PRIVIND PLANUL URBANISTIC ZONAL: …...Raport de mediu privind Planul Urbanistic Zonal:...

RAPORT DE MEDIU

PRIVIND

PLANUL URBANISTIC ZONAL: “DEZVOLTAREA

ECONOMICA A ZONEI PRIN UTILIZAREA TERENURILOR AFLATE IN DOMENIUL PUBLIC AL JUDETULUI TULCEA SI IN ADMINISTRAREA

REGIEI AUTONOME ADMINISTRATIA ZONEI LIBERE SULINA, JUDETUL TULCEA”

(revizia 1)

EXPERT EVALUATOR PRINCIPAL S.C EURO ENVIROTECH S.R.L CI in RNESPM pozitia 406/2016/2018 Contract: C 05/313/28.02.2018 Cod: EE-695-RM/2018

Beneficiar: CONSILIUL JUDETEAN TULCEA

Judetul TULCEA

MAI 2019

Ploiesti, Soseaua Ploiesti-Targoviste Km.8 Tel/Fax: (0244) 597 109

Mobil: 004(0)722 314 686 www.euroenvirotech.ro

e-mail: [email protected] Cod de Înregistrare Fiscală: RO 14506092

Cont: RO98 BTRL 0300 1202 E739 73XX Banca Transilvania Ploiesti

Raport de mediu privind Planul Urbanistic Zonal: “Dezvoltarea economica a zonei prin utilizarea terenurilor aflate in domeniul public al judetului Tulcea si in administrarea Regiei Autonome Administratia Zonei Libere Sulina, judetul

Tulcea” (revizia 1)

MAI 2019 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C 05/313/28.02.2018; Cod: EE-695-RM/2018

Pagina 2 din 127

Echipa de elaboratori:

Gheorghe NICULAE

Rodica RUSEN

Rodica GHIMICI

Teodor GOGONEA

Cornelia NICULAE

Nela ZAMBILA

Mariana GHINERARU

Bogdan MOCANU




Pagina 3 din 127

CUPRINS

1 INTRODUCERE ....................................................................................................................................... 8

2 INFORMATII GENERALE ....................................................................................................................... 9

2.1 Titularul investitiei ................................................................................................................................................... 9

2.2 Autorul atestat al studiului ...................................................................................................................................... 9

2.3 Denumirea investitiei ............................................................................................................................................... 9

3 EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PROGRAMULUI, PRECUM SI A RELATIEI CU ALTE PLANURI SAU PROGRAME RELEVANTE ........................................................ 10

3.1 Intravilanul existent. Zone functionale. Bilant teritorial. ................................................................................. 14 3.1.1 Disfunctionalitati la nivelul teritoriului ........................................................................................................... 15 3.1.2 Necesitati si optiuni ale populatiei ................................................................................................................... 16

3.2 Circulatia ................................................................................................................................................................. 16

3.3 Echiparea edilitara ................................................................................................................................................. 18 3.3.1 Alimentarea cu energie electrica ...................................................................................................................... 18 3.3.2 Alimentarea cu gaze naturale ........................................................................................................................... 19 3.3.3 Retele de telecomunicatii, comunicatii date si internet ................................................................................... 19

3.4 Zonificarea functionala.Bilant teritorial ............................................................................................................. 19

4 ASPECTELE RELEVANTE ALE STARII ACTUALE A MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI SALE PROBABILE IN SITUATIA NEIMPLEMENTARII PROGRAMULUI PROPUS .............................................. 23

4.1 Factorul de mediu: apa .......................................................................................................................................... 23 4.1.1 Starea actuala .................................................................................................................................................... 23 4.1.2 Aspectele ale evolutiei probabile a factorului de mediu apa, in situatia neimplementarii programului propus 24

4.2 Factorul de mediu: aer ........................................................................................................................................... 24 4.2.1 Starea actuala .................................................................................................................................................... 24 4.2.2 Aspectele ale evolutiei probabile a factorului de mediu aer, in situatia neimplementarii programului propus 25

4.3 Factorul de mediu: sol ........................................................................................................................................... 25 4.3.1 Starea actuala .................................................................................................................................................... 25 4.3.2 Aspectele ale evolutiei probabile a factorului de mediu sol, in situatia neimplementarii programului propus 27

4.4 Factorul de mediu: flora si fauna ......................................................................................................................... 27 4.4.1 Starea actuala .................................................................................................................................................... 27 4.4.2 RO SPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe ................................................................................ 28

4.4.2.1 Date generale despre aria naturala protejata de importanta avifaunistica RO SPA 0031 – Delta Dunarii si Complexul Razim - Sinoie conform Formularului Standard Natura 2000 ............................................................. 28




Pagina 4 din 127

4.4.2.2 Specii de pasari enumerate in Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE cuprinse in Formularul Standard al sitului - RO SPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim - Sinoie - si evaluarea in ceea ce priveste prezenta acestora in zona proiectului .............................................................................................................................. 48

4.4.3 RO SPA 0076 – Marea Neagra ........................................................................................................................ 50

4.4.3.1 Date generale despre aria naturala protejata de importanta avifaunistica RO SPA 0076 – Marea Neagra conform Formularului Standard Natura 2000 .................................................................................................. 50

4.4.3.2 Specii de pasari enumerate in Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE cuprinse in Formularul Standard al sitului - RO SPA 0076 Marea Neagra - si evaluarea in ceea ce priveste prezenta acestora in zona proiectului ............................................................................................................................................................................ 55

4.4.4 RO SCI 0065 – Delta Dunarii .......................................................................................................................... 56

4.4.4.1 Date generale despre aria naturala protejata de importanta comunitara RO SCI 0065 – Delta Dunarii conform Formularului Standard Natura 2000 ............................................................................................................... 56

4.4.4.2 Specii enumerate in Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE cuprinse in Formularul Standard al sitului - RO SCI 0065 Delta Dunarii - si evaluarea in ceea ce priveste prezenta acestora in zona proiectului ....... 68

4.4.5 RO SCI 0066 – Delta Dunarii – zona marina ................................................................................................. 69

4.4.5.1 Date generale despre aria naturala protejata de importanta comunitara RO SCI 0066 – Delta Dunarii – zona marina conform Formularului Standard Natura 2000......................................................................................... 69

4.4.5.2 Specii enumerate in Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE cuprinse in Formularul Standard al sitului - RO SCI 0066 Delta Dunarii – zona marina si evaluarea in ceea ce priveste prezenta acestora in zona proiectului ............................................................................................................................................................................ 73

4.4.6 Aspectele ale evolutiei probabile a factorului de mediu flora si fauna, in situatia neimplementarii programului propus .......................................................................................................................................................... 74

4.5 Peisajul ..................................................................................................................................................................... 74 4.5.1 Starea actuala .................................................................................................................................................... 74 4.5.2 Aspectele ale evolutiei probabile a peisajului, in situatia neimplementarii programului propus .................. 75

5 CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATA SEMNIFICATIV ................. 76

6 PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE, CARE SUNT RELEVANTE PENTRU PROGRAM, INCLUSIV, IN PARTICULAR, CELE LEGATE DE ORICE ZONA CARE PREZINTA O IMPORTANTA SPECIALA PENTRU MEDIU, CUM AR FI ARIILE DE PROTECTIE SPECIALA AVIFAUNISTICA SAU ARIILE SPECIALE DE CONSERVARE .................................................................................................................... 76

7 OBIECTIVE DE PROTECTIE A MEDIULUI, STABILITE LA NIVEL NATIONAL, COMUNITAR SAU INTERNATIONAL, CARE SUNT RELEVANTE PENTRU PROGRAM SI MODUL IN CARE S-A TINUT CONT DE ACESTE OBIECTIVE SI DE ORICE ALTE CONSIDERATII DE MEDIU IN TIMPUL PREGATIRII PROGRAMULUI ........................................................................................................................................... 76

7.1 Generalitati ............................................................................................................................................................. 76

7.2 Legislatie utilizata .................................................................................................................................................. 77 7.2.1 Legislatie romaneasca. Documentatie romaneasca ......................................................................................... 77 7.2.2 Legislatie Uniunea Europeana. Documentatie europeana............................................................................... 83

7.3 Strategii, Planuri si Programe utilizate ............................................................................................................... 85

7.4 Obiective relevante de mediu ................................................................................................................................ 85




Pagina 5 din 127

7.5 Corelari ale PUZ ..................................................................................................................................................... 86 7.5.1 Corelarea PUZ cu Angajamentele asumate de Romania prin semnarea Tratatului de Aderare la Uniunea Europeana ......................................................................................................................................................................... 86 7.5.2 Corelarea PUZ cu Strategii, Planuri si Programe ............................................................................................ 88

8 POTENTIALE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI DATORATE INVESTITIEI PROPUSE 90

8.1 Ape ........................................................................................................................................................................... 91 8.1.1 Generalitati privind alimentarea cu apa ........................................................................................................... 91 8.1.2 Managementul apelor uzate ............................................................................................................................. 92 8.1.3 Potentiale efecte ale investitiilor asupra factorului de mediu apa ................................................................... 93

8.2 Aer ............................................................................................................................................................................ 94 8.2.1 Potentiale efecte ale investitiilor asupra factorului de mediu aer ................................................................... 94

8.3 Sol ............................................................................................................................................................................. 96 8.3.1 Potentiale efecte ale investitiilor asupra factorului de mediu sol .................................................................... 96

8.4 Biodiversitatea ........................................................................................................................................................ 96 8.4.1 Potentiale efecte ale investitiilor asupra factorului de mediu biodiversitate .................................................. 96

8.5 Sanatatea populatiei ............................................................................................................................................... 96 8.5.1 Generalitati privind efectul investitiilor asupra sanatatii populatiei ............................................................... 96 8.5.2 Potentiale efecte ale investitiilor asupra sanatatii populatiei .......................................................................... 97

8.6 Factori climatici ...................................................................................................................................................... 98 8.6.1 Potentiale efecte ale investitiilor asupra factorilor climatici ........................................................................... 98

8.7 Valorile materiale ................................................................................................................................................... 98 8.7.1 Potentiale efecte ale investitiilor asupra valorilor materiale ........................................................................... 98

8.8 Conditii culturale etnice, patrimoniul cultural, inclusiv cel arhitectonic si arheologic ................................. 98 8.8.1 Potentiale efecte ale investitiilor asupra conditiilor culturale etnice, a patrimoniului cultural, inclusiv cel arhitectonic si arheologic ................................................................................................................................................. 98

8.9 Peisajul ..................................................................................................................................................................... 99 8.9.1.Potentiale efecte ale investitiilor asupra peisajului ................................................................................................ 99

9 POSIBILE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV ASUPRA SANATATII, IN CONTEXT TRANSFRONTIER ...................................................................................................................... 99

10 MASURI PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE SI COMPENSA CAT DE COMPLET POSIBIL ORICE EFECT ADVERS ASUPRA MEDIULUI DATORAT IMPLEMENTARII PROGRAMULUI ................. 99

10.1 Masuri pentru protectia calitatii apelor ............................................................................................................ 100

10.2 Masuri pentru protectia calitatii aerului ........................................................................................................... 101

10.3 Masuri pentru protectia calitatii solului ............................................................................................................ 101

10.4 Zone cu riscuri naturale si antropice ................................................................................................................. 104




Pagina 6 din 127

11 EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREA VARIANTEI DE INVESTITIE ALEASA SI O DESCRIERE A MODULUI IN CARE S-A EFECTUAT EVALUAREA, INCLUSIV ORICE DIFICULTATI (CUM SUNT DEFICIENTE TEHNICE SAU LIPSA DE KNOW-HOW) INTAMPINATE IN PRELUCRAREA INFORMATIILOR CERUTE ............................................................................................ 105

12 .MASURILE AVUTE IN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTARII PROGRAMULUI ............................................................................................................ 106

13 .REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC ......................................................................................... 107

13.1 Efectul prognozat asupra mediului si masuri de diminuare a efectului ........................................................ 107 13.1.1 Protectia apelor ............................................................................................................................................... 107 13.1.2 Protectia aerului.............................................................................................................................................. 108 13.1.3 Protectia solului .............................................................................................................................................. 109 13.1.4 Protectia florei si a faunei .............................................................................................................................. 110 13.1.5 Sanatatea populatie ......................................................................................................................................... 110

14 COMPLETARI SOLICITATE ............................................................................................................ 110

14.1 Prezenta si efectivele/suprafetele acoperite de specii si habitate de interes comunitar in zona PP ............ 110

14.2 Justificarea daca PP propus nu are legatura directa cu sau nu este necesar pentru managementul conservarii ariei naturale protejate de interes comunitar ........................................................................................... 111

14.3 Estimarea impactului potential al PP asupra speciilor si habitatelor din aria naturala protejata de interes comunitarEchiparea edilitara ......................................................................................................................................... 111

15 CONCLUZII SI RECOMANDARI ...................................................................................................... 120

15.1 Concluzii ................................................................................................................................................................ 120

15.2 Recomandari ......................................................................................................................................................... 124

16 ANEXE ............................................................................................................................................. 127




Pagina 7 din 127

LIMITARI PRIVIND RAPORTUL DE MEDIU

IMPORTANT: Recomandarile si concluziile din Raportul de mediu privind Planul Urbanistic Zonal: “Dezvoltarea

economica a zonei prin utilizarea terenurilor aflate in domeniul public al judetului Tulcea si in administrarea Regiei

Autonome Administratia Zonei Libere Sulina, judetul Tulcea”, vor fi luate in considerare avand in vedere cele

mentionate mai jos.

a) Raportul de mediu privind Planul Urbanistic Zonal: “Dezvoltarea economica a zonei prin utilizarea

terenurilor aflate in domeniul public al judetului Tulcea si in administrarea Regiei Autonome Administratia Zonei

Libere Sulina, judetul Tulcea”,, a fost intocmit la cererea Consiliului Judetean Tulcea (Beneficiar), in baza angajarii

societatii EURO ENVIROTECH Ploiesti, in pozitia de Consultant (Elaborator), prin intermediul SC Casa Sibiana

Proiect & Cons SRL si SC Raumplan Design SRL.

b) EURO ENVIROTECH Ploiesti isi asuma responsabilitatea doar in fata Beneficiarului si Autoritatii de

Protectia Mediului si isi declina orice responsabilitate fata de o terta parte, in ceea ce priveste recomandarile si

concluziile prezentate in raport.

c) Raportul de mediu privind Planul Urbanistic Zonal: “Dezvoltarea economica a zonei prin utilizarea

terenurilor aflate in domeniul public al judetului Tulcea si in administrarea Regiei Autonome Administratia Zonei

Libere Sulina, judetul Tulcea”, trebuie analizat avand in vedere termenii din contractul incheiat intre Consiliul Judetean

Tulcea, SC Casa Sibiana Proiect & Cons SRL si SC Raumplan Design SRL, in calitate de beneficiar, si EURO

ENVIROTECH Ploiesti, in calitate de elaborator.

d) Intreaga activitate desfasurata pentru intocmirea Raportului de mediu s-a bazat pe capacitatea de expertiza

profesionala si cunoasterea de catre personalul EURO ENVIROTECH Ploiesti a legislatiei de mediu actuale in

Romania si din tarile Uniunii Europene.

e) Toate informatiile furnizate catre EURO ENVIROTECH Ploiesti au fost analizate si interpretate in

conformitate cu pregatirea si experienta profesionala de care dispune, totodata avandu-se in vedere toate informatiile

in domeniu aflate in posesia EURO ENVIROTECH Ploiesti in momentul intocmirii raportului. In masura, in care,

datele si informatiile puse la dispozitie de catre Beneficiar nu s-au dovedit contradictorii la momentul intocmirii

raportului, EURO ENVIROTECH Ploiesti isi asuma dreptul de a se baza pe aceste date si informatii si a le considera

exacte si complete, fara a avea obligatia de a le verifica in mod independent exactitatea si complexitatea. EURO

ENVIROTECH Ploiesti nu este responsabil pentru exactitatea si corectitudinea oricaror astfel de date si informatii.

In lucrare, EURO ENVIROTECH Ploiesti a prezentat rezultatele investigatiilor din documentatie si de pe teren. Pe de

alta parte, se mentioneaza ca in alte capitole ale lucrarii pot exista limitari in ceea ce priveste informatiile puse la

dispozitia EURO ENVIROTECH Ploiesti. Ca urmare, datele prezentate in Raportul de mediu trebuie analizate in

contextul intregului raport.




Pagina 8 din 127

1 Introducere Prezenta lucrare, reprezinta Raportul de mediu privind Planul Urbanistic Zonal: “Dezvoltarea economica a zonei prin utilizarea terenurilor aflate in domeniul public al judetului Tulcea si in administrarea Regiei Autonome Administratia Zonei Libere Sulina, judetul Tulcea”. Raportul de mediu a fost efectuat in baza contractului incheiat intre parti: EURO ENVIROTECH Ploiesti, in calitate de consultant (elaborator), prin SC Casa Sibiana Proiect & Cons SRL si SC Raumplan Design SRL si Consiliul Judetean Tulcea, in calitate de beneficiar. Raportul de mediu a fost intocmit conform Hotararii Guvernului Romaniei nr. 1076/08.07.2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe, analizandu-se efectele semnificative ale activitatii asupra mediului. Se urmaresc probleme semnificative de mediu, inclusiv starea mediului si evolutia acestuia in absenta, precum si in cazul implementarii programului. S-au stabilit masurile de reducere si monitorizare a efectelor semnificative ale efectului asupra mediului facandu-se recomandari specifice. Prin raportul de mediu s-au identificat, descris si evaluat, potentialele efecte semnificative asupra mediului ale implementarii programului, luand in considerare obiectivele si aria geografica de amplasare.




Pagina 9 din 127

2 Informatii generale 2.1 Titularul investitiei CONSILIUL JUDETEAN TULCEA 2.2 Autorul atestat al studiului EXPERT EVALUATOR PRINCIPAL S.C. EURO ENVIROTECH S.R.L CI in RNESPM pozitia 406/2013/2016 e-mail: [email protected]

[email protected] www.euroenvirotech.ro Telefon/Fax: 0244 597 109/0244 434 023 Telefon mobil: 0722 314 686; 0730 051 151 2.3 Denumirea investitiei

PLANUL URBANISTIC ZONAL: “DEZVOLTAREA ECONOMICA A ZONEI PRIN UTILIZAREA TERENURILOR AFLATE IN DOMENIUL PUBLIC AL

JUDETULUI TULCEA SI IN ADMINISTRAREA REGIEI AUTONOME ADMINISTRATIA ZONEI LIBERE SULINA, JUDETUL TULCEA”




Pagina 10 din 127

3 Expunerea continutului si a obiectivelor principale ale programului, precum si a relatiei cu alte planuri sau programe relevante

Amplasare Terenul care face obiectul Planului Urbanistic Zonal este situat in intravilanul orasului Sulina, denumit UTR „H” si cuprinde:

(I) industrie si depozitare; (A) zona unitatilor agricole; (C) zona cai de circulatii navale si amenajari aferente; (GC) zona pentru gospodarie comunala; (PP) zona de plantatii de protectie; (TE) zone pentru echipare tehnico-edilitare; (TA) terenuri aflate permanent sub ape.

Terenul este neutilizat, in prezent, datorita faptului ca activitatea Administratiei Zonei Libere Sulina a fost restransa. Amplasamentul are o suprafata de 1 720 510,00 m2, adica 172,051 ha si apartine domeniului public al judetului Tulcea si se afla in administrarea Regiei Autonome a Administratiei Zonei Libere Sulina. Terenul cu nr. de inventar 283 include si teritoriile aferente bazinelor maritime si si fluviale. Este invecinat cu:

la nord: canalul Sulina, pe o lungime de 1878,40 m, intre km 4 si km 23+80; la nord-est: SC Piscicola SA, pe o lungime de 111,78 m; la est: litoralul Marii Negre (digul si canalul de protectie a orasului), pe o

lungime de 1820 m; la sud-est: SC Piscicola SA si de teritoriulcastigat din Marea Neagra ca

rezultat al amenajarilor hidrotehnice ale canalului Sulina, pe o lungime de 427,54 m;

la sud: limita construita a orasuluiSulina, pe o lungime de 549,39 m si drumul de acces oras-plaja, pe o lungime de 990,51 m;

la vest: Complexul hotelier Sulina, pe o lungime de 234,11 m. Cai de comunicatie Orasul Sulina, implicit teritoriul administrat de catre Regia Autonoma Administratia Zona Libera Sulina, se afla situat la punctul de varsare a canalului international de navigatie Sulina in Marea Neagra.




Pagina 11 din 127

Sulina este singurul oras din Delta Dunarii asezat pe axa prioritara a retelei transeuropene de transport: Rin-Main-Marea Neagra din cadrul Coridorului Pan European de Transport VII, care face legatura intre Marea Nordului si Marea Neagra. Orasul Sulina, implicit teritoriul administrat de catre Regia Autonoma Administratia Zona Libera Sulina nu este accesibil pe cai terestre – rutiere, cale ferata -, fapt care determina o mobilitate redusa a populatiei, cu costuri mari mai ales pe timp de iarna sau de inghet a Dunarii. Ca si pozitie fata de principalele orase din zona de sud-est a Romaniei, Sulina se situeaza astfel:

100 km+71km (pe canalul Sulina), fata de Braila;

71 km (pe canalul Sulina), fata de Tulcea;

156 km+71km (pe canalul Sulina), fata de Constanta;

48 km (pe canalul Sulina), fata de Babadag;

32 km (pe Marea Neagra), fata de Sf. Gheorghe.

La nivelul localitatii, principala sursa generatoare de trafic este bratul Sulina. Orasul este legat pe calea apei de restul teritoriului Romaniei prin intermediul canalului Sulina. A doua cale de acces catre Sulina o reperzinta Marea Neagra.

Orasul Sulina are si o legatura terestra (rutiera) prin DC5 cu localitatea Sf. Gheorghe aflat la 32km sud si prin DC2 cu localitatea C.A. Rosetti aflat la nord. Aceste drumuri comunale au aspectul unor drumuri de exploatare si sunt imprac- ticabile pentru vehicule obisnuite, drumurile fiind folosite doar de vehicule agricole si cu tractiune animala. Sulina beneficiaza de existenta canalelor Cardon si Busuruca. Prin aceste doua canale Sulina este legata, pe calea apei de Sf. Gheorghe si de C.A. Rosetti.

Circulatia auto, in interiorul teritoriul administrativ al localitatii, este in prezent asigurata de un numar redus de strazi, de categoria a III-a si a IV-a. Reteaua de strazi are o dispunere de tip rectangulara iar in componenta ei se gasesc drumuri si strazi de categoria a III-a si a IV-a (dupa latimea carosabilului).

Sectorul Dunarii Maritime, destinat transportului naval fluvial si maritim, se intinde de la Braila la portul Sulina (185 km, din care canalul Sulina are o lungime 62,6 km) si include Canalul Sulina si rada acestuia la Marea Neagra. Canalul Sulina este destinat transportului naval greu. Navele maritime patrund pe Dunare prin bara Sulina. Adancimea la bara variaza intre 7 m si 9 m (23 picioare).Capacitatea de acces a navelor maritime este de pana la 35 – 40 mii tdw. Navigatia pe canalul maritim Sulina permite accesul cargourilor cu gabaritul maxim admis de 200 m lungime, 28 m latime si pescajul de 7,32 m.




Pagina 12 din 127

Navele comerciale maritime care intra din Marea Neagra si tranziteaza portul Sulina spre porturile maritime fluviale romanesti si ucrainiene – Tulcea, Galati, Braila, Reni, Ismail, Vilcov, opresc obligatoriu la danele cheiului din Sulina pentru formalitatile de acces pe teritoriul national si pentru masuratorile de tonaj in vederea achitarii taxelor de canal.

Scopul PUZ-ului PUZ-ul se elaboreaza cu scopul:

stabilirii directiilor, prioritatilor si reglementarilor de amenajare a teritoriului studiat;

utilizarii rationale si echilibrate a teritoriului studiat in paralel cu restrictiile zonei protejate;

precizarii influentelor riscurilor naturale (inundatii) asupra teritoriului studiat;

conservarea evidentierii fondului construit valoros si a modului de valorificare a acestuia in folosul comunitatii locale;

fundamentarea realizarii unor investitii de utilitate publica in teritoriul mentionat;

corelarii intereselor colective cu cele individuale in ocuparea teritoriului studiat;

integrarii in procesele de dezvoltare a potentialului antropic si natural, inclusiv integrarea in contextul suprateritorial;

realizarea investitiilor propuse cu costuri cat mai reduse si cu pastrarea indicatorilor specifici criteriilor de dezvoltare durabila;

asigurarii suportului reglementar pentru eliberarea certificatelor de urbanism si a autorizatiilor de construire;

asigurarea criteriilor de functionalitate, complexitate, stabilitate, siguranta, eficienta tehnica si economica.

Obiectivele PUZ-ului Principalele obiective urmarite sunt:

respectarea reglementarilor zonei protejate Rezervatia Biosferei Delta Dunarii;

corelarea cu hartile de risc la inundatii elaborate de Administratia Nationala Apele Romane;




Pagina 13 din 127

relationarea cu obiectivele si masurile prezentate in Strategia de Dezvoltare Durabila a judetului Tulcea 2014 – 2020;

valorificarea potentialului natural si antropic, economic si uman pe teritoriul studiat;

stabilirea si dezvoltarea zonelor functionale;

delimitarea zonelor construibile;

stabilirea si delimitarea zonelor cu interdictie temporara si definitiva de construire;

modernizarea si dezvoltarea echiparii edilitare;

mentionarea obiectivelor de utilitate publica;

stabilirea modului de utilizarea a terenurilor si conditiilor de realizare a constructiilor in conformitate cu prevederile R.L.U. / R.G.U..

Raportul de mediu privind Planul Urbanistic Zonal: “Dezvoltarea economica a zonei prin utilizarea terenurilor aflate in domeniul public al judetului Tulcea si in administrarea Regiei Autonome Administratia Zonei Libere Sulina, judetul Tulcea”, s-a intocmit in conformitate cu prevederile Ordinului Ministrului Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului nr. 176/25.08.2000, pentru aprobarea reglementarii tehnice Ghid privind metodologia de elaborare si continutul-cadru al planului urbanistic zonal - Indicativ GM-010-2000 si a Legii nr. 50/29.07.1991 si a anexelor acesteia, privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, republicata in 2004 privind autorizarea executarii constructiilor si unele masuri pentru realizarea locuintelor, inclusiv completarile ulterioare si Hotararea Guvernului Romaniei nr. 525/27.06.1996, pentru aprobarea Regulamentului General de Urbanism, republicata in 2002, precum si celelalte acte legislative specifice sau complementarea domeniului, printre care se mentioneaza:

Legea nr. 18/19.02.1991, privind fondul funciar, republicata in 1998; Legea nr. 33/27.05.1994, privind expropierea pentru cauza de utilitate

publica; Ordonanta Guvernului Romaniei nr. 68/26.08.1994, privind protejarea

patrimoniului cultural national; Legea nr. 98/10.11.1994, privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor la

normele legale de igiena si sanatate publica; Legea nr. 10/18.01.1995, privind calitatea in constructii; Legea nr. 41/24.05.1995, pentru aprobarea Ordonantei Guvernului Romaniei

nr. 68/26.08.1994, privind protejarea patrimoniului cultural national;




Pagina 14 din 127

Legea nr. 7/13.03.1996, privind cadastrul si publicitatea imobiliara, republicata in 2006;

Legea nr. 84/13.03.1996, privind imbunatarile funciare, republicata in 2006; Legea apelor nr. 107/25.09.1996, modificata si completata de Legea nr.

