Trăim în secolul XXI? Sunteți siguri? Ei bine, eu unul o să

vă contrazic argumentat. Și o să vă provoc la o plimbare prin 102 școli din Argeș. Asta ca să vedeți că acolo Evul Mediu e la el acasă. Toate cele 102 școli au WC în fundul curții în anul de grație (sau de greață?) 2018. Conform unei statistici ofi ciale date publicității la începutul acestui an de Ministerul Educației, în ianuarie a.c. erau 104 școli în județ cu WC în fundul curții. Între timp, au mai fost reabilitate două școli la Mihăești. Și așa însă, numărul e uriaș, revoltător, incredibil, pe scurt, i se pot atașa zeci de califi cative negative. Și asta nu e tot. 69 de școli din Argeș nu au canalizare, iar 49 nu au apă curen-tă. Nu i-am văzut niciodată pe Dan Manu, președintele CJ Argeș, ori pe Dumitru Tudosoiu, șeful IȘJ Argeș, să prezinte aceste statistici foarte im-portante în vreun cadru public ori la vreo conferință de presă. Și nu e normal. Cum nu mai e normal că nimeni nu s-a gândit să facă un pro-iect cu fonduri europene pentru ca toate școlile din județ să aibă WC

în clădire și nu în fundul curții. Ne pretindem moderni, dar suntem înapoiați în realitate într-un procent îngrijorător de important. Școlile sunt în Evul Mediu, iar ofi cialitățile județului sunt în Evul Nepăsării. Autoritățile din Argeș se dau în vânt după tăieri de panglici la inaugurări de poduri, însă nu se preocupă de soarta învățământului din județ, un sector crucial.

Ați văzut vreodată o poză cu domnii Manu sau Tudosoiu sau

cu cei 13 parlamentari ai județului călcând prin noroaie pe la școala de la Păuleasca, un fel de școală de la capătul lumii, ori prin celelalte 102 școli cu WC în fundul curții? Vă spun eu răspunsul și cu siguranță îl știți și dumneavoastră. Răspunsul e negativ. E mult mai comod să stai în costum curat pe podium la Sim-fonia Lalelelor ori la vreo conferință de presă (și conferințele de presă ale autorităților au devenit o raritate) de-cât să iei pulsul județului la pas, decât să vezi în ce condiții mizerabile tră-iesc și învață mii de elevi din Argeș. Mii de elevi pentru care sintagma

”normalitate” este doar un vis foarte îndepărtat. Școala este o prioritate doar pe hârtie pentru autorități. Însă investițiile în învățământ sunt jalni-ce. Și în loc să avem învățământ gra-tuit și de calitate în tot județul, avem o groază de școli și grădinițe în care educatoarele, învățătoarele și profe-soarele cer bani pentru tot soiul de activități, auxiliare, caiete și serbări mai mult sau mai puțin penibile, iar fondul clasei - care e ilegal - se strân-ge într-o veselie. Școala în Argeș, ca și în alte județe, e scumpă, e discri-minatorie, e plină de probleme. Și îmi permit să îi sugerez domnului Tudosoiu ca, în loc să-i facă „mizera-bili” pe ziariștii care fac investigații pertinente și documentate, să facă ordine în mizeriile din învățământul argeșean. Alături de președintele CJ Argeș, de cei 13 parlamentari ai județului și de primarii tuturor localităților unde sunt școli cu WC-uri în fundul curții. Pentru că unde educație nu e, nimic nu e.

Denis Grigorescu

Punctul pe YŞcolile din Argeş, între Evul Mediu şi Evul Nepăsării

NR. 1252FONDAT ÎN 1994Săptămânal de informaţii diverse

11 - 17 iulie 201820 pagini 1 leu

Suntem cu toþii diferiţi. Din fericire.

Mobexpert Piteşti - Jupiter City Shopping Center

pag.

