PROIECT DIDACTI

DATA: 19.XI.2008 ŞCOALA: S.A.M.IANA

PROPUNĂTOR: Irimia Dorina CLASA: a III a ARIA CURRICULARĂ: Limbă şi comunicare DISCIPLINA: Literatura pentru copii UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Lumea copilăriei SUBIECTUL: Povestirile - La cireşe, La scăldat, Pupăza din tei de Ion Creangă TIPUL LECŢIEI: mixtă DURATA: 50” OBIECTIVE CADRU: - îmbogăţirea cunoştinţelor despre opera marelui povestitor;

- dezvoltarea gustului artistic prin lectură;- formarea unei atitudini corecte şi degajată în comunicarea orală;- activizarea şi îmbogăţirea vocabularului elevilor cu expresii şi cuvinte noi.

OBIECTIVE OPERAŢIONALE: O1 - să citească expresiv, conştient, fluent şi coerent un fragment din text: O2 - să povestească un fragment din text; O3 - să formuleze oral şi în scris enunţuri legate de conţinutul textului; O4 - să dea informaţii, să întrebe, să nege, sau să-ţi exprime acordul sau dezacordul faţă de faptele prezentate; O5 - să-şi dezvolte capacitatea de selecţie şi de sinteză; O6 - să sesizeze valoarea expresivă a textului;

O7 - să – şi cultive sentimente de preţuire faţă de operele literare.

1

STRATEGII DIDACTICE METODE ŞI PROCEDEE: convorbirea, citirea explicativă, problematizarea, metoda cubului, cvintetul,

dramatizarea, povestirea, procesul literar, „Pălăriile gânditoare”, Instruirea asistată de calculator. MIJLOACE DE ÎNVĂŢĂMÂNT: tablouri cu personaje ale textelor, CD-uri cu imagini în Power Point, compiuter, fişe, romanul Amintiri din copilărie de Ion Creangă.

TIPUL DE ÎNVĂŢARE: - inteligibilă - operaţională

TIPUL DE INTERACŢIUNE: - dialogată - expozitivă

- dirijată - bazată pe activitatea elevilor - frontală - pe echipe - individuală

INTERVENŢIA ÎNVĂŢĂTORULUI: permanentă

BIBLIOGRAFIE: Creangă, Ion, Amintiri din copilkărie, Editura Heera, 2001

Peneş, Marcela, Limba şi literatura română, clasa a III a , Ministerul Educaţiei şi

Cercetării, Bucureşti, 2006 Şerdean, Ion, Metodica predării limbii şi literaturii romăne la clasele I – IV, E.D.P., Bucureşti, 1993

Curriculum Naţional, Programe şcolare pentru învăţământul primar, Bucureşti, 1998 Antologie de texte literare pentru clasele I – IV, vol. I şi II, Editura Aramis, Bucureşti,

2

NR. CRT.

MOMENTELE LECŢIEI

TIMP..

OB. ACTIVITATEA ÎNVĂŢĂTORULUI

ACTIVITATEA ELEVULUI

METODE EVALUARE

1 MOMENT ORGANIZATORIC

1” Asigur condiţiile necesare desfăşurării optime a orei: - pregătirea materialului didactic;- asigurarea liniştii şi a disciplinei;- stabilirea poziţiei corecte în bancă.

Elevii îşi pregătesc cele necesare pentru lecţie: manuale, caiete, stilouri, creioane colorate.

2 CAPTAREA ATENŢIEI

O7 Prezint un fragment din romanul autobiografic Amintiri din copilărie de Ion Creangă în lecturarea marelui scriitor Mihail Sadoveanu. În Power Point prezint trei mari scriitori: Ion Creangă, Mihai Eminescu, Mihail Sadoveanu. Voi adresa întrebările: - Aţi descoperit cine sunt cele trei mari personalităţi prezentate? - Cine a fost Ion Creangă? Dar Mihai Eminescu?- Ce puteţi să-mi spuneţi despre Mihai Eminescu şi Ion Creangă?

Elevii audiază fragmentul.

