cele care se administrează pe pielea sugarilor c) Cele care se aplică pe plăgi şi arsuri.

566. Cernerea este obligatorie dacă masa pulberii depăşeşte: a) 10g b) 15g c) 20g.

567. Pulberea Dover conține: a) Opiu b) Ipeca c) Extract de mătrăgună.

568. Se numesc pudre, pulberile care: a) Se administrează oral b) Se aplică pe piele c) Se aplică pe mucoase.

66

569. Capsulele gelatinoase moi: a) Au formă sferică sau ovală b) Sunt constituite dintr-un înveliș continuu şi moale de gelatină c) Se numesc şi perle

570. Capsulele gelatinoase enterosolubile: a) Trebuie să se transforme în apă într-o pastă moale b) Trebuie să se dezagrege în pancreatină soluție în cel mult 60 minute c) Trebuie să se dezagrege în apa în cel mult 30 minute.

571. FRX oficializează următoarele monografii: a) Capsule cu acetate de retinol b) Capsule cu ampicilină c) Capsule cu clorhidrat de tetraciclină

572. Capsulele amilacee: a) Sunt numite şi casete b) Se prepară din amidon c) Sunt numite şi capsule operculate

573. FRX oficializează următoarele exemple de perle: a) Capsule cu acetate de retinol b) Capsule cu amoxicilină c) Capsule cu acetat de alpha-tocoferol

574. Granulatele: a) Sunt preparate farmaceutice solide destinate administrării orale b) Sunt forme farmaceutice semisolide destinate administrării orale c) Au formă neregulată, vermiculară, cilindrică sau sferică

575. În formula de preparare a granulatelor: a) Talcul trebuie să fie de cel mult 3% din masa granulatelor b) Aerosilul trebuie să fie de cel mult 10% din masa granulatelor c) Acidul stearic trebuie să fie de cel mult 1% din masa granulatelor.

576. În funcție de tehnologia de preparare, granulatele pot fi: a) Granulate acoperite b) Capsule operculate c) Zaharuri granulate

577. Zaharurile granulate efervescente: a) Trebuie să se dizolve în apă, cu efervescenţă, în cel mult 5 minute b) Trebuie să se disperseze în apă, cu efervescenţă, în cel mult 5 minute c) Trebuie să se dizolve în apă, cu efervescenţă, în cel mult 30 minute

578. Granulatele se pot prepara: a) Prin topire-turnare b) Pe cale umedă c) Pe cale uscată.

67

579. Capsulele gelatinoase tari: a) Au formă de cilindri alungiți, rotunjiți la capete b) Conțin de obicei amestecuri de substanțe sub formă de pulberi sau

granulate c) Sunt preparate din gelatină.

580. În funcție de natura învelișului, capsulele pot fi: a) Capsule gelatinoase moi b) Capsule amilacee c) Capsule gelatinoase tari.

581. Pulberile sunt preparate farmaceutice: a) Solide în formă de discuri b) Lichide alcătuite din două faze nemiscibile c) Solide folosite ca atare sau divizate în doze unitare

582. Pulberile sunt constituite din: a) Particule uniforme ale unei singure substanțe medicamentoase sau

ale mai multor substanțe în amestec b) Particule aglomerate c) Particule greu asimilabile

583. Obținerea pulberilor necesită următoarele operații: a) Uscarea b) Pulverizarea c) Cernerea

584. Principalele categorii de pulberi sunt: a) Pulberi simple b) Pulberi compuse c) Pulberi pentru aplicații cutanate

585. Pulberile efervescente se administrează: a) După dizolvare în apă b) Prin pudrare pe suprafața pielii c) Prin înghițire ca atare

586. Pulberile destinate a fi aplicate pe pielea sugarilor, plăgi deschise sau arsuri trebuie să fie:

a) Albe b) Dulci c) Sterile

587. Capsulele sunt preparate farmaceutice: a) Conțin doze unitare de substanțe active asociate sau nu cu substanțe

auxiliare b) Sunt administrate pe cale orală c) Se administrează şi pe alte căi (rectală, vaginală)

68

588. Capsulele gelatinoase tari: a) Sunt preparate din gelatină b) Au formă de cilindri alungiți, rotunjiți la capete c) Conțin substanțe solide

589. Capsulele gelatinoase moi: a) Sunt constituite dintr-un înveliș continuu şi moale de gelatină b) Au formă sferică sau ovală c) Conțin substanțe active lichide sub forma de paste sau soluții

uleioase

590. Capsulele amilacee: a) Sunt preparate din amidon b) Au formă de cilindri plați c) Conțin soluții apoase

591. F.R.X. oficializează: a) Capsule gelatinoase tari b) Capsule gelatinoase moi c) Nano capsule

592. Căile de administrare utilizate frecvent sunt: a) Calea orală b) Calea cutanată c) Căile mucoaselor

593. Dintre avantajele pulberilor enumerăm: a) Facilitate de administrare b) Stabilitate superioară a substanțelor active, comparativ cu

preparatele farmaceutice lichide c) Gustul neplăcut sau amar al unor substanțe active

Nr. crt.