310/28.06.2004; Ordonanta Guvernului Romaniei nr. 43/28.08.1997, republicata in 1998,

privind regimul juridic al drumurilor; Legea nr. 82/15.04.1998, pentru aprobarea Ordonantei Guvernului Romaniei

nr. 43/28.08.1997, republicata in 1998, privind regimul juridic al drumurilor; Legea nr. 213/17.11.1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al

acestuia; Legea nr. 350/06.07.2001, privind amenajarea teritoriului si urbanismului; Ordonanta de Urgenta a Guvernului Romaniei nr. 195/22.12.2005, privind

protectia mediului; Ordonanta de Urgenta a Guvernului Romaniei nr. 114/17.10.2007, pentru

modificarea si completarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului Romaniei nr. 195/22.12.2005, privind protectia mediului;

Legea nr. 287/17.07.2009, privind Codul Civil. 3.1 Intravilanul existent. Zone functionale. Bilant teritorial. Bilantul teritorial al Regiei Autonome Administratia Zona Libera Sulina este:

Cod Zona functionala Denumire Zona functionala Suprafata (ha)

M4a Zona destinata serviciilor si functiunilor complementare locuintelor individuale

5,05

M4b Zona serviciilor si functiunilor complementare locuintelor traditionale cu specific pescaresc

2,53

M4c

Zona serviciilor si functiunilor complementare caselor de vacanta. (Structura usoara. Fara fundatie. Materiale traditionale)

3,16

M1 Zona locuinte si servicii 0,71

M2

Zona mixta Zona dotari si servicii (magazine, alimentatie publica, administrare, punct de informare,

22,45




Pagina 15 din 127

Cod Zona functionala Denumire Zona functionala Suprafata (ha) cazare)

M3 Zona pentru petrecerea timpului liber

17,13

IS Zona destinata dotarilor (gradinita, after-school, dispensar, farmacie, magazin)

1,08

V1 Zona parc 2,48V2 Zona parc tematic 15,28V3 Zona padure parc 2,65V4 Padure cu rol de protectie 4,38

Zona acostare nave si activitati conexe

9,92

Port A – bazin mare 39,96 Port B – bazin mic 4,5 Dig de aparare 1,33 Circulatii carosabile + parcaje 2,23 Circulatii pietonale 4,76 Piese velo 1,01 Habitat 1310 neinclus in UTR V2 9,92

Pontoane + Platforme + alte amenajari

21,52

TOTAL Suprafata Administratia Zona Libera Sulina 172,05 3.1.1 Disfunctionalitati la nivelul teritoriului Se poate aprecia ca parcela generatoare a PUZ-ului prezent este situata la limita dintre o zona constituita, de tip urban si una cvasinaturala, neconformata din punct de vedere urbanistic (nici volumetric, nici morfologic), situata intr-un areal protejat.

Principalele probleme la nivel teritorial (cu implicatii si asupra ZONEI LIBERE SULINA) o reprezinta accesibilitatea scazuta a orasului Sulina.

In urma analizei traficului existent, a transportului in comun si a retelei de cai de comunicatii s-au identificat urmatoarele disfunctiuni:

nu exista trasee directe de transport persoane care sa deserveasca nevoia de mobilitate a locuitorilor din Sulina catre localitatle din nord si sud ( C.A. Rosetti si Sf. Gheorghe);




Pagina 16 din 127

transportul de persoane se realizeaza cu cate o cursa pe zi conform programului Navrom cu plecare la ora 7:00 din Sulina si retur la ora 13:30 din Tulcea;

in perioadele de inghet ale Dunarii localitatea este izolata de restul teritoriului;

mai bine de 66% din strazi au suprafata necorespunzatoare (pietruite sau de pamant) pentru circulatia auto;

majoritatea intersectiilor nu sunt dirijate prin semene de circulatie;

lipsesc rigole si trotuare pe majoritatea strazilor;

incomodari intre diferite tipuri de vehicule; pe acelasi drum circula simultan autovehicule, carute, pietoni si biciclisti;

sistematizarea retelei de strazi este deficitara, principala consecinta fiind evacuarea necorespunzatoare a apelor meteorice.

3.1.2 Necesitati si optiuni ale populatiei Primejdiile care ameninta acest patrimoniu si pentru care trebuiesc gasite modalitati de aparare, sunt (in mare):

starea de degradare a cladirilor, marcate de anii ce s-au scurs peste ele, majoritatea necesitand lucrari serioase, ample si atente de consolidare, restaurare sau conservare;

lipsa dotarilor edilitare, atat la nivelul spatiilor publice, cat si la nivelul cladirilor, care face necesara interventia pentru aducerea la parametrii de confort contemporan, fara a aduce atingere valorii de patrimoniu a cladirilor si spatiilor;

tentatia de interventie asupra cladirilor, cu sau fara autorizare avizata, in special la nivelul parterelor, ce duce la modificarea caracterului zonei, uneori cu grele sau imposibile cai de intoarcere (modificarea golurilor fatadelor, schimbarea tamplariilor, amplasarea firmelor sau a panourilor publicitare etc).

3.2 Circulatia Traficul auto provoaca mari neajunsuri calitatii vietii urbane (Poluare, imagine, accidente, ocuparea unor suprafete conexe celor de trafic). Avand in vedere ca zona libera prezinta restrictii ale dezvoltarii gabaritelor suprafetelor de trafic, trebuie




Pagina 17 din 127

stabilita o ordine a prioritatilor, in ceea ce priveste linistirea traficului si asigurarea fluiditatii lui, cat si a satisfacerii nevoii unei retele de spatii pietonale si semipietonale.

Prioritatea accesului in zona libera ar trebui sa o aiba pietonii, biciclistii si mijloacele de transport in comun. Calitatea parcursului pietonal si a spatiului public trebuie sa fie corespunzatoare functiunilor si destinatiei obiectivelor propuse. Calitatea spatiilor destinate pietonilor influenteaza decisiv optiunea locuitorilor si a turistilor de a alege sa mearga pe jos, afectand negativ mobilitatea la nivelul orasului.

De asemenea se impune realizarea de piste de biciclete. Construirea de piste pentru biciclete in vederea deplasarii in conditii de siguranta si confortabilitate, a persoanelor care doresc sa utilizeze mijloace de transport nemotorizat, in special bicicleta reprezinta o prioritate a P.U.Z. R.A.A.Z.L. Sulina/Tulcea. La stabilirea strazilor de-a lungul carora se vor construi pistele de biciclete s-a tinut cont de conectarea la infrastructura actuala si de necesitatea ca acestea sa conecteze puncte de interes importante.

In cadrul P.U.Z. R.A.A.Z.L. Sulina/Tulcea se propune amenajarea a 10 de statii de transport public in comun, care sa asigure accesibilitate sporita tuturor utilizatorilor, care sa fie dotate cu adaposturi corespunzatoare, sisteme de informare a calatorilor, banci, iluminat. Statiile de TCP trebuie construite in forma de alveola (acolo unde este posibil) si sa fie dispuse la iesirea din intersectie si dupa trecerile de pietoni. Daca exista doua statii pe cele doua parti ale aceluiasi drum, ele trebuie pozitionate „coada la coada”, mai exact cea de pe partea dreapta sa fie dupa cea de pe partea stanga a sensului de mers si intre ele o trecere de pietoni. Astfel, traversarea pietonilor se va face prin spatele mijlocului de transport in comun si nu prin fata acestuia.

Prin PUZ se vor prezenta si alternative de utilizare a TCP ecologic si anume electric. Asigurarea serviciului public de transport reprezinta o oportunitate pentru introducerea mijloacelor de transport electrice/ecologice, iar acest fapt implica amenajarea unui spatiu destinat parcarii autovehiculelor si care sa fie prevazut cu statii de incarcare speciale pentru mijloace electrice/ecologice.

Se propunere realizarea unei parcarii publice din zona portului cu suprafata de 1700 m2, care va deservi in special autobuzele care transporta turisti. De asemenea, se impune suplimentarea capacitatii parcarilor prin amenajarea de locuri de parcare, respectiv pe o suprafata de 12.000 m2. Localizarea parcarilor este evidentiata in plansa nr. 2 si 5.




Pagina 18 din 127

3.3 Echiparea edilitara Strategia de dezvoltare a zonei desemnate pentru PUZ, pentru domeniul utilitatilor publice are ca obiective strategice urmatoarele:

dezvoltarea infrastructurii de baza: apa, electricitate, canalizare, distributie gaze, cai de transport;

actiuni de protectie a mediului si reabilitare a zonelor expuse riscurilor naturale.

3.3.1 Alimentarea cu energie electrica Retelele de alimentare cu energie electrica in functiune din oras sunt:

retele de joasa tensiune pentru iluminat, pentru alimentare consumatori caznici si intreprinderi mici si mijlocii.

retele de medie tensiune pentru alimentare consumatori industriali

Alimentarea cu energie electrica a oraSului Sulina se face prin intermediul unei linii LEA 110 kV montata pe stalpi metalici, paralela cu Dunarea, pe malul sudic al canalului Sulina. Linia este racordata la statia de distributie aflata la Mm 12, in comuna Crisan, in amonte de Sulina. Linia de aductiune pentru Sulina este una radiala; Sulina nu dispune de dubla alimentare/ bucla. De la staNia Crisan spre Sulina, distributia se face la 35 kV, pe conductor cu sectiunea de 190 mmp. Cresterea din ultimii ani a consumului de energie electrica la nivelul localitatii impune ca linia de aductiune sa fie redimensionata cu conductori cu secNiunea de 240 mmp si schimbarea izolatorilor de stalp cu izolatori capabili sa suporte linia de 110 kV. Reformarea liniei in conditiile lipsei de bucla permite racordarea centralelor eoliene la linia existenta, pentru preluarea potentialului electric ce va fi generat.

Actualmente, consumatorii casnici, publici si economici sunt alimentati cu energie electrica relativ corespunzator necesitatilor lor de tensiune si putere electrica, dar in curand, ca urmare a cresterii consumului, este posibila aparitia unor probleme de ordin tehnic.

Un alt aspect care trebuie luat in calcul este necesitatea achizitiei de transformatoare de curent, care presupune costuri de investitie foarte mari. Proprietarul retelei este firma Enel.




Pagina 19 din 127

3.3.2 Alimentarea cu gaze naturale Orasul Sulina nu dispune de retele de alimentare cu gaze naturale de la sistemul national. Incalzirea locuintelor si prepararea mancarii si a apei calde se face cu combustibili solizi sau electric

3.3.3 Retele de telecomunicatii, comunicatii date si internet Orasul Sulina dispune de o retea de telefonie fixa, retea racordata la sistemele de telefonie fixa din Romania. In orasul Sulina exista acoperire a retelelor de telecomunicatie mobila. 3.4 Zonificarea functionala.Bilant teritorial Conform prezentului PUZ, zonele functionale cu caracter obligatoriu sunt: L1 – ZONA DESTINATA LOCUINTELOR INDIVIDUALE

locuinte individuale cu maxim P+2 niveluri in regim de construire discontinuu (constructii cuplate sau izolate pe parcela);

echipare edilitara; circulatii carosabile si pietonale; parcaje publice de max. 30 locuri - la sol; parcuri, gradini, scuaruri publice; plantatii de aliniament, mobilier urban si iluminat public.

L2 - ZONA DESTINATA LOCUINTELOR INDIVIDUALE TRADITIONALE, CU SPECIFIC PESCARESC

Locuinte individuale cu regim redus de inaltime (P/P+1/P+1+M) de tip rural cu anexe gospodaresti si gradini cultivate pentru productie agricola.




Pagina 20 din 127

L3 – ZONA DESTINATA CASELOR DE VACANTA, STRUCTURA USOARA, FARA FUNDATIE, MATERIALE TRADITIONALE

Locuinte individuale cu regim redus de inaltime (P/P+M) de tip rural, din materiale traditionale.

IS – ZONA DESTINATA DOTARILOR (GRADINITA, AFTER SCHOOL, DISPENSAR, FARMACIE, MAGAZIN)

echipamente publice la nivelul zonelor rezidentiale: crese, gradinite, scoli primare si gimnaziale, dispensare urbane si dispensare policlinice, spital, biblioteci, alte tipuri de noi echipamente publice.

M1 – ZONA MIXTA; ZONA LOCUINTE SI SERVICII

locuinte individuale cu maxim P+2 niveluri in regim de construire discontinuu (constructii cuplat sau izolat pe parcela);

institutii, servicii si echipamente publice; servicii profesionale, servicii sociale si comunitare; sedii ale unor organizatii politice, profesionale etc.; lacasuri de cult; spatii de cultura, expozitii, ateliere artisti; comert cu amanuntul; activitati manufacturiere; spatii verzi amenajate; locuri de joaca; amenajari pentru practicarea sporturilor (terenuri de sport).

M2 – ZONA MIXTA; ZONA DOTARI SI SERVICII (MAGAZINE, ALIMENTATIE PUBLICA, ADMINISTRARE, PUNCT DE INFORMARE, CAZARE)

locuinte de lux cu maxim P+3/4 niveluri (tip condo, aparthotel); institutii, servicii si echipamente publice; servicii profesionale, servicii sociale si comunitare; sedii ale unor organizatii politice, profesionale etc.; lacasuri de cult; spatii de cultura, expozitii, ateliere artisti;




Pagina 21 din 127

comert cu amanuntul; activitati manufacturiere; servicii financiar bancare; asistenta juridica, cabinete de avocatura, cabinete. notariale; asistenta medicala (dispensar, centru de ingrijire persoane varstnice ); constructii pentru invatamant; comert cu amanuntul - mini market-uri in constructii independente sau la

parterul constructiilor; piata agro-alimentara; hoteluri de 4 si 5 stele, pensiuni, vile, agentii de turism; restaurante, baruri, cofetarii, cafenele; mediateca, cinematograf, sala de spectacole (acoperita sau deschisa); oceanograf, muzeu, amfiteatru; spatii pentru activitati comunitare; spatii plantate; parcaje la sol; spatii pentru intretinere autovehicole si/sau ambarcatiuni de dimensiuni medii

si mici (hala, padoc, sau spatii deschise); depozitare, anexe si activitati ce deservesc zona de activitati invecinata; sedii ale unor firme, reprezentante si show-room-uri; spatii plantate in proportie de 60%.

M3 ZONA MIXTA – ZONA PENTRU PETRECEREA TIMPULUI LIBER

hoteluri, pensiuni, zona de campare

baza de tratament, SPA, clinica; restaurante, baruri, cofetarii, cafenele etc.; baza de agreement; sport si recreere in spatii acoperite (bazin de inot, terenuri acoperite, piste); parcaje la sol; spatii libere pietonale; spatii plantate - scuaruri; teren de golf; spatii administrative teren de golf; sport in aer liber, echitatie; skatepark; aquapark si piscine descoperite; edicule, ca parte a amenajarilor pentru sustinerea activitatilor in aer liber; zone pentru picnic; alimentatie publica.




Pagina 22 din 127

V1 – ZONA PARC

spatii plantate; circulatii pietonale din care unele ocazional carosabile pentru intretinerea

spatiilor plantate si accesul la activitatile permise; mobilier urban, amenajari pentru sport, joc si odihna; constructii pentru expozitii, activitati culturale (spatii pentru spectacole si

biblioteci in aer liber, pavilioane cu utilizare flexibila sau cu diferite tematici), activitati sportive, alimentatie publica si comert;

amenajari specifice parcurilor,gradinilor publice, scuarurilor ( alei pietonale, obiecte de mobilier urban, fantani arteziene, oglinzi de apa amenajate, pergole, obiecte decorative, locuri de joaca pentru copii,etc.);

adaposturi, grupuri sanitare, spatii pentru administrare si intretinere; minigradina botanica, gradini pentru invatare si plantare tehnica; parcaje.

V2 – ZONA SPATII VERZI AMENAJATE

spatii plantate; circulatii pietonale din care unele ocazional carosabile pentru intretinerea

spatiilor plantate si accesul la activitatile; permise; mobilier urban, amenajari pentru sport, joc si odihna.

V3 – PADURE, PARC V4 – PADURE CU ROL DE PROTECTIE ZONA ACOSTARE NAVE SI ACTIVITATI CONEXE




Pagina 23 din 127

4 Aspectele relevante ale starii actuale a mediului si ale evolutiei sale probabile in situatia neimplementarii programului propus

4.1 Factorul de mediu: apa 4.1.1 Starea actuala Suprafata Deltei Dunarii este drenata de cele trei brate ale fluviului: Chilia, Sulina si Sf. Gheorghe si de o serie de canale si garle prin intermediul carora se realizeaza legatura intre bratele mentionate.

Delta Dunarii, reprezinta din punct de vedere geomorfologic un relief de acumulare dezvoltat la gura de varsare a Dunarii in Marea Neagra. (Conform clasificarii FAO (SOTER — Procedure Manual, 1993), Delta Dunarii este inclusa la categoria formelor de relief regionale de tip campie umeda pe depozite aluviale fluviatile cu un grad ridicat de fragmentare.

In prezent, delta se prezinta sub forma unei suprafete plane cu o panta de 0,006 ‰, strabatuta de un paienjenis de ape: brate de fluviu, canale si garle, punctata de lacuri si japse.

Diferentele de altitudine, fata de nivelul marii, sunt de 8-10 m in zona grindurilor si (-2 — 4) m in zona depresiunile lacustre. (Cotet P., 1973, Soil of the Romanian Danube Delta Biosphere Reserve, 1996). Delta Dunarii este o unitate cu proprietati de tranzitie intre Campia Romana, a carei continuare este Dunarea (prin hidrografie si functionalitatea sistemului hidric) si Marea Neagra (raportul intre Dunare-Mare fiind variabil in timp).

Delta Dunarii s-a format intr-un fost golf maritim ce includea teritoriul Deltei si al lagunei Razim-Sinoe, prin aluviunile aduse de Dunare sau resedimentate de curentul circular al Marii Negre, care a creat in Pleistocen sistemul de grinduri conjugate din Delta (Letea, Caraorman). Dupa formare acestui sistem de grinduri, care au inchis golful initial, teritoriul Deltei a devenit un liman.

In continuare, Delta a evoluat in stransa legatura cu cele trei brate, in ordinea existentei lor: Sfantu Gheorghe (cel vechi), Sulina si Chilia (cel mai recent).

In prezent (ultimul secol), Delta se afla intr-un proces de retragere. Teritoriul Deltei Dunarii se imparte in doua subregiuni geografice si anume:

Delta propriu-zisa ce ocupa o suprafata de 4.250 km2, aflata intre bratele fluviului si;




Pagina 24 din 127

Zona complexului Razim, cu o suprafata de 990 km2.

Din punct de vedere fizico-geografic Delta se imparte transversal pe bratele fluviului in doua mari subregiuni naturale: delta fluviala si delta maritima.

Teritoriul orasului Sulina este situat in Delta fluviala sau Delta propriu — zisa la confluenta Dunarii prin bratul Sulina cu Marea Neagra. in aceasta zona apar unitati naturale pozitive, reprezentate prin grinduri si unitati negative, depresionare in care se formeaza lacurile.

4.1.2 Aspectele ale evolutiei probabile a factorului de mediu apa, in situatia

neimplementarii programului propus Practic nu exista motive care sa sustina existenta unor schimbari ale factorului de mediu apa, in cazul in care obiectivul propus nu va fi realizat. Starea existenta – la momentul executarii raportului de mediu -, a factorului de mediu apa, ramane neschimbata. 4.2 Factorul de mediu: aer 4.2.1 Starea actuala Clima Deltei este mai moderata, cu variatii de temperatura mai mici, cu un numar redus al zilelor de iarna ca si al celor tropicale, care se cifreaza la numai un sfert din cele inregistrate in Campia Baraganului. delta Dunarii se inscrie si sub raport climatologic ca o zona a marilor contraste, reflectate fie prin frecventa fenomenelor, fie prin intensitatea lor. Vanturile constituie elementul climatologic dominant si cu cat mergem spre gurile fluviului se inregistreaza o intensitate a acestora. Statistica inregistreaza la Tulcea circa 95 zile de calm pe an, in timp ce la Sulina numarul acestora este de numai 31. Vara, pe litoral, se produc brizele marii, iar in interiorul Deltei vanturile devin din ce in ce mai moderate, ajungandu-se ca in lunile august si septembrie ele sa se opreasca pe perioade mai mari. In Delta Dunarii, si mai ales in zona de varsare a apelor fluviului incepand din iulie si pana la sfarsitul lunii septembrie vara ne este cunoscuta ca cel mai frumos anotimp din tara. Toamnele se instaureaza incet si in prima parte sunt uscate. De la 10-15 noiembrie timpul devine racoros, cu ploi si ceata. Precipitatiile au un caracter continental si sunt in general reduse pana la 400mm pe an. La aceste precipitatii care ajung de obicei pe sol incalzit, ceea ce determina o evaporare rapida, se adauga si perioade prelungite de




Pagina 25 din 127

seceta. In contrast cu acest aspect se inregistreaza si ploi foarte mari a caror cantitate de apa depaseste 100 mm in 24 ore. 4.2.2 Aspectele ale evolutiei probabile a factorului de mediu aer, in situatia

neimplementarii programului propus Practic nu exista motive care sa sustina existenta unor schimbari ale factorului de mediu aer, in cazul in care obiectivul propus nu va fi realizat. Starea existenta – la momentul executarii raportului de mediu -, a factorului de mediu aer, ramane neschimbata. 4.3 Factorul de mediu: sol 4.3.1 Starea actuala Date geologice si geomorfologice generale

Delta Dunarii este plasata, din punct vedere geologic intr-o regiune mobila a scoartei terestre numita Platforma Deltei Dunarii sau Depresiunea Predobrogeana.

Depresiunea Predobrogeana vine in contact in partea de sud-vest cu Orogenul Nord Dobrogean, prin falia Oancea-Sf. Gheorghe, care este aproximativ paralela cu Bratul Sfantu Gheorghe.

Structura geologica este alcatuita dintr-un fundament cristalin peste care se dispune transgresiv o cuvertura sedimentara reprezentata printr-o succesiune de depozite jurasice, cretacice, neogene si cuaternare, derminate prin forajele de mare si mica adancime efectuate in zonele adiacente. Jurasicul inferior (J) este reprezentat prin gresii grosiere cu intercalatii subordonate de argile. Jurasic mediu (J2) prezinta depozite constituite din argilite si aleurite inchise la culoare cu intercalatii de gresii fine cu posidonii.

Neozoicul este reprezentat prin urmatorii termeni: Sarmatian, Meotian, Pontian, Dacian, Romanian si Cuaternar cu intreaga succesiune. Sarmatianul (sm) interceptat in forajul de la Chilia Veche in intervalul 102 — 185 m, este reprezentat la partea inferioara, prin calcare lumaselice cu o grosime de 5.0 m si nisipuri fine cu intercalatii de argile cenusii. Urmeaza un pachet de argile nisipoase, cu intercalatii de nisipuri fine, argiloase, acoperite de calcare organogene cenusii albicioase.




Pagina 26 din 127

Riscul geotehnic

Delta Dunarii, ca de altfel toate deltele, este o formatiune tanara, rezultata din raportul dintre principalii factori care guverneaza zonele de coasta, respectiv, variatia nivelului marii, curentii, mareele si valurile, pe de o parte, si debitul de apa si aluviuni transportat de rau in zona de varsare, pe de alta parte. La aceste conditii se mai asociaza configuratia reliefului submers, costier, marin 1.

Sub aspect morfologic, Delta Dunarii este considerata o campie aluviala in formare, caracterizata printr-o hipsometrie redusa (ecart altitudinal de cca 16 m), din care o parte sub nivelul marin.

Diferentierile morfologice, excluzand albiile celor trei brate principale (Sfantu Gheorghe, Sulina, Chilia), sunt date de:

grindurile fluviatile, care insotesc arterele hidrografice, cu desfasurare mai mare, prin juxtapunere, la varful deltei si cu altitudini intre 1 – 3 m (ex. in subunitatile Sireasa, Rusca Balteni);

grindurile maritime, cu altitudini mai semnificative (2 – 13 m), cu orientare cvasitransversala si acestea fiind asociate – juxtapuse (Letea, Caraorman, Saraturile, Crasnicol);

depresiuni, ale caror cote altitudinale se gasesc cu 1 – 3 m sub nivelul marin, in functie de pozitia lor geografica, fiind delimitate de grindurile mentionate;

terenurile predeltaice, numite si martori de eroziune, resturi din Campia Bugeacului (Campul Chiliei si nucleul grindului Stipoc), dar si din structura de fundament mai „veche”, daca ne referim si la Complexul lacustru Razim – Sinoe (insulele Popina, Gradiste, Bisericuta si cel al sisturilor verzi de sub Cetatea Histria).

Daca acest suport morfologic al Deltei Dunarii este putin diferentiat, in schimb, peisajul geografic este complex, constituindu-se intr-o varietate de ecosisteme, rezultata din integrarea factorilor fizico –geografici (relief, ape, vegetatie, fauna, sol), pe fondul climatic temperat – continental, cu cei socio – economici (asezari umane, activitati economice).

In limitele spatiului deltaic asupra caruia s-au facut masuratorile hipsometrice, hidrografice si de vegetatie au fost separate trei unitati deltaice principale si anume:




Pagina 27 din 127

unitatea Chilia – Sulina, care cuprinde spatiul dintre bratele Chilia, Tulcea si Sulina, pe de o parte si tarmul Marii Negre, pe de alta parte – numit pe scurt unitatea Letea;

unitatea Sulina – Sfantu Gheorghe intre bratele Sulina si Sfantu Gheorghe si, respectiv tarmul Marii Negre, numita si unitatea Caraorman;

unitatea Dranov, axata pe lacul cu acelasi nume, situata la sud de bratul Sfantu Gheorghe, tarmul estic al lacului Razim si tarmul Marii Negre.

In afara de aceste unitati mari au fost incluse si spatiile de pe partea dreapta a bratului Sfantu Gheorghe intre municipiul Tulcea si localitatea Dunavatul de Jos.