Elevii vor urmări filmul şi vor răspunde la întrebări.

Instruirea asistată de calculator

Conversaţia euristică

Observare sistematică

Chestionare orală

3 DISCUŢII PREGĂTITOARE

4” - Ce opere am citit noi de Ion Creangă la Literatura pentru copii?

Elevii răspund la întrebare.

Conversaţia euristică

Chestionare oralăObservare

3

O7- Din ce roman fac parte?Prezint în Power Point date biografice şi imagini de la Casa memoriala Ion Creangă.Se va recita poezia În lumea lui Ion Creangă (Anexa1)

Elevii vizionează imaginile.

Elevul numit va recita poezia

Instruirea asistată de calculator

sistematică

4 ANUNŢAREA TEMEI ŞI A OBIECTIVELOR

2” - Astăzi, vom cotrobăi din nou prin operele citite ale marelui povestitor Ion Creangă. - Vom lectura şi vom audia fragmente din cele trei povestiri: La cireşe, Pupăza din tei şi La scăldat - Vom povesti, ne vom juca, vom compune poezii pentru ca opera celui mai mare povestitor român a tuturor timpurilor să dăinuiască în sufletele noastre, câţi ani vom trăi pe acest pământ. Operele lui ne trezesc sentimente de respect şi admiraţie pentru limba noastră, ne îmbogăţesc vocabularul şi, poate din rândul vostru se va ridica un viitor povestitor.

Elevii ascultă informaţiile transmise.

Explicaţia Observare sistematică

5 DIRIJAREA ÎNVĂŢĂRII

30”

O6

LA CIREŞESe va audia un fragment din povestea La cireşe,iar în Power Point se derulează imagini din poveste.

Elevii audiază şi urmăresc materialul prezentat descoperind din ce

AudiţiaInstruirea asistată de calculator

Observare sistematică

4

O1

O2

O3

O3

Se va recita o poezie ghicitoare. (Anexa1) Se va citi de către un copil alt fragment din aceiaşi poveste. Voi adresa întrebările:- Care sunt personajele acestui text:- Cu cine dorea Nică să se ducă la scăldat?- De ce nu i-a cerut cireşe mătuşii Mărioara?- Ce a trebuit să dea tatăl lui Nică mătuşii Mărioara pentru paguba făcută?Se va povesti textul. (Anexa 2)

Metoda cubului (Anexa 3)Copiii vor fi împărţiţi în şase grupe a câte trei copiii. Îşi vor alege un căpitan.Echipa va afla ce sarcină are de rezolvat în scris, prin aruncarea cubului.Căpitanii echipelor vor desemna un elev să citească rezolvarea sarcinii.Apreciez răspunsul cel mai frumos şi corect formulat.

poveste face parte.Un elev va recita poezia Elevul numit citeşte fragmentul.Elevii răspund la întrebări.

Elevul care va dori va povesti textul.

Căpitanul grupei aruncă cubul şi citeşte cerinţa.Elevii din echipă rezolvă în scris cerinţa.

Elevul desemnat va citi răspunsul.

Elevii primesc calificative.

Lecturarea

Conversaţia euristică

Problematizarea

Dramatizarea Povestirea

Metoda cubului

Chestionare orală

Răspunsurile la întrebări

Aprecieri verbale

Muncă independentă

Evaluare prin notare

5

O1

O5

O1

O6

O5

O7

O5

PUPĂZA DIN TEIPentru povestea Pupăza din tei elevii vor audia un fragment din poveste.

Un elev va recita o poezie ghicitoare. (Anexa 1)

Un elev va citi un alt fragment din poveste.Adresez întrebările:- De ce ura Nică pupăza?- Unde a ascuns pupăza?- Cine a dat drumul pupezei?Se descoperă personajele povestirii şi se dramatizează povestea. (Anexa 4) Metoda cvintetul(Anexa 5)Elevii vor fi împărţiţi în trei grupe. Le voi cere să alcătuiască individual o poezie din cinci versuri

LA SCĂLDATSe va audia de către elevi şi un fragment din povestea La scăldat.Se va recita o poezie

Elevii audiază materialul şi urmăresc imaginile care se deruleazăElevul recită poezia.