17

pag. 20

Primăria Piteşti şi dezvoltatorul blocului de 10 etaje din Centru, daţi în judecată Un vecin, Mihail Cojoacă (foto), spune că a fost amenințat de către dezvoltator

VÂND CASĂ ȘI TEREN ÎN PITEȘTI, SITUATE CENTRAL, ÎNTRE AUTOGARA SUD ȘI B-DUL REPUBLICII. Casa, an construcție 1920, toate utilitățile, suprafața utilă: parter (113 mp, 5 camere), etaj (118 mp, 5 camere),

pivniță (72 mp, 4 încăperi). Teren 1400 m.p. Preț negociabil. Tel 0745.025732

LISTA COMPLETĂ 92 medici argeşeni sponsorizaţi cu 595.400 lei de giganţii farma

GABRIEL CRISTIAN MARINESCU - PSIHIATRU

FLOREA HIRIZAN NATALIA - GASTROENTEROLOGIE DOGARU IRINA - ALERGOLOGIE

ȘI IMUNOLOGIEILIESCU PĂSTOREL -

DERMATOLOGIE

PUTINELU LILIANA - RECUPERAREMEDICALĂ REUMATOLOGIE MARIANA BOȘNEAG -

MEDIC DE FAMILIE

EXCLUSIV

pag. 4-5

Recordul de pensie a rămas tot în Argeş Fostului procuror Bălăşoiu i s-a mărit pensia la 56.816 lei

pag. 7

pag. 6

Dosarul cianurilor de la Câmpulung. Cinci ani de puşcărie pentru patronul Tofan pag. 11

Din toamnă, Lexford Castel va avea şi şcoală gimnazială

pag. 19

Caracatiţa familiei Mihalcea de la ŞtefăneştiŞtafeta Munţilor s-a ţinut în Argeş. La Podu’ Dâmboviţei, week-end-ul trecut

Am făcut spre cer o punte, ca să pot urca pe munte...

pag. 2

pag. 17

Nr. 1252 (11 - 17 iulie 2018)

Jurnal de Argeş - pag 2 Comunitatea Montană Iezer-MuscelComunitatea Montană Iezer-Muscel

BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ

Băgat pentru o zi în arest de procurori, pentru evaziune și spălare de bani, patronul de la Lactate Brădet, Marius Badea, a intrat la dietă.

Mary Pană de la APIA, o clasică în viața PSD Argeș, care a scris o carte chiar despre ea, ca să n-o poată acuza nimeni de plagiat.

Eu nu sunt in-cultă ca Diana Eftene de la Investiții Ru-rale, eu chiar am citit multă baletristică la viața mea. Pe Mark Taiwan, de exemplu, l-am citit din scoarță-n fl eoarță, ca să mă exprim oa-recum erudit...

Eu sunt mic și beau lăpticȘi despre evaziune nu știu nimic...

Din Din

Culise...Culise...

Subprefectul Adrian Bughiu, zis și „Camera de luat vederi”, spaima prefectului Emilian

Dragnea, supranumit și „Moartea audienței”.Constantin Nicolescu și deputatul Mircea Drăghici,

cei mai celebri achitați din istoria Argeșului.

Mulțumesc lu’ șefu’ Mînzînă că mă mai invită la vreo baie de mulțime. Că prefectul mi-a luat frica și

nu mă mai ia nici măcar la inundații...

Vedeți, șefu’, cum s-a întors roata în Dosarul Consultanța? Acum DNA-ul e cel care are

nevoie de consultanță...

Gabriela Zoană, europarlamentar, un politician pentru care poziția face toa-tă intruziunea: „Este cel puţin discrimina-torie poziţia partenerilor noștri și fără pre-cedent în materie de intruziune în politica internă a unui stat”. Andrei Gerea, deputat ALDE, habar

n-are ce spune: „Dezideratul ALDE este să avem o justiție efi cientă, în care hoții să stea în pușcărie, iar cei onești să fi e feriți de abuzuri. Iar cei care abuzează, indiferent că sunt ei „băieți buni” sau „băieți răi”, să plătească!” Ionuţ Moșteanu, USR, citează din

clasici contemporani: „Dragnea o să plece ca prostu’ din această viață și din această funcție”. Tudor Pendiuc, fost primar, le

aburește cu talent: „Obiectul dosarului îl constituie asfaltarea unui drum public care

este de multă vreme, cu mult înainte de a fi asfaltat, asfaltare care a costat aproxima-tiv 27.000 lei, care deja fuseseră alocaţi de către directorul Domeniului Public, care asfaltase drumul”. Bebe Ivan, primar Băbana, fericit că,

în sfârșit, nu-l mai confundă lumea cu Florin Călinescu: „În primul rând, așa cum se observă, merg din poartă în poartă. Oamenii s-au obișnuit cu mine”. Dan Manu, președintele Consiliului

Județean Argeș, sau cum e turcul și pis-tolul: „Sunt mândru că am un consilier ca dumnealui (n.r. - Constantin Nedelescu)”. Daciana Sârbu, soția lui Ponta, în

sfârșit i-a venit mintea la cap și divorțează: „Am decis ca începând de luni, 9 iulie 2018, să mă despart de Partidul Social De-mocrat”.

