Principii ecologice

10

Click here to load reader

Transcript of Principii ecologice

Page 1: Principii ecologice

Principii ecologice

S1 integrare în peisaj – panta acoperişului, acoperirea cu pământ şi livada din spatele casei ajută la integrarea armonioasă a volumului construit în morfologia naturală a sitului

 

S2 săpare în panta dealului – introducerea casei în versant şi acoperirea unei părţi cu un strat gros de pământ ajută la o constanţă a temperaturii interioare, pământul este bun termoizolant

 

S3 orientare – casa este orientată spre soare şi privelişte, cu spaţiile umede spre est (o zonă mai răcoroasă şi direcţie a vânturilor dominante); terasa este amplasată spre vest, ferită de vânturile dominante şi aproape de pavilion; din camerele de dormit se deschide o panoramă spre direcţia văii (est şi vest); forma trapezoidală a casei permite pătrunderea razelor solare pe toată durata zilei

 

S4 spaţii tampon – spaţiile de locuire (camera mare şi dormitoarele) sunt înconjurate de spaţii tampon

Page 2: Principii ecologice

(şopron, baie, bucătărie şi seră), care ajută la protecţia de curenţii de aer reci, şi constituie un surplus de  izolare termică

 

S5  sistem de adunare şi folosire apă – apele pluviale de pe tot terenul sunt adunate de şanţuri şi colectate într-un rezervor; după folosirea lor, apele uzate sunt filtrate şi colectate în balta cu stuf; apa din baltă se poate pompa înapoi la începutul sistemului, pentru a reintra în circuit; pentru asigurarea apei potabile propunem realizarea unei fântâni, care este şi o siguranţă de sursă de apă pe timpul verii

 

S6  şanţuri – au rolul de a micşora viteza de coborâre a apelor de pe versant şi astfel stoparea eroziunii şi totodată adună apa de pe sit; şanţurile ajută la infiltrarea apei în sol şi astfel la mărirea umidităţii naturale a parcelei; valul de pământ de lângă canale variează umezeala şi orientarea solului şi astfel ridică biodiversitatea; arbuştii de pe val ţin terenul şi opresc coborârea nitraţilor pe versant, în plus folosesc umezeala canalului şi dau roade; micile bălţi de pe traseul apei ajută la întoarcerea fluxului şi la stocarea apei

 

S7 baltă cu stuf – curăţă apele uzate (ape fără fecale şi detergenţi), totodată este un depozit important de apă pe teren şi o sursă de udat grădina de zarzavaturi şi flori; apele uzate se vor trece printr-un sistem de filtrare fizică înainte de introducerea lor în baltă; balta trebuie să aibă un contur variat, organic (pentru a mări suprafaţa de contact dintre două medii, şi a favoriza adaptarea mai multor specii în grădină); suprafaţa lină de apă din faţa serei (prin reflexia razelor solare) măreşte nivelul de iluminare a casei; pe timpul iernii stuful se poate tăia şi folosi, iar pe suprafaţa de gheaţă se poate patina

 S8 rezervoare de apă – apele pluviale de pe sit şi

acoperiş sunt adunate în rezervorul de lângă colţul nord-estic a casei (zonă umbrită şi rece); o parte din apă este pompat (cu ajutorul energiei eoliene)  în

Page 3: Principii ecologice

rezervorul  din pod, unde este încălzit de către modulele solare; apa rece şi caldă se introduce prin cădere liberă în băi şi în bucătărie şi se foloseşte pentru uz casnic

 S9 pavilion – este porţiunea acoperită a terasei, ferită

de ploaie şi soare; poate servi ca loc de adunare, lectură, discuţii, seminare şi masă în aer liber; propunem realizarea ei pe structură de lemn, cu acoperire din stuf

 

S10 garaje – pentru gararea a două maşini; am amplasat garajul lângă accesul pe sit pentru reducerea suprafeţei de acces la acesta şi a zonelor pavate; este cuplat cu un atelier, care permite reparţii (instalaţii, biciclete, corturi) şi activităţi constructive şi totodată depozitarea uneltelor de grădinărit; propunem construirea garajului din pământ – ca şi demonstraţie de tehnică ecologică; lângă garaj am amplasat un spaţiu pavat, spaţiu de primire şi loc  de parcare pentru 2 maşini, un spaţiu disponibil pentru activităţi de atelier în aer liber; garajul este cuplat cu un punt de colectare selectivă a deşeurilor (posibil accesibil din exterior) şi un loc de depozitare a bicicletelor

 S11 gradene – propunem realizarea a câtorva gradene

în jurul locului de foc, orientate spre privelişte; ajută pentru şederea comodă în jurul focului de tabără şi a observării stelelor; poate să fie locul unor cursuri, prezentări, seminarii, spectacole în aer liber; deasupra lor propunem un canal pentru conducerea apei şi vegetaţie pentru protecţie contra vânt; gradenele vor fi terase din piatră sau împletitură, acoperite cu bănci de lemn