Elevul va citi fragmentul dorit.Elevii răspund la întrebări.

Elevii vor interpreta rolul personajelor.

Grupa I- va alcătui un cvintet despre pupăză.Grupa II- va alcătui un cvintet despre mama.Grupa III- va alcătui un cvintet despre Nică.

Elevii ascultă fragmentul şi urmăresc materialul.

Instruirea asistată de calculator

Lecturarea

Conversaţia

Dramatizarea

Cvintetul

Instruirea

Aprecieri verbale

Răspunsurile la întrebări

Muncă independentă

6

O1

O3

O5

ghicitoare.(Anexa 1)

Se citeşte un fragment din povesteVoi adresa elevilor câteva întrebări:- Ce lucra Ionică alături de fetele din sat?- Cum l-a pedepsit mama pe băiat? - Cum şi-a spălat Nică păcatele faţă de mama lui?Metoda „Pălăriile gânditoare”(Anexa 6) Se vor forma şase grupe a câte trei elevi. Li se va împărţi căpitanilor cele şase pălării care au culori diferite şi reprezintă:1.PĂLĂRIA ALBĂ – POVESTITORUL - INFORMEAZĂ; 2.PĂLARIA ROŞIE - PSIHOLOGUL – SPUNE CE SIMŢI; 3.PĂLĂRIA NEAGRĂ - CRITICUL – ASPECTE NEGATIVE; 4. PĂLĂRIA GALBENĂ - CREATORUL – ASPECTE POZITIVE; 5.PĂLĂRIA VERDE

Un elev va spune ghicitoarea.Elevul numit va lectura fragmentul.Elevii răspund la întrebări.

Elevii citesc cerinţele

Elevii din echipă se consultă apoi vor transmite oral enunţul formulat.

asistată de calculator

Conversaţia

Lecturarea

Pălăriile gânditoare

Răspunsuri la întrebări

Muncă independentă

Evaluare reciprocă

Răspunsuri la întrebări

7

O3

GÂNDITORUL –GENEREAZĂ_; 6.PĂLĂRIA ALBASTRĂ MODERATORUL - CLARIFICĂ; Se va aprecia cel mai frumos răspuns.Se va rezolva individul sarcina nr. 3 de pe fişă(Anexa7)Voi nota elevii.

Elevii rezolvă individual sarcina de pe fişă.Elevii primesc calificative

Evaluare prin notare

6 ASIGURAREA RETENŢIEI ŞI A TANSFERULUI

6”O4O5

O6

Proces literar(Anexa 8)Se va alege un complet de judecată format din: grefier, procuror, preşedinte, avocatul apărării,mama martorul acuzatului, Nică şi pârâta mătuşa Mărioara. Se dezbate vinovăţia sau nevinovăţia copilului Nică.Elevii din clasă grupaţi în echipe prezintă în faţa celorlalţi sentinţa găsită de ei.

Completul de judecată îl judecă pe Nică pentru faptele săvârşite.

Elevii din echipă se consultă şi dau sentinţa.

Procesul literar Conversaţia

Chestionare oralăObservare sistematică

Evaluare reciprocă

7 OBŢINEREA PERFORMANŢEI ŞI ASIGURAREA FEED-BAK-ULUI

3” O7 Nică este găsit vinovat. Nică cere copiilor să îi interpreteze cântecul Pupăza din tei.

Se prezintă în Power Point unfilm animat.

Elevii interpretează cântecul mimând acţiunile cântecului.Elevii recunosc din ce poveste fac parte fragmentul

Exerciţiul muzicalInstruirea asistată de calculator

Aprecieri verbale

8

lecturat şi imaginile.

8 ÎNCHEIEREA ACTIVITĂŢII

1” Apreciez modul de desfăşurare a orei.Notez elevii.