ELECTRO-CUTARE

Este evident pentru toată lumea că, în ciuda unei aparente acalmii ce reprezintă doar liniștea de dinaintea furtunii, sfe-rele de infl uență la Ștefănești rămân în continuare împărțite între două găști: în-tre oamenii vicelui Ion Mihalcea și cei ai primăriței Jenica Dumitru. Începem cu oamenii vicelui, nominalizați pe o listă pe care am primit-o la redacție și pe care v-o prezentăm mai jos.

„Mihalcea Ion (foto) - viceprimar al orașului Ștefănești din 2000 și până în prezent; Mihalcea Elena (soția lui Mi-halcea Ion) - casier principal în Primăria Ștefănești; Mihalcea Alina (fi ica lui Mi-halcea Ion) - fost director la Căminul Cul-tural, actualmente șef serviciu personal; Mihalcea Alin (fi ul lui Mihalcea Ion) - șef service, depozitarul și trezorierul familiei Mihalcea; Tufă Alin (ginerele lui Mihalcea Ion) - agent-șef la Poliția Ștefănești; Mihal-cea Grigore (zis Nae, fratele lui Mihalcea

Ion) - consilier pe viață și calul troian din PNL Ștefănești, pădurar, om de infl uență pentru clan; Mihalcea Ion (fi ul lui Mihal-cea Grigore) - mâna din pădure și omul cu infl uență în mediul țigănesc; Honcea Alina (fi ica lui Mihalcea Grigore), ascultă, notea-ză, bifează pe oricine intră în primărie și îi transmite tot unchiului Mihalcea Ion; Mi-halcea Alina Ionela (nora lui Mihalcea Gri-gore) - șefa compartimentului fi nanciar-contabil; Birta Loredana - inginer, șefă peste compartimentul agricol, fi șează, măsoară, cadastrează împreună cu George Constan-tin, tot ce este de interes pentru Mihalcea Ion și familia lui. A fost dată afară de fostul primar Bărbuceanu, fugită la APIA și rea-dusă la Primăria Ștefănești, după 2016, de către Mihalcea Ion; George Constantin - a fost mâna dreaptă a lui Bărbuceanu și s-a mutat cu arme și bagaje în tabăra familiei Mihalcea: cadastrează locuri ascunse, atacă persoanele neagreate de familie; Radu Ion, fi ul fostului primar Radu - din gestionar la stațiune a fost adus de Mihalcea Ion la primărie (la Registrul Agricol) cu misiunea de a susține familia Mihalcea; Aida Dan - inginer, șef urbanism, omul care a dirijat și dirijează direct și prin interpuși (cum ar fi soțul și Liviu Biruță) tot ce mișcă pe linie de urbanism, deși era nevoie de un arhi-tect. Și-a angajat și fi ica la primărie; Vir-gil Gorgoi, văr cu Mihalcea Ion - abonat permanent la conducerea Grupului Școlar, dar niciodată prin concurs; Sofronie Cor-nelia - director coordonator al școlilor din Ștefănești, pusă de vicele Mihalcea Ion în locul soției fostului primar Bărbuceanu;

Nistor Raluca, nepoată de văr a lui Mihal-cea Ion - șef peste Școala nr 1 și consilier PSD, ajunsă și consilier și director de școală prin susținerea familiei Mihalcea; Daniela Pruteanu (cumnata lui Mihalcea Ion) - ges-tionar la Școala Ajutătoare, unde trebuia să ajungă director, dar nu a avut pregătirea necesară. Pruteanu Ion (soțul Danielei și cumnatul lui Mihalcea Ion) - omul bun la toate. Ca paznic la Grupul Școlar, a stat luni de zile în Spania, dar lua salariu din România; Nicolae Iuliana - fostă contabil-șef („Nasoala”, cum îi spune domnul vice), a pus bugetul orașului la dispoziția familiei Mihalcea. A pendulat între Bărbuceanu și Mihalcea în materie de licitații, împărțind de toate, prin încredințare directă, lucrări de zeci de miliarde, prin metoda frag-mentării lucrărilor. A încercat Jenica Du-mitru să o reșapeze în consilier economic personal, dar a fost prinsă de Mihalcea; Manu Adrian-consilier local pe viață cu interese economice în Golești și Izvorani, după ce a tras cât a putut din Cooperativa Ștefănești și și-a însușit complexul Golești al cooperației pe nimic. Împreună cu fosta contabilă Oprea și Gheorghe Ion-Limbă a pus pe butuci și complexul Super-Co-op Ștefănești; Procopiu Relu și Procopiu Silviu, foști consilieri locali - tată și fi u; Dimcea Maria - director adjunct la Școala Ajutătoare Valea Mare fără concurs. Este sufi cient că are recomandare din partea familiei Mihalcea; Smaranda Maria - asis-tentă medicală la Spitalul Ștefănești, anga-jată de familia Mihalcea, este nepoata de soră a lui Mihalcea Ion; Mitricel Ionela -