ANUL III - Modulul V. Farmacotoxicologie

Farm. Nanu Mirela → Itemi de evaluare

594. Anticoncepționalele pot provoca următoarele reacții adverse: a) Hepatotoxicitate b) Hipertensiune arterială c) Tromboză

595. Care sunt efectele adverse posibile după administrarea aspirinei? a) Efect ulcerigen b) Apariția de erupții cutanate c) Bronhoconstricţie cu agravarea astmului bronşic

596. Ce medicament poate fi administrat unui copil de 2 ani? a) Ibuprofen

69

b) Aspirină c) Paracetamol

597. Ototoxicitatea este o reacție adversă de tip toxic produsă de: a) Gentamicină b) Streptomicină c) Tetraciclină

598. Methemoglobinemia este un efect toxic produs de: a) Ibuprofen b) Acid acetilsalicilic c) Paracetamol

599. Care dintre următoarele substanțe produc efecte adverse mutagene? a) Alfatoxinele produse de mucegaiuri b) Fungicide c) Colchicina

600. Care dintre următoarele reacții adverse reprezintă efecte secundare? a) Uscăciunea gurii provocată de atropină b) Hipovitaminoza după administrarea de antibiotice c) Ulcerul gastro-duodenal produs de AINS

601. Care dintre următoarele reacții adverse sunt efecte toxice? a) Glaucom, în urma administrării de glucocorticoizi b) Halucinații la administrarea de AINS c) Citoliza produsă de rifampicină şi izoniazida

602. Care sunt factorii ce favorizează apariția reacțiilor adverse? a) Polimedicaţia b) Insuficienţa renală şi/sau hepatică c) Tratamentul de scurtă durată

603. Intoleranţa congenitală are următoarele caracteristici: a) Este determinată de o enzimopatie b) Este o intoleranţă temporară c) Este determinat de o genă absentă sau anormală

604. Intoleranţa dobândită are următoarele caracteristici: a) Are la bază un mecanism imunologic b) Nu este dependentă de doza administrată c) Este dependentă de doza administrată

605. Care dintre următoarele manifestări clinice sunt caracteristice reacțiilor alergice de tip citotoxic?

a) Anemia hemolitică imună b) Trombocitopenia imună c) Şocul anafilactic

70

606. Care este calea de administrare cu cel mai mare risc de apariție al reacțiilor alergice?

a) Administrarea topică b) Administrarea pe piele sau mucoase c) Administrarea substanței în perfuzie

607. Care din următoarele substanțe au potențial alergenic mare? a) Acid acetilsalicilic b) Procaina c) Ampicilina

608. Care este antidotul în intoxicația cu paracetamol? a) Atropina b) Acetilcisteina c) Acetaminofen

609. Tratamentul manifestărilor de tip alergic constă în: a) Oprirea urgentă a administrării medicamentului b) Administrarea de antihistaminice H1 c) Administrarea de antihistaminice H2

610. Agranulocitoza este: a) Un efect advers imunosupresiv b) Produsă de algocalmin (metamizol) c) Caracterizată prin întărirea sistemului imunitar

611. Şocul anafilactic: a) Este o manifestare de tip alergic b) Tratamentul constă în administrarea de adrenalină c) Tratamentul constă în administrarea de acid ascorbic intravenos lent

612. Substanțe cu potențial alergenic mare sunt: a) Penicilinele b) Cefalosporinele c) Vitaminele liposolubile

613. Efectele adverse imunosupresive se caracterizează prin: a) Deprimă capacitatea de apărare a organismului b) Favorizează apariția infecțiilor c) Pot evolua spre exitus dacă nu se intervine corect

614. Care dintre enunțuri sunt corecte? a) Toleranţa acută (tahifilaxia) este un fenomen reversibil după

întreruperea tratamentului b) Toleranţa acută se instalează după administrări repetate c) Toleranţa acută constă în scăderea treptată a efectului produs de

medicament

71

615. Toleranţa cronică (obișnuința) are următoarele caracteristici: a) Este un fenomen reversibil după o perioadă mai îndelungată de timp b) Se instalează lent c) Este necesară creșterea treptată a dozelor

616. Factorii favorizanți ai apariției farmacodependenţei sunt: a) Mediul socio-cultural al persoanei b) Particularitățile psiho-somatice individuale c) Utilizarea de substanțe cu risc crescut de farmacodependenţă

617. Farmacodependenţa are următoarele caracteristici: a) Se instalează ca urmare a consumului abuziv b) Determină dependenţa psihică / fizică c) Se manifestă prin dorința de a consuma substanța medicamentoasă

cât mai rar

618. Farmacodependenţa se manifestă prin: a) Dependenţă psihică b) Dependenţă fizică c) Toleranţă (obișnuință)

619. Sindromul de abstinenţă: a) Se manifestă opus acțiunilor farmacodinamice ale substanței b) Este dependenţă fizică ce apare în momentul întreruperii

administrării unei substanțe c) Se caracterizează prin necesitatea întreruperii medicamentului

620. Care din următoarele substanțe nu produc farmacodependenţă? a) Extractul de valeriană b) Zolpidem (hipnotic) c) Extractul de passiflora