 S12 loc de meditaţie – în partea de sus a  sitului, într-

o zonă retrasă, în apropierea pădurii şi a zonei sălbatice propunem realizarea unui loc de relaxare; este locul potrivit pentru meditaţie, punct de observare panoramică (cu privelişte spre est, sud şi vest) şi a naturii; se va realiza ca o pergolă - cupolă de salcie şi plante căţărătoare

 

S13 teren variat – cu surplusul de pământ rezultat din amenajarea sitului se realizează dâmburi în grădina

Page 4: Principii ecologice

de zarzavaturi şi cea de flori; astfel rezultă o variaţie de orientare a solului, prin zone umbrite-însorite, umede-uscate care crează biodiversitate şi totodată dă un aspect neobişnuit şi interesant amenajării

 S14 zonă pentru corturi – propunem rezervarea unei

zone din porţiunea plată a terenului pentru posibilitatea de amplasare a corturilor; acest spaţiu ar fi un câmp cu flori, populat de plante locale specifice, care mai poate fi folosit şi ca loc de joacă; pentru protejarea zonei de apele pluviale care coboară de pe versant, propunem amenajarea unui canal la nord de ea, care conduce apa în balta cu stuf

 S15 zonă sălbatică – existenţa unei zone naturale

fără implicarea omului este foarte importantă pe sit; este biotop pentru specii diverse (arici, păsări, etc.), care ajută la echilibrul biologic al grădinii; este totodată locul unde putem observa natura şi învăţa de la ea; vegetaţia protejează casa de vânturile dominante

 

S16 grădină – grădina de zarzavaturi se va amenaja pe baza principiilor grădinăritului ecologic şi a permaculturii, propunem o amestecare a speciilor, stratificaţia pe verticală a vegetaţiei, o acoperire cât mai mare a  solului cu plante (pentru înlăturarea pierderii umidităţii din sol), folosirea tehnicii de rotire a speciilor şi a paturilor calde; umiditatea în grădină va fi asigurată de apa reciclată (din balta cu stuf), îngrăşământul-compost (din toaleta ecologică) se poate folosi pentru îmbunătăţirea calităţii solului

 S17 captarea energiei eoliene  –  generează curent

electric pentru pompe, iluminare, aparate; propunem amplasarea elicelor în număr cât mai mare şi poziţionate în locuri diferite (pentru o constanţă mai mare a curentului generat)

 S18 spaţiu multifuncţional – zona de zi a casei o

constituie camera mare, spaţiu pentru întâlniri, discursuri, cursuri, seminarii, viaţă socială; este un spaţiu larg şi aerat, cu înălţime mare, orientat spre privelişte; prin deschiderea spre seră, terasă, bucătărie şi camerele de la parter este posibilă multifuncţionalitate spaţiului,

 

Page 5: Principii ecologice

S19 spaţii transformabile – uşile duble, peretele pliabil, permit variaţii de întredeschidere între camera de zi, camerele de la parter şi terasă; astfel spaţiile se pot folosi împreună sau separat, căpătând funcţiuni diferite sau complexe pentru scopuri multiple (întâlniri, seminarii, atelier, dormit, etc.)

 

S20 streaşină mare – folosindu-se de unghiul diferit a razelor solare iarna-vara reglează însorirea spaţiului interior (iarna razele vor intra până în camerele de dormit, vara este în umbră chiar şi o bună parte a camerei mari); fereşte pereţii laterali ai casei de ploaie; prin streaşina lată se măreşte suprafaţa pentru adunarea apelor pluviale

 

S21 seră  – pentru folosirea energiei solare în mod pasiv propunem realizarea unei sere pe latura sudică a casei; prin efectul de seră se va încălzi casa, totodată va ajuta la realizarea confortului (umbrire, umezeală, termoizolare); plantele din seră filtrează, oxigenează şi curăţă aerul din interior, îl recondiţionează în mod natural; sera permite cultivarea vegetalelor primăvara şi creşterea unor plante exotice; suprafaţa mare de sticlă permite o  iluminare naturală de mare amploare a interiorului; pe timp de iarnă recomandăm despărţirea printr-un perete de sticlă a serei de camera mare; posibilitatea existenţei unui copac cu frunze căzătoare în imediata proximitate a serei, dar care nu deranjează la perceperea peisajului, şi care pe timp de vară umbreşte o parte a serei, iar pe timp de iarnă permite pătrunderea soarelui

Page 6: Principii ecologice

 

S22 soba centrală  –  în mijlocul casei propunem o sobă masivă de cărămidă, care este “volumul cald” al casei, cu inerţie termică mare; împreună cu anvelopa cu bună capacitate termoizolantă se realizează un sistem complex de echilibru termic; prin contact direct, cu ajutorul canalelor de fum în corpul hornului şi în pereţii vecini, se încălzesc toate spaţiile casei; şemineul din camera mare este o sursă de căldură suplimentară; alimentarea sobei cu lemne se face din pivniţă, astfel nu se consumă oxigenul din interior şi se elimină pericolul de intoxicaţie; soba este totodată centrul spiritual al compoziţiei