4.3.2 Aspectele ale evolutiei probabile a factorului de mediu sol, in situatia

neimplementarii programului propus Practic nu exista motive care sa sustina existenta unor schimbari ale factorului de mediu sol, in cazul in care obiectivul propus nu va fi realizat. Starea existenta – la momentul executarii raportului de mediu -, a factorului de mediu sol, ramane neschimbata. 4.4 Factorul de mediu: flora si fauna 4.4.1 Starea actuala Zona analizata este foarte sensibila din punct de vedere al biodiversitatii, aceasta fiind inclusa in perimetrul Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii, care cuprinde:

RO SPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe; RO SPA 0076 Marea Neagra; RO SCI 0065 Delta Dunarii; RO SCI 0066 Delta Dunarii – zona maritima.




Pagina 28 din 127

4.4.2 RO SPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe 4.4.2.1 Date generale despre aria naturala protejata de importanta avifaunistica

RO SPA 0031 – Delta Dunarii si Complexul Razim - Sinoie conform Formularului Standard Natura 2000

Localizarea sitului

Coordonatele caracteristice:

Latitudine: 45.0032138

Longitudine: 29.0017111

Suprafata sitului: 508 302 ha;

Regiune biogeografica: pontica 44,78 % si stepica 55,22 %;

Regiunile administrative: Regiunea Sud - Est.

Caracteristici ale sitului: Delta Dunarii reprezinta teritoriul cuprins intre prima bifurcatie a Dunarii (Ceatalul Chiliei), marginit la est de litoralul Marii Negre, la nord de bratul Chilia si la sud de complexul lacustru Razim Sinoie. Delta Dunarii propriu-zisa este cea mai mare componenta a sitului si are o suprafata totala de circa 4178 km2, din care cea mai mare parte se gaseste pe teritoriul Romaniei, adica 3510 km2, reprezentand circa 82 %, restul fiind situata pe partea stanga a bratului Chilia, inclusiv delta secundara a acestuia, in Ucraina. Tinand cont de geneza, hipsometrie, relatiile hidrice dintre bratele Dunarii si zonele interioare, diferentierile climatice si variatia peisagistica, in Delta Dunarii se pot distinge doua mari sectoare – delta fluviatila si delta fluvio-maritima. Delta fluviala reprezinta partea cea mai veche din spatiul deltaic, ce s-a format intr-un fost golf al Dunarii. Principala sa caracteristica este suprafata relativ mare a grindurilor fluviale, in timp ce ariile depresionare sunt mai mici si cu multe lacuri (de asemenea, de mici dimensiuni), aflate intr-un grad inaintat de colmatare. Delta fluvio-maritima se desfasoara intre aliniamentul grindurilor maritime Letea - Caraorman - Crasnicol in vest si tarmul marii in est. Ea cuprinde, pe langa grindurile maritime Letea, Caraorman si Saraturile un important complex lacustru (Rosu - Puiu) si sufera modificari importante la contactul cu Marea Neagra.




Pagina 29 din 127

La sud de Delta propriu-zisa se desfasoara pana la capul Midia, Complexul Lagunar Razim-Sinoie. Cea mai mare parte a complexului o constituie zona depresionara (vechiul golf Halmyris) ocupata initial de apele marii si care a fost compartimentata ulterior, prin formare de cordoane si grinduri. In ultimile decenii complexul a suferit foarte mari modificari datorita actiunii umane, fiind transformat in rezervor de apa dulce pentru alimentarea sistemelor de irigatii amenajate in jurul complexului. La vest de Tulcea, intre cursul Dunarii si limita platoului continental pana la Cotul Pisicii se desfasoara zona predeltaica ce cuprinde zonele umede naturale si seminaturale si zonele agricole. Clima Deltei Dunarii se incadreaza in climatul temperat-continental cu influente pontice. Regimul termic (temperatura aerului) are valori moderate cu o usoara crestere de la vest spre est. Cantitatea mare de caldura este data de durata medie anuala de stralucire a soarelui care este de circa 2300-2500 ore, iar radiatia solara globala insumeaza anual 125- 135 kcal/cm2, fiind printre cele mai mari din tara. Calitate si importanta:

unica delta din lume, declarata rezervatie a biosferei; an de constituire: 1990; Suprafata 580000 ha – 2,5 % din suprafata Romaniei (locul 22 intre deltele

lumii si locul 3 in Europa, dupa Volga si Kuban); una dintre cele mai mari zone umede din lume - ca habitat al pasarilor de apa; cea mai intinss zona compacta de stufarisuri de pe planeta; un muzeu viu al biodiversitatii, 30 tipuri de ecosisteme; o banca de gene naturala, de valoare inestimabila pentru patrimoniul natural

universal. Valoarea universala a Deltei Dunarii si a Complexului lagunar Razim-Sinoie a fost recunoscuta prin includerea in reteaua internationala a rezervatiilor biosferei (1990), in cadrul Programului “OMUL SI BIOSFERA” (MAB) lansat de UNESCO. Rezervatia Biosferei Delta Dunarii a fost recunoscuta in septembrie 1991, ca Zona umeda de importante internationala, mai ales ca habitat al pasarilor de apa – Conventia RAMSAR. Valoarea de patrimoniu natural universal a Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii a fost recunoscuta prin includerea acesteia in Lista Patrimoniului Mondial Cultural si Natural, in decembrie 1990. Valoarea patrimoniului natural si eficienta planului de management ecologic aplicat in teritoriul Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii au fost recunoscute prin acordarea in anul 2000 a Diplomei Europene pentru arii protejate (reinnoita in 2005). Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate. Situl este deosebit de important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor urmatoare:




Pagina 30 din 127

Pelecanus crispus, Pelecanus onocrotalus, Aythya nyroca, Falco vespertinus, Phalacrocorax pygmeus, Plegadis falcinellus, Egretta garzetta, Nycticorax nycticorax, Egretta alba, Recurvirostra avosetta, Ardeola ralloides, Sterna albifrons, Porzana porzana, Haliaeetus albicilla, Sterna hirundo, Larus melanocephalus, Himantopus himantopus, Glareola pratincola, Platalea leucorodia, Ixobrychus minutus, Charadrius alexandrinus, Chlidonias hybridus, Circus aeruginosus, Ardea purpurea, Botaurus stellaris, Coracias garrulus, Alcedo atthis, Gelochelidon nilotica. Deoarece aceasta zona reprezinta limitele de areal pentru Falco naumanni, exista fluctuatii ale efectivelor cuibaritoare in perimetrul sitului. Situl este important in perioada de migratie pentru speciile: Phalacrocorax pygmeus, Gelochelidon nilotica, Larus minutus, Sterna caspia, Sterna sandvicensis, Philomachus pugnax, Recurvirostra avosetta, Himantopus himantopus, Charadrius alexandrinus, Puffinus yelkouan, Aquila pomarina, Phalaropus lobatus, Larus genei, Pluvialis apricaria, Tringa stagnatilis, Tringa erythropus, Limosa limosa, Larus ridibundus, Numenius arquata, Calidris minuta, Anas clypeata, Calidris alpina, Calidris ferruginea, Phalacrocorax carbo, Tringa totanus, Tringa nebularia, Vanellus vanellus, Larus canus, Gallinago gallinago, Calidris alba, Anas crecca, Calidris temminckii, Arenaria interpres, Chlidonias leucopterus, Charadrius hiaticula, Charadrius dubius, Anser fabalis, Anas querquedula, Tringa ochropus, Anas acuta, Larus cachinnans, Larus fuscus, Lymnocryptes minimus, Mergus serrator, Limicola falcinellus. Situl este important pentru iernat pentru urmatoarele specii: Anser erythropus, Aquila clanga, Branta ruficollis, Phalacrocorax pygmeus, Cygnus cygnus, Egretta alba, Mergus albellus, Falco columbarius, Netta rufina, Aythya ferina, Aythya fuligula, Anser anser. Caracteristici generale ale sitului:

Cod Clase habitate Acoperire % N02 Estuare, lagune 13,21 N03 Mlastini saraturate 1,07 N04 Plaje de nisip 1,20 N06 Rauri, lacuri 11,49 N07 Mlastini, turbarii 43,94 N09 Pajisti naturale, stepe 3,97 N12 Culturi (teren arabil) 18,02 N14 Pasuni 0,79 N15 Alte terenuri arabile 0,18 N16 Paduri de foioase 4,23 N21 Vii si livezi 0,13 N23 Alte terenuri artificiale (localitati, mine) 0,80




Pagina 31 din 127

N26 Habitate de paduri (paduri in tranzitie) 0,90 Total acoperire 99,93

Specii prevazute la articolul 4 din Directiva 2009/147/CE, specii enumerate in anexa II la Directiva 92/43/CEE si evaluarea sitului in ceea ce le priveste

Specie Populatie Sit

Cod Denumire Tip Marime Unit

masura

Categ AIBICID AIBIC

Min Max CIRIVIP Pop Conserv Izolare Global

A402 Accipiter brevipes R 3 5 p C B C B

A402 Accipiter brevipes C 40 80 i C B C B

A086 Accipiter nisus (Uliu pasarar)

C C D

A086 Accipiter nisus (Uliu pasarar)

W C D

A298 Acrocephalus arundinaceus (Lacar mare)

R C B B C B

A298 Acrocephalus arundinaceus (Lacar mare)

C C B B C B

A293 Acrocephalus melanopogon

R 400 1000 p R A A C B

A296 Acrocephalus

palustris (Lacar de mlastina)

R P C B C B

A296 Acrocephalus

palustris (Lacar de mlastina)

C C C B C B

A295 Acrocephalus

schoenobaenus (lacar mic)

R C B B C B

A295 Acrocephalus

schoenobaenus (lacar mic)

C C B B C B

A297 Acrocephalus scirpaceus (Lacar

R C B B C B




Pagina 32 din 127



masura

Categ AIBICID AIBIC


de stuf)

A297 Acrocephalus

scirpaceus (Lacar de stuf)

C C B B C B

A168 Acitis hypoleucos

(Fluierar de munte) C 400 700 i P C B C C

A247 Alauda arvensis

(Ciocarlie de camp) R C D

A229 Alcedo atthis R 1500 1700 P C A B C B

A054 Anas acuta (Rata

sulitar) C 1200 7000 i C B B C C

A056 Anas clypeata (Rata

lingurar) C 9000 10000 i C A B C B

A052 Anas crecca (rata

pitica) C 9000 20000 i P B B C C

A050 Anas penelope

(Rata fluieratoare) C 8000 10000 i C A B C C

A053 Anas platyrhynchos

(Rata mare) W 20000 40000 i C A B C B

A055 Anas querquedula (Rata caraitoare)

C 4500 8000 i P B B C C

A051 Anas strepera (Rata

pestrita) W 1300 3000 i C A B C A

A043 Anser anser (Gasca

de vara) W 6500 15000 i R A B C A

A042 Anser erythropus W 10 30 i C A B C A

A039 Anser fabalis

(Gasca de semanatura)

C 20 120 i R C B C C

A255 Anthus campestris R C C B C C

A258 Anthus cervinus (Fasa rosiatica)

C R B B C C




Pagina 33 din 127



masura

Categ AIBICID AIBIC


A259 Anthus spinoletta (Fasa de munte)

C P D

A256 Anthus trivialis

(Fasa de padure) C P D

A226 Apus apus (Drepnea

neagra) C R D

A228 Apus melba

(Drepnea mare) C V D

A090 Aquila clanga W 8 14 i C A B A B

A404 Aquila heliaca C 1 3 i C B B C C

A089 Aquila pomarina C 200 300 i C C B C C

A028 Ardea cinerea (Starc cenusiu)

P 600 800 p V C B C C

A029 Ardea purpurea R 230 450 p C A B C A

A024 Ardeola ralloides R 3000 4000 p A B C A

A169 Arenaria interpres

(Pietrus) C 80 120 i C A B C C

A222 Asio flammeus W 8 12 i R C B C B

A221 Asio otus (Ciuf de

padure) P C D

A059 Aythya ferina (Rata

cu cap castaniu) W 24000 38000 i P B B C B

A061 Aythya fuligula (Rata motata)

W 18000 20000 i C A B C B

A060 Aythya nyroca R 3800 4200 p R A B C A

A263 Bombycilla

garrulus (Matasar) W R D

A021 Botaurus stellaris R 800 1000 p A B C A

A396 Branta ruficollis C 7000 24000 i C A B C A




Pagina 34 din 127



masura

Categ AIBICID AIBIC


A396 Branta ruficollis W 1000 3000 i C A B C A

A025 Bubulcus ibis (Starc

de cireada) R 2 8 p V A B B

A067 Bucephala clangula

(Rata sunatoare) R 30 50 p C A B C B


(Rata sunatoare) W 1000 1200 i C A B C B

A133 Burhinus

oedicnemus R 44 60 p R B B C C

A087 Buteo buteo

(Sorecar comun) P R D

A087 Buteo buteo

(Sorecar comun) C P D

A088 Buteo lagopus

(Sorecar incaltat) W R D

A403 Buteo rufinus R 4 5 p R C B C C

A144 Calidris alba

(Nisipar) C 300 800 i R B B C C

A149 Calidris alpina

(Fungaci de tarm) C 10000 17000 i P B B C B

A143 Calidris canutus C 1 5 i P A B A A

A147 Calidris ferruginea

(Fungaci roscat) C 8000 9000 i P B B C B

A145 Calidris minuta (Fungaci mic)

C 2800 3200 i P B B C B

A146 Calidris temminckii

(Fungaci pitic) C 120 400 i P B B C C

A366 Carduelis cannabina (Canepar)

R R D

A366 Carduelis cannabina

C C D




Pagina 35 din 127



masura

Categ AIBICID AIBIC


(Canepar)

A364 Carduelis carduelis

(Sticlete) R P D

A364 Carduelis carduelis

(Sticlete) C C D

A363 Carduelis chloris

(Florinte) R P D

A363 Carduelis chloris

(Florinte) C C D

A368 Carduelis flammea

(Inarita) C R D

A365 Carduelis spinus

(Scatiu) C C D

A371 Carpodacus erythrinus

(Mugurar rosu) C V D

A335

Certhia brachydactyla

(Cojoaica cu degete scurte)

P R D

A138 Charadrius

alexandrinus R 90 120 p C A B C B

A138 Charadrius

alexandrinus C 450 520 i C A B C B

A139 Charadrius morinellus

C R C B C C

A196 Chlidonias hybridus R 5000 6000 p A B C B

A196 Chlidonias hybridus C 30000 50000 i A B C B

A197 Chlidonias niger R 200 300 p R B B C C

A031 Ciconia ciconia R 100 120 p B B C C

A031 Ciconia ciconia C 45000 60000 i B B C C




Pagina 36 din 127



masura

Categ AIBICID AIBIC


A030 Ciconia nigra R 2 5 i C B C B

A030 Ciconia nigra C 500 1000 i C B C B

A080 Circaetus gallicus C R D

A081 Circus aeruginosus R 300 400 p R A B C B

A082 Circus cyaneus W 150 200 i B B C B

A083 Circus macrourus C 50 60 i B B C C

A084 Circus pygargus R 3 6 i C B B C C

A084 Circus pygargus C 500 800 i C B B C C

A207 Columba oenas (Porumbel de

scorbura) R R D

A207 Columba oenas (Porumbel de

scorbura) C R D

A231 Coracias garrulus R 500 600 p B B C B

A037 Cygnus

columbianus bewickii

W 10 40 i A B C B

A038 Cygnus cygnus W 340 1270 i C B B C A

A036

Cygnus olor (Lebada cucuiata, Lebada de vara, Lebada muta)

W 3600 5300 i V A B C A

A253 Delichon urbica (Lastun de casa)

R C D

A238 Dendrocopos

medius P R D

A429 Dendrocopos

syriacus P C D

A236 Dryocopus martius P C D




Pagina 37 din 127



masura

Categ AIBICID AIBIC


A027 Egretta alba R 320 360 p A B C A

A027 Egretta alba W 1000 1200 i A B C A

A026 Egretta garzetta R 1700 2500 p R A B C A

A379 Emberiza hortulana R R D

A511 Falco cherrug R 2 4 i B B C B

A511 Falco cherrug W 5 10 i B B C B

A098 Falco columbarius W 20 60 i R B B C B

A095 Falco naumanni R 1 3 p P A B A C

A103 Falco peregrinus R 2 4 i B B C C

A103 Falco peregrinus W 10 20 i B B C C

A099 Falco subbuteo

(Soimul randunelelor)

R C C B C B

A097 Falco verpertinus R 300 350 P A B C A

A097 Falco verpertinus C 2000 3000 i A B C A

A321 Ficedula albicollis C C D

A322 Ficedula hypoleuca

(Muscar negru) C C D

A320 Ficedula parva C C D

A359 Fringilla coelebs

(Cinteza de padure) R C D

A359 Fringilla coelebs

(Cinteza de padure) C P D

A360 Fringilla

montifringilla (Cinteza de iarna)

W C D

A125 Fulica atra (Lisita) R C B C C B

A125 Fulica atra (Lisita) C 80000 100000 i C B C C B




Pagina 38 din 127



masura

Categ AIBICID AIBIC


A125 Fulica atra (Lisita) W 40000 50000 i C B C C B

A153 Gallinago gallinago (Becatina comuna)

C 5000 10000 i C B B C B

A154 Gallinago media C 20 80 i C A B B B

A123 Gallinula chloropus (Gainusa de balta)

P C C B C C

A002 Gavia arctica W 50 80 i A B C C

A001 Gavia stellata W 40 50 i A B C C

A189 Gelochelidon

nilotica R 8 12 p R A B C B

A189 Gelochelidon

nilotica C 320 350 i R A B C B

A515 Glareola

nordmanni R 1 5 i C A B A C

A135 Glareola pratincola R 420 540 p C A B C B

A127 Grus grus C R C B C C

A130 Haematopus

ostralegus (Scoicar) R 15 20 p C A B C C

A075 Haliaeetus albicilla R 26 28 p R A D C A

A092 Hieraaetus pennatus

C 50 80 i D

A131 Himantopus himantopus

R 220 370 p C A A C B

A131 Himantopus himantopus

C 1400 2200 i C A A C B

A299 Hippolais icterina

(Frunzarita galbena)

R C C B C C

A299 Hippolais icterina

(Frunzarita galbena)

C C C B C C




Pagina 39 din 127



masura

Categ AIBICID AIBIC


A438 Hippolais pallida

(Frunzarita cenusie)

R R A B A C

A252 Hirundo daurica

(Randunica roscata)

C R D

A251 Hirundo rustica

(Randunica) R P D

A022 Ixobrychus minutus R 3000 3500 p C A B C A

A338 Lanius callurio R C D

A338 Lanius callurio C C D

A340 Lanius excubitor (Sfrancioc mare)

W R D

A339 Lanius minor R R D

A339 Lanius minor C C D

A341 Lanius senator

(Sfrancioc cu cap rosu)

C R D

A459 Larus cachinnans (Pescarus pontic)

R 1500 2000 p C A B C C


C 15000 20000 i C A B C C

A182 Larus canus

(Pescarus sur) C 4000 10000 i C C B C C

A183 Larus fuscus

(Pescarus negricios)

C 200 400 i V C B C C

A180 Larus genei C 20 70 i C C B C B

A176 Larus

melanocephalus R 160 200 p A B B A

A177 Larus minutus C 10000 12000 i C A B C B




Pagina 40 din 127



masura

Categ AIBICID AIBIC


A179 Larus ridibundus

(Pescarus razator) R 2000 3000 p R B B C C


(Pescarus razator) C 20000 50000 i R B B C C

A150 Limicola falcinellus

(Prundaras de namol)

C 700 950 i R B B C C

A157 Limosa lapponica C 1 5 i C D

A156 Limosa limosa (Sitar de mal)

C 10000 15000 i V B B C B

A292 Locustella

luscinioides (Grelusel de stuf)

R P A B C C

A290 Locustella naevia (Grelusel patat)

C R D

A246 Lullula arborea R R D

A246 Lullula arborea C R D

A270 Luscinia luscinia (Privighetoare de

zavoi) R P D

A270 Luscinia luscinia (Privighetoare de

zavoi) C C D

A271

Luscinia megarhynchos (Privighetoare

roscata)

R P D

A271

Luscinia megarhynchos (Privighetoare

roscata)

C C D

A272 Luscinia svecica R 300 700 p R A B C B

A152 Lymnocryptes minimus (Becatina

C 500 1000 i C B B C B




Pagina 41 din 127



masura

Categ AIBICID AIBIC


mica)

A242 Melanocorypha

calandra R C D

A068 Mergus albellus R R A B C A

A068 Mergus albellus W 4000 5000 i R A B C A

A070 Mergus merganser (Ferestras mare)

W 120 180 i R B B C B

A069 Mergus serrator (Ferestras motat)

C 230 340 i R C B C C

A230 Merops apiaster

(Prigorie) R P D

A230 Meops apiaster

(Prigorie) C C D

A383 Miliaria calandra

(Presura sura) R C D

A383 Miliaria calandra

(Presura sura) W P D

A073 Milvus migrans R 6 7 i R C B C C

A073 Milvus migrans C 20 30 i R C B C C

A262 Motacilla alba

(Codobatura alba) R C C B C B

A262 Motacilla alba

(Codobatura alba) C C C B C B

A261 Motacilla cinerea (Codobatura de

munte) C P D

A261 Motacilla cinerea (Codobatura de

munte) W P D

A260 Motacilla flava (Codobatura

galbena) R C C B C B




Pagina 42 din 127



masura

Categ AIBICID AIBIC


A260 Motacilla flava (Codobatura

galbena) C C C B C B

A319 Muscicapa striata

(Muscar sur) R P D

A319 Muscicapa striata

(Muscar sur) C C D

A058 Netta rufina (Rata

cu ciuf) C P A B C A

A058 Netta rufina (Rata

cu ciuf) W 540 2470 i P A B C A

A160 Numenius arquata

(Culic mare) C 4500 6000 i C A B C B

A158 Numenius phaeopus

(Culic mic) C 200 500 i C C B C B

A159 Numenius

tenuirostris C 1 3 i R A B C B

A023 Nycticorax nycticorax

R 3500 4000 p R A B C A

A278 Oenanthe hispanica

(Pietrar mediteranean)

C R C B C C

A435 Oenanthe isabellina (Pietrar rasaritean)

C R D

A277 Oenanthe oenanthe

(Pietrar sur) R P D

A277 Oenanthe oenanthe

(Pietrar sur) C C D

A533 Oenanthe

pleschanka R 12 24 p R B B B B

A337 Oriolus oriolus

(Grangur) R C D




Pagina 43 din 127



masura

Categ AIBICID AIBIC


A214 Otus scops (Cius) C R D

A071 Oxyura

leucocephala W 1 4 i R C B C C

A094 Pandion haliaetus C C C B C C

A020 Pelecanus crispus R 320 410 p C A B B A

A019 Pelecanus

onocratalus R 3560 4160 p C A A A A

A017 Phalacrocorax

carbo (Cormoran mare)

R 8000 12000 p C A B C B

A017 Phalacrocorax


C 40000 50000 i C A B C B

A017 Phalacrocorax


W 3000 7000 i C A B C B

A393 Phalacrocorax

pygmeus R 8700 9500 p C A B C A

A393 Phalacrocorax

pygmeus C 4000 6500 i C A B C A

A393 Phalacrocorax

pygmeus W 4000 6500 i C A B C A

A170 Phalaropus lobatus C 700 1200 i C C B C C

A151 Philomachus

pugnax C 1300 18000 i C B B C B

A273 Phoenicurus

ochruros (Codros de munte)

C P D

A274 Phoenicurus phoenicurus

(Codros de padure) R C C B C B

A274 Phoenicurus phoenicurus

C C C B C B




Pagina 44 din 127



masura

Categ AIBICID AIBIC


(Codros de padure)

A315 Phylloscopus

collybita (Pitulice mica)

R R D

A315 Phylloscopus

collybita (Pitulice mica)

C P D

A314 Phylloscopus

sibilatrix (Pitulice sfaraitoare)

C P D

A316 Phylloscopus

trochilus (Pitulice fluieratoare)

C P D

A234 Picus canus P C D

A034 Platalea leucorodia R 360 440 p R A B C A

A375 Plectrophenax

nivalis (Pasarea omatului)

W V D

A032 Plegadis falcinellus R 2000 3200 p P A B C A

A140 Pluvialis apricaria C 300 500 i C B B C C

A141 Pluvialis squatarola

(Ploier argintiu) C 2500 3000 i C B B C B

A005 Podiceps cristatus (Corocodel mare)

P C C B C C

A006 Podiceps grisegena (Corocodel cu gat

Crosu) R 400 800 p C A B C B


Crosu) C 5000 10000 i C A B C B

A008 Podiceps nigricollis (Corocodel cu gat

negru) R C B B C B




Pagina 45 din 127



masura

Categ AIBICID AIBIC



negru) C C B B C B


negru) W C B B C B

A120 Porzana parva R 2000 3000 p C A B C A

A119 Porzana porzana R 300 400 p C B B C B

A121 Porzana pusilla C V C B C C

A266 Prunella modularis

(Brumarita de padure)

C P D

A464 Puffinus yelkouan C 20 100 i C B B B B

A118 Rallus aquaticus (Carstel de balta)

P C A B C B

A132 Recurvirostra

avosetta R 220 280 p V A A C B

A132 Recurvirostra

avosetta C 800 1200 i V A A C B

A317 Regulus regulus

(Ausel cu cap galben)

C P D

A336 Remiz pendulinus

(Boicus) P C D

A249 Riparia riparia (Lastun de mal)

R 5000 7000 p C B B C C

A249 Riparia riparia (Lastun de mal)

C C B B C C

A275 Saxicola rubetra

(Maracinar mare) C C D

A276 Saxicola torquata (Maracinar negru)

C C D




Pagina 46 din 127



masura

Categ AIBICID AIBIC


A155 Scolopax rusticola (Sitar de padure)

C R B B C C

A155 Scolopax rusticola (Sitar de padure)

W C B B C C

A361 Serinus serinus

(Canaras) R C D

A174 Stercorarius

longicaudus (Lup de mare codat)

C V D

A173 Stercorarius

parasiticus (Lup de mare mic)

C R B A C B

A195 Sterna albifrons R 40 100 p C A B C B

A190 Sterna caspia C 500 1000 i C A B C B

A193 Sterna hirundo R 1800 2300 p C A B C B

A191 Sterna sandvicensis R 250 300 p C A B C B

A191 Sterna sandvicensis C 3000 5000 i C A B C B

A210 Streptopelia turtur

(Turturica) C C D

A353 Sturnus roseus

(Lacustar) R P B B C C

A353 Sturnus roseus

(Lacustar) C C B B C C

A351 Sturnus vulgaris

(Graur) R P D

A351 Sturnus vulgaris

(Graur) C P D

A311 Sylvia atricapilla

(Silvie cu cap negru)

C P D

A310 Sylvia borin (Silvie

de gradina) C P D




Pagina 47 din 127



masura

Categ AIBICID AIBIC


A309 Sylvia communis (Silvie de camp)

C P D

A308 Sylvia curruca (Silvie mica)

C P D

A307 Sylvia nisoria R R C B C C

A307 Sylvia nisoria C C C B C C

A004 Tachybaptus

ruficollis (Corcodel mic)

P C B B C C

A048 Tadorna tadorna

(califar alb) W 800 1200 i C B B C A

A161 Tringa erythropus (Fluierar negru)

C 3000 4000 i C A B C B

A164 Tringa nebularia

(Fluierar cu picioare verzi)

C 1300 2600 i V B B C C

A165 Tringa ochropus

(Fluierar de zavoi) C 4000 5000 i V B B C C

A163 Tringa stagnatilis (Fluierar de lac)

C 600 700 i C B B C B

A162 Tringa totanus

(Fluierar cu picioare rosii)

C 3500 12000 i C B B C B

A286 Turdus iliacus (Sturz de vii)

C R D

A285 Turdus philomelos

(Sturz cantator) C P D

A284 Turdus pilaris

(Cocosar) C C D

A287 Turdus viscivorus

(Sturz de vasc) C R D

A232 Upupa epops R C D




Pagina 48 din 127



masura

Categ AIBICID AIBIC


(Pupaza)

A142 Vanellus vanellus

(Nagat) R 500 600 p C B B C C

A142 Vanellus vanellus

(Nagat) C 10000 12000 i C B B C C

A167 Xenus cinereus C 1 3 i C A B C C

4.4.2.2 Specii de pasari enumerate in Anexa II a Directivei Consiliului

92/43/CEE cuprinse in Formularul Standard al sitului - RO SPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim - Sinoie - si evaluarea in ceea ce priveste prezenta acestora in zona proiectului

Stare de conservare

Starea de conservare a unei specii este un indicator al probabilitatii ca specia respectiva sa continue sa supravietuiasca in prezent sau in viitor. Exista multi factori care sunt luati in considerare cand se acorda o stare de conservare a unei specii: nu conteaza doar numarul total al indivizilor speciei care traiesc, ci si cresterile si descresterile populatiei de-a lungul timpului, rata de succes a reproducerii, amenintarile cunoscute etc.