621. Care din următoarele substanțe produc farmacodependenţă? a) Morfina b) Alcoolul etilic c) Cocaina

622. Care din următoarele medicamente produc farmacodependenţă? a) Deprimantele SNC b) Complexul de vitamine B1+B6+B12

c) Stimulante SNC

623. Care din următoarele substanțe nu produc farmacodependenţă? a) Acetilcisteina b) Atropina c) Alprazolam

624. În ce perioadă a sarcinii există cel mai mare risc teratogen? a) Prima lună

72

b) Ultima lună c) Primul trimestru

625. Substanțele cu efect teratogen: a) Produc malformații asupra fătului b) Produc malformații asupra mamei c) Acționează asupra dezvoltării biologice intrauterine a ființei umane

626. Ce medicamente pot fi administrate în timpul sarcinii, fără risc teratogen? a) Acidul folic b) Derivații de vitamina A c) Omega 3

627. Ce medicamente nu pot fi administrate în timpul sarcinii? a) Cloramfenicolul b) Morfina c) Tetraciclina

628. Medicamentele ocitocice: a) Stimulează motilitatea uterină b) Inhibă motilitatea uterină c) Pot produce nașterea prematură

629. Medicamentele tocolitice: a) Stimulează motilitatea uterină b) Inhibă motilitatea uterină c) Pot duce la prelungirea sau oprirea travaliului

630. Intoxicațiile medicamentoase sunt: a) Împărţite în acute şi cronice b) Stări patologice rezultate prin administrarea în mod voit sau

accidental a unor substanțe toxice c) Stări fiziologice rezultate prin administrarea unor substanțe inerte

631. Stimulantele SNC produc în caz de intoxicații acute: a) Agitație b) Convulsii c) Euforie

632. Care sunt parametrii monitorizați în cazul intoxicațiilor acute? a) Tensiunea arterială şi pulsul b) Aspectul epiteliilor (piele şi mucoase) c) Temperatura corpului

633. Mioza este: a) Un parametru important în determinarea tipului de intoxicație b) Micșorarea diametrului pupilei c) Dilatarea pupilei

73

634. Midriaza este: a) Un parametru important în determinarea tipului de intoxicație b) Micșorarea diametrului pupilei c) Dilatarea pupilei

635. Administrarea căror substanțe nu poate fi oprită brusc? a) Fenobarbital b) Diclofenacul c) Ranitidină

636. Administrarea căror medicamente poate fi oprită brusc? a) Antihistaminicele H2 b) Antiacidele c) Antipireticele

637. Paracetamolul (acetaminofen) poate produce : a) Ulcer gastric b) Hepatotoxicitate c) Methemoglobinemie

638. Care din următoarele medicamente sunt contraindicate copiilor sub 3 ani? a) Codeina b) Aspirina c) Tetraciclina

639. La pacientul vârstnic: a) Funcția hepatică este diminuată b) Funcția renală este diminuată c) Funcțiile fiziologice sunt identice cu ale adultului sănătos

640. Tetraciclina nu poate fi administrată concomitent cu: a) Lapte şi produse din lapte b) Antiacide c) Suplimente pe baza de calciu

641. Ce tip de interacțiuni medicamentoase produce alcoolul? a) Efect de tip antabuz (disulfiram) asociat cu furazolidona b) Inducţie enzimatică la consum cronic c) Inhibiţie enzimatică la consum acut

642. Ce studiază farmacotoxicologia? a) Intoxicațiile acute şi cronice b) Regulile de prescriere a medicamentelor c) Reacțiile adverse produse de medicamente

643. Antihistaminicele H2 nu pot fi administrate cu: a) Suc de grapefruit b) Alcool etilic c) Cafea

74

Nr. crt.

ANUL III - Modulul VI. Chimia compuşilor farmaceutici cu acţiuni fiziologice diverse


644. Medicamentul diclofenac are următoarele indicaţii: a) Alergie specifică sau reacţii de hipersensibilitate la antiinflamatoare

nesteroidiene (AINS) b) Ulcer gastro-intestinal c) Artroze

645. Ibuprofenul are următoarele indicaţii: a) Stări inflamatorii (ORL, în stomatologie, patologie respiratorie,

ginecologie etc.) b) Ulcer în evoluţie c) Afecţiuni ortopedice (entorse, întinderi musculare).

646. Antiinflamatoarele nesteroidiene prezintă următoarele acţiuni: a) Acțiune analgezică b) Acţiune antiinflamatoare c) Acţiune antipiretică

647. Antiinflamatoarele nesteroidiene pot provoca reacţii adverse: a) Digestive b) Alergice c) Retenție hidrosalină

648. Antiinflamatoare nesteroidiene inhibitoare selective sau specifice de COX-2 (generația a II-a) sunt:

a) Meloxicam b) Piroxicam c) Celecoxib

649. Principiile generale în terapia antialergică sunt: a) Eliminarea alergenului pe cât posibil b) Măsuri de igienă c) Tratamentul antialergic specific

650. Antihistaminicele H1: a) Se utilizează pentru a preveni sau trata simptomele reacţiilor alergice b) Acţionează prin blocarea competitivă, reversibilă a receptorilor

histaminergici H1 c) Acţionează prin activarea competitive, reversibilă a receptorilor H1