 S23 soba din bucătărie – pentru obţinerea energiei

necesare gătitului propunem construirea unei sobe în bucătărie (cu caracter popular) echipată cu plită, cuptor, şi o instalaţie inclusă în hornul sobei pentru încălzirea apei (în zilele în care celelalte sisteme nu funcţionează); căldura generată de sobă se poate folosi şi pentru încălzirea băilor şi a camerei mari - asemănător sistemului sobei centrale

 

S24 strat de pietriş – sub camera mare propunem realizarea unui strat gros de pietriş, cu funcţiunea de stocare a energiei termice, adunată pe timpul zilei din seră şi folosită pe timpul nopţii pentru încălzirea spaţiilor; circularea aerului se va face prin canale speciale sub pardoseală şi conduse în hornul principal, cu ajutorul unor pompe

 

S25 răcire spaţii – pe timpul verii spaţiile se pot răci cu aerul rece din pivniţă, ridicat prin canalele din hornul central

 S26 parasolare – pe timpul verii este recomandată

folosirea parasolarelor (poziţionate în interior) pentru umbrirea serei; profitându-se de efectul de seră se

Page 7: Principii ecologice

realizează ventilarea naturală a casei; iarna este recomandată folosirea unor perdele pe ferestre pe timpul nopţii, pentru o izolare termică mai bună; o soluţie bună poate însemna un copac foios în faţa casei, care ţine umbră vara, dar iarna lasă razele solare să cuprindă faţada

 S27 pardoseală de cărămidă – pentru preluarea

căldurii transmise de razele solare propunem realizarea pardoselii din camera de zi din cărămidă sau piatră (materiale cu inerţie termică mare); suprafaţa încălzită pe timpul zilei degajă căldura noaptea şi ajută la încălzirea interiorului

 S28 pivniţă – este zona rece a casei, care permite

depozitarea alimentelor, alimentarea sobei centrale iarna şi răcirea volumului de aer pentru confortul termic al casei pe timpul verii

 S29 fereastra între şopron şi pivniţă – pentru

uşurarea introducerii lemnului de foc din şopron în pivniţă; această legătură permite şi circularea aerului şi astfel îmbunătăţeşte sitemul de răcire al casei (prin volumul de aer răcoros din şopron)

 S30 pod cald – serveşte pentru obţinerea unui loc cald

în casă, care se supraîncălzeşte de la ţiglele încălzite de razele solare; este necesar pentru sistemul pasiv de ventilare vara; iarna este un spaţiu tampon termoizolant; este un loc potrivit pentru poziţionarea rezervorului de apă caldă

 S31 ventilare naturală – legătura între zona caldă

(podul cald) şi zona rece (pivniţa) permit creerea unui curent de aer, cu ajutorul căruia se realizează ventilarea casei (din cauza diferenţei de presiune) prin canalele din hornul central

 

S32 unghiul acoperişului – propunem realizarea acoperişului cu două unghiuri (30 şi 60 grade), potrivite pentru orientarea panourilor de încălzire şi solare în funcţie de anotimp; curbura acoperişului ajută la orientarea perfectă de-a lungul zilei; panta mică permite menţinerea zăpezii pe acoperiş, fiind un strat  termoizolant important

 

Page 8: Principii ecologice

S33 module de încălzire apă – pentru folosirea în mod activ a energiei solare propunem montarea pe acoperiş a unor instalaţii de încălzire a apei pentru uz casnic (duş şi spălat); sistemul cu circuit închis (apa încălzită într-un rezervor la nivelul podului) permite funţionarea instalaţiei şi pe timpul iernii; apa se poate circula cu pompă alimentată de panourile solare sau de curentul generat de energia eoliană

 S34 panouri solare – instalaţiile de generare a

curentului din energia solară sunt scumpe şi fabricarea lor nu este ecologică, stocare energiei este şi ea greoaie; din aceste cauze propunem folosirea a cât mai puţine panouri, aceste fiind folosite mai mult cu scop demonstrativ; curentul generat este foarte slab şi este folosibil numai pentru pompe şi anumite aparate casnice (radio, bec)

 S35 perete solar – asemănător modulelor de încălzire

de apă, permite trecerea aerului cald din spatele sticlei în încăperi; cele două sisteme se pot combina, rezultând şi posibilitatea încălzirii apei din rezervorul de apă caldă pentru uz menajer

 

S36 toaletă ecologică – compostare = „clivus multrum” – wc uscat, în loc de apă funcţionează cu rumeguş – necesar pentru o compoziţie corectă a gunoiului pentru refolosire ca îngrăşământ şi pentru înlăturarea mirosului eplăcut; permite refolosirea gunoiului de bucătărie şi a frunzelor adunate toamna; are deschidere spre exterior, aproape de grădini, pentru uşurarea golirii şi refolosirii compostului ca îngrăşământ

  

KISS CRISTIAN, anul IV, ArhitecturăKOVÁCS ÁRON, anul V, Arhitectură

2004 Mai