Cel mai cunoscut sistem de clasificare al starii de conservare din lume este Lista Rosie a IUCN (International Union for Conservation of Nature). Conform lui starile de conservare sunt:

”Extinct” (EX) – nu exista niciun dubiu rezonabil ca ultimul specimen a murit.

”Extinct in the Wild” (EW) – se cunoaste ca a supravietuit doar in captivitate sau in populatii naturalizate in afara arealului sau de rapandire.

”Critically Endangered” (CR) – risc extrem de mare de disparitie in salbaticie.




Pagina 49 din 127

”Endangered” (EN) – risc foarte mare de disparitie in salbaticie.

”Vulnerable” (VU) – risc inalt de periclitare in salbaticie.

”Near Threatened” (NT) – probabil sa devina pe cale de disparitie in viitorul apropiat.

”Least Concern” (LC) – risc scazut. Nu se califica pentru o categorie de risc mai ridicat. Taxonii de o scara larga si in abundenta sunt inclusi in aceasta categorie.

”Data Deficient” (DD) – nu sunt suficiente date pentru a face o evaluare a riscului sau de disparitie.

”Not Evaluated” (NE) – nu a fost evaluat inca in baza criteriilor.

Fiecare exemplar specific RO SPA 0031 este descris – nu exhaustiv, in Evaluarea adecvata




Pagina 50 din 127

4.4.3 RO SPA 0076 – Marea Neagra 4.4.3.1 Date generale despre aria naturala protejata de importanta avifaunistica

RO SPA 0076 – Marea Neagra conform Formularului Standard Natura 2000

Localizarea sitului





Suprafata marina: 100 %;

Regiune biogeografica: Marea Neagra 100 %.

Caracteristici ale sitului: Particularitatile fizico-chimice si biologice ale Marii Negre confera caracterul de unicitate sitului. Calitate si importanta: Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate. Conform datelor avem urmatoarele categorii: a) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 10 b) numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor migratoare (Bonn): 20 c) numar de specii periclitate la nivel global: 2 Situl este important doar in perioada de migratie si iernare pentru speciile: Pelecanus crispus Branta ruficollis Gelochelidon nilotica Sterna albifrons Sterna caspia Larus minutus Sterna sandvicensis Cygnus cygnus




Pagina 51 din 127

Larus melanocephalus Mergus albellus Sterna hirundo Chlidonias hybridus Gavia arctica Phalaropus lobatus Chlidonias niger Gavia stellata Larus genei Puffinus yelkouan Podiceps nigricollis Mergus merganser Larus cachinnans Podiceps grisegena Larus ridibundus Phalacrocorax carbo Anas strepera Aythya ferina Fulica atra Aythya marila Bucephala clangula Anas platyrhynchos Anas penelope Tachybaptus ruficollis Larus fuscus Podiceps cristatus Aythya fuligula Larus canus Mergus serrator In perioada de migratie situl gazduieste mai mult de 20.000 de exemplare de pasari de balta, fiind posibil canditat ca sit RAMSAR. SOR: Sit desemnat ca IBA conform urmatoarelor criterii elaborate de BirdLife International: C1, C2, C3, C4, C6. Caracteristici generale ale sitului:

Cod Clase habitate Acoperire % N01 Zone marine, insule maritime 96,96 N02 Estuare, lagune 2,18 N04 Plaje de nisip 0,40




Pagina 52 din 127

N07 Mlastini, turbarii 0,15 Total acoperire 99,80




masura

Categ AIBICID AIBIC


A050 Anas penelope

(Rata fluieratoare) C 1200 1500 i V B B C C

A053 Anas platyrhynchos

(Rata mare) W 7000 9000 i V B B C A

A051 Anas strepera (Rata

pestrita) W 340 410 i R C B C A

A059 Aythya ferina (Rata

cu cap castaniu) W 18000 20000 i C A B C B

A061 Aythya fuligula (Rata motata)

W 6300 7450 i R A B C A

A396 Branta ruficollis C 200 300 i P C B C A


(Rata sunatoare) W 1500 3000 i C A B C B

A196 Chlidonias hybridus C 4000 5000 i B B C B

A197 Chlidonias niger C 120 140 i P C B C C

A038 Cygnus cygnus W 1000 1500 i B B C B

A125 Fulica atra (Lisita) W 25000 40000 i R C B C B

A002 Gavia arctica W 250 300 i A B C C

A001 Gavia stellata W 100 200 i A B C C

A189 Gelochelidon

nilotica C 320 350 i C A A C B


C 25000 30000 i C A B C B

A182 Larus canus

(Pescarus sur) C 12000 15000 i C A B C B




Pagina 53 din 127



masura

Categ AIBICID AIBIC


A183 Larus fuscus

(Pescarus negricios)

C 200 400 i C C B C C

A180 Larus genei C 1000 1500 i B B C B

A176 Larus

melanocephalus C 12000 15000 i A B B A

A177 Larus minutus C 10000 12000 i R A B C B


(Pescarus razator) C 20000 50000 i C B B C C

A156 Limosa limosa (Sitar de mal)

C 2000 5000 i C C B C B

A068 Mergus albellus W 1000 1500 i A B C A

A070 Mergus merganser (Ferestras mare)

W 120 180 i C B B C B

A069 Mergus serrator (Ferestras motat)

C 230 340 i C C B C C

A020 Pelecanus crispus C 70 120 i R C B C C

A017 Phalacrocorax


W 10000 27000 i R B B C B

A170 Phalaropus lobatus C 700 1200 i V C B C C

A005 Podiceps cristatus (Corocodel mare)

C 4500 6000 i C C B C C


Crosu) C 500 1000 i C A B B C


negru) W 2000 20000 i R A B C A

A464 Puffinus yelkouan C 10000 17000 i R A B A A

A195 Sterna albifrons C 300 500 i C B B C B




Pagina 54 din 127



masura

Categ AIBICID AIBIC


A190 Sterna caspia C 500 1000 i A B C B

A193 Sterna hirundo C 8000 10000 i A B C B

A191 Sterna sandvicensis C 5200 6000 i R A B C B

A004 Tachybaptus

ruficollis (Corcodel mic)

C 1200 1500 i C B B C B




Pagina 55 din 127

4.4.3.2 Specii de pasari enumerate in Anexa II a Directivei Consiliului

92/43/CEE cuprinse in Formularul Standard al sitului - RO SPA 0076 Marea Neagra - si evaluarea in ceea ce priveste prezenta acestora in zona proiectului





Pagina 56 din 127

4.4.4 RO SCI 0065 – Delta Dunarii 4.4.4.1 Date generale despre aria naturala protejata de importanta comunitara

RO SCI 0065 – Delta Dunarii conform Formularului Standard Natura 2000

Localizarea sitului





Regiune biogeografica: pontica 50,24 % si stepica 49,76 %;

Regiunile administrative: Regiunea Sud - Est.

Caracteristici ale sitului: Prima coordonata geografica a Deltei Dunarii este situarea in emisfera nordica, la intersectia paralelei de 450 N (deci la jumatatea distantei dintre Ecuator si Polul Nord) cu meridianul de 290 E, aproximativ intre delta propriu-zisa si Complexul lacustru Razim – Sinoie, pe Dealurile Tulcei. O caracteristica importanta este si aceea ca Dunarea, pe cei 2860 km lungime si 817 000 km2 bazin hidrografic, are o desfasurare latitudinala, de la influente usor oceanice, in vest, la cele continentale, ambele facand parte din climatul temperat. Aceasta pozitie a Dunarii, cu drenarea prin afluentii sai, a doua formatiuni muntoase – cele mai importante in Europa – Alpii si Carpatii, are influente uneori pana la determinare, a regimului hidrologic in zona de varsare, adica asupra deltei. Daca la aceasta caracteristica a bazinului Dunarii luam in considerare Marea Neagra in care se varsa, cu trasaturile specifice – morfobatimetrice (platforma continentala extinsa) si dinamica apei (maree, seise, curenti, valuri), vom descifra mai usor procesele de consolidare si evolutie, in timp, a teritoriului deltaic. Fata de conditiile care favorizeaza formarea deltelor, la varsarea Dunarii in Marea Neagra s-au intrunit cel putin patru conditii si anume: existenta golfului limanic de forma aproximativ triunghiulara platforma continentala (selful) care are adancimi de cativa metri la tarm si se adanceste treptat spre povarnisul continental pana la 180 – 200 m pe o distanta de 180 km; amplitudinea mica a mareelor, intre 9 – 11 cm;




Pagina 57 din 127

curenti litorali care aduc material aluvionar din tarmul nord-vestic si il blocheaza pe cel dunarean; cantitatea apreciabila de aluviuni transporate de Dunare. Aceste conditii au constituit mediul de formare a Deltei Dunarii care poate fi incadrata atat la forma triunghiulara cat si la cea barata (prin cordonul initial Jibrieni-Letea-Caraorman). Teritoriul Deltei Dunarii se caracterizeaza printr-o diversitate deosebit de mare de elemente areologice, atat din punctul de vedere al refugiilor postglaciale cat si al repartitiei geografice actuale a speciilor. Se poate aprecia ca, la originea diversitatii ridicate a florei si faunei teritoriului RBDD, un rol important l-a avut pozitia geografica sud-est-europeana, apropiata de refugiile postglaciare mediteraneene, precum si influentele refugiilor estice, mai pronuntate decat in teritoriile central-europene. De asemenea, o importanta influenta a avut si specificul genezei Deltei Dunarii. Se stie ca aceasta si-a definitivat relieful cu o mare diversitate de tipuri de habitate acvatice, palustre si terestre relativ recent (sub 10 000 de ani). Aceasta mare diversitate de habitate a primit o diversitate ridicata de tipuri ecologice de specii. Sub aspect biogeografic, teritoriul Deltei Dunarii se afla situat in marea regiune palearctica (ce cuprinde intreaga Europa, partea de nord a Africii si Asia fara India si Indochina), subregiunea euromediteraneana. Sub aspect fitogeografic se incadreaza in provincia danubiano-pontica, formand o unitate proprie, si anume districtul Delta Dunarii (V. Ciocarlan, 1994). Sub aspectul zoogeografic al faunei de apa dulce, subregiunea euromediteraneana este divizata in provincia ponto-caspica, districtul nord-ponto-caspic, iar in ceea ce priveste Marea Neagra, aici se intalnesc specii apartinand atat regiunilor marine litorale cat si celor pelagice (P. Banarescu, N. Boscaiu, 1973). Diversitatea mare de ecosisteme acvatice, palustre, terestre, fluviale, fluvio-marine si costiere a creat posibilitatea popularii regiunii cu o diversitate ridicata de ecotipuri ale speciilor migrate din refugiile postglaciare cuaternare, cu preponderenta din cele mediteraneene si estice. Calitate si importanta: Delta Dunarii, in comparatie cu alte delte ale Europei si chiar ale Terrei, a pastrat o biodiversitate mai ridicata, respectiv, un numar mare de specii dintr-o mare diversitate de unitati sistematice, incepand de la plantele inferioare (unicelulare) si pana la cele superioare (cormofite), de la animalele unicelulare (protozoare) si pana la vertebratele cele mai evoluate (mamifere). Dar, mai mult decat atat, delta Dunarii frapeaza inca prin densitatea ridicata de exemplare la multe specii, care in zilele noastre sunt rare sau lipsesc din alte regiuni ale continentului, cu toate ca, datorita unor influente antropice din ultimele decenii (poluarea apelor, transformarea unor suprafete naturale in terenuri silvice, piscicole si agricole etc.), n-a produs o diminuare pana la disparitie a unor specii de plante si animale. Numarul speciilor ce traiesc pe acest teritoriu este cu siguranta mai mare decat cel cunoscut in prezent,




Pagina 58 din 127

intrucat inventarele intreprinse in trecut si dupa infiintarea RBDD nu au cuprins toate zonele, nici sub aspect sistematic si nici teritorial. Pana acum au fost inventariate 1642 specii de plante si 3768 specii de animale, dintre care circa 1530 specii de insecte, 70 specii de melci, 190 specii de pesti, 16 specii de reptile, 8 specii de broaste, 325 specii de pasari si 34 specii de mamifere. Amintim dintre plante – endemitele Centaurea pontica si Centaurea jankae, orhideele (Orchis elegans, Platantera bifolia, Anacamptis pyramidalis), liana greceasca (Periploca graeca), volbura de nisip (Convolvulus persicus), dintre insecte fluturii iris (Apatura metis, Rhiparioides metelkana, Catocala elocata, Arctia villica, Thersamonia dispar), dintre coleoptere - nasicornul (Oryctes nasicornis), mantodeul Empusa fasciata si ortopterul Saga pedo. Dintre amfibieni, brotacelul (Hyla arborea) este deosebit de numeros aici. Pasarile sunt bine reprezentate, unele protejate (pelican comun si pelican cret, lebada cucuiata, egreta mare si egreta mica, starcul galben, starcul lopatar, avozeta, piciorongul, rata cu peruca, gasca cu gat rosu si multe altele). Majoritatea sunt cuibaritoare in zona. Comparativ cu flora regiunii continentale limitrofe (Dobrogea), care cuprinde peste 1900 specii de cormofite (reprezentand peste 50 % din flora intregii tari), flora Deltei Dunarii si a Complexului lagunar Razim – Sinoie este mai saraca (779 specii), cuprinzand in majoritatea lor taxoni cu areal larg: elemente eurasiatice – circa 30 %; continental-eurasiatice – circa 15 %; cosmopolite – circa 10 %). Majoritatea speciilor sunt hidrofile (acvatice), higrofile (palustre), psamofile (adaptate la zone nisipoase) si halofile (de saratura). Comparand numarul de specii din diferite familii de angiosperme observate in Delta Dunarii, se constata ca numarul speciilor semnalate de literatura de specialitate (total 995 specii) este mai mare decat cel al taxonilor observati in perioada 1991 – 1996 (total 729 specii). Trebuie tinut cont, insa, atat de faptul ca in lista floristica de circa 150 specii sunt citate dupa literatura veche de peste o jumatate de secol. Dintre acesti taxoni neregasiti pe teritoriul deltei fac parte specii de pajisti umede, de padure sau din vecinatatea padurii (Orchis morio, Orchis coriophora, Liparis loeselii, Gentiana cruciata etc.) sau specii palustre (Calla palustris, Caldesia parnassifolia, Viola palustris, Menyanthes trifoliata etc.) Caracteristici generale ale sitului:

Cod Clase habitate Acoperire % N01 Zone marine, insule maritime 0,12 N02 Estuare, lagune 14,81 N03 Mlastini saraturate 1,20 N04 Plaje de nisip 1,37 N06 Rauri, lacuri 12,77




Pagina 59 din 127

Cod Clase habitate Acoperire % N07 Mlastini, turbarii 48,68 N09 Pajisti naturale, stepe 4,35 N12 Culturi (teren arabil) 9,85 N14 Pasuni 0,55 N15 Alte terenuri arabile 0,10 N16 Paduri de foioase 4,45 N23 Alte terenuri artificiale (localitati, mine) 0,86 N26 Habitate de paduri (paduri in tranzitie) 0,87

Total acoperire 99,98




masura

Categ AIBICID AIBIC


1337 Castor fiber (Castorul)

P 10 15 i P C B B B

1355 Lutra lutra P R A B C B

2609 Mescocricetus

newtoni (Hamsterul romanesc)

P C C C B

2633 Mustela eversmanii P V B B B B

1356* Mustela lutreola P R A B B B

1335 Spermophilus

citellus P P C B C B

2635 Vormela peregusna P V C B B B

1188 Bombina bombina P C A A C A

1220 Emys orbicularis P C A B C A

1219 Testudo graeca P R C B B B

1993 Triturus dobrogicus P C A B B A

1298 Vipera ursinii P R A A A A

4125 Alosa immaculata P P A B C B




Pagina 60 din 127



masura

Categ AIBICID AIBIC


(Scrumbie de Dunare)

4125 Alosa immaculata


R C A B C B

4127 Alosa tanaica

(Rizeafca) P P A B C B

4127 Alosa tanaica

(Rizeafca) R C A B C B

1130 Aspius aspius (Aun) P C A A C A

1149 Cobitis taenia

(Zvarluga) P C A B C B

1124 Gobio albipinnatus (Porcusor de nisip)

P C B A C A

2511 Gobio kessleri

(Petroc) P V D

2555 Gymnocephalus

baloni (Ghibort de rau)

P C A A B A

1157 Gymnocephalus

schraetzer (Raspar) P C A B B B

1145 Misgurnus fossilis (Chiscar, Tipar)

P C A A C A

2522 Pelecus cultratus

(Sabita) P C A B C B

1134 Rhodeus sericeus amarus (Boarca)

P P B A C A

1146 Sabanejewia aurata

(Dunarita) P C A B C B

2011 Umbra krameri

(Tiganus) P R A B B B

1160 Zingel streber

(Fusar) P P B B C B




Pagina 61 din 127



masura

Categ AIBICID AIBIC


1159 Zingel zingel (Fusar mare,

Pietrar) P P B B C B

4056 Anisus virticulus P R B B C B

4027 Arytrura musculus P R A B C B

4028 Catopta ornatum P R B B C B

4045 Coenagrion

ornatum P P? D

1082 Graphoderus

bilineatus P P B B C B

4036 Leptidea morsei P P A B C B

1060 Lycaena dispar P C B B C B

1089 Morimus funereus P R D

1037 Ophiogomphus

cecilia P P A B C B

1516 Aldrovanda vesiculosa

P R A B C B

2253 Centaurea jankae P R A B A B

2255 Centaurea pontica P V A B A B

4067 Echium russicum P R C A C A

1428 Marsilea

quadrifolia P R A B C B

Alte specii importante de flora si fauna

Specie Populatie Motivatie


masura

Categ Anexa Alte categorii

Min Max CIRIVIP IV V A B C D

Corispermum R X




Pagina 62 din 127



masura



marschallianum

Petunia parviflora V X

Zannichellia

prodani P X

1353 Canis aureus

(Sacal) P X X

Erinaceus concolor

concolor R X

Lepus europaeus

(Iepure) R X

Micromys minutus (Soarecele pitic)

R X

Mus spicilegus R X

Mustela erminea

aestiva R X

2634 Mustela nivalis

(Nevastuica) R X

2595 Neomys anomalus P X

2599 Sorex araneus R X

2361 Bufo bufo C X

1283 Coronella austriaca

R X X

2390 Eremias arguta P X

1203 Hyla arborea P X X

1261 Lacerta agilis P X X

1197 Pelobates fuscus P X X

1200 Pelobates syriacus P X X

1248 Podarcis taurica P X X

1212 Rana ridibunda C X X




Pagina 63 din 127



masura



2357 Triturus vulgaris P X

Carrasius auratus

auratus (Caras rosu)

P X

Carassius carassius

(Caracuda) V X

Chalcalburnus

chalcoides mento P ? X

Esox reichertii P X

Leuciscus

borysthenicus R X

Leuciscus idus

(Lugojanel) R X

Neogobius syrman P ? X

Perca fluviatilis

(Biban) P X

Sander lucioperca

(Alaar) P X

Sander volgensis (Salaul vargat)

P X

Silurus soldatovi P X

2011 Umbra krameri

(Tiganus) R X

Vimba vimba

(Lostie) P X

Bagrada stolata R X

Crypsinus angustatus

R X

Geotomus elongatus

R X




Pagina 64 din 127



masura



Geotomus

punctulatus R X

Leprosoma

inconspicuum R X

Melanocoryphus

tristrami R X

Menaccarus

arenicola R X

Ochetostethus

nanus R X

Odontoscelis

fuliginosa R X

Odontoscelis

hispidula R X

Pachybrachius

fracticollis R X

Paramysis intermedia

V X

Paramysis kessleri V X

Pterocuma pectinatum

V X

1050 Saga pedo R X X

Sciocoris

homalonotus R X

Stagonomus bipunctatus

R X

Stibaropus henkei R X

Tholagmus

flavolineatus R X

2102 Alyssum

borzaeanum R X




Pagina 65 din 127



masura



Anacamptis pyramidalis

V X

Artemisia arenaria R X

Asperula setulosa R X

Astrodaucus

littoralis V X

Cakile maritima

ssp. euxina R X

Camphorosma monspeliaca

V X

Carex secalina V X

Centaurium

spicatum R X

Ceratophyllum

demersum C X

Convolvulus

lineatus R X

Convolvulus

persicus R X

Crambe maritima R X

Eryngium maritimum

R X

Euphorbia paralias P X

Frankenia hirsuta R X

Groenlandia densa P X

Heliotropium curassavicum

V X

Hottonia palustris R X

Limonium meyeri R X




Pagina 66 din 127



masura



1725 Lindernia

procumbens P X X

Medicago marina V X

Melilotus arenaria R X

Merendera sobolifera

V X

Myriophyllum

spicatum C X

Nuphar lutea P X

Nymphaea alba P X

Onosma arenaria R X

Orchis coriophora

ssp. fragrans R X

Orchis laxiflora

ssp. elegans R X

Orchis morio V X

Phragmites

australis C X

Plantago cornuti R X

Polygonum amphibium

P X

Polypogon

monspeliensis R X

Potentilla pedata R X

Ranunculus

aquatilis P X

Ruppia cirrhosa V X

Ruppia maritima V X

Saccharum V X




Pagina 67 din 127



masura



strictum

2059 Salvinia natans C X

Scolymus

hispanicus R X

Silene thymifolia V X

Stachys maritima V X

Syrenia montana R X

2165 Trapa natans C X

Zygophylllum

fabago V X




Pagina 68 din 127

4.4.4.2 Specii enumerate in Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

cuprinse in Formularul Standard al sitului - RO SCI 0065 Delta Dunarii - si evaluarea in ceea ce priveste prezenta acestora in zona proiectului

Fiecare exemplar specific RO SCI 0065 este descris – nu exhaustiv, in Evaluarea adecvata




Pagina 69 din 127

4.4.5 RO SCI 0066 – Delta Dunarii – zona marina 4.4.5.1 Date generale despre aria naturala protejata de importanta comunitara

RO SCI 0066 – Delta Dunarii – zona marina conform Formularului Standard Natura 2000

Localizarea sitului





Regiune biogeografica: Marea Neagra 100 %.

Caracteristici ale sitului: Corespunde cu unitatea geografica cu acelasi nume componenta a Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii (zona costiera a Marii Negre, de la varsarea bratului Chilia la Capul Midia, cu extindere in larg pana la adancimea de 20 m). Calitate si importanta: Zona marina a Deltei Dunarii are anumite particularitati datorate influentei majore a apelor Dunarii si aluviunilor depuse de acestea, incat aici, exista habitate sedimentare unice la litoralul romanesc. Este de remarcat frumusetea si bogatia zonei, cu o varietate de biotopuri si resurse, care o fac unica nu numai in Europa ci si in cadrul ecosistemelor deltaice ale lumii. Caracteristici generale ale sitului:

Cod Clase habitate Acoperire % N01 Zone marine, insule maritime 85,21 N02 Estuare, lagune 0,97 N04 Plaje de nisip 0,16

Total acoperire 86,34




Pagina 70 din 127




masura

Categ AIBICID AIBIC


1351 Phocoena phocoena

P P A B C B

1351 Phocoena phocoena

C C A B C B

1349 Tursiops truncatus P P A B C B

1349 Tursiops truncatus C P A B C B



P P A B C B



C C A B C B



W C A B C B

4127 Alosa tanaica

(Rizeafca) P P A B C B

4127 Alosa tanaica

(Rizeafca) C C A B C B

4127 Alosa tanaica

(Rizeafca) W C A B C B

Alte specii importante de flora si fauna



masura



1350 Delphinus delphis V X X

5040 Acipenser gueldenstaedtii

C X X




Pagina 71 din 127



masura



(Nisetru)

2488 Acipenser stellatus

(Pastruga) C X X

Belone belone

belone (Zargan) R X

Chelidonichthys lucrena

(Randunica-de-mare)

R X

Dasyatis pastinaca R X

2489 Huso huso (Morun) R X X

Liza aurata

(Chefal) R X

Liza saliens (Ostreinos)

R X

Mesogobius

batrachocephalus (Hanos)

C X

Mugil cephalus

(Chefal) C X

Mullus barbatus

ponticus (Barbun) C X

Neogobius ratan C X

Platichthys flesus

(Cambula) R X

Pomatomus

saltatrix (Lufar) R X

Pomatoschistus

marmoratus (Guvid de nisip)

C X

2551 Pomatoschistus

minutus C X




Pagina 72 din 127



masura



Raja clavata R X

Salmo labrax

(Pastrav de mare) R X

2540 Syngnathus abaster C X

Trachinus draco (Drac-de-mare)

C X

Anadara

inaequivalvis C X

Cerastoderma

edule C X

Mya arenaria C X

Bryopsis plumosa C X

Callithamnion corymbosum

C X

Ceramium diaphanum

C X

Enteromorpha

intestinalis C X

Enteromorpha

linza C X

Phyllophora crispa P? X

Phyllophora

pseudoceranoides P? X

Porphyra leucosticta

R X

2165 Trapa natans R X

Ulva lactuca C X

Ulva rigida C X




Pagina 73 din 127

4.4.5.2 Specii enumerate in Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

cuprinse in Formularul Standard al sitului - RO SCI 0066 Delta Dunarii – zona marina si evaluarea in ceea ce priveste prezenta acestora in zona proiectului





Pagina 74 din 127

4.4.6 Aspectele ale evolutiei probabile a factorului de mediu flora si fauna, in

situatia neimplementarii programului propus Practic nu exista motive care sa sustina existenta unor schimbari ale factorului de mediu flora si fauna, in cazul in care obiectivul propus nu va fi realizat. Starea existenta – la momentul executarii raportului de mediu -, a factorului de mediu flora si fauna, ramane neschimbata. 4.5 Peisajul 4.5.1 Starea actuala Resursele turistice naturale sunt determinate de zona in care este incadrata Sulina si anume Rezervatia Biosferei Delta Dunarii. Originalitatea cadrului natural al Deltei Dunarii, in care se imbina in mod diferit, dar spectaculos, suprafete acvatice cu terenuri mlastinoase si grinduri marine si fluviatile, plaja marii si dune de nisip cu peisaje aride si exotice, se impune ca o atractie turistica importanta. Se evidentiaza si o retea densa de canale, garle, balti si lacuri (Furtuna, Isac, Gorgova, Puiu Rosu etc.), care, alaturi de bratele Chilia, Sulina si Crisan constituie principale cai de acces si de circulatie in delta, si totodata locuri pentru excursii, agrement nautic si pescuit sportiv. Acestea se impletesc cu crampeie de uscat, cum sunt grindurile fluviale, de-a lungul celor trei brate dunarene, grindurile fluvio-maritime, transversale, mai importante fiind Letea, Caraorman si Saraturile, sau martorii din uscatul predeltaic, precum campurile de loess de la Chilia si Stipoc, redate partial agriculturii.