651. Loratadina: a) Este denumirea comună internaţională a medicamentului Claritine b) Este indicată în rinite şi conjunctivite alergice c) Se administrează 10mg o dată pe zi

75

652. Efectul secundar cu cea mai mare incidenţă la antihistaminicele H1 este: a) Ulcer gastro-intestinal b) Sedare c) Aritmie cardiac

653. Indicaţiile terapeutice ale medicamentelor antihistaminice H1 sunt: a) Dermatoze alergice b) Rinite şi conjunctivite alergice c) Prevenirea răului de mişcare

654. Hipovitaminozele pot să apară: a) Datorită alimentaţiei dezechilibrate b) Datorită absorbţiei necorespunzătoare din afecţiuni hepatice, biliare,

gastro-intestinale etc. c) Datorită nevoilor crescute ale organismului: femei gravide, femei

care alăptează, copii în creştere, la bătrâni.

655. Din categoria vitaminelor liposolubile fac parte: a) Vitamina antiscorbutică b) Vitamina antixeroftalmică c) Vitamina antirahitică

656. Vitamina A : a) Contribuie la reglarea troficităţii mucoaselor şi tegumentelor b) Este necesară pentru formarea pigmenţilor fotosensibili în retină c) Este implicate în coagularea sângelui

657. Vitamina D: a) Are origine exclusive exogenă b) Este sintetizată la nivelul pielii sub influenţa razelor U.V. c) Se numeşte şi vitamină antirahitică

658. Vitamina E : a) Este o vitamină liposolubilă numită şi vitamină antisterilitate b) Are efect antioxidant in vivo şi in vitro c) Intervine în activitatea glandelor sexuale

659. Vitamina B6 poate fi prescrisă într-o serie de afecţiuni cum ar fi: a) Afecţiuni neurologice şi psihice: depresie, insomnie, epilepsie b) Vărsături din sarcină c) Refacerea florei intestinale după antibiotic cu spectru larg

660. Vitamina C poate fi indicată : a) În cursul stărilor gripale şi răcelilor b) În anemie în asociere cu preparatele cu fier c) În diaree în doze mari (peste 3g)

661. Acţiuni farmacologice ale vitaminei C sunt: a) Favorizează depunerea calciului în oase

76

b) Are acţiune antialergică c) Favorizează vindecarea rănilor

662. Preparatele pe bază de fier pot prezenta ca reacţii adverse: a) Constipaţie b) Iritaţie gastric c) Anemie feriprivă

663. Cauzele carenţei de fier pot fi: a) Dieta vegetariană severă b) Sângerări repetate (epistaxis, hemoptizii, bronşiectazii) c) Nevoi crescute (sarcină, alăptare, perioada de creştere)

Nr. crt.

ANUL III - Modulul IX. Forme farmaceutice solide – comprimate şi drajeuri Farm. primar Sfichi Daniela → Itemi de evaluare

664. Conform FR X comprimatele efervescente trebuie să se dizolve sau să se disperseze în apă în cel mult:

a) Două minute b) Cinci minute c) Zece minute

665. Comprimatele acoperite: a) Au formă de discuri sau alte forme b) Au aspect uniform, fără pete c) Sunt de obicei lucioase

666. Comprimate cu acţiune analgezică – antipiretică sunt: a) Paracetamol b) Metamizol c) Metronidazol.

667. Drajeurile sunt: a) Comprimate acoperite cu zahăr sau alte substanţe dulci b) Comprimate acoperite cu pelicule subţiri c) Comprimate neacoperite

668. Pot prezenta pigmentări sau particule diferit colorate: a) Comprimatele preparate din pulberi de origine vegetală b) Comprimatele preparate din pulberi de origine animală c) Comprimatele preparate din pulberi de substanţe medicamentoase

669. Sunt păstrate în prezenţa unei substanţe deshidratante : a) Comprimatele gastrosolubile b) Comprimatele enterosolubile c) Comprimatele efervescente

77

670. Comprimatele cu nitroglicerină se administrează în: a) Afecţiuni cardiace b) Afecţiuni gastrice c) Afecţiuni respiratorii

671. Comprimatele: a) Sunt forme farmaceutice perfect dozate b) Conţin doza uzuală unică de medicament c) Necesită personal specializat pentru administrare.

672. Acoperirea comprimatelor poate rezolva o serie de probleme cum ar fi: a) Mascarea gustului şi mirosului neplăcut al unor medicamente b) Evitarea degradării substanţei active sub influenţa sucului gastric c) Diminuarea acţiunii iritante a unor component din comprimat.

673. Maşina de comprimat automată prezintă următoarele piese: a) Matriţa b) Poansoane c) Pâlnia de umplere (sabot, papuc)

674. Ca substanţe auxiliare la prepararea comprimatelor se pot folosi: a) Aglutinanţi b) Dezagreganţi c) Lubrifianţi.

675. FRX prevede controlul la următorii parametri: a) Aspect b) Dezagregare c) Sterilizare

676. Care substanțe auxiliare asigură umplerea regulate şi uniformă a matriţei: a) Lubrefianţi b) Aglutinanţi c) Absorbanţi.