administrator la Spitalul Ștefănești, fostă președintă a Organizației de Femei PSD Ștefănești, răsplătită astfel pentru mun-ca depusă și respect pentru familie cu un post pe măsură; Mihalcea Puiu - membru pe viață în Comisia de Fond Funciar de la Ștefănești - unchiul lui Mihalcea Ion și Mihalcea Grigore - este nelipsit din toate comisiile; Mihăilescu Micuță-președintele pensionarilor PSD Ștefănești și omul forte în Comisia Locală Ștefănești, președinte la Comisia Electorală Ștefănești, cheia mari-lor succese în alegeri; Popescu Ion (zis Ba-bantu) - fost coleg de școală cu Mihalcea Ion, fost consilier local, angajat de familie la ADP Ștefănești; Monea Cristian - consi-ler PSD și angajat al familiei la service; Ne-delcu Loredana - consilier PSD, proprieta-ra magazinului din fața școlilor din Valea Mare - execută ordinele lui Mihalcea Ion în Consiliul Local, deși este curtată de Tu-dor Valeriu să intre la ALDE; Buțan Vasile - consilier PSD - mâna lui Mihalcea Ion, drept răsplată i-a angajat fi ica pe post de inspector taxe și impozite; Necula Mădă-lina - inspector taxe și impozite - dată afară pentru fraudă, dar reangajată de Mihalcea pentru merite deosebite în campania din 2004.”

P.S. Peste noapte, unii dintre aceștia s-au mai mutat în gașca primăriței, spun sursele noastre, care promit că vor reve-ni cu lista oamenilor primăriței Ioana Jenica Dumitru.

Caracatiţa familiei Mihalcea de la Ştefăneşti

Jurnal de Argeş - pag 3

BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ

Nr. 1252 (11 - 17 iulie 2018)

Ioana Jenica Dumitru, primărița pentru care Ștefăneștiul începe să devină o bară de dans prea mică față de talentele ei.

Primărița Je-nica Dumitru și vicele Gelu Mihalcea, bucuroși că au așezat PSD în Ștefănești la locul lui, adică în boscheți.

M-a consiliat Lavi, buzunarul meu pereche, să intru în silenzio vampa. Așa că doar bărbații mă mai interesează...

Fată dragă, nu fi tristă,Nu-i niciun păcat!PSD nu mai există,Iar la Ștefănești e în rahat...

Lavinia Năstase și Ioana Jenica Dumitru, noile jupânițe ale Ștefăneștiului

după ce PSD-ul a fost dat cu roțile-n sus.

Ea e primărița, eu sunt Circoteca, Mor de ciudă Manu și cu Karateca...

Ciprian ManolescuOriginar din Pitești, absolvent al Colegiului

Național „I.C. Brătianu”, Cetățean de Onoare al Piteștiului și singurul din istorie care a câștigat de trei ori consecutiv olimpiada internațională de matematică având punctaj maxim, Ciprian Manolescu va primi miercuri, 11 iulie, titlul de Doctor Honoris Causa al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Profesor universitar la prestigioasa UCLA în America, Ciprian Manolescu este și coordonatorul Olimpiadei Internaționale de Matematică ce are loc în aces-te zile la Cluj-Napoca. Pentru performanțele sale excepționale și pentru că la doar 39 de ani primește titlul de Doctor Honoris Causa al uneia dintre cele mai importante universități din România, Jurnalul de Argeș îl declară pe Ciprian Manolescu Omul Săptămânii.