Litoralul marin ofera intinse plaje cu nisip fin, mai ales, in zonele Sulina, Sfintu Gheorghe si Perisor-Portita. O nota de originalitate si exotism o da peisajul arid sau acoperit cu vegetatie rara si numai local transformat de om, al dunelor de nisip de la Caraorman (cu cele mai inalte dune din tara – 7-8m), Letea sau Saraturile.

Un element de mare atractie turistica il constituie vegetatia, specifica si deosebit de variata, originala prin aspectele peisagistice: de la intinsele stufarii, cele mai compacte din lume (150.000 ha) si felurite plante de balta, cu nuferi albi si galbeni si insule plutitoare de plaur, la zavoaiele de salcii seculare si uriase, plopi negri care marginesc malurile apelor ca niste paduri-galerii, codri de stejar termofilcu coroane magnifice si cu impletitura deasa de liane si alte plante agatatoare ce dau farmecul exotic, luxuriat al hasmacurilor de pe grindurile Letea si Caraorman.




Pagina 75 din 127

Fauna prezenta este deosebit de importanta pentru turism. Se impune, aici, fauna ornitologica, autohtona si de pasaj, cu peste 280 de specii, variate ca origine geografica si interesante sub aspectul stiintific si estetic, multe ocrotite de lege, precum pelicanul, egreta, starcul cenusiu, cocorul, califarul, gasca cu gat rosu etc., dar si specii de interes cinegetic ca rata, gasca, garlita, lisita etc.

Fauna piscicola este de o mare bogatie, varietate, de interes economic si stiintific, dar si pentru pescuit sportiv.Se pot enumera astfel specii precum crap, somn, stiuca, scrumbie de Dunare etc. dar si de sturionide, precum nisetrul, morunul, pastruga, ce dau caviarul romanesc. Sub aspect cinegetic, prezinta importanta si mamiferele de uscat si apa precum mistretul, capriorul, bizamul si vidra.

Plaja de pe litoralul marin deltaic constituie o motivatie certa pentru vizitarea deltei fluviomaritime de la Sulina, Sfintu Gheorghe si Portita in scopul curei heliomarine. Conditiile de clima, prin regimul termic ridicat (temperatura medie anuala de 11° C), precipitatiile mai reduse (40-450 mm/an), durata mare de stralucire a soarelui (2.360 ore/an) favorizeaza practicarea turismului din primavara pana in toamna, dar si iarna pentru peisaj, vanatoare si pescuit la copca.

Acest potential turistic este valorificat, in prezent, prin excursii de 1-2 zile, sejur pentru odihna si recreere, agrement nautic, turism specializat (stiintific pentru ornitologi, biologi, ecologi etc.), vanatoare si pescuit sportiv, cura heliomarina pe plaja litoralului deltaic de la Sfintu Gheorghe, Portita si Sulina combinata cu excursii in delta si pescuit sportiv.

O flotila specializata, compusa din hidrobuze, salupe rapide, pontoane tractate de remorchere, insumand aproape 1.000 de locuri, la care se adauga si diferite amabarcatiuni ale Navrom si ale altor unitati si institutii, usureaza accesul si croazierele in Delta. Barci cu rame sau cu motor se afla la Crisan, Maliuc, Hotel Lebada, Sulina si tabara tineretului de la Rosu.

4.5.2 Aspectele ale evolutiei probabile a peisajului, in situatia neimplementarii

programului propus Practic nu exista motive care sa sustina existenta unor schimbari ale peisajului, in cazul in care obiectivul propus nu va fi realizat. Starea existenta – la momentul executarii raportului de mediu -, a peisajului, ramane neschimbata.




Pagina 76 din 127

5 Caracteristicile de mediu ale zonei posibil a fi afectata semnificativ

Zona poate fi afectata din punct de vedere al factorilor de mediu, in perioadele de executie a lucrarilor de constructie, dar - in mod real -, nu vor exista zone ale caror caracteristici de mediu sa fie – potential -, afectate semnificativ, in cazul in care obiectivul propus va fi realizat. Starea existenta – la momentul executarii raportului de mediu -, a factorului de mediu sol, ramane neschimbata.

6 Probleme de mediu existente, care sunt relevante pentru program, inclusiv, in particular, cele legate de orice zona care prezinta o importanta speciala pentru mediu, cum ar fi ariile de protectie speciala avifaunistica sau ariile speciale de conservare

Zona analizata este foarte sensibila din punct de vedere al biodiversitatii, aceasta fiind inclusa in perimetrul Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii, care cuprinde:

RO SPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe; RO SCI 0065 Delta Dunarii; RO SCI 0066 Delta Dunarii – zona maritima; RO SPA 0076 Marea Neagra.

7 Obiective de protectie a mediului, stabilite la nivel national, comunitar sau international, care sunt relevante pentru program si modul in care s-a tinut cont de aceste obiective si de orice alte consideratii de mediu in timpul pregatirii programului

7.1 Generalitati Nu exista programe locale, nationale sau internationale care sa influenteze stabilirea unor obiective care sa vizeze protectia mediului pe amplasamentul selectat.




Pagina 77 din 127

Raportul de mediu a fost intocmit conform Hotararii Guvernului Romaniei nr. 1076/08.07.2004, privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe, analizandu-se efectele semnificative ale activitatii asupra mediului. 7.2 Legislatie utilizata 7.2.1 Legislatie romaneasca. Documentatie romaneasca Elaborarea prezentului raport de mediu s-a efectuat in conformitate cu prevederile legislative in vigoare, dupa cum urmeaza:

Legea nr. 18/19.02.1991, privind fondul funciar, republicata in 1998; Legea nr. 50/29.07.1991 si a anexelor acesteia, privind autorizarea

executarii lucrarilor de constructii, republicata in 2004; Ordinul Ministrului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului nr.

462/01.07.1993, pentru aprobarea Conditiilor tehnice privind protectia atmosferica si Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produsi de surse stationare;

Legea nr. 33/27.05.1994, privind expropierea pentru cauza de utilitate publica;

Ordonanta Guvernului Romaniei nr. 68/26.08.1994, privind protejarea patrimoniului cultural national;

Legea nr. 98/10.11.1994, privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor la normele legale de igiena si sanatate publica;

Legea nr. 10/18.01.1995, privind calitatea in constructii; Legea nr. 41/24.05.1995, pentru aprobarea Ordonantei Guvernului

Romaniei nr. 68/26.08.1994, privind protejarea patrimoniului cultural national;


Hotararea Guvernului Romaniei nr. 525/27.06.1996, pentru aprobarea Regulamentului General de Urbanism, republicata in 2002;

Legea nr. 84/13.03.1996, privind imbunatatirile funciare, republicata in 2006;

Legea apelor nr. 107/25.09.1996, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare (Legea nr. 310/28.06.2004);

Ordonanta Guvernului Romaniei nr. 43/28.08.1997, republicata in 1998, privind regimul juridic al drumurilor;




Pagina 78 din 127

Legea nr. 82/15.04.1998, pentru aprobarea Ordonantei Guvernului Romaniei nr. 43/28.08.1997, republicata in 1998, privind regimul juridic al drumurilor;

Legea nr. 213/17.11.1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acestuia;

Ordonanta de Urgenta a Guvernului Romaniei nr. 243/28.11.2000, privind protectia atmosferei;

Ordinului Ministrului Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului nr. 176/25.08.2000, pentru aprobarea reglementarii tehnice Ghid privind metodologia de elaborare si continutul-cadru al planului urbanistic zonal - Indicativ GM-010-2000;

Legea nr. 350/06.07.2001, privind amenajarea teritoriului si urbanismului;

Legea 655/20.11.2001, pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 243/28.11.2000, privind protectia atmosferei;

Hotararea Guvernului Romaniei nr. 188/28.02.2002, pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediului acvatic a apelor uzate;

Ordonanta de Urgenta a Guvernului Romaniei nr. 34/21.03.2002, privind prevenirea, reducerea si controlul integrat al poluarii;

Ordinul Ministrului Apelor si Protectiei Mediului nr. 592/25.06.2002, pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limita, a valorilor de prag si a criteriilor si metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot si oxizilor de azot, pulberilor in suspensie (PM10 si PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon si ozonului in aerul inconjurator;

Legea nr. 458/08.07.2002, privind calitatea apei potabile; Hotararea Guvernului Romaniei nr. 856/16.08.2002, privind evidenta

gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase;

Ordinul Ministrului Apelor si Protectiei Mediului nr. 745/30.08.2002, privind stabilirea aglomerarilor si clasificarea aglomerarilor si zonelor pentru evaluarea calitatii aerului in Romania;

Ordinul Ministrului Apelor si Protectiei Mediului nr. 863/26.09.2002, privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului;

Legea nr. 645/07.12.2002, pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 34/2002, privind prevenirea, reducerea si controlul integrat al poluarii;




Pagina 79 din 127

Ordinul Comun nr. 47/21.07.2003, al Ministrului Economiei si Comertului, nr. 1203/30.07.2003, al Ministrului Transporturilor, Constructiilor si Turismului si nr. 509/13.08.2003, al Ministrului Administratiei si Internelor, pentru aprobarea Procedurii de emitere a avizului in vederea autorizarii executarii constructiilor amplasate in vecinatatea obiectivelor/sistemelor din sectorul petrol si gaze naturale;

Hotararea Guvernului Romaniei nr. 543/07.04.2004, privind elaborarea si punerea in aplicare a planurilor si programelor de gestionare a calitatii aerului;

Hotararea Guvernului Romaniei nr. 731/14.05.2004, pentru aprobarea Strategiei nationale privind protectia atmosferei;

Hotararea Guvernului Romaniei nr. 738/14.05.2004, pentru aprobarea Planului national de actiune in domeniul protectiei atmosferei;

Hotararea Guvernului Romaniei nr. 974/15.06.2004, pentru aprobarea Normelor de supraveghere, inspectie sanitara si monitorizare a calitatii apei potabile si a Procedurii de autorizare sanitara a productiei si distributiei apei potabile;

Legea nr. 311/28.06.2004, pentru modificarea si completarea Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile;

Hotararea Guvernului Romaniei nr. 1076/08.07.2004, privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe;

Legea Gazelor nr. 351/14.07.2004; Ordinul Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor nr.

95/12.02.2005 privind stabilirea criteriilor de acceptare si a procedurilor preliminare de acceptare a deseurilor si lista nationala de deseuri acceptate in fiecare clasa de depozit de deseuri;

Ordinul comun al Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor nr. 242/26.03.2005 si Ordinul Ministrului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale nr. 197/07.04.2005, privind aprobarea organizarii Sistemului national de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control, decizii, pentru reducerea aportului de poluanti proveniti din surse agricole si de management al reziduurilor organice rezultate din zootehnie, in zone vulnerabile si potential vulnerabile, la poluarea cu nitrati;

Hotararea Guvernului Romaniei nr. 352/21.04.2005, privind modificarea si completarea Hotararii Guvernului Romaniei nr. 188/28.02.2002, pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediului acvatic a apelor uzate;




Pagina 80 din 127

Tratatul din 25.04.2005 dintre Regatul Belgiei, Republica Ceha, Regatul Danemarcei, Republica Federala Germania, Republica Estonia, Republica Elena, Regatul Spaniei, Republica Franceza, Irlanda, Republica Italiana, Republica Cipru, Republica Letonia, Republica Lituania, Marele Ducat al Luxemburgului, Republica Ungara, Republica Malta, Regatul Tarilor de Jos, Republica Austria, Republica Polona, Republica Portugheza, Republica Slovenia, Republica Slovaca, Republica Finlanda, Regatul Suediei, Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord (state membre ale Uniunii Europene) si Republica Bulgaria si Romania privind aderarea Republicii Bulgaria si a Romaniei la Uniunea Europeana, semnat de Romania la Luxemburg, ratificat prin Legea nr. 157/24.05.2005 si promulgata de presedintele Romaniei prin Decretul nr. 465/24.05.2005;

Hotararea Guvernului Romaniei nr. 930/11.08.2005, pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara si hidrogeologica;

Ordonanta de Urgenta a Guvernului Romaniei nr. 152/10.11.2005 privind prevenirea si controlul integrat al poluarii;

Ordonanta de Urgenta a Guvernului Romaniei nr. 195/22.12.2005, privind protectia mediului;

Legea energiei electrice nr. 13/09.01.2007; Ordinul Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor nr. 35/11.01.2007,

privind aprobarea Metodologiei de elaborare si punere in aplicare a planurilor si programelor de gestionare a calitatii aerului;

Ordonanta de Urgenta a Guvernului Romaniei nr. 57/29.06.2007, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, pe teritoriul national;

Ordonanta de Urgenta a Guvernului Romaniei nr. 114/17.10.2007, pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului Romaniei nr. 195/22.12.2005, privind protectia mediului;

Hotararea Guvernului Romaniei nr. 1460/12.11.2008, pentru aprobarea Strategiei nationale pentru dezvoltare durabila – Orizonturi 2013-2020-2030;

Legea nr. 287/17.07.2009, privind Codul Civil;

Ordonanta Guvernului Romaniei nr. 11/29.01.2010, pentru modificarea si completarea Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile;




Pagina 81 din 127

Legea nr. 49/16.04.2011, pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului Romaniei nr. 57/29.06.2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice;

Ordonanta de Urgenta a Guvernului Romaniei nr. 31/04.06.2014, pentru modificarea si completarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului Romaniei nr. 57/29.06.2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice;

Ordonanta de Urgenta a Guvernului Romaniei nr. 20/02.09.2014, pentru modificarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului Romaniei nr. 57/29.06.2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice;

Legea nr. 82/07.12.1993 privind constituirea Rezervației Biosferei Delta Dunării, cu modificările si rectificarile aduse prin următoarele acte: Rectificare din1994, Legea 69/1996; Legea 103/1996; Ordonanta de Urgenta a Guvernului Romaniei 112/2000; Ordonanta de Urgenta a Guvernului Romaniei 295/2000; Legea 454/2001; Ordonanta de Urgenta a Guvernului Romaniei 127/2010; Legea 136/2011; Ordonanta de Urgenta a Guvernului Romaniei 26/2012; Ordonanta de Urgenta a Guvernului Romaniei 121/2011; Legea 187/2012; Legea 122/2014; Legea 283/2015; Ordonanta de Urgenta a Guvernului Romaniei 50/2017; Ordonanta de Urgenta a Guvernului Romaniei 1/2018;

Ordinul Ministrului Mediului si Padurilor nr. 19/13.01.2010, pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvata a efectelor potentiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar.

Ordonanta de Urgenta a Guvernului Romaniei nr. 154/25.11.04.06.2008, pentru modificarea si completarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului Romaniei nr. 57/29.06.2007, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si a faunei salbatice si a Legii vanatorii si a protectiei fondului cinegetic nr. 407/2006;

Ordonanta Guvernului Romaniei nr. 20/29.08.2014, pentru modificarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului Romaniei nr. 57/29.06.2007, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si a faunei salbatice;




Pagina 82 din 127

Ordinul Ministrului Mediului si Padurilor nr. 2387/29.09.2011, pentru modificarea Ordinului Ministrului Mediului si Dezvoltarii Durabile nr. 1964/13.12.2007, privind instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania;

Ordinul Ministrului Mediului si Dezvoltarii Durabile nr. 1964/13.12.2007, privind instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000, in Romania;

Ordonanta Guvernului Romaniei nr. 7/29.01.2016, pentru completarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice;

Legea nr. 95/16.05.2016 privind înființarea Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate și pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice;

Ordonanta de Urgenta a Guvernului Romaniei nr. 13/12.03.2018, pentru modificarea unor acte normative din domeniul protectiei mediului;

Legea 73/15.04.2015, privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 20/2014 pentru modificarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor natural protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice;

Legea nr. 148/29.06.2018 pentru modificarea alin. (1) al art. 38 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice;

Legea nr. 158/12.07.2018 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice;

Ordonanța de urgență nr. 75/19.07.2018 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul protecției mediului și al regimului străinilor.




Pagina 83 din 127

7.2.2 Legislatie Uniunea Europeana. Documentatie europeana

Directiva 75/442/CEE a Consiliului din 15.07.1975 privind deseurile – modificata prin Directiva 91/156/CEE, precum si prin Regulamentul (CE) nr. 1882/2003;

Directiva 91/271/CEE a Consiliului din 21.05.1991, privind tratarea apelor urbane reziduale, modificata prin Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 al Parlamentului European si al Consiliului din 29.09.2003;

Directiva 91/689/CEE a Consiliului din 12.12.1991, privind deseurile periculoase – modificata prin Directiva 94/31/CE -, conditiile privind controlul apei si gestionarea infiltratiilor, protectia solului si apei, controlul si asigurarea stabilitatii gazelor;

Regulamentul (CEE) nr. 259/93 din 01.02.1993 al Consiliului, privind supravegherea si controlul transporturilor deseurilor in interiorul, inspre si dinspre Comunitatea Europeana, modificat prin Regulamentul (CE) nr. 2557/2001 din 28.12.2001, al Comisiei;

Directiva 94/63/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 20.12.1994, privind controlul emisiilor de compusi organici volatili (COV) rezultati din depozitarea carburantilor si din distributia acestora de la terminale la statiile de distributie a carburantilor, modificata prin Regulamentul (CE) al Parlamentului European si al Consiliului nr. 1882/2003 din 29.09.2003;

Directiva Consiliului 96/61/CE din 24.09.1996, privind prevenirea si controlul integrat al poluarii, modificata prin Regulamentul (CE) al Parlamentului European si al Consiliului nr. 1882/2003 din 29.09.2003;

Directiva 98/83/CE a Consiliului din 03.11.1998, privind calitatea apei destinate consumului uman, modificata prin Regulamentul (CE) al Parlamentului European si al Consiliului nr. 1882/2003 din 29.09.2003;

Directiva 1999/31/CE a Parlamentului European si al Consiliului din 26.04.1999, privind depozitele de deseuri;

Directiva 2000/76/CE a Parlamentului European si al Consiliului din 04.12.2000, privind incinerarea deseurilor;

Directivei 2001/80/CE a Parlamentului European si al Consiliului din 23.10.2001, privind limitarea emisiilor in atmosfera de anumiti poluanti generati de instalatii de ardere de mare capacitate;

http://www.europe-aliens.org.




Pagina 84 din 127

Ordinul Ministrului Mediului si Padurilor nr. 19/13.01.2010, pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvata a efectelor potentiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar [44];

Ordonanta de Urgenta a Guvernului Romaniei nr. 57/29.06.2007, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si a faunei salbatice [33];

Ordonanta de Urgenta a Guvernului Romaniei nr. 31/04.06.2014, pentru modificarea si completarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului Romaniei nr. 57/29.06.2007, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si a faunei salbatice [80];

Ordonanta de Urgenta a Guvernului Romaniei nr. 154/25.11.04.06.2008, pentru modificarea si completarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului Romaniei nr. 57/29.06.2007, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si a faunei salbatice si a Legii vanatorii si a protectiei fondului cinegetic nr. 407/2006 [42];

Legea 49/13.04.2011, pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului Romaniei nr. 57/29.06.2007, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si a faunei salbatice [48];

Ordonanta Guvernului Romaniei nr. 20/29.08.2014, pentru modificarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului Romaniei nr. 57/29.06.2007, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si a faunei salbatice [81];

Ordinul Ministrului Mediului si Padurilor nr. 2387/29.09.2011, pentru modificarea Ordinului Ministrului Mediului si Dezvoltarii Durabile nr. 1964/13.12.2007, privind instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania [50];

Ordinul Ministrului Mediului si Dezvoltarii Durabile nr. 1964/13.12.2007, privind instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000, in Romania [37]

Ordonanta Guvernului Romaniei nr. 7/29.01.2016, pentru completarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice [32];

Legea nr. 95/16.05.2016 privind înființarea Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate și pentru modificarea Ordonanței de urgență a




Pagina 85 din 127

Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice [40];

Ordonanta de Urgenta a Guvernului Romaniei nr. 13/12.03.2018, pentru modificarea unor acte normative din domeniul protectiei mediului [56];

Legea 73/15.04.2015, privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 20/2014 pentru modificarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor natural protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice [12];

Legea nr. 148/29.06.2018 pentru modificarea alin. (1) al art. 38 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice;

Legea nr. 158/12.07.2018 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice;

Ordonanța de urgență nr. 75/19.07.2018 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul protecției mediului și al regimului străinilor.

7.3 Strategii, Planuri si Programe utilizate Pentru elaborarea prezentului Raport de Mediu s-au utilizat informatii din urmatoarele documente oficiale:

Strategia Nationala Privind Protectia Atmosferei, aprobata prin Hotararea Guvernului Romaniei nr. 731/14.05.2004, pentru aprobarea Strategiei nationale privind protectia atmosferei;

Planul National de Actiune in Domeniul Protectiei Atmosferei, aprobat prin Hotararea Guvernului Romaniei nr. 738/14.05.2004, pentru aprobarea Planului national de actiune in domeniul protectiei atmosferei;

Regulamentul Local aferent Planului Urbanistic General. 7.4 Obiective relevante de mediu Ca obiective relevante de mediu se pot enumera urmatoarele:

Factorul de mediu apa: constructorii vor aplica proceduri si masuri de prevenire a poluarilor accidentale;




Pagina 86 din 127

Factorul de mediu aer: mentinerea si imbunatatirea calitatii aerului ambiental in cadrul limitelor stabilite de normele legale; reducerea efectului asupra calitatii aerului prin: intretinerea corespunzatoare a vehiculelor si echipamentelor in conformitate cu un program de reparatii/revizii periodice;

Factorul de mediu sol: limitarea poluarii punctiforme si difuze a solului si facilitarea protejarii solului;

Factorii de mediu flora si fauna: activitatile se vor desfasura numai in incinta amplasamentelor aprobate, neafectand zonele limitrofe, efectul produs asupra vegetatiei si faunei fiind – in acest caz –, nesemnificativ;

Sanatatea populatiei: protejarea si imbunatatirea conditiilor din amplasament, in ceea ce priveste transportul, cu precadere zgomotul, vibratiile si noxele – in perioadele de constructie a noilor investitii.

7.5 Corelari ale PUZ 7.5.1 Corelarea PUZ cu Angajamentele asumate de Romania prin semnarea

Tratatului de Aderare la Uniunea Europeana Prin semnarea Tratatului din 25.04.2005 dintre Regatul Belgiei, Republica Ceha, Regatul Danemarcei, Republica Federala Germania, Republica Estonia, Republica Elena, Regatul Spaniei, Republica Franceza, Irlanda, Republica Italiana, Republica Cipru, Republica Letonia, Republica Lituania, Marele Ducat al Luxemburgului, Republica Ungara, Republica Malta, Regatul Tarilor de Jos, Republica Austria, Republica Polona, Republica Portugheza, Republica Slovenia, Republica Slovaca, Republica Finlanda, Regatul Suediei, Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord (state membre ale Uniunii Europene) si Republica Bulgaria si Romania privind aderarea Republicii Bulgaria si a Romaniei la Uniunea Europeana, semnat de Romania la Luxemburg, ratificat prin Legea nr. 157/24.05.2005 si promulgata de presedintele Romaniei prin Decretul nr. 465/24.05.2005, Romania si-a asumat o serie de angajamente – printre care si unele legate de mediu – pe care trebuie sa le respecte. In PARTEA IV – a tratatului -: DISPOZITII TEMPORARE TITLUL I: MASURI TRANZITORII La Articolul 20, se specifica: Masurile enumerate in anexele VI si VII la prezentul protocol se aplica Bulgariei si Romaniei in conditiile prevazute in anexele mentionate.




Pagina 87 din 127

ANEXA VII cuprinde: Lista mentionata la articolul 20 din protocol: masuri tranzitorii, Romania. La punctul 9 al anexei: intitulat MEDIUL sunt specificate 4 aspecte de mediu de care Romania trebuie sa tina cont, dupa aderarea la Uniunea Europeana:

A. Calitatea aerului; B. Managementul deseurilor; C. Calitatea apei; D. Poluarea industriala si managementul riscului.

Referindu-ne, pe larg, la fiecare dintre acestea se poate afirma urmatoarele:

A. Calitatea aerului: Pe teritoriul desemnat pentru PUZ nu se afla obiective care sa se incadreze in prevederile Directivei 94/63/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 20.12.1994, privind controlul emisiilor de compusi organici volatili (COV) rezultati din depozitarea carburantilor si din distributia acestora de la terminale la statiile de distributie a carburantilor, modificata prin Regulamentul (CE) al Parlamentului European si al Consiliului nr. 1882/2003 din 29.09.2003.

B. Managementul deseurilor: Activitatile care se desfasoara pe teritoriul desemnat al PUZ nu se incadreaza in prevederile si restrictiile prevazute in Regulamentul (CEE) nr. 259/93 din 01.02.1993 al Consiliului, privind supravegherea si controlul transporturilor de deseuri in interiorul, inspre si dinspre Comunitatea Europeana, modificat prin Regulamentul (CE) nr. 2557/2001 din 28.12.2001, al Comisiei. Pe teritoriul desemnat al PUZ nu exista amplasamente care sa se incadreze in prevederile Directivei 1999/31/CE, care nu aduce atingere Directivei 75/442/CEE a Consiliului din 15.07.1975 privind deseurile – modificata prin Directiva 91/156/CEE, percum si prin Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 - si Directivei 91/689/CEE a Consiliului din 12.12.1991, privind deseurile periculoase – modificata prin Directiva 94/31/CE -, conditiile privind controlul apei si gestionarea infiltratiilor, protectia solului si apei, controlul si asigurarea stabilitatii gazelor.