677. Comprimatele se obțin prin: a) Suspendare în aer b) Dizolvare c) Comprimarea unui volum constant de substanţe active, asociate sau

nu cu substanţe auxiliare

678. Comprimatele sunt destinate administrării pe cale: a) Orală b) Vaginală c) Auriculară

679. Avantajele comprimatelor sunt: a) Dozaj precis b) Administrare comodă

78

c) Dificultate la înghiţire

680. Comprimatele neacoperite prezintă: a) Formă de disc sau altă formă b) Aspect uniform c) Margini intacte

681. Comprimatele sensibile la umiditate se păstrează: a) La loc răcoros b) Ferit de lumină c) În recipiente bine închise şi în prezenţa unei substanţe deshidratante

682. Prin acoperirea comprimatelor cu diferite învelişuri se urmăreşte: a) Mascarea gustului şi mirosului neplăcut al unor substanţe

medicamentoase b) Protejarea faţă de acţiunea agenţilor externi c) Dirijarea eliberării substanţei active.

683. Adăugarea corectorilor de gust şi miros este admisă numai pentru: a) Comprimatele care se menţin în gură b) Comprimatele vaginale c) Comprimatele care se administrează după o prealabilă dizolvare

684. Care dintre metodele de control al comprimatelor sunt oficializate: a) Dezagregare b) Duritate c) Dizolvare

685. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la comprimate sunt prevăzute de F.R.X:

a) Sunt preparate farmaceutice solide care conţin doze unitare din una sau mai multe substanţe active

b) Pot fi neacoperite şi acoperite c) Se conservă în recipiente bine închise

686. Comprimatele trebuie să prezinte următoarele calităţi: a) Să conţină doza declarată de substanţa activă b) Trebuie să elibereze doza de substanţă activă la locul şi cu viteza cerută c) Aspectul, mărimea şi gustul nu trebuie să micşoreze acceptabilitatea

pacientului.

687. Dezavantajele comprimatelor sunt: a) Dificultăţi de înghiţire de către copii sau bătrâni b) Fabricare defectuoasă conduce la comprimate care rămân intacte şi

se elimină nedezagregate c) Fabricare performantă şi rapidă

688. Comprimatele pot fi obţinute: a) Prin comprimare directă

79

b) Prin granulare uscată c) Prin granulare umedă.

689. Excipienţii utilizaţi pentru fabricarea comprimatelor sunt: a) Diluanţi b) Aglutinanţi c) Dezagreganţi

690. Substanţele auxiliare folosite la prepararea comprimatelor trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

a) Să fie netoxice b) Să posede stabilitate (fizica şi chimică) bună c) Să nu influenţeze biodisponibilitatea substanţelor active din

comprimat.

691. Adăugarea corectorilor de gust şi de miros este admisă numai pentru: a) Comprimatele care se menţin în gură b) Comprimatele care se administrează după o prealabilă dizolvare c) Comprimatele pentru implante.

692. Avantajele metodei de comprimare directă sunt: a) Scurtarea ciclului de fabricaţie b) Economie de timp c) Îmbunătăţirea stabilităţii fizico-chimice a produselor.

693. Conform FR X comprimatele se conservă în: a) Recipient bine închise b) Recipient închise etanş c) Recipient bine închise, la rece.

Nr. crt.

ANUL III - Modulul X. Preparate dermo-cosmetice şi de igienă


694. Principalele tipuri de ten sunt: a) Ten gras b) Ten uscat c) Ten mixt

695. Tenul gras se caracterizează prin: a) Aspect lucios b) Descuamare c) Prezenţa comedoanelor

696. Tenul uscat se caracterizează prin: a) Prezenţa ridurilor b) Pori dilataţi c) Zone de descuamare

80

697. Tenul mixt se caracterizează prin: a) Existenţa zonei T b) Riduri profunde c) Prezenta comedoanelor

698. Pielea are următoarele funcții: a) Funcția de apărare imună b) Funcția exteroreceptoare c) Funcția de protecție

699. Funcția de protecție se caracterizează prin: a) Protecție chimică b) Protecție pro - deshidratare c) Protecție termică

700. Cauze externe ale deshidratării pielii sunt: a) Frigul b) Poluarea şi fumatul c) Expunerea redusă la soare

701. Pe o piele cu inflamație cronică şi lichefiată se utilizează: a) Paste moi b) Unguente c) Pudre

702. Pe o piele cu eritem şi vezicule se aplică: a) Pudre b) Geluri c) Unguente

703. Izotretinoinul, utilizat ca reglator al secreției sebacee are ca principal efect advers:

a) Iritație b) Teratogenitate c) Căderea parului

704. Antihistaminicele se utilizează în : a) Erupţii alergice b) Diaree c) Dermatoze alergice

705. O mască de calitate trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: a) Să se întindă uniform b) Să se usuce rapid pe ten c) Să fie iritantă

706. O mască de calitate trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: a) Să se prezinte ca o pastă moale, omogenă b) Să se îndepărteze uşor

81

c) Să fie non-alergenică

707. Loțiunile tonice au următoarele proprietăţi: a) Sunt tonice şi reconfortante b) Sunt demachiante c) Nu sunt astringente