Copiii primesc calificative

Evaluare prin notare

9

ANEXA 1

În lumea poveştilor lui Creangă

Astăzi vom porni într-o călătorie.Nu-i o călătorie oarecareCu tren, tramvaie, maşini , autocare.Nu . Astăzi vom merge iubiţi copiiÎn lumea copilăriei.Plecarea însă-i din realitateCăci ştiţi că este foarte adevăratPrecum c-a fost odată un băiat,Ghiduş, isteţ şi tare năzdrăvan,Care-a muncit din greu şi an de an ,A învăţat şi-a fost învăţător, Multe poveşti a dăruit copiilorŞtiţi cum îl cheamă?Ştie o lume întreagă .Da. E povestitorul Ion Creangă.Atenţie, pornim, să dăm semnalul.Semnalul nu-i din basme, nu-i fantezie,Ci-i din ,,Amintiri din copilărie’’ .

Ghicitori- În livadă fuge varaLa mătuşa MărioaraTot mănâncă la cireşeBa mai vâră şi-n cămeşă.Cine-i hoţul fără frică ?- Cine altul decât….. Nică !

- Ce moţată dragii meiA prins Nică într- un tei ?- Pupăza din tei!

- Vara-i cald de dogoreşteFrăţiorul l-am lăsat,Şi-am pornit-o ştrengăreşteSpre o baltă ,,La scăldat’’.Personajul cine este?Nică, sigur, e fireşte

10

NICĂ – din Amintiri din copilărie

Eu sunt Nică cel hazliu Şi de pozne mă cam ţiu. De la Creangă aţi aflat Câte mi s-au întâmplat:

Pupăza din tei am luat, Cireşul l-am scuturat, Am fugit şi la scăldat, Mama hainele mi-a luat.

Chiar şi râie am avut!Nici să dorm nu am putut:Mă mânca pe mâini, pe corp,Şi m-am răzbunat pe porc,Vrând să-l călăresc un picM-a trântit ca pe-un nimic!Să ştiţi că tot ce-aţi aflat

S-a-ntâmplat cu-adevărat! Căci Bădiţa pe hârtie Scris-a lui copilărie!

11

ANEXA 2

LA CIREŞE DE ION CREANGĂ

Odată, vara pe aproape de Moşi, mă furişez din casă şi mă duc, ziua miaza-mare, la moş Vasile, fratele tatei cel mai mare, să fur nişte cireşe; căci numai la dânsul şi încă la vro două locuri din sat era câte-un cireş văratec care se cocea-pălea de Duminica - Mare. Şi mă chitesc eu în mine, cum s-o dau ca să nu mă prindă. Întru mai întâi în casa omului şi mă fac a cere pe Ion, să ne ducem la scăldat.

- Nu-i acasă Ion, zice mătuşa Mărioara; s-a dus cu moşu-tău Vasile, sub Cetate la o chiuă din Codreni, s-aducă nişte sumani.(...)

- Apoi dar mai rămâi sănătoasă, mătuşă Mărioară! vorba de o dinioară. Şi-mi pare rău că nu-i văru Ion acasă , că tare aş fi avut plăcere să ne scăldăm împreună ... Dar în gândul meu: „Ştii c-am nimerit-o ? Bine că nu-s acasă; şi de n-ar veni degrabă, mai bine ar fi ...„

Şi scurt şi cuprinzător, sărut mâna mătuşii, luându-mi ziua bună, ca un băiet de treabă ; ies din casă cu chip că mă duc la scăldat, mă şupuresc pe unde pot şi, când colo, mă trezesc în cireşul femeii şi încep a cărăbăni la cireşe în sân, crude, coapte, cum se găseau. Şi cum eram îngrijit şi mă sileam să fac ce oi face mai degrabă, iaca mătuşa Mărioara c-o jordie în mână, la tulpina cireşului!

- Dar bine, ghiavole, aici ţi-i scăldatul ? zise ea, cu ochii holbaţi la mine . Scoboară-te jos, tâlharule, că te-oi învăţa eu !