C. Calitatea apei: Calitatea apelor uzate evacuate de catre unitatile de productie active, aflate pe teritoriul desemnat al PUZ, nu contin componente ale caror limite sunt limitate de catre:

Directiva 83/513/CEE, a Consiliului din 26.09.1983, privind valorile limita si obiectivele de calitate pentru evacuarile de cadmiu, modificata prin Directiva 91/692/CEE, a Consiliului din 23.12.1991;




Pagina 88 din 127

Directiva 84/156/CEE, a Consiliului din 08.03.1984, privind valorile limita si obiectivele de calitate pentru evacuarile de mercur, din alte sectoare decat cel al electrolizei cloralcanilor, modificata prin Directiva 91/692/CEE, a Consiliului din 23.12.1991.

Sistemul de colectare a apelor uzate de pe teritoriul desemnat al PUZ trebuie proiectat si construit, in conformitate cu Strategia de dezvoltare a orasului Sulina si a judetului Tulcea, pentru a se incadra in prevederile Directivei 91/271/CEE a Consiliului din 21.05.1991, privind tratarea apelor urbane reziduale, modificata prin Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 al Parlamentului European si al Consiliului din 29.09.2003. Distribuitia de apa potabila prin reteaua oraseneasca, va trebui sa fie monitorizata de unitati locale, abilitate, ale Ministerului Sanatatii, iar caracteristicile ei sa se incadreze in restrictiile Directivei 98/83/CE a Consiliului din 03.11.1998, privind calitatea apei destinate consumului uman, modificata prin Regulamentul (CE) al Parlamentului European si al Consiliului nr. 1882/2003 din 29.09.2003. Toti parametri de calitate determinati, precum si frecventa prelevarilor respecta impunerile Directivei 98/83/CE a Consiliului din 03.11.1998.

D. Poluarea industriala si managementul riscului: Se poate afirma ca obiectivele industriale aflate in activitate, pe teritoriul desemnat al PUZ se incadreaza in prevederile Directivei Consiliului 96/61/CE din 24.09.1996, privind prevenirea si controlul integrat al poluarii, modificata prin Regulamentul (CE) al Parlamentului European si al Consiliului nr. 1882/2003 din 29.09.2003 si nici o unitate economica sau de productie nu se regaseste pe lista de exceptii/derogari aflata in Tratat. 7.5.2 Corelarea PUZ cu Strategii, Planuri si Programe

Strategia Nationala Privind Protectia Atmosferei, aprobata prin Hotararea Guvernului Romaniei nr. 731/14.05.2004, pentru aprobarea Strategiei nationale privind protectia atmosferei

Strategia Nationala Privind Protectia Atmosferei stabileste cadrul general in limitele caruia se stabilesc strategii locale care vizeaza protectia atmosferei. Strategia nationala privind protectia atmosferei are ca scop crearea cadrului necesar pentru dezvoltarea si implementarea unui sistem integrat de gestionare a calitatii aerului, eficient din punct de vedere economic. Respectarea obiectivelor privind calitatea aerului se realizeaza atat prin implementarea sistemului de gestionare a calitatii aerului, cat si prin implementarea




Pagina 89 din 127

masurilor de control al emisiilor de poluanti in atmosfera. In cadrul prezentei strategii se abordeaza si aspecte privind protectia stratului de ozon. Strategia promoveaza conceptul dezvoltarii durabile definit ca "modul de dezvoltare prin care sunt asigurate necesitatile in prezent, fara a compromite posibilitatile generatiilor viitoare de a-si asigura propriile necesitati". In sensul conceptului de dezvoltare durabila, protectia atmosferei este luata in considerare avandu-se in vedere impactul poluarii aerului asupra calitatii vietii si asupra sanatatii oamenilor. Strategia urmareste stabilirea unui echilibru intre dezvoltarea economico-sociala si calitatea atmosferei, asigurandu-se ca dezvoltarea noilor politici se realizeaza cu respectarea obiectivelor de dezvoltare durabila.

Planul National de Actiune in Domeniul Protectiei Atmosferei, aprobat prin Hotararea Guvernului Romaniei nr. 738/14.05.2004, pentru aprobarea Planului national de actiune in domeniul protectiei atmosferei

Planul National de Actiune in Domeniul Protectiei Atmosferei este un document elaborat de autoritatea publica centrala pentru protectia mediului in conformitate cu atributiile si responsabilitatile ce ii revin, ca urmare a transpunerii legislatiei europene in domeniul protectiei atmosferei. In calitatea sa de tara candidata la aderarea la Uniunea Europeana, Romania a transpus in mare parte acquisul privind protectia atmosferei. In cadrul procesului de aderare, problemele de mediu acopera unul dintre cele mai importante domenii in care actioneaza factorii de decizie. Planul national de actiune in domeniul protectiei atmosferei, principal rezultat al strategiei nationale privind protectia atmosferei, stabileste un set concret de masuri care trebuie intreprinse in vederea atingerii obiectivelor-cheie ale acestei strategii.

Planul local de actiune pentru Mediu, al judetului Tulcea (PLAM) Planul local de actiune pentru Mediu, al judetului Tulcea (PLAM) este conceput pe baza:

Ordinului Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor nr. 35/11.01.2007, privind aprobarea Metodologiei de elaborare si punere in aplicare a planurilor si programelor de gestionare a calitatii aerului;

Hotararii Guvernului Romaniei nr. 543/07.04.2004, privind elaborarea si punerea in aplicare a planurilor si programelor de gestionare a calitatii aerului;

Ordinului Ministrului Mediului si Dezvoltarii Durabile nr. 1266/14.10.2008, pentru aprobarea incadrarii localitatilor din cadrul




Pagina 90 din 127

Regiunii 3 in liste, potrivit prevederilor Ordinului Ministrului Apelor si Protectiei Mediului nr. 745/30.08.2002 privind stabilirea aglomerarilor si clasificarea aglomerarilor si zonelor pentru evaluarea calitatii aerului in Romania.

8 Potentiale efecte semnificative asupra mediului datorate investitiei propuse

Pentru prognozarea efectului potential generat de activitatile specifice posibilelor noi investitii vor fi analizate in fiecare caz sursele generatoare de emisii, caracteristicile acestor surse si vor fi estimate potentiale efecte adverse induse asupra componentelor de mediu. Mentinerea calitatii atmosferei in limite acceptabile cu tendinte de aducere la parametri naturali constituie linia strategica a unui program de managament al mediului, al carui scop este reconstructia ecologica a zonei. Dezvoltarea unei zone trebuie sa se inscrie in cerintele si structura proprie unui program de management al mediului. O dezvoltare durabila nu poate fi realizata decat daca orice activitate umana, de la asigurarea conditiilor civilizate ale existentei cotidiene (incalzire, hrana, ingrijirea sanatatii, dezvoltarea spirituala etc.) pana la activitatea de folosire a resurselor si producerea de bunuri materiale trebuie sa fie privita prin prisma integrarii ecologice. Programul de reabilitare ecologica a unei zone trebuie sa cuprinda mai multe sectoare: controlul poluarii aerului si apei, circulatia deseurilor solide, atenuarea zgomotelor, igiena hranei, sanatatea la locul de munca. Acesta trebuie sa fie un instrument cu ajutorul caruia factorii de decizie administrativa si autoritatile vor putea asigura ecologizarea unor zone si dezvoltarea sa in acord cu protectia mediului. Prin masurile ce se impun a fi luate se urmareste gospodarirea localitatii pentru a raspunde cerintelor de ordin ecologic. Pe teritoriul desemnat al PUZ exista in prezent surse de poluare care sa actioneze asupra factorilor de mediu: sol, aer, apa. Aceste tipuri de poluare sunt datorate activitatilor umane sau lipsei de preocupare pentru protectia mediului:

poluarea cu deseuri menajere si dejectii provenite de la animale; poluarea terenurilor agricole datorata utilizarii excesive a ingrasamintelor

chimice, dar si datorata utilizarii necorespunzatoare a pesticidelor, ierbicidelor etc.;

alte forme de poluare/surse de poluare:




Pagina 91 din 127

unitati economice, industriale si agro-zootehnice; gropi de gunoi necontrolate; deversarea apelor reziduale neepurate in canale; utilizarea unor fose septice nebetonate; scurgeri de ulei mineral si combustibili din utilajele agricole; trafic intens pe drumurile principale.

8.1 Ape 8.1.1 Generalitati privind alimentarea cu apa In orasul Sulina exista in functiune o Uzina de Apa construita intre anii 1886 – 1905 pe malul Dunarii, intre strazile Digului si strada a II-a. Apa bruta pentru prepararea apei potabile este absorbita din Dunare printr-o priza amplasata in zona. Uzina de apa asigura apa potabila conform standardelor in vigoare pentru 74% din populatia actuala a orasului.

Uzina de apa potabila a orasului Sulina a fost construita in contextul prezentei in oras a Comisiunii Europene a Dunarii, cu fonduri donate de casa regala a Olandei. Constructia a inceput in anul 1886 si s-a finalizat in 1905 dupa extinderi ale retelei de distributie si modernizari succesive.

Uzina de apa Sulina a fost dezvoltata pentru a asigura tratarea unui debit de 25 l/s si are in componenta urmatoarele obiective tehnologice:

un decantor suspensional D = 18 m;

statie de filtre rapide de nisip;

statie de pompare apa tratata;

statia chimica

Principalele deficiente actuale ale uzinei provin din tehnologia incompatibila cu complexul de calitate al apei sursei si vechimea utilajelor care deservesc obiectele tehnologice.

In sistemul de alimentare cu apa al orasului Sulina exista un singur complex de inmagazinare, amplasat in incinta statiei de tratare. Complexul de inmagazinare este format dintr-un rezervor subteran cu capacitatea de 600m3 o statie de pompare si un castel de apa cu un volum de 300m3. Apa potabila este preluata din rezervor cu ajutorul pompelor, printr-o conducta Dn 400 mm si transportata in castelul de apa. Din castelul de apa se asigura alimentarea gravitationala a consumatorilor.




Pagina 92 din 127

Conducta de plecare catre consumatori nu este prevazuta cu elemente de inregistrare a cantitaNilor de apa distribuite.

Principalele probleme legate de exploatarea complexului de inmagazinare sunt date de starea precara a structurii rezervorului si instalatia hidraulica a castelului de apa. Datorita neetanseitatii rezervorului apar la suprafata terenului exfiltratii semnificative.

Sistemul de distributie este constituit de o retea cu lungimea totala de 45 km, formata din conducte cu diametrul cuprins intre 80 si 300 mm. Starea generala a retelei de distributie este o permanenta stare de avarie, lucru evidentiat si de pierderile de apa din retea, care se situeaza la 50,42% din volumul total de apa injectat in sistem. Din cauza vechimii si calitaNii materialelor, conductele au grad avansat de uzura. Dupa varsta ponderea majora o reprezinta conductele cu varste peste 40 de ani (85%), restul conductelor, exceptand conductele PEID, fiind cuprinsa intre 20 si 40 de ani, cu avarii dese si pierderi mari datorita stadiului avansat de coroziune. Durata normala de functionare a conductelor pentru alimentare cu apa conform HG nr.964/1998 este de 30 de ani.

8.1.2 Managementul apelor uzate Reteaua de canalizare are o lungime totala de 20,3 km si include o statie de epurare.

Sistemul de canalizare actual (2015) al orasului are o lungime de 4,1km. si este constituit din tronsoane de conducte de beton montate sub carosabil, in zona centrala, pe malul stang al Dunarii. Sistemul de canalizare este mixt (pluvial+menajer, pluvial), apa uzata si pluviala fiind evacuata gravitational direct in Dunare. Sistemul de canalizare este prevazut cu statie de repompare apa uzata din zonele joase ale orasului.

Statia de epurare ape uzate, cu o capacitate de 1200mc./zi, precum si colectorul de admisie ape uzate din oras, sunt incepute ca lucrari de executie si oprite in lipsa de finantare.

Gospodariile populatiei, pensiunile si obiectivele industrial neracordate la sistemul de canalizare centralizat isi asigura evacuarea apelor uzate in sisteme proprii de colectare si tratare.




Pagina 93 din 127

8.1.3 Potentiale efecte ale investitiilor asupra factorului de mediu apa Protectia apelor se asigura prin:

desfasurarea coordonata a actiunilor necesare pentru conservarea, dezvoltarea si valorificarea optima a resurselor de apa in baza planurilor de amenajare a bazinelor hidrografice si a planului de amenajare a apelor pe teritoriu tarii;

folosirea rationala a apei cu respectarea reglementarilor stabilite de organele de specialitate, evitarea risipei de apa in toate domeniile, precum si cresterea gradului de reutilizare a apei;

realizarea si darea in functiune in termenele planificate a lucrarilor, instalatiilor si dispozitivelor destinate prevenirii si combaterii poluarii apelor, exploatarea la parametri proiectati a acestora;

apararea apelor prin orice masuri impotriva poluarii, ca acestea sa poata fi folosite in scopurile necesare populatiei si a economiei.

Potentiale efecte ale investitiei asupra factorului de mediu apa, in perioadele de realizare a investitiilor noi (constructie) Activitatea de construire, nu emite, atunci cand se respecta tehnologia de lucru, substante poluante, care sa afecteze calitatea apelor din panza freatica si a celor de suprafata. Se poate aprecia ca efectul acestei activitati asupra apelor de suprafata si subterane nu exista. Sursele potentiale de poluare a apelor pot fi reprezentate de depozitarile necorespunzatoare de materiale de constructie pe sol. Potentiale efecte ale investitiei asupra factorului de mediu apa, in perioadele de exploatare a investitiilor noi Activitatea de exploatare a investitiilor noi, nu emite, atunci cand se respecta tehnologia de lucru, substante poluante, care sa afecteze calitatea apelor din panza freatica si a celor de suprafata, prin urmare nu exista nici poluari cu efecte semnificative. Se poate aprecia ca efectul acestei activitati asupra apelor de suprafata si subterane nu exista. Sursele potentiale de poluare a apelor pot fi reprezentate de depozitarile necorespunzatoare de materii prime si materiale procesate, in diverse faze, direct pe sol.




Pagina 94 din 127

8.2 Aer 8.2.1 Potentiale efecte ale investitiilor asupra factorului de mediu aer Potentiale surse si potentiali poluanti generati in perioada de executare a noilor investitii (constructii) Procesul de executare a constructiilor nu determina aparitia de emisii poluante pe termen lung. Din tabelele urmatoare se pot urmari valorile surselor stationare dirijate – tabel nr. 8.2.1.-1. -, surselor stationare nedirijate - tabel nr. 8.2.1.-2. - si a surselor mobile -tabel nr. 8.2.1.-3.: Tabel nr. 8.2.1.-1

Denumirea sursei

Poluant Debit masic (g/h)

Debit gaze/aer

impurificat (Nm3/h) (m3/h)

Concentratia in emisie(mg/Nm3) (mg/m3)

Prag de alerta

(mg/Nm3) (mg/m3)

Limita la emisie = prag de

interventie(mg/Nm3) (mg/m3)

1 2 3 4 5 6 7 Nu este cazul

Tabel nr. 8.2.1.-2.

Denumirea sursei Poluant Debit masic (g/h) 1 2 3

Nu este cazul

Tabel nr. 8.2.1.-3.

Denumirea sursei Amestec gaze esapament

Poluanti si debite masice (g/h)

1. Particule 46,8 2. SOx 97,2 3. CO 810 4. Hidrocarburi 133,2 5. NOx 1332 6. Aldehide 10,8 7. Acizi organici 10,8




Pagina 95 din 127

Principalele surse de poluare ale aerului in perioada de executie a lucrarilor vor fi reprezentate de utilajele angrenate la realizarea investitiei: camioane, buldozere, excavatoare, compactoare. Aceste surse de poluare ale aerului - gazele arse de la esapament - se constituie ca surse mobile de poluare. Pentru determinarea emisiilor provenite de la esapamentele motoarelor s-au utilizat factorii de emisie pentru motoarele Diesel specificati in anexa la Ordinul Ministrului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului nr. 462/01.07.1993, pentru aprobarea Conditiilor tehnice privind protectia atmosferica si Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produsi de surse stationare. Astfel, pentru motoarele Diesel, specifice autovehiculelor grele, factorii de emisie sunt (exprimate in kg/1000 litri):

particule 1,560; SOx 3,240; CO 27,000; hidrocarburi 4,440; NOx 44,400; aldehide 0,360; acizi organici 0,360.

In cele ce urmeaza, au fost evaluate emisiile rezultate, tinandu-se cont de consumul de motorina specific (30 L/h - la functionarea concomitenta a trei utilaje) si s-au comparat aceste emisii, cu limitele maxime admise in Ordinul Ministrului Apelor, Padurilor si Protectiei mediului nr. 462/01.07.1993, pentru aprobarea Conditiilor tehnice privind protectia atmosferica si Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produsi de surse stationare:

particule: 46,8 g/h fata de 500 g/h, conform punct 4.1, anexa 1; SOx: 97,2 g/h fata de 5000 g/h, conform tabel 6.1, clasa 4; CO: 810,0 g/h limita nespecificata; hidrocarburi:133,2 g/h fata de 3000 g/h, conform tabel 7.1, clasa 3; NOx: 1332,0 g/h fata de 5000 g/h, conform tabel 6.1, clasa 4; aldehide: 10,8 g/h fata de 100 g/h, conform tabel 7.1, clasa 1; acizi organici:10.8 g/h fata de 200g/h, conform tabel 7.1, clasa 2.

Emisiile rezultate de la esapamentele autovehiculelor, vor determina o crestere locala a concentratiei de poluanti atmosferici – in zona executarii investitiilor -, insa aceasta nu va determina afectarea calitatii existente a aerului, decat pentru o scurta perioada de timp. Intensificarea activitatii de transport, in cadrul terenurilor aferente executiei obiectivului, nu va determina afectarea calitatii aerului.




Pagina 96 din 127

8.3 Sol 8.3.1 Potentiale efecte ale investitiilor asupra factorului de mediu sol In cazul unor executii ale investitiilor, cat si pe parcursul exploatarii acestora - fara accidente si avarii -, nu vor exista surse dirijate de poluare a solului si subsolului. Pentru prognozarea efectului potential generat de activitatile specifice posibilelor investitii vor fi analizate in fiecare caz sursele generatoare de emisii, caracteristicile acestor surse si vor fi estimate potentiale efecte adverse induse asupra componentei de mediu - sol. 8.4 Biodiversitatea 8.4.1 Potentiale efecte ale investitiilor asupra factorului de mediu

biodiversitate Activitatea industriala (santier de constructii) se va desfasura numai in incinta amplasamentului aprobat, neafectand zonele limitrofe, efectul produs asupra vegetatiei si faunei fiind – in acest caz -, nesemnificativ. Deoarece efectul generat asupra biodiversitatii - de lucrarile de constructie -, este redus, nu se impun, ca necesare, masuri suplimentare de protectie a factorilor de mediu. 8.5 Sanatatea populatiei 8.5.1 Generalitati privind efectul investitiilor asupra sanatatii populatiei Zgomotul se constituie ca un factor de mediu omniprezent pentru care limita definita ca fiind nivelul corect si nivelul definit ca nociv este dependenta de o multitudine de factori:

fizici: ai zgomotului; personali: determinati de calitatea receptorului etc.,

factori greu de identificat si cuantificat. Expunerea ocazitionala, la niveluri destul de ridicate de zgomot, pe o perioada relativ scurta de timp este responsabila de efecte otice, de diminuarea acuitatii auditive, precum si de actiunea ca factor de risc asociat in aparitia si severitatea hipertensiunii arteriale, in cresterea riscului infarctului de miocard etc.




Pagina 97 din 127

Cazul in care exista expuneri asupra populatiei, caracterizate prin niveluri reduse, ale zgomotului, dar persistente, efectele principale sunt cele nespecifice, datorate actiunii de factor de stres neurotrop al zgomotului. Stresul se manifesta in sfera psihica, de la simpla reducere a atentiei si a capacitatilor amnezice si intelectuale, pana la tulburari psihice si comportamentale care se manifesta clinic prin oboseala, iritabilitate si senzatie de disconfort. Alte efecte au caracter nespecific si de cele mai multe ori infraclinic, cu o etiologie multifactoriala, evolueaza de la simple modificari fiziologice, pana la inducerea de procese patologice, cum ar fi aparitia tulburarilor nevrotice, agravarea bolilor cardiovasculare, tulburari endocrine etc. Pentru evaluarea efectului zgomotului, doua aspecte sunt importante:

extinderea efectului - exprimata prin numarul persoanelor afectate; intensitatea efectului - exprimata prin nivelul de zgomot, exprimat in dB.

Avand in vedere faptul ca, activitatile de investitii si de exploatare – ulterioara -, a acestora se vor desfasura cu precadere in spatii amenajate corespunzator acestor activitati, imprejmuite corespunzator, se poate afirma ca functionarea obiectivelor viitoare, nu vor genera zgomot care sa depaseasca nivelul maxim admisibil de 65 dB corespunzator unitatilor industriale, fapt pentru care se poate aprecia ca minim si acceptabil, efectul produs asupra confortului fonic al populatiei din zona si aceasta se va intampla doar pe parcursul existentei santierului de constructie. 8.5.2 Potentiale efecte ale investitiilor asupra sanatatii populatiei Pentru limitarea potentialului efect al poluarii sonore determinate de activitatile desfasurate, asupra sanatatii populatiei se recomanda urmatoarele masuri:

desfasurarea activitatilor de santier, in limitele parametrilor normali de lucru; automonitorizarea nivelurilor de zgomot in scopul aplicarii de masuri

corective privitoare la poluarea sonora excesiva. Reducerea zgomotului provenit de la traficul rutier se poate realiza cu ajutorul unor:

ziduri laterale (panouri fonice, ziduri absorbante, coline absorbante); cladiri cu autoprotejare (ferestre fonoizolante); vehicule cu zgomot redus.

In conditiile amplasarii obiectivelor conform planurilor de amplasare in zonele aprobate, nivelele estimate ale zgomotului se vor incadra in limitele prevazute de STAS 10009/1988, iar efectul asupra sanatatii populatiei poate fi apreciat ca redus.




Pagina 98 din 127

8.6 Factori climatici 8.6.1 Potentiale efecte ale investitiilor asupra factorilor climatici Atat amploarea activitatilor de executie a investitiilor, cat si amploarea activitatilor care vor fi desfasurate in incinta unitatilor nu va putea influenta local sau pe o arie extinsa, factorii climatici. 8.7 Valorile materiale 8.7.1 Potentiale efecte ale investitiilor asupra valorilor materiale Datorita folosintei viitoare a terenurilor pe care se vor realiza investitii, valoarea de utilizare a acestora se va multiplica de mai multe ori. 8.8 Conditii culturale etnice, patrimoniul cultural, inclusiv cel

arhitectonic si arheologic 8.8.1 Potentiale efecte ale investitiilor asupra conditiilor culturale etnice, a

patrimoniului cultural, inclusiv cel arhitectonic si arheologic Autorizarea executarii constructiilor si amenajarilor in zonele care cuprind valori de patrimoniu cultural construit se face cu respectarea art. 9 din RGU, iar demersurile de delimitare si instituire a acestora se vor face conform Legii nr. 41/1995 si Ordonanta Guvernului nr. 68/1994. Monumentele istorice (conform art. 1 al Ordonantei Guvernului nr. 68/1994) sunt obiective singulare sau constituite in ansambluri avand zone de protectie stabilite prin studii de specialitate intocmite prin grija Directiei Monumentelor istorice in colaborare cu organele specializate ale MLPAT, MAPPM si declarate si delimitata prin Hotarare a Consiliului Judetean, conform Legii nr. 41/1995. Zonele de protectie au forme diferite si sunt delimitate topografic. Autorizarea constructiilor in zonele protejate se face diferentiat, in functie de restrictiile impuse de categoria monumentului.




Pagina 99 din 127

8.9 Peisajul 8.9.1.Potentiale efecte ale investitiilor asupra peisajului Activitatile care se vor desfasura atat in perioada de constructie, cat si in perioada de exploatare a investitiilor, nu reprezinta un pericol potential pentru modificarea - in sens negativ -, a peisajului.

9 Posibile efecte semnificative asupra mediului, inclusiv asupra sanatatii, in context transfrontier

Obiectivele dezvoltate in zona desemnata pentru PUZ nu vor produce efecte negative asupra mediului sau asupra sanatatii populatiei, in context transfrontier. Efectul real asupra factorilor de mediu se anticipeaza ca nesemnificativ. Prin specificul programului propus nu vor fi afectati factorii de mediu in sensul degradarii calitatii acestora si sub nicio forma in sens transfrontalier.

10 Masuri propuse pentru a preveni, reduce si compensa cat de complet posibil orice efect advers asupra mediului datorat implementarii programului

Atat pe perioada in care se vor executa lucrarile de investitii, cat si pentru perioada de exploatare a noilor obiective trebuie – obligatoriu – sa se respecte o serie de conditii. Pentru fiecare investitie vor fi solicitate studii specifice de catre autoritatile competente. Fiecare investitie viitoare se va conforma legislatiei in vigoare, studiile de specialitate urmand a fi solicitate de autoritatile competente. In situatia normala de executare a lucrarilor de investitie, nu apar efecte poluante asupra mediului inconjurator. Acest fapt se realizeaza in conditiile unei organizari si discipline riguroase a activitatilor. Ca masuri de prevenire a accidentelor - care au ca efect poluarea - se poate lua in considerare urmatorul aspect principal:

pastrarea curateniei in perimetrul obiectivelor, pentru evitarea formarii - in timpul ploilor -, a solutiilor poluante, din materiale imprastiate accidental.




Pagina 100 din 127

Reducerea emisiilor de gaze de esapament se va face prin restrictie de viteza 30 – 50 km/h si prin cresterea suprafetelor plantate, formand perdele de protectie antifonica si de aliniament inspre zona destinata locuintelor si pentru petrecerea timpului liber. Dejectiile zootehnice – gunoiul de grajd, rezultat atat din gospodariile individuale, cat si din activitatea agentilor economici - foarte bogate in elemente fertilizante, alcatuite, in principal din materia organica biodegradabila si din substante nutritive, se aplica - ca ingrasaminte organice naturale -, pe terenurile agricole dupa ce au fost compostate. Aplicarea acestora pe terenurile agricole se face in conditii controlate, deoarece in cazul aplicarii unor cantitati prea mari exista riscul poluarii solului prin faptul ca vegetatia cultivata nu poate absorbi intreaga cantitate de fertilizanti organici administrati. Se recomanda colectarea centralizata a deseurilor organice de origine animala si vegetala intr-un spatiu special amenajat – bazine ingropate, de beton armat -, in vederea prelucrarii si compostarii lor, pentru obtinerea finala a unui ingrasamant organic de foarte buna calitate, utilizabil pentru terenurile localnicilor si cele ale agentilor economici agricoli. Pentru limitarea potentialului efect al poluarii sonore determinate de activitatea desfasurata, se recomanda urmatoarele masuri:

desfasurarea activitatilor investitionale, in limitele parametrelor aprobate, de lucru;

automonitorizarea nivelelor de zgomot in scopul aplicarii de masuri corective privitoare la poluarea sonora excesiva.