708. O cremă cosmetică trebuie să îndeplinească următoarele proprietăţi: a) Să fie specifică unui tip de ten b) Să asigure o deshidratare a pielii c) Să aducă un plus de minerale tenului

709. O cremă cosmetică trebuie să îndeplinească următoarele proprietăţi: a) Să fie inofensivă pentru piele b) Să aibă o absorbţie corespunzătoare c) Să nu fie râncedă

710. Cremele nutritive conţin: a) Vitamine b) Colagen c) Alge marine

711. Căderea patologică a parului se mai numeşte: a) Alopecie b) Descuamare c) Eliminare

712. Cauzele alopeciei pot fi: a) Predispoziţia genetică b) Infecţii acute şi cronice c) Tulburări endocrine

713. Caracterele unui şampon de calitate sunt: a) Să nu producă spumă b) Să fie alcalin c) Să nu modifice echilibrul moleculelor de keratină

714. Caracterele unui şampon de calitate sunt: a) Să nu aibă efect degresant prea puternic b) Să fie capabil să elimine impurităţile şi produsele de styling: c) Să nu irite pielea capului

715. Ca substanţe antisudorifice se utilizează: a) Oxidul de zinc b) Clorura de aluminiu c) P-fenilsulfonatul de zinc

716. Preparatele antisudorifice se condiţionează ca: a) Pudre b) Loţiuni

82

c) Batoane

717. Substanţe în compoziţia măştilor cosmetice pot fi: a) Produse vegetale şi animale b) Ihtiol c) Nămol

718. Un bun fotoprotector trebuie să aibă următoarele caracteristici: a) Să nu aibă efect oxidativ b) Să fie foto şi termostabil c) Să nu inducă melanogeneză

83

RĂSPUNSURI

ANUL I - Modulul V. Propedeutică farmaceutică și operații generale în practica farmaceutică →Farm. Rusu Andra - Răspuns 1. b 2. c 3. b 4. abc

5. ab 6. b 7. a 8. ab

9. c 10. b 11. ab 12. bc

13. a 14. a 15. abc 16. b

17. c 18. c 19. ab 20. ac

21. abc 22. a 23. ab 24. b

25. bc 26. a 27. b 28. a

29. b 30. bc 31. c 32. c

33. abc 34. abc 35. ab 36. bc

37. ab 38. a 39. a 40. ab

41. bc 42. abc 43. bc 44. ab

45. ab 46. ac 47. a 48. a

49. ab 50. ab

ANUL I - Modulul VI. Noţiuni de semiologie medicală → Dr. Pleşca Mircea - Răspuns 51. ac 52. a 53. c 54. b

55. abc 56. b 57. ab 58. abc

59. a 60. ab

ANUL I - Modulul VII Farmacognozie generală → Farm. Sajin Ana Maria - Răspuns 61. c 62. c 63. c 64. b

65. a 66. b 67. a 68. c

69. c 70. b 71. c 72. a

73. ac 74. ac 75. ab 76. abc

77. b 78. c 79. c 80. ab

ANUL I - Modulul VIII Forme farmaceutice ca sisteme disperse, omogene → Farm. Rusu Andra - Răspuns 81. a 82. abc 83. ab 84. ab

85. ab 86. ac 87. a 88. bc

89. b 90. abc 91. bc 92. b

93. a 94. abc 95. ab 96. c

97. a 98. ab 99. abc 100. a

101. b 102. ab 103. a 104. a

105. abc 106. abc 107. b 108. a

84

109. ab 110. bc 111. ac 112. ab

113. bc 114. c 115. abc 116. bc

117. ac 118. c 119. c 120. a

121. ac 122. abc 123. a 124. ab

125. b 126. ab 127. abc 128. abc

129. ab 130. abc

ANUL I - Modulul IX. Chimia compuşilor anorganici farmaceutici → Dr. Rusu Andra - Răspuns 131. b 132. ab 133. b 134. c

135. a 136. b 137. b 138. abc

139. b 140. c 141. a 142. b

143. b 144. ac 145. abc 146. c

147. a 148. ab 149. ab 150. bc

ANUL I - Modulul X. Elemente de organizare sanitară şi farmaceutică→ Farm. Rusu Andra - Răspuns 151. c 152. a 153. a 154. a

155. b 156. ab 157. b 158. abc

159. abc 160. ab

ANUL I - Modulul XI. Farmacologie generală → Farm. Nanu Mirela - Răspuns 161. ac 162. abc 163. ab 164. ab

165. ab 166. bc 167. bc 168. abc

169. ac 170. ab 171. ac 172. ab

173. ac 174. ab 175. bc 176. ac

177. bc 178. bc 179. abc 180. abc

ANUL II - Modulul III. Farmacognozie specială → Farm. Sajin Ana Maria - Răspuns 181. c 182. a 183. ac 184. b