Dar cum să te cobori, căci jos era prăpădenie! Dacă vede ea şi vede că nu mă dau, zvârr! de vro două-trei ori cu bulgări în mine, dar nu mă chiteşte. Apoi începe a se aburca pe cireş în sus, zicând:

- Stăi, măi porcane, că te căptuşeşte ea, Mărioara, acuş!Atunci eu mă dau iute pe o creangă mai spre poale şi odată fac: zup! în nişte cânepă

care să întindea de la cireş înainte, şi era crudă şi până la brâu de înaltă. Şi nebuna de mătuşa Mărioara după mine, şi eu fuga iepureşte prin cânepă şi ea pe urma mea, până la gardul din fundul grădinii, pe care neavând vreme să-l sar, o cotigeam înapoi iar prin cânepă fugind tot iepureşte, şi ea după mine până-n dreptul ocolului, pe unde-mi era iar greu de sărit; pe de laturi iar gard, şi hârsita de mătuşa nu mă slăbea din fugă nici în ruptul capului! Cât pe ce să puie mâna pe mine ! Şi eu fuga şi ea fuga, şi eu fuga şi ea fuga, până ce dăm cânepa toată palancă la pământ; căci, să nu spun minciuni, erau vro zece-douăsprezece prăjini de cânepă frumoasă şi deasă cum îi peria, de care nu s-au ales nimica. Şi după ce facem noi trebuşoara asta , mătuşa nu ştiu cum se încâlceşte prin cânepă , ori se împiedică de ceva şi cade jos. Eu atunci iute mă răsucesc într-un picior, fac vro două sărituri mai potrivite, mă azvârl peste gard de parcă nici nu l-am atins, şi-mi pierd urma, ducându-mă acasă şi fiind foarte cuminte în ziua aceea ...

Dar mai îndesară, iaca şi moş Vasile, cu vornicul şi paznicul, strigă pe tata la poartă, îi spun pricina şi-l cheamă să fie de faţă când s-a ispăşi cânepa şi cireşele – căci drept vorbind, şi moş Vasile era un cărpănos ş-un pui de zgârie-brânză ca şi mătuşa Mărioara. Vorba ceea : Au tunat şi i-a adunat . Însă degeaba mai clămpănesc eu din gură: cine ce are cu munca omului? Stricăciunea se făcuse şi vinovatul trebuia să plătească . Vorba ceea: Nu plăteşte bogatul, ci vinovatul! Aşa şi tata, a dat gloabă pentru mine şi pace bună. Şi după ce a venit el ruşinat de la ispaşă, mi-a tras o chelfăneală ca aceea, zicând :

- Na! satură-te de cireşe! De amu să ştii că ţi-ai mâncat lefteria de la mine, spânzuratule! Oare multe stricăciuni am să mai plătesc eu pe urma ta?

Şi iaca aşa cu cireşele; s-a împlinit vorba mamei, sărmana, iute şi degrabă: că Dumnezeu n-ajută celui care umblă cu furtişag.

METODA CUBUL (ANEXA 3)

LA CIREŞEGRUPA 1

CE MINCIUNă A SCORNIT NICĂ PENTRU A PUTEA FURA CIREŞE DE LA MĂTUŞA MĂRIOARA?

GRUPA 2CUM SE NUMEA VĂRUL LUI NICĂ ?GRUPA 3CE FEL DE CIREŞE AVEA POMUL MĂTUŞII MĂRIOARA?

GRUPA 4DUPĂ PĂŢANIA CU CIREŞELE UNDE NU MAI PUTEA SĂ MEARGĂ NICĂ?

GRUPA 5CINE A VENIT SEARA LA TATĂL LUI ION CA SĂ ARATE PRICINA?

GRUPA 6ALCĂTUIEŞTE O PROPOZIŢIE CU EXPRESIA CU NOAPTEA-N CAP.

ANEXA 4

PUPĂZA DIN TEIION CREANGA

Mă trezeşte mama într-o dimineaţă din somn, cu chiu cu vai zicându-mi:- Scoală, drăguţule, înainte de răsăritul soarelui! Iar vrei să te pupe cucul armenesc ca

să nu-ţi meargă bine toată ziua?Iac-aşa mă păcălea mama cu o pupăza care-şi făcea cuibul de mai mulţi ani într-un tei, tocmai pe creasta dealului la moş Andrei.Mă trezeşte şi mă trimite cu mâncare la lingurarii pe care îi aveam tocmiţi tocmai la Valea Seacă. Şi pornind eu aşa, numai ce aud:,,Pu-pu-pu! Pu-pu-pup!