Se prognozeaza ca nivelele estimate ale zgomotului se vor incadra in limitele prevazute de STAS nr. 10009/1988, iar efectul poate fi apreciat ca redus. 10.1 Masuri pentru protectia calitatii apelor Masurile generale pentru protectia calitatii apelor din zona presupun urmatoarele:

realizarea sistemului de canalizare pe tot cuprinsul amplasamentului; imbunatatirea calitatii apei prin realizarea unei statii de epurare moderne a

apelor uzate care sa deserveasca numai Administratia Zonei Libere Sulina; imbunatatirea calitatii apei prin reducerea poluarii cauzate de anumite

substante periculoase deversate in mediul acvatic; intretinerea si pastrarea in conditii salubre a malurilor cursurilor de apa si a

bazinelor portuare. Calitatea apelor este urmarita conform structurii si principiilor metodologice ale Sistemului National de Monitoring a Calitatii Apelor (SNMCA). Pe baza unor




Pagina 101 din 127

prelucrari statistice, precedate de analiza si validarea datelor, se determina anumite valori tipice care permit o evaluare a calitatii globale a apelor. 10.2 Masuri pentru protectia calitatii aerului Poluarea aerului are numeroase cauze, unele fiind rezultatul activitatilor umane din ce in ce mai intense si raspandite in ultima perioada, altele datorandu-se unor conditii naturale de loc si de clima. Un aport insemnat in degradarea calitatii aerului il au in zona mijloacele de transport care emit in atmosfera in special oxizi de carbon. O contributie mare in cresterea efectelor negative ale acestor gaze in atmosfera o au fenomenele meteorologice. Problema traficului este aceeasi ca in toate localitatile: starea necorespunzatoare a drumurilor si a unei mari parti a autovehiculelor care circula; reducerea emisiilor de gaze de esapament prin restrictie de viteza 30-50 km/ora si cresterea suprafetelor plantate, formand perdele de protectie antifonica si de aliniament inspre zona destinata locuintelor si pentru petrecerea timpului liber sunt obiective pentru reducerea poluarii fonice si aer. 10.3 Masuri pentru protectia calitatii solului Poluarea solului: Agricultura este puternic implicata in protectia mediului, ea fiind pe rand (uneori simultan) obiect al poluarii si sursa de poluare. Solul este constrans sa primeasca noxele industriale, traficul si aglomerarile, incorporandu-le in produsele sale; astfel se induc, atat in recolte, cat si in productia animala, substante potential toxice care degradeaza frecvent ecosistemele invecinate. In perspectiva aprecierii productivitatii terenurilor agricole este necesar a se cunoaste amanuntit echilibrul ecologic in toate acele locuri care inconjoara terenurile pe care cresc recoltele si plantatiile ca si insasi agroecosisteme. Diminuare surse poluare asezari umane: Luand in considerare practicile curente din domeniul gestiunii deseurilor, este evident faptul ca administratia locala se aliniaza la sistemul actual pentru imbunatatirea substantiala a acesteia, in vederea conformarii cu cerintele noilor reglementari nationale si europene prin colectarea deseurilor menajere de pe teritoriul localitatii. Se va realiza imbunatatirea starii de curatenie a strazilor si




Pagina 102 din 127

spatiilor publice conform Hotararii Guvernului Roamaniei nr. 162/2000 privind depozitarea deseurilor. Implementarea si realizarea obiectivelor de colectare selectiva, reducerea cantitatilor de deseuri biodegradabile depozitate, alaturi de extinderea zonelor deservite de catre serviciile de salubritate, cere implicarea tuturor factorilor responsabili si realizarea unei campanii sustinute de constientizare a populatiei. Sunt necesare in continuare actiuni de educare a locuitorilor si a factorilor de decizie in privinta strangerii si selectarii deseurilor menajere. Se recomanda amenajarea de platforme de precolectare a deseurilor menajere cu plantatii de protectie in jurul lor. Aceste deseuri vor fi transportate la un depozit ecologic judetean central cu compartimente pentru deseuri menajere nepericuloase, deseuri de constructii si namoluri deshidratate de la statiile de epurare. Deseurile organice vor fi colectate separat si transformate in compost care va fi folosit in agricultura. Vor fi respectate Normele de igiena privind mediul de viata al populatiei si Normele de protectia muncii in vigoare. Amenajarea de spatii verzi care vor fi suprafete inierbate, amenajari florale arbori si arbusti. Diminuarea surselor de poluare: din activitati industriale si agricole:

emisiilor de gaze de esapament prin restictie de viteza 30-50 km/ora si cresterea suprefetelor plantate, formand perdele de protectie antifonica si de aliniament inspre zona destinata locuintelor si pentru petrecerea timpului liber.

Vor fi respectate Normele de igiena privind mediul de viata al populatiei. se vor amenaja spatii verzi ce vor fi suprafete inierbate, amenajari florale

arbori si arbusti si parcuri conform normativelor in vigoare. Aplicarea ingrasamintelor organice pe terenurile aflate in gestiune se va face pe baza Planului de Management a Nutrientilor elaborat conform recomandarilor Codului de Bune Practici Agricole. Pentru o protectie efectiva a mediului existent in intregul sau in perspectiva unei dezvoltari durabile (promovate in egala masura de Consiliul Europei, de asociatiile continentale si romanesti ale arhitectilor si urbanistilor, precum si de forurile statale si cele ale administratiilor zonale si locale), principalele propuneri se refera la:

dezvolatarea economica si a infrastructurii tinand cont de protectia mediului natural si construit (controlate prin documentatii si urmarite in executie);

delimitarea de noi zone protejate si completarea listei de monumente de situri arheologice, unele in relatie directa cu elementele naturale care formeaza contextul;




Pagina 103 din 127

delimitarea unor zone naturale protejate, in corelare cu cele arheologice sau referitoare la monumentele istorice;

amenajarea unor noi spatii verzi pe terenurile degradate si libere; completarea plantatiilor defrisate in ultimul timp in scopuri diverse; eliminarea surselor actuale de poluare (minore si izolate) si controlul asupra

celor viitoare; colectarea centralizata si epurarea generalizata a apelor uzate (in primele

etape in zonele economice active); rezolvarea platformelor de gunoi; control ferm al noilor edificari, indiferent de promotor sau beneficiar de

proiecte pentru locuinte, adaptate specificului zonei; colectarea tuturor programelor de dezvolatre cu necesitatile de protectie a

mediului natural si artificial traditional; se vor evita la autorizarile de construire si amenajari zonele vulnerabile la

eroziune; se vor prevedea perieri si indiguiri pentru a preintampina inundabilitati si

prabusirii ale malurilor – acolo unde este cazul; se va evita amplasarea organizarilor de santier in apropierea cursurilor de

apa; proiectarea si executia sistemelor de colectare epurare si evacuare a apelor

(meteorice, pluviale, reziduale, menajere si industriale); intreruperea locala imediata a rigolelor, devierea circulatiei, curatarea si

neutralizarea santurilor in cazul poluarii accidentale cu substante periculoase ce se pot infiltra in sol;

stocarea materialelor solubile in depozite acoperite si pe suprafete betonate si impermeabilizate;

umezirea, imprejmuirea si acoperirea depozitelor pentru agregate si materiale granulare, fine, prafoase;

defrisarea terenurilor se va face in limite optime, strict necesare; reciclarea deseurilor menajere si industriale; realizarea unui program de sortare a deseurilor, la nivelul platformelor

mentionate si/sau a unitatilor economice si gospodaresti, sub patronajul autoritatilor locale.

In urma analizei problemelor de mediu s-au conturat propunerile si masurile de interventie ce se impun pentru protectia mediului:

limitarea extinderii zonei construite; masuri la nivelul agentilor economici, potentiale surse de poluare prin

reglementari in utilizarea terenului, respectarea distantelor normate de protectie si evitarea amplasarii unor functiuni ce pot genera sau generatoare de poluare;




Pagina 104 din 127

extinderea sau infiintarea retelelor edilitare; delimitarea, instituirea si respectarea zonelor de protectie a monumetelor

istorice si arheologice si a zonelor protejate naturale si construite; respectarea distantelor de protectie sanitara fata de sursele de poluare sau

disconfort (unitati economice, cimitire, statii de epurare si trasee tehnico- edilitare).

10.4 Zone cu riscuri naturale si antropice Pe teritoriul desemnat al PUZ-ului nu se intalnesc fenomene care sa genereze riscuri majore privind construibilitatea terenurilor cum ar fi: inundatii catastrofale, alunecari de teren, factori antropici. Riscul seismic Cutremurele de pamant, cunosc in tara noastra o frecventa deosebita (intre 1901 si 2000 au fost peste 600 cutremure) si chiar de intensitate mare (1940 – magnitudine 7,7; 1977 – magnitudine 7,2; 1986 – magnitudine 7; 1990 – magnitudine 6,7). Acestea au focarul in zona Vrancea, la Curbura Carpatilor, la adancimi cuprinse intre 100 si 200 km (focare intermediare) pe asa numitul plan Benioff. Din punct de vedere seismic orasul Sulina se incadreaza in zona de macroseismicitate I = 7 pe scara MSK, unde indicele 1 corespunde unei perioade medii de revenire de 50 ani, conform S.R.1100/1— 93.

Conform reglementarii tehnice „Cod de proiectare seismica - Partea I — Prevederi de proiectare pentru cladiri”, indicativ P100/1-2013, teritoriul prezinta o valoare de varf a acceleratiei terenului, a = 0.00 g pentru cutremure cu intervalul mediu de recurenta IMR = 100 ani. Perioada de control (colt) a spectrului de raspuns Tc = 0.7 sec.

Pentru un timp indelungat, riscul seismic se aprecieaza prin perioada de revenire a unui cutremur cu anumita intensitate sau magnitudine si prin calcularea energiei seismice medii anuale si compararea ei cu energia eliberata pe an. Riscul seismic creste atunci cand energia seismica anuala este mai mica decat energia seismica medie.




Pagina 105 din 127

11 Expunerea motivelor care au condus la selectarea variantei de investitie aleasa si o descriere a modului in care s-a efectuat evaluarea, inclusiv orice dificultati (cum sunt deficiente tehnice sau lipsa de know-how) intampinate in prelucrarea informatiilor cerute

Varianta 0 (zero) In cazul alegerii variantei zero – situatia actuala a zonei desemnate pentru PUZ ramane, in continuare, aceeasi -, ar rezulta urmatoarele inconveniente:

Dezvoltarea vietii sociale a Sulinei ar stagna; Dezvoltarea economica a Sulinei ar incetini; Activitatile de agrement-recreere ar ramane la nivelul minim actual; Nivelul de trai al locuitorior ar regresa; Infrastructura existenta s-ar deteriora etc.

Varianta 1: Varianta adoptata Nu au fost analizate mai multe variante ale PUZ AZL. Planul Urbanistic Zonal: “Dezvoltarea economica a zonei prin utilizarea terenurilor aflate in domeniul public al judetului Tulcea si in administrarea Regiei Autonome Administratia Zonei Libere Sulina, judetul Tulcea”, s-a intocmit in conformitate cu prevederile Ordinului Ministrului Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului nr. 176/25.08.2000, pentru aprobarea reglementarii tehnice Ghid privind metodologia de elaborare si continutul-cadru al planului urbanistic zonal - Indicativ GM-010-2000 si a Legii nr. 50/29.07.1991 si a anexelor acesteia, privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, republicata in 2004 privind autorizarea executarii constructiilor si unele masuri pentru realizarea locuintelor, inclusiv completarile ulterioare si Hotararea Guvernului Romaniei nr. 525/27.06.1996, pentru aprobarea Regulamentului General de Urbanism, republicata in 2002, precum si celelalte acte legislative specifice sau complementarea domeniului, printre care se mentioneaza:

Legea nr. 18/19.02.1991, privind fondul funciar, republicata in 1998; Legea nr. 33/27.05.1994, privind expropierea pentru cauza de utilitate

publica; Ordonanta Guvernului Romaniei nr. 68/26.08.1994, privind protejarea

patrimoniului cultural national; Legea nr. 98/10.11.1994, privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor la

normele legale de igiena si sanatate publica; Legea nr. 10/18.01.1995, privind calitatea in constructii;




Pagina 106 din 127

Legea nr. 41/24.05.1995, pentru aprobarea Ordonantei Guvernului Romaniei nr. 68/26.08.1994, privind protejarea patrimoniului cultural national;


Legea nr. 84/13.03.1996, privind imbunatarile funciare, republicata in 2006; Legea apelor nr. 107/25.09.1996, modificata si completata de Legea nr.

310/28.06.2004; Ordonanta Guvernului Romaniei nr. 43/28.08.1997, republicata in 1998,

privind regimul juridic al drumurilor; Legea nr. 82/15.04.1998, pentru aprobarea Ordonantei Guvernului Romaniei

nr. 43/28.08.1997, republicata in 1998, privind regimul juridic al drumurilor; Legea nr. 213/17.11.1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al

acestuia; Legea nr. 350/06.07.2001, privind amenajarea teritoriului si urbanismului; Ordonanta de Urgenta a Guvernului Romaniei nr. 195/22.12.2005, privind

protectia mediului; Ordonanta de Urgenta a Guvernului Romaniei nr. 114/17.10.2007, pentru

modificarea si completarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului Romaniei nr. 195/22.12.2005, privind protectia mediului;

Legea nr. 287/17.07.2009, privind Codul Civil.

12 .Masurile avute in vedere pentru monitorizarea efectelor semnificative ale implementarii programului

Nu se prevad dotari speciale pentru monitorizarea activitatilor destinate protectiei mediului. In mod curent nu se face montorizarea emisiilor de aer, dar daca este necesar trebuie facuta in mod specific ca rezultat al reclamatiilor provenite din vecinatatile investitiilor aflate in constructie sau exploatare. Descrierea masurilor avute in vedere pentru monitorizarea efectelor semnificative ale implementarii programului se face in concordanta cu articolul 27 din Hotararea Guvernului Romaniei nr. 1076/08.07.2004, privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe.




Pagina 107 din 127

13 .Rezumat fara caracter tehnic Titularul investitiei: CONSILIUL JUDETEAN TULCEA Denumirea investitiei:

PLANUL URBANISTIC ZONAL: “DEZVOLTAREA ECONOMICA A ZONEI PRIN UTILIZAREA TERENURILOR AFLATE IN DOMENIUL PUBLIC AL

JUDETULUI TULCEA SI IN ADMINISTRAREA REGIEI AUTONOME ADMINISTRATIA ZONEI LIBERE SULINA, JUDETUL TULCEA”

13.1 Efectul prognozat asupra mediului si masuri de diminuare a

efectului 13.1.1 Protectia apelor Protectia apelor se asigura prin:

desfasurarea coordonata a actiunilor necesare pentru conservarea, dezvoltarea si valorificarea optima a resurselor de apa in baza planurilor de amenajare a bazinelor hidrografice si a planului de amenajare a apelor pe teritoriu tarii;

folosirea rationala a apei cu respectarea reglementarilor stabilite de organele de specialitate, evitarea risipei de apa in toate domeniile, precum si cresterea gradului de reutilizare a apei;

realizarea si darea in functiune in termenele planificate a lucrarilor, instalatiilor si dispozitivelor destinate prevenirii si combaterii poluarii apelor, exploatarea la parametri proiectati a acestora;

apararea apelor prin orice masuri impotriva poluarii, ca acestea sa poata fi folosite in scopurile necesare populatiei si a economiei.

Potentiale efecte ale investitiei asupra factorului de mediu apa, in perioadele de realizare a investitiilor noi (constructie) Activitatea de construire, nu emite, atunci cand se respecta tehnologia de lucru, substante poluante, care sa afecteze calitatea apelor din panza freatica si a celor de suprafata. Se poate aprecia ca efectul acestei activitati asupra apelor de suprafata si subterane nu exista. Sursele potentiale de poluare a apelor pot fi reprezentate de depozitarile necorespunzatoare de materiale de constructie pe sol.




Pagina 108 din 127

Potentiale efecte ale investitiei asupra factorului de mediu apa, in perioadele de exploatare a investitiilor noi Activitatea de exploatare a investitiilor noi, nu emite, atunci cand se respecta tehnologia de lucru, substante poluante, care sa afecteze calitatea apelor din panza freatica si a celor de suprafata, prin urmare nu exista nici poluari cu efecte semnificative. Se poate aprecia ca efectul acestei activitati asupra apelor de suprafata si subterane nu exista. Sursele potentiale de poluare a apelor pot fi reprezentate de depozitarile necorespunzatoare de materii prime si materiale procesate, in diverse faze, direct pe sol. 13.1.2 Protectia aerului Principalele surse de poluare ale aerului in perioada de executie a lucrarilor vor fi reprezentate de utilajele angrenate la realizarea investitiei: camioane, buldozere, excavatoare, compactoare. Aceste surse de poluare ale aerului - gazele arse de la esapament - se constituie ca surse mobile de poluare. Pentru determinarea emisiilor provenite de la esapamentele motoarelor s-au utilizat factorii de emisie pentru motoarele Diesel specificati in anexa la Ordinul Ministrului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului nr. 462/01.07.1993, pentru aprobarea Conditiilor tehnice privind protectia atmosferica si Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produsi de surse stationare. Astfel, pentru motoarele Diesel, specifice autovehiculelor grele, factorii de emisie sunt (exprimate in kg/1000 litri):

particule 1,560; SOx 3,240; CO 27,000; hidrocarburi 4,440; NOx 44,400; aldehide 0,360; acizi organici 0,360.

In cele ce urmeaza, au fost evaluate emisiile rezultate, tinandu-se cont de consumul de motorina specific (30 L/h - la functionarea concomitenta a trei utilaje) si s-au comparat aceste emisii, cu limitele maxime admise in Ordinul Ministrului Apelor, Padurilor si Protectiei mediului nr. 462/01.07.1993, pentru aprobarea Conditiilor tehnice privind protectia atmosferica si Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produsi de surse stationare:




Pagina 109 din 127

particule: 46,8 g/h fata de 500 g/h, conform punct 4.1, anexa 1; SOx: 97,2 g/h fata de 5000 g/h, conform tabel 6.1, clasa 4; CO: 810,0 g/h limita nespecificata; hidrocarburi:133,2 g/h fata de 3000 g/h, conform tabel 7.1, clasa 3; NOx: 1332,0 g/h fata de 5000 g/h, conform tabel 6.1, clasa 4; aldehide: 10,8 g/h fata de 100 g/h, conform tabel 7.1, clasa 1; acizi organici:10.8 g/h fata de 200g/h, conform tabel 7.1, clasa 2.

Emisiile rezultate de la esapamentele autovehiculelor, vor determina o crestere locala a concentratiei de poluanti atmosferici – in zona executarii investitiilor -, insa aceasta nu va determina afectarea calitatii existente a aerului, decat pentru o scurta perioada de timp. Intensificarea activitatii de transport, in cadrul terenurilor aferente executiei obiectivului, nu va determina afectarea calitatii aerului. Activitatile preponderent agricole si zootehnice practicate de majoritatea locuitorilor comunei Sura Mare, potential, pot conduce, la aparitia de mirosuri in anumite perioade ale anului. Acest efect poate fi eliminat prin colectarea organizata a deseurilor vegetale si animaliere in spatii speciale. Prin urmare nu vor exista nici poluari cu mirosuri, cu efecte semnificative asupra aerului. Desi se apreciaza un efect nesemnificativ asupra calitatii aerului, este recomandat ca sa fie specificate o serie de masuri de reducere a emisiilor pentru minimizarea disconfortului creat:

intretinerea corespunzatoare a vehiculelor si echipamentelor in conformitate cu un program de reparatii/revizii periodice;

prevenirea ridicarii prafului prin actiuni de stropire in perioadele de vreme uscata;

asigurarea unui corect management al materialelor; curatarea zilnica a cailor de acces din vecinatatea santierelor de lucrari

(indepartarea pamantului si nisipului) pentru prevenirea ridicarii prafului. 13.1.3 Protectia solului In cazul unei exploatari normale - fara avarii -, nu vor exista surse dirijate de poluare a solului si subsolului. Pentru prognozarea efectului potential generat de activitatile specifice posibilelor investitii vor fi analizate - pentru fiecare caz, in parte -, sursele generatoare de emisii, caracteristicile acestor surse si vor fi estimate potentiale efecte adverse induse asupra componentei de mediu - sol.




Pagina 110 din 127

13.1.4 Protectia florei si a faunei Activitatea industriala (santier de constructii) se va desfasura numai in incinta amplasamentului aprobat, neafectand zonele limitrofe, efectul produs asupra vegetatiei si faunei fiind – in acest caz -, nesemnificativ. Deoarece efectul generat asupra biodiversitatii - de lucrarile de constructie -, este redus, nu se impun, ca necesare, masuri suplimentare de protectie a factorilor de mediu. 13.1.5 Sanatatea populatie Pentru limitarea potentialului efect al poluarii sonore determinate de activitatile desfasurate, asupra sanatatii populatiei se recomanda urmatoarele masuri:

desfasurarea activitatilor de santier, in limitele parametrilor normali de lucru;

automonitorizarea nivelurilor de zgomot in scopul aplicarii de masuri corective privitoare la poluarea sonora excesiva.

In conditiile amplasarii obiectivului conform planului de amplasare aprobat, nivelele estimate ale zgomotului se vor incadra in limitele prevazute de STAS 10009/1988, iar efectul asupra sanatatii populatiei poate fi apreciat ca redus.

14 Completari solicitate 14.1 Prezenta si efectivele/suprafetele acoperite de specii si habitate de

interes comunitar in zona PP Majoritatea speciilor amintite in Raportul de mediu au fost observate in zonele adiacente amplasamentului proiectului. Doar cateva specii protejate si mai multe specii fara valoare conservativa au fost observate in acest amplasament destinat proiectului.




Pagina 111 din 127

14.2 Justificarea daca PP propus nu are legatura directa cu sau nu este

necesar pentru managementul conservarii ariei naturale protejate de interes comunitar

In cadrul raportului de mediu executat datele expuse la capitolul biodiversitate (Factorul de mediu: flora si fauna) nu au fost extrase dintr-un studiu de evaluare adecvata. Acestea au rezultat ca urmare a vizitelor facute pe amplasament intr-un interval de timp limitat. Valoarea conservativa redusa a faunei, dar si a vegetatiei de pe amplasament si din zona adiacenta implementarii proiectului se concretizeaza prin dimensiunea redusa a populatiilor speciilor identificate, de unde se deduce ca implementarea proiectului, are un efect nesemnificativ asupra diversitatii ecologice de pe amplasament si din zona adiacenta. Proiectul nu are legatura directa si nu este necesar pentru modificarea managementului conservarii ariei naturale protejate de interes comunitar. 14.3 Estimarea impactului potential al PP asupra speciilor si

habitatelor din aria naturala protejata de interes comunitarEchiparea edilitara

La identificarea si evaluarea impactului se iau in calcul intensitatea si extinderea activitatii generatoare de impact, ca si de tipul de impact care are loc in habitatul respectiv. Impactul asupra habitatelor, in speta asupra valorilor si functiilor acestora se pot incadra in patru categorii:

distrugerea habitatului; fragmentarea habitatului; simplificarea habitatului; degradarea habitatului.

Natura impactului depinde de tipul de stres exercitat de fiecare activitate asupra habitatului. Pot fi constituiti ca factori stresanti si urmatoarele procese:

decopertarea; deshidratare si inundare; acidificare;




Pagina 112 din 127

salinizare; incalzire termica; contaminare cu toxine; disturbare fonica; introducerea de alte specii.

Toti acesti factori stresanti, toate aceste procese pot avea urmatoarele efecte asupra habitatelor:

mortalitatea speciilor native; stres fiziologic si diminuarea functiei reproductive; intreruperea comportamentului si activitatilor normale; modificarea interactiunii intre specii si invazia speciilor alohtone.

Pe langa aceste efecte pe care habitatul le resimte in urma actiunii factorilor stresanti, este important sa luam in considerare si impactul cumulativ cu efectele multiple si indirecte pe care activitatea antropica le poate genera in cadrul unui habitat. Distrugerea Pentru Proiectul supus avizarii activitatile de constructie nu vor genera distrugerea habitatelor amplasate in aria protejata, deoarece alegerea amplasamentului pentru investitie a fost facuta astfel ca aria protejata sa nu fie afectata, zona fiind deja un teren cu destinatie industriala cu istoric vechi. Fragmentarea Consecintele fragmentarii habitatelor includ urmatoarele aspecte:

amplificarea izolarii si mortalitatii speciilor; extinctia speciilor care au nevoie de un areal mare pentru hranire si

supravietuire; disparitia speciilor de interior si a speciilor stenobionte; diminuarea diversitatii genetice in randul speciilor rare; cresterea abundentei speciilor ruderale, euribionte.

Aplicarea Proiectului nu va conduce la fragmentarea habitatelor speciilor comunitare sau prioritare. Simplificarea Simplificarea habitatelor include disparitia din acestea a componentelor ecosistemului cum ar fi disparitia microhabitatelor – cuiburile sau vizuinele. Nu se aplica in acest caz.