185. abc 186. b 187. abc 188. b

189. ac 190. c 191. abc 192. bc

193. abc 194. b 195. a 196. b

197. b 198. c 199. b 200. bc

201. ac 202. c 203. b 204. ac

205. ab 206. bc 207. bc 208. a

209. b 210. a 211. ca 212. a

213. b 214. c 215. ac 216. ab

217. b 218. b 219. c 220. c

221. b 222. ab 223. ac 224. b

225. b 226. ab 227. c 228. a

229. ac 230. a 231. b 232. ac

233. ab 234. b 235. a 236. b

237. abc 238. a 239. c 240. c

85

241. a 242. b 243. b 244. c

245. ac 246. b 247. ac 248. bc

249. ab 250. abc 251. ac 252. c

253. a 254. ab 255. c 256. c

257. ac 258. ab 259. ab 260. abc

261. a 262. bc 263. abc 264. ac

265. ab 266. bc 267. c 268. ac

269. ac 270. a

ANUL II - Modulul IV. Farmacoterapie → Farm. primar Sfichi Daniela - Răspuns

271. a 272. abc 273. c 274. ac

275. b 276. ac 277. ac 278. abc

279. abc 280. ac 281. ac 282. c

283. ac 284. c 285. ab 286. b

287. ab 288. ac 289. ab 290. c

291. ac 292. bc 293. ab 294. ac

295. abc 296. bc 297. b 298. abc

299. ac 300. abc 301. ab 302. bc

303. bc 304. ac 305. bc 306. a

307. bc 308. abc 309. ac 310. ac

311. ab 312. ac 313. abc 314. ac

315. abc 316. abc 317. abc 318. abc

319. bc 320. ac 321. abc 322. ab

323. abc 324. ab 325. ab 326. abc

327. bc 328. ab 329. bc 330. abc

331. bc 332. ac 333. c 334. abc

335. ab 336. b 337. b 338. abc

339. abc 340. c 341. abc 342. ac

343. bc 344. b 345. bc 346. ab

347. ac 348. ac 349. ab 350. bc

ANUL II - Modulul V. Forme farmaceutice sterile → Farm. primar Sfichi Daniela - Răspuns 351. abc 352. abc 353. bc 354. ac

355. ab 356. ab 357. ab 358. bc

359. ac 360. bc 361. abc 362. abc

363. ac 364. ab 365. b 366. ab

367. ab 368. bc 369. bc 370. ab

371. a 372. a 373. abc 374. ab

375. ac 376. ab 377. ab 378. abc

379. a 380. abc 381. abc 382. c

86

383. abc 384. ab 385. ac 386. ab

387. ac 388. ab 389. abc 390. ac

ANUL II - Modulul VIII. Chimia compuşilor cu acţiune asupra sistemului nervos central → Farm. primar Sfichi Daniela - Răspuns 391. ac 392. bc 393. bc 394. ac

395. abc 396. ac 397. ab 398. bc

399. ab 400. bc 401. abc 402. ac

403. abc 404. b 405. ac 406. bc

407. ab 408. bc 409. abc 410. c

411. ac 412. abc 413. ab 414. bc

415. abc 416. abc 417. ac 418. ab

419. b 420. bc 421. ab 422. abc

423. ab 424. ac 425. ab 426. bc

427. bc 428. abc 429. abc 430. abc

ANUL II - Modulul IX. Fitoterapie → Farm. Sajin Ana Maria - Răspuns 431. c 432. b 433. b 434. a

435. a 436. c 437. ab 438. ab

439. ab 440. b 441. a 442. b

443. a 444. bc 445. abc 446. c

447. c 448. ab 449. b 450. a

451. ab 452. abc 453. a 454. abc

455. a 456. ab 457. ab 458. a

459. a 460. abc 461. ac 462. a

463. abc 464. ab 465. ac 466. bc

467. ab 468. ab 469. ab 470. abc

471. ab 472. ab 473. c 474. a

475. ab 476. abc 477. abc 478. ab

479. abc 480. ac

ANUL II - Modulul X. Forme farmaceutice ca sisteme disperse, eterogene → Farm. primar Sfichi Daniela - Răspuns 481. ac 482. c 483. ac 484. ab

485. abc 486. ab 487. abc 488. ab

489. ab 490. ac 491. abc 492. c

493. ab 494. ab 495. abc 496. bc

497. ac 498. ab 499. abc 500. abc

501. abc 502. ac 503. ab 504. ac

505. abc 506. a 507. abc 508. ab

509. b 510. abc 511. b 512. bc

513. c 514. abc 515. bc 516. ac

87

517. abc 518. ac 519. abc 520. ab

ANUL III - Modulul III. Apiterapia → Farm. Sajin Ana Maria - Răspuns 521. ac 522. bc 523. bc 524. a

525. bc 526. a 527. b 528. c

529. a 530. b 531. c 532. a

533. c 534. b 535. a 536. ab

537. ab 538. ac 539. a 540. ac

541. c 542. ab 543. ab 544. ac

545. ab 546. ab 547. bc 548. abc

549. a 550. b 551. bc 552. abc

553. ab

ANUL III - Modulul IV. Forme farmaceutice solide – pulberi şi pilule → Farm. primar Sfichi Daniela - Răspuns 554. ac 555. abc 556. b 557. bc