- Ah, pupăza! Las’ c-am să te prind eu, moţato! Să vedem pe cine oi mai pupa acum!Mă sui în copac, caut în scorbură, dar când aproape să o scot, nu ştiu cum se face că

mă speri de creasta ei şi îi dau drumul în scorbură. Şi mă gândesc: şarpe cu pene nu poate să fie! Atunci pun căciula la gura scorburii şi plec.

Am umblat ce am umblat şi iaca ajung şi la lingurarii care mă aşteptau supăraţi. Abia am scăpat din mâinile lor că vroiau să mă snopească în bătaie. La întoarcere am trecut pe la tei, am luat pupăza şi am ascuns-o în pod. Peste câteva zile, iaca şi mătuşa Măriuca vine la mama să-i spună ce a auzit. - Auzi, tu cumnată! Nică al tău a furat pupăza.

- Nică? Las’ că-l învăţ eu minte să mai fure!

Auzind eu una ca asta, am luat pupăza, m-am furişat din casă şi m-am dus la târg să o vând. Acolo am început să strig cât mă ţinea gura:

- La cumpărat găini! La cumpărat găini!Un moşneag mă întrebă:- De vânzare e găinuşa?- De vânzare, moşule!- Şi cât ceri pe ea?- Cât crezi şi dumneata că face!- Ia dă-mi-o să o cântăresc! Iaca poznă, am scăpat-o!- Dar ce crezi, moşule, că te joci cu marfa omului? O să mi-o plăteşti cu viţica ta!- Doar nu vrei să-ţi dau eu o viţică pe un cuc armenesc? Ia hai la taică-tău să-i spun

eu ce ai făcut!- Vai, tata! Şi am fugit cât mă ţineau picioarele, căci tata îmi punea pielea pe băţ.Nici nu ajung bine acasă şi aud ce aud:,,Pu-pu-pu! Pu-pu-pup!”A doua zi mama face un cuptor cu plăcinte şi o chemă şi pe mătuşa Mărioara. - Doamne, cumnăţică, cum sunt oamenii!Cum dau vina pe nevinovaţi!- Chiar aşa, cumnăţică! Dar eu zic una: Cele rele să se spele, cele bune să se-adune!

ANEXA 5

PUPĂZA DIN TEI

METODA CVINTETUL

GRUPA 1

ALCĂTUIŢI UN CVINTET DESPRE MAMA LUI NICĂ.

GRUPA 2

ALCĂTUIŢI UN CVINTET DESPRE PUPĂZĂ.

GRUPA 3

ALCĂTUIŢI UN CVINTET DESPRE NICĂ.

ANEXA 6

METODA „PĂLĂRIILOR GÂNDITOARE”

LA SCĂLDAT

PĂLĂRIA ALBĂ - POVESTITORUL

Cum se numeşte mama lui Nică? Caracterizeaz-o!

PĂLĂRIA ROŞIE - PSIHOLOGUL

Ce ai simţit când ai descoperit că Nică a plecat la scăldat în loc să o ajute pe mama lui la treburi?

PĂLĂRIA NEAGRĂ - CRITICUL

De ce s-a întristat mama lui Nică?

PĂLĂRIA GALBENĂ - CREATORUL

Ce a făcut băiatul când a ajuns spre seară acasă de la scăldat?

PĂLĂRIA ALBASTRĂ - MODELATORUL

Adresează copiilor o întrebare să vedem dacă au înţeles textul.

PĂLĂRIA VERDE - GÂNDITORUL

Ajută colegii să găsească un alt sfârşit povestirii.

ANEXA 7

NUME……………………………………....................... DATA……………..............