Pagina 113 din 127

Degradarea Degradarea habitatelor presupune fragmentarea sau simplificarea structurii habitatului, sau diminuarea integritatii ecologice a acelui habitat. Nu se aplica in acest caz. Vulnerabilitate la impact pentru RO SPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe si pentru RO SCI 0065 Delta Dunarii Impactul activitatilor cu potential degradativ asupra habitatelor depinde de vulnerabilitatea acestora, precum si de contributia relativa a impacturilor cumulative si interactive. Tipurile de impact sunt functie de parametrii la care se raporteaza, si anume:

Scara (perioada) de timp: impact pe termen scurt (0 – 1 an), mediu (1 – 5 ani) si lung (mai mult de 5 ani);

Aria de aplicare: impact singular al planului si impact cumulativ al planului impreuna cu alte proiecte si planuri relevante din vecinatate;

Efect exercitat: impact direct si indirect. Evaluarea impactului asupra mediului Valoarea impactului este data de urmatoarea formula de calcul:

Impact = Consecinta x Probabilitate Evaluarea consecintelor se face din punct de vedere calitativ, acestea fiind clasificate conform urmatoarei matrice:

Descrierea consecintelor*

Valoare Grad de afectare Consecinta riscului asupra RO SPA 0031 Delta Dunarii si

Complexul Razim-Sinoe

5 Dezastruos Disparitia a 81 – 100% din specii sau reducerea populatiilor

locale cu acelasi procent

4 Foarte serios Disparitia a 61 – 80% din specii sau reducerea populatiilor


3 Serios Disparitia a 41 – 60% din specii sau reducerea populatiilor


2 Moderat Disparitia a 21 – 40% din specii sau reducerea populatiilor


1 Nesemnificativ Disparitia a 0 – 20% din specii sau reducerea populatiilor

locale cu acelasi procent * = Se vor lua in calcul, tot timpul, consecintele maxim previzibile




Pagina 114 din 127

Categoriile de probabilitate sunt definite conform matricei de mai jos:

Valoare Probabilitate Descriere efect5 Inevitabil Efectul va apare cu certitudine 4 Foarte probabil Efectul va apare frecvent 3 Probabil Efectul va apare cu frecventa redusa 2 Improbabil Efectul va apare ocazional 1 Foarte improbabil Efectul va apare accidental

Matricea de impact Matricea de impact se calculeaza functie de probabilitatea aparitiei pericolului si a consecintelor maxim previzibile si se prezinta astfel:

Matricea de impact Probabilitate

Inevitabila 5 5 10 15 20 25 Foarte probabila

4 4 8 12 16 20

Probabila 3 3 6 9 12 15 Improbabila 2 2 4 6 8 10 Foarte improbabila

1 1 2 3 4 5

Consecinte 1 2 3 4 5

Nesemnificative Moderate Serioase Foarte

serioase Dezastuoase

Analiza nivelului de impact este facuta in functie de consecintele si probabilitatea fiecarui efect identificat tinand cont si de gradul de ireversibilitate al efectelor exercitate in vederea evaluarii finale. Produsul acestor doua caracteristici este definit ca nivel al impactului final. Valoarea impactului este reprezentata dupa cum urmeaza:

Nivelul impactului Semnificativ De la 15 la 25 Moderat De la 5 la 12 Nesemnificativ De la 1 la 4

Impact semnificativ este caracterizat de afectarea majora a speciilor si populatiilor locale, cu sanse minime de refacere a echilibrului initial chiar si pe termen lung, avand deci un puternic caracter de ireversibilitate. Impactul de tip moderat presupune o afectare semnificativa a speciilor si a populatiilor locale a acestora, a carui caracter de ireversibilitate este scazut, refacerea starii initiale a mediului fiind posibila insa de-a lungul unei perioade indelungate de timp. Impactul nesemnificativ presupune o alterare minima a componentelor naturale, inclusiv a speciilor si populatiilor locale, pe termen scurt, cu un puternic caracter de reversibilitate, astfel incat refacerea starii initiale are loc de la sine, pe o perioada mica de timp, fara eforturi suplimentare. Indicatorii cheie pentru evaluarea nivelului impactului sunt reprezentati de numarul de specii afectate pe de o parte si de numarul de indivizi ai populatiilor locale afectati pe de alta parte, acestia permitand cuantificarea consecintelor asa cum au fost descrise mai sus.




Pagina 115 din 127

Alaturi de acesti doi indicatori, gradul de ireversibilitate al efectelor asupra mediului, ajuta la evaluarea finala a nivelului de impact asociat planurilor si proiectelor din zona. Astfel, in punctele critice de control identificate s-au efectuat studii ale distributiei si densitatii speciilor de pasari, mamifere, amfibieni, reptile si care au fost utilizate pentru evaluarea activitatilor si a efectelor acestora, atat singulare cat si cumulate. Pentru identificarea si evaluarea impactului proiectului de Dezvoltare economica a zonei prin utilizarea terenurilor aflate in domeniul public al judetului Tulcea si in administrarea Regiei Autonome Administratia Zonei Libere Sulina, asupra ariilor protejate se va analiza:

Impact direct si indirect; Singular; Pe termen scurt; Pe termen mediu; Pe termen lung.

Ca urmare a analizei activitatilor care pot avea efecte negative asupra mediului, conform matricei de impact, s-au putut obtine valorile de impact, individuale. Pentru RO SPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe

Impact Termen scurt Termen mediu Termen lung

Direct Indirect Direct Indirect Direct Indirect

Singular 3 3 2 2 2 2

Se poate observa astfel, ca pentru activitatile care sunt efectuate pe termen scurt, nivelul impactului direct este nesemnificativ, deoarece aceste activitati, desi au un usor impact negativ, acesta este exercitat doar pe termen scurt. Pe termen scurt, in cazul impactului indirect este rezultatul activitatilor de transport al materialelor de constructii, a utilajelor, deseurilor si a personalului in vederea sustinerii etapelor de amenajare si de constructie. Nivelul rezultat este nesemnificativ deoarece aceste activitati presupun un deranj nesemnificativ pentru arealul tranzitat. Impactul organizarii de santier va fi nesemnificativ asupra situl de protectie avifaunistica RO SPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe, chiar daca amplasamentul proiectului este situat in interiorul sitului. Impactul direct al proiectului la nivelul intregii arii protejate, se estimeaza a fi nesemnificativ pentru habitatele/speciile pentru care a fost instituita aria naturala protejata de interes comunitar .




Pagina 116 din 127

Pentru RO SCI 0065 Delta Dunarii




Deoarece amplasamentul constructiei se afla si pe suprafata apartinand sitului de importanta comunitara RO SCI 0065 Delta Dunarii, iar lucrarile de constructie a obiectivului se vor realiza strict in limitele amplasamentului, se estimeaza ca impactul produs asupra biodiversitatii RO SCI 0065 Delta Dunarii este nesemnificativ. Vulnerabilitate la impact pentru RO SPA 0076 Marea Neagra si pentru RO SCI 0066 Delta Dunarii-zona marina Impactul activitatilor cu potential degradativ asupra habitatelor depinde de vulnerabilitatea acestora, precum si de contributia relativa a impacturilor cumulative si interactive. Tipurile de impact sunt functie de parametrii la care se raporteaza, si anume:

Scara (perioada) de timp: impact pe termen scurt (0 – 1 an), mediu (1 – 5 ani) si lung (mai mult de 5 ani);

Aria de aplicare: impact singular al planului si impact cumulativ al planului impreuna cu alte proiecte si planuri relevante din vecinatate;

Efect exercitat: impact direct si indirect. Evaluarea impactului asupra mediului Valoarea impactului este data de urmatoarea formula de calcul:

Impact = Consecinta x Probabilitate Evaluarea consecintelor se face din punct de vedere calitativ, acestea fiind clasificate conform urmatoarei matrice:




Pagina 117 din 127

Descrierea consecintelor*

Valoare Grad de afectare Consecinta riscului asupra RO SPA 0076 Marea Neagra

5 Dezastruos Disparitia a 81 – 100% din specii sau reducerea populatiilor


4 Foarte serios Disparitia a 61 – 80% din specii sau reducerea populatiilor


3 Serios Disparitia a 41 – 60% din specii sau reducerea populatiilor


2 Moderat Disparitia a 21 – 40% din specii sau reducerea populatiilor


1 Nesemnificativ Disparitia a 0 – 20% din specii sau reducerea populatiilor

locale cu acelasi procent * = Se vor lua in calcul, tot timpul, consecintele maxim previzibile

Categoriile de probabilitate sunt definite conform matricei de mai jos:

Valoare Probabilitate Descriere efect 5 Inevitabil Efectul va apare cu certitudine 4 Foarte probabil Efectul va apare frecvent 3 Probabil Efectul va apare cu frecventa redusa 2 Improbabil Efectul va apare ocazional 1 Foarte improbabil Efectul va apare accidental

Matricea de impact Matricea de impact se calculeaza functie de probabilitatea aparitiei pericolului si a consecintelor maxim previzibile si se prezinta astfel:

Matricea de impact Probabilitate

Inevitabila 5 5 10 15 20 25 Foarte probabila

4 4 8 12 16 20

Probabila 3 3 6 9 12 15 Improbabila 2 2 4 6 8 10 Foarte improbabila

1 1 2 3 4 5

Consecinte 1 2 3 4 5

Nesemnificative Moderate Serioase Foarte

serioase Dezastuoase

Analiza nivelului de impact este facuta in functie de consecintele si probabilitatea fiecarui efect identificat tinand cont si de gradul de ireversibilitate al efectelor




Pagina 118 din 127

exercitate in vederea evaluarii finale. Produsul acestor doua caracteristici este definit ca nivel al impactului final. Valoarea impactului este reprezentata dupa cum urmeaza:

Nivelul impactului Semnificativ De la 15 la 25 Moderat De la 5 la 12 Nesemnificativ De la 1 la 4

Impact semnificativ este caracterizat de afectarea majora a speciilor si populatiilor locale, cu sanse minime de refacere a echilibrului initial chiar si pe termen lung, avand deci un puternic caracter de ireversibilitate. Impactul de tip moderat presupune o afectare semnificativa a speciilor si a populatiilor locale a acestora, a carui caracter de ireversibilitate este scazut, refacerea starii initiale a mediului fiind posibila insa de-a lungul unei perioade indelungate de timp. Impactul nesemnificativ presupune o alterare minima a componentelor naturale, inclusiv a speciilor si populatiilor locale, pe termen scurt, cu un puternic caracter de reversibilitate, astfel incat refacerea starii initiale are loc de la sine, pe o perioada mica de timp, fara eforturi suplimentare. Indicatorii cheie pentru evaluarea nivelului impactului sunt reprezentati de numarul de specii afectate pe de o parte si de numarul de indivizi ai populatiilor locale afectati pe de alta parte, acestia permitand cuantificarea consecintelor asa cum au fost descrise mai sus.

Alaturi de acesti doi indicatori, gradul de ireversibilitate al efectelor asupra mediului, ajuta la evaluarea finala a nivelului de impact asociat planurilor si proiectelor din zona. Astfel, in punctele critice de control identificate s-au efectuat studii ale distributiei si densitatii speciilor de pasari, mamifere, amfibieni, reptile si care au fost utilizate pentru evaluarea activitatilor si a efectelor acestora, atat singulare cat si cumulate. Pentru identificarea si evaluarea impactului proiectului de Dezvoltare economica a zonei prin utilizarea terenurilor aflate in domeniul public al judetului Tulcea si in administrarea Regiei Autonome Administratia Zonei Libere Sulina, asupra ariilor protejate se va analiza:

Impact direct si indirect; Singular; Pe termen scurt; Pe termen mediu; Pe termen lung.

Ca urmare a analizei activitatilor care pot avea efecte negative asupra mediului, conform matricei de impact, s-au putut obtine valorile de impact, individuale.




Pagina 119 din 127

Pentru RO SPA 0076 Marea Neagra




Se poate observa astfel, ca pentru activitatile care sunt efectuate pe termen scurt, nivelul impactului direct este nesemnificativ, deoarece aceste activitati, desi au un usor impact negativ, acesta este exercitat doar pe termen scurt. Pe termen scurt, in cazul impactului indirect este rezultatul activitatilor de transport al materialelor de constructii, a utilajelor, deseurilor si a personalului in vederea sustinerii etapelor de amenajare si de constructie. Nivelul rezultat este nesemnificativ deoarece aceste activitati presupun un deranj nesemnificativ pentru arealul tranzitat. Impactul organizarii de santier va fi nesemnificativ asupra situl de protectie avifaunistica RO SPA 0076 Marea Neagra, chiar daca amplasamentul proiectului este situat in interiorul sitului. Impactul direct al proiectului la nivelul intregii arii protejate, se estimeaza a fi nesemnificativ pentru habitatele/speciile pentru care a fost instituita aria naturala protejata de interes comunitar . Pentru RO SCI 0066 Delta Dunarii-zona marina




Deoarece amplasamentul constructiei se afla si pe suprafata apartinand sitului de importanta comunitara RO SCI 0066 Delta Dunarii-zona marina, iar lucrarile de constructie a obiectivului se vor realiza strict in limitele amplasamentului, se estimeaza ca impactul produs asupra biodiversitatii RO SCI 0066 Delta Dunarii-zona marina este nesemnificativ.




Pagina 120 din 127

15 Concluzii si recomandari 15.1 Concluzii

A. Ca urmare a cartarii habitatelor si a speciilor de interes comunitar in vederea realizarii PUZ Sulina, au fost identificate 2 tipuri de habitate de interes conservativ: habitatul 1310 – Comunitati de Salicornia si alte specii anuale care

colonizeaza terenurile maloase si nisipoase (colorat in rosu carmin pe planul PUZ);

habitatul 1410 Pajisti saraturate mediteraneene din alianta Juncion maritimi (colorat in verde deschis pe planul PUZ).

B. Nu au fost identificate in zona de interes specii de plante de interes

conservativ.

C. Specia Centaurea pontica este prezenta la periferia orasului Sulina, pe marginea drumului de acces catre plaja, mai ales in zona Cimitirului Cosmopolit (vechi), dar nu si in zona de interes si de aceea nu apare localizata pe harta.

D. Pe harta au fost delimitate si alte tipuri de formatiuni vegetale, lipsite de

valoare conservativa: tufarisuri dominate de Elaeagnus angustifolia – salcioara (colorate in maron inchis pe harta), tufarisuri dominate de Tamarix ramosissima – catina rosie (colorate cu maron deschis pe harta), pajisti ruderalizate, intens pasunate, lipsite de valoare conservativa (colorate cu albastru), stufarisuri (colorate cu violet inchis) - atat la iesirea din Bazinul Mic (B) cat si din Bazinul Mare (A) si dune de nisip cu un amestec de vegetatie psamofila ierboasa si cu putine specii lemnoase (colorate in violet deschis), in principal Eleaeagnus angustifolia, Tamarix ramosissima.

E. Hippophae rhamnoides – catina alba si Rosa canina – maces, identificate, nu

pot constitui un habitat. Aceste dune nisipoase stabilizate si semifixate, prin caracteristicile vegetatiei nu pot fi incadrate insa la habitatul de interes comunitar 2160 – Dune cu Hippophae rhamnoides (habitat prezent pe plaja orasului Sulina).




Pagina 121 din 127

F. Amorpha fruticosa, specie cu un puternic potential invaziv a fost observata mai ales pe malurile Bazinului Mare (A) dar si in zonele joase din apropiere, mai ales in asociere cu Tamarix ramosissima.

G. Tufarisurile din zona de interes sunt formate de regula dintr-un amestec de

specii, ceea ce a facut ca procesul de cartare sa fie dificil. Diferentierea tufarisurilor in vederea cartarii lor s-a facut in functie de specia dominanta – Elaeagnus angustifolia sau Tamarix ramosissima (cu abundenta-dominanta de peste 70%.

H. Specia Hippophae rhamnoides, care in zona plajei de la Sulina formeaza

habitate de interes comunitar pe dunele de nisip semifixate (habitatul 2160) este doar specie insotitoare (abundenta-dominanta de maxim 20%) in cadrul tufarisurilor cu Elaeagnus angustifolia si cu Tamarix ramosissima de pe dunele de nisip din zona de interes. Aceste dune sunt intercalate intre zonele joase, inmlastinite, populate in principal de Juncus littoralis si Juncus maritimus (in cadrul habitatului 1410).

I. Pajistile saraturate cu Salicornia europaea si alte specii halofile (habitatul

1310) au fost observate doar la vest si sud de Bazinul Mare (A) (catre periferia orasului Sulina), in jurul sau pe locul unor balti cu caracter temporar (care seaca in perioada verii) si ocupa in general suprafete mici. Aceste pajisti sunt afectate de pasunatul excesiv din zona, de tasarea substratului nisipos de catre vite si cai, dar si de deseurile aruncate de localnici. Este evidenta ruderalizarea acestor pajisti halofile, comparativ cu cele din ariile strict protejate din cadrul Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii.

J. Pajistile cu Juncus maritimus si Juncus littoralis (habitatul 1410) sunt

prezente pe suprafete mai mari in zona de interes (vezi harta), in zone joase, inmlastinite, intercalate intre dunele ocupate de tufarisurile cu Eleaeagnus angustifolia si Tamarix ramosissima. Aceste comunitati de plante sunt puternic afectate de pasunat si de calcarea lor de catre animalele domestice. Recomandam evitarea distrugerii acestor habitate pe parcursul amenajarilor prevazute in PUZ, chiar daca suprafetele ocupate de acest tip de habitat in cadrul Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii sunt foarte mari.

K. Dunele de nisip populate de specii ierboase psamofile, dar si de palcuri mici

sau exemplare izolate de Eleaeagnus angustifolia, Tamarix ramosissima si Hippophae rhamnoides, sunt prezente mai ales la est de Bazinul Mare (A) si in apropierea canalului Sulina (canalul ce delimiteaza la est zone de interes).




Pagina 122 din 127

Nisipul dunelor provine atat din procesele de acumulare marina care au avut loc pe cale naturala odata cu extinderea tarmului catre est cat si din lucrarile de decolmatare a Bazinului Mare (A) si a canalului Sulina realizate in perioada de dinainte de 1990. Aceste tufarisuri nu au valoare conservativa, specia Hippophae rhamnoides fiind doar specie insotitoare. Tufarisurile asigura insa fixarea dunelor si stabilizeaza terenurile nisipoase din zona de interes. Se recomanda mentinerea lor, macar partial, in cursul amenajarilor prevazute in PUZ.

L. Pajistile ruderalizate (colorate in albastru pe harta) sunt populate cu specii

ierboase, in marea lor majoritate ruderale si segetale, cu prezenta doar sporadica a arbustilor. Ruderalizarea acestor pajisti s-a petrecut in timp, in mare parte ca urmare a pasunatului, a balegarului si a tasarii solurilor de catre vite si cai. Aceste tipuri de pajisti sunt lipsite de valoare conservativa. Mai ales in zona sud-estica a Bazinului Mare pe aceste pajisti sunt depozitate gunoaie care au favorizat dezvoltarea masiva a plantelor ruderale si segetale (buruieni).

M. Stufarisurile (fitocenoze dominate de Phragmites australis) sunt prezente in

zona de contact cu Dunarea (bratul Sulina a Bazinului Mic si Bazinului Mare, si doar izolat pe alte suprafete inundabile, inmlastinite. Nu prezinta valoare conservative.

N. Valoarea conservativa redusa a faunei, dar si a vegetatiei de pe amplasament

si din zona adiacenta implementarii proiectului se concretizeaza prin dimensiunea redusa a populatiilor speciilor identificate.

O. Proiectul nu are legatura directa si nu este necesar pentru modificarea

managementului conservarii ariei naturale protejate de interes comunitar.Pentru pastrarea integritatii ariilor naturale protejate autoritatile locale ale localitatii Sulina, precum si autorii documentatiilor care au stat la baza intocmirii PUZ, au tinut cont, au recomandat si urmeaza sa se aplice o serie de masuri:

aplicarea prevederilor din PUZ in asa fel incat sa nu se reduca suprafata habitatelor si/sau numarul exemplarelor speciilor de interes comunitar;

aplicarea prevederilor din PUZ in asa fel incat sa nu conduca la fragmentarea habitatelor de interes comunitar;




Pagina 123 din 127

aplicarea prevederilor din PUZ in asa fel incat sa nu aibe impact negativ asupra factorilor care determina mentinerea starii favorabile de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar;

aplicarea prevederilor din PUZ in asa fel incat sa nu produca modificari ale dinamicii relatiilor care definesc structura si/sau functia ariei naturale protejate de interes comunitar.

P. Starea de conservare a ariilor naturale protejate este data de totalitatea

factorilor ce actioneaza asupra sa si asupra speciilor caracteristice si care ii poate afecta pe termen lung: raspandirea, structura si functiile, precum si supravietuirea speciilor caracteristice. Aceasta stare se considera „favorabila” atunci cand sunt indeplinite conditiile:

arealul natural al habitatului si suprafetele pe care le acopera in cadrul acestui areal sunt stabile sau in crestere;

habitatul are structura si functiile specifice necesare pentru conservarea sa pe termen lung, iar probabilitatea mentinerii acestora in viitorul previzibil este mare;

speciile care ii sunt caracteristice se afla intr-o stare de conservare favorabila (asa cum aceasta este definita in continuare);

habitatele prioritare specifice sitului nu vor fi fragmentate avand in vedere ca obiectivele planului sunt amplasate in afara habitatelor prioritare.

Q. In urma monitorizarii arealului implicat in implementarea planului propus si a

habitatelor invecinate specifice ariei naturale protejate se constata o stare de conservare favorabila a speciilor de interes conservativ pe fondul factorilor ce actioneaza asupra integritatii ariei naturale protejate si care pot influenta pe termen lung raspandirea si abundenta populatiilor speciei respective la nivel comunitar. Starea se considera „favorabila” deoarece sunt indeplinite conditiile:

datele privind dinamica populatiilor speciei indica faptul ca aceasta se mentine si are sanse sa se mentina pe termen lung, ca o componenta viabila a habitatului natural;

arealul natural al speciei nu se reduce si nu exista riscul sa se reduca in viitorul apropiat;

exista un areal suficient de vast pentru ca populatiile speciilor caracteristice sa se mentina pe termen lung.




Pagina 124 din 127

R. Realizarea obiectivelor propuse in PUZ nu va distruge relatiile structurale sau functionale din cadrul siturilor si nu va periclita integritatea acestora. Starea se considera „favorabila” deoarece sunt indeplinite conditiile.

Ca o concluzie generala si finala putem afirma ca:

implementarea Planului propus prin PUZ nu va avea un efect direct asupra habitatelor prioritare si nu va avea nici un efect direct asupra speciilor protejate din compozitia ariilor naturale protejate;

obiectivele prevazute in prezentul plan nu vor produce fragmentari ale habitatelor;

suprafetele efectiv afectate de implementarea planului nu reprezinta habitate de interes comunitar, au o valoare de conservare redusa si o capacitate de regenerare mare datorita prolificitatii speciilor si suprafetei mari de intindere.

15.2 Recomandari

A. Deoarece impactul generat asupra biodiversitatii este nesemnificativ, nu se impun, ca necesare, masuri suplimentare de protectie a factorilor de mediu, totusi, se recomanda un minim de masuri: respectarea cu strictete a desfasurarii activitatilor legate de

implementarea proiectului numai in interiorul suprafetei aprobate; circulatia autovehiculelor se va face strict pe drumurile existente; nu se vor mai crea alte rute de transport – sub nici o motivatie -, in afara

celor aprobate; nu se vor creea depozite intermediare de materiale; nu se vor face interventii mecanice, schimburi de ulei la motoarele

utilajelor si nici alimentari ale acestora, in interiorul amplasamentului aprobat pentru investitie;

mentinerea echipamentelor si a utilajelor in cea mai buna stare tehnica pentru a preintampina scurgerile accidentale de combustibili sau lubrefianti, pe sol sau in apa.

Pe parcursul implementarii proiectului se va avea in vedere respectarea tuturor conditiilor impuse prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului Romaniei nr. 57/20.06.2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice cu toate modificarile si completarile ulterioare, si anume:




Pagina 125 din 127

a) Pentru speciile de plante si animale salbatice terestre, acvatice si subterane, sunt interzise: orice forma de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vatamare a

exemplarelor aflate in mediul lor natural, in oricare dintre stadiile ciclului lor biologic;

perturbarea intentionata in cursul perioadei de reproducere, de crestere, de hibernare si de migratie;

deteriorarea, distrugerea si/sau culegerea intentionata a cuiburilor si/sau oualor din natura;

deteriorarea si/sau distrugerea locurilor de reproducere ori de odihna; recoltarea florilor si a fructelor, culegerea, taierea, dezradacinarea sau

distrugerea cu intentie a acestor plante in habitatele lor naturale, in oricare dintre stadiile ciclului lor biologic;

detinerea, transportul, comertul sau schimburile in orice scop ale exemplarelor luate din natura, in oricare dintre stadiile ciclului lor biologic.

b) Pentru toate speciile de pasari, sunt interzise: uciderea sau capturarea intentionata, indiferent de metoda utilizata; deteriorarea, distrugerea si/sau culegerea intentionata a cuiburilor si/sau

oualor din natura; culegerea oualor din natura si pastrarea acestora, chiar daca sunt goale; perturbarea intentionata, in special in cursul perioadei de reproducere, de

crestere si de migratie; detinerea exemplarelor din speciile pentru care sunt interzise vanarea si

capturarea; comercializarea, detinerea si/sau transportul in scopul comercializarii

acestora in stare vie ori moarta sau a oricaror parti ori produse provenite de la acestea, usor de identificat.

B. Toate activitatile specifice implementarii proiectului se vor desfasura strict in

perimetrul aprobat. Se interzice executarea de drumuri noi prin teritoriul ariei protejate.

C. Se interzice defrisarea vegetatiei spontane de pe suprafetele invecinate

amplasamentului aprobat.

D. Daca se intalnesc, accidental, taxoni disparati ai speciilor protejate pe suprafata PUZ, acestia vor fi relocati intr-o zona ca este mai abundenta in aceasta planta, sau acolo unde este sugerat de catre INCDDD Tulcea.




Pagina 126 din 127

E. Aducerea habitatelor intr-o stare favorabila de conservare, prin eliminarea speciilor invazive si colonizatoare precum Aeleagnus angustifolia - (salcioara) si Tamarix ramosissima – catina rosie, din perimetrul investitiei si zonele imediat invecinate.

F. Semnalizarea cu panouri a habitatelor.

G. Interzicerea accesului turistilor in afara traseelor marcate.

H. Reconstructie ecologica prin eliminarea specie competitoare de Tamarix

ramosissima – catina rosie in favoarea specie protejate de Hippophae rhamnoides - catina alba.

I. Se recomanda ca speciile protejate sa fie semnalizate si puse in valoare si prin

panouri indicatoare cu informatii specifice fiecareia.

J. In zonele construite amenajarea aleilor si a drumurilor de acces turistica sa se faca cu materiale traditionale – piatra sparta, etc.

K. Amenajarea unor podete din lemn peste zonele unde se gasesc specii protejate.

L. In zona Bazinului mare (A) speciile invazive Aeleagnus angustifolia -

salcioara, Amorpha fruticosa, - au degradat complet habitatul se propune defrisarea terenului prin eliminarea mecanica a acestora si amplasarea obiectivelor din PUZ iar zonele cu valoare ecologica sa fie exceptate.

M. Se recomanda mentinerea pe cat posibil a Pajistilor saraturate cu Salicornia

europaea si alte specii halofile (habitatul 1310), in cursul amenajarilor, chiar daca suprafetele ocupate in cadrul Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii sunt foarte mari.

N. Se recomanda mentinerea stufarisului la gurile celor 2 bazine (daca este

posibil) atat din ratiuni estetice cat si ca zona de cuibarit pentru pasari.

O. Se recomanda igienizarea terenurilor prin ridicarea tuturor gunoaielor depozitate ilegal pe aceste suprafete.




Pagina 127 din 127

16 Anexe Toate anexele se vor viziona in Evaluarea Adecvata

PRIVIND PLANUL URBANISTIC ZONAL: …...Raport de mediu privind Planul Urbanistic Zonal:...

Documents

Transcript of PRIVIND PLANUL URBANISTIC ZONAL: …...Raport de mediu privind Planul Urbanistic Zonal:...