558. ab 559. ab 560. ac 561. abc

562. bc 563. ac 564. bc 565. bc

566. c 567. ab 568. bc 569. abc

570. b 571. abc 572. ab 573. ac

574. ac 575. abc 576. ac 577. ab

578. bc 579. abc 580. abc 581. c

582. a 583. abc 584. abc 585. a

586. c 587. abc 588. abc 589. abc

590. ab 591. ab 592. abc 593. ab

ANUL III - Modulul V. Farmacotoxicologie → Farm. Nanu Mirela - Răspuns 594. abc 595. abc 596. ac 597. ab

598. c 599. bc 600. abc 601. abc

602. ab 603. ac 604. ab 605. ab

606. ab 607. abc 608. b 609. ab

610. ab 611. ab 612. ab 613. abc

614. abc 615. abc 616. abc 617. ab

618. abc 619. ab 620. ac 621. abc

622. ac 623. ab 624. ac 625. ab

626. ac 627. abc 628. ac 629. bc

630. ab 631. abc 632. abc 633. ab

634. ac 635. ac 636. bc 637. bc

638. abc 639. ab 640. abc 641. abc

642. ac 643. abc

88

ANUL III - Modulul VI. Chimia compuşilor farmaceutici cu acţiuni fiziologice diverse → Farm. primar Sfichi Daniela - Răspuns 644. c 645. ac 646. abc 647. abc

648. ac 649. abc 650. ab 651. abc

652. b 653. abc 654. abc 655. bc

656. ab 657. bc 658. abc 659. abc

660. ab 661. abc 662. ab 663. abc

ANUL III - Modulul IX. Forme farmaceutice solide – comprimate şi drajeuri → Farm. primar Sfichi Daniela - Răspuns 664. b 665. abc 666. ab 667. a

668. ab 669. c 670. a 671. ab

672. abc 673. abc 674. abc 675. ab

676. a 677. c 678. ab 679. ab

680. abc 681. c 682. abc 683. ac

684. ac 685. abc 686. abc 687. ab

688. abc 689. abc 690. abc 691. ab

692. abc 693. a

ANUL III - Modulul X. Preparate dermo-cosmetice şi de igienă → Farm. Sajin Ana Maria - Răspuns 694. ab 695. ac 696. ac 697. a

698. abc 699. ac 700. ab 701. ab

702. ab 703. b 704. ac 705. ab

706. abc 707. ab 708. ac 709. abc

710. abc 711. a 712. ac 713. c

714. abc 715. bc 716. abc 717. ac

718. abc

89

Structura proiectului de absolvire → MEDICAŢIA SPECIFICĂ PE AFECŢIUNI

I. Argument → (vezi exemplu 1) 1 pag II. Medicaţia specifică în ….. (denumirea afecţiunii)

Obiectiv 1: Noţiuni generale de anatomie şi fiziologie – schematic.

1 pag – anatomie 1 pag – fiziologie

Obiectiv 2: ……………… (Denumirea afecţiunii)

7 pag

a. Definiţia b. Clasificare c. Etiologia d. Simptomatologie e. Diagnostic f. Evoluţie şi prognostic g. Complicaţii

Obiectiv 3: ------------------ (Grupa terapeutică)

10 pag.

a. Generalităţi b. Clasificare c. Mecanism de acţiune d. Farmacodinamie e. Farmacotoxicologie şi farmacoepidemiologie f. Posologie

Obiectiv 4: Forme farmaceutice: denumiri comune internaţionale şi denumiri comerciale

8 pag.

Obiectivul 5: Biofarmacie

1 pag.

III. Bibliografie – (prenume, nume, titlul cărţii, volum, ediţie,

editură, anul apariţiei, pagina) 1 pag.

IV. Anexe → Scheme, fotografii etc.

90

Structura proiectului de absolvire

→ FORMA FARMACEUTICĂ

V. Argument → (vezi exemplu 2) 1 pag VI. Identificarea formei farmaceutice

Obiectiv 1: Noţiuni generale ale formei farmaceutice.

4 pag

Obiectiv 2: ……………… (Denumirea formei farmaceutice)

6 pag

a. Definiţii şi generalităţi b. Istoric c. Clasificare d. Căile de administrare

Obiectiv 3: Preparare, depozitare şi caracteristicile formei farmaceutice

a. Formularea 2 pag. b. Materii prime

~ Substanţe medicamentoase ~ Substanţe auxiliare ~ Materiale şi recipiente de condiţionare

6 pag.

c. Tehnologia de preparare 2 pag. d. Depozitare, expediţie, transfer 2 pag. e. Caracteristicile şi controlul formei farmaceutice

2 pag.

Obiectiv 4: Denumiri comune internaţionale şi denumiri comerciale

4 pag.

Obiectivul 5: Biofarmacie şi biodisponibilitatea formei farmaceutice

2 pag.

VII. Bibliografie – (prenume, nume, titlul cărţii, volum, ediţie, editură,

anul apariţiei, pagina) 1 pag.

VIII. Anexe → Scheme, fotografii etc.

PROBA PRACTICĂ Teme pentru examen de absolvire 2014 · PDF fileRhinoguttae – monografia...

Documents

Transcript of PROBA PRACTICĂ Teme pentru examen de absolvire 2014 · PDF fileRhinoguttae – monografia...