FIŞĂ DE EVALUARE

1. Ai citit sarcina de pe latura cubului. Rezolv-o în scris.____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

2. Alcătuieşte un cvintet conform cerinţei primite de echipa ta.____________________________________________________________________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

3. Răspunde în scris care personaj ţi-a plăcut cel mai mult. De ce? _________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

ANEXA 8 PROCES LITERAR

JUDECAREA LUI NICĂ – AMINTIRI DIN COPILĂRIE

DESFĂŞURAREA PROCESULUI

GREFIERUL: Începe şedinţa! Soseşte completul de judecată! Toată lumea în picioare!

(Intră completul de judecată, apoi procurorul.)PREŞEDINTELE: Declar deschisă şedinţa de judecată şi vă invit să luaţi loc!

GREFIERUL: Inculpat Ion!(Ion se ridică şi se îndreaptă spre masa preşedintelui.)

PREŞEDINTELE: Are cuvântul domnul procuror care va citi acuzaţiile aduse

inculpatului!

PROCURORUL: Inculpat, ţi se aduce la cunoştinţă că eşti trimisă în judecată pentru:

- neascultare mamei – ai plecat la scăldat în loc să ai grijă de fratele tău mai mic;

- pentru furt – ai furat cireşe de la mătuşa Mărioara şi pupăza din teiul satului.

Recunoşti faptele pentru care eşti trimis în judecată?

ION: Este adevărat că am plecat la scăldat, dar era aşa de cald…Am furat cireşe dar dacă îi ceream mătuşii Mărioara nu mi-ar fi dat că este aşa de cărpănoasă! Am furat pupăza , dar mama mă scula prea de dimineaţă.

Sunt nevinovat. Eram copil şi copiii fac multe pozne.PREŞEDINTELE: Dăm cuvântul avocatului apărării! Cum pledaţi pentru clientul

dumneavoastră?

AVOCATUL APĂRĂRII: Pledez…nevinovat! Să vină martorii la bară.

Smaranda Creangă, ce ai de spus în apărarea copilului Nică?

MAMA: Vă rog să îl iertaţi, căci şi eu prea multe ceream pentru un copil de vârsta lui. Este adevărat că toţi copiii trebuie să asculte de părinţi, dar eu de ce nu am sădit un cireş văratic ca să nu se mai ducă la cumnata mea Mărioara. Iar cu pupăza ce să va mai spun, când eşti mic somnul este tare dulce şi eu îl păcăleam cu pupăza, că aşa era credinţa la noi, şi-l sculam tare dis - de – dimineaţă.MĂTUŞA MĂRIOARA : De ce nu-l puneai să se culce devreme?

MAMA: Nu te supăra cumnată, ai mai văzut dumneata babe frumoase şi copiii cuminţi?

MĂTUŞA MĂRIOARA: Domnule preşedinte, abia aşteptam să se coacă cireşele şi ghiolbanul ăsta mi le-a furat pe toate! Am rămas fără cânepă, şi nu am mai avut cu ce să mai ţes. Gândiţi-vă şi dumneavoastră cât de greu ne era la tot satul fără cântecul cucului armenesc, care era de fapt ceasul nostru.MAMA: Îl voi trimite de mâine la şcoala la Broşteni cu bunicul lui David. Printre străini se va cuminţi……..

PREŞEDINTELE: Curtea a deliberat. În urma analizei declaraţiilor celor audiaţi, am ajuns la concluzia că toţi au o parte de vină în această poveste. Curtea se retrage pentru deliberare.

PROCURORUL : Curtea a deliberat. În urma analizelor celor declarate am ajuns la concluzia că Nică se face vinovat de faptele prezentate. Drept pedeapsă va trebuie să ne încânte mai departe cu operele lui, să insufle copiilor de azi , de mâine, şi cât va fi viaţă pe pământ, dragostea pentru lectură, dragostea pentru lecturarea unei cărţi. Astăzi ei se uită doar la televizor.

ION: Dragi copiii vă rog să ascultaţi mereu de părinţi. Eu am aşternut pe hârtie păţaniile mele pentru ca voi să înţelegeţi ce este bine şi ce este rău.

Onorată instanţă aş dori ca aceşti copii să-mi cânte un cântec.