Omul săptămâniiOmul săptămânii

După ce a pendulat între a-și păstra locul de muncă de la Senat, ca și consilier al lui Iani Popa, și a-și păstra locul în partidul care l-a consacrat și l-a făcut, pe rând, ba șef peste păduri, ba con-silier județean, Valerian Jinga s-a decis în cele din urmă. Acesta l-a părăsit pe nașul Iani Popa, dându-și demisia de la cabinetul parlamentar al acestuia.

„Răspunzând întrebărilor ziariștilor, dacă este incompatibilitate între a fi membru PNL și con-silier la Senat al domnului Iani Popa, care tocmai a trecut la ALDE, m-am hotârât și mi-am dat de-misia din funcția de consilier parlamentar și am rămas membru al PNL!”, ne-a declarat Valerian Jinga, referindu-se la întrebările pe care Jurnalul de Argeș i le-a adresat anterior. A.C.

De la 1 iulie, Radu Bănică a fost numit director la OCPI Argeș. Asta deși, așa cum Jurnalul de Argeș a dezvăluit în premieră acum patru luni, Radu Bănică este cercetat pen-tru abuz în serviciu, după ce a sem-nat un titlu de proprietate pentru un teren mutat de la Bradu la Pitești și

din care jumătate a ajuns, în fi nal, la rudele sale. Dosarul, afl at deocam-dată in rem, vizează o retrocedare ilegală de terenuri, prin mutarea a 6.400 mp de teren de la Bradu în Pitești, chiar în spatele Stadionului Nicolae Dobrin. Dezvăluirile din Jur-nalul de Argeș au fost ulterior prelu-

ate și de presa centrală. Jurnalul de Argeș a vorbit cu senatorul Șerban Valeca, președintele PSD Argeș, și cu Cristian Gentea, președinte exe-cutiv PSD Argeș, legat de numirea lui Radu Bănică la Cadastru în ciuda faptului că numele său apare într-un dosar la DNA.

Valeca, despre numirea controversată a lui Radu Bănică la Cadastru:

„Întrebaţi-i pe cei de la PSD Piteşti, nu ştiu istoria dânsului”

Luna trecută, Jenica Dumitru, primărița de la Ștefănești, și buna sa prietenă și consilier personal, Lavinia Năstase, au fost într-o deplasare în Franța. Totul, bineînțeles, pe bani pu-blici. Concret, cele două au participat la Sărbătoarea Vinului de la Bordeaux, unde s-au întâlnit cu mai mulți ofi ciali

francezi și au participat la o conferință despre biodiversitate. Noi am afl at și suma cheltuită pentru respectiva de-plasare în Hexagon, sumă ce se ridică la 10.000 de lei, adică la peste 2.000 de euro. Normal ar fi ca cele două să facă și o dare de seamă în Consiliul Local Ștefănești pentru a justifi ca suma chel-

tuită și pentru a explica ce benefi cii va aduce pentru cetățenii orașului deplasa-rea din Franța, la care primărița a par-ticipat la mai multe degustări de vinuri. Ba chiar a apărut, la poza ofi cială, ca o fashionistă fi nă ce este, în vestă de fâș.

M.S.

Deplasarea primăriţei şi a Laviniei Năstase la Festivalul de vin de la Bordeaux a costat Ştefăneştiul 10.000 lei

Jinga şi-a dat demisia de la cabinetul lui Iani Popa şi a rămas în PNL

Şerban Valeca: „Domnul Bănică a fost singurul nominalizat din partea PSD Argeş”

Legat de motivele ce au stat la baza numirii lui Radu Bă-nică în funcția de director la OCPI Argeș, senatorul Șerban Valeca spune că ”e membru al PSD și consilier local și am înțeles că e din branșă acolo. Domnul Bănică a fost singu-rul nominalizat din partea PSD Argeș pentru funcția de di-rector”. Legat de faptul că Radu Bănică apare într-un dosar la DNA, Șerban Valeca a fost foarte laconic: ”Întrebați-i pe cei de la PSD Pitești, nu știu istoria dânsului”.

Cristian Gentea: „Eu nici nu credeam că se mai face numirea sa la Cadastru”

Am vorbit și cu Cristian Gentea legat de numirea lui Radu Bănică la Cadastru în ciuda faptului că numele său apare într-un dosar instrumentat de procurorii anticorupție. „Când a fost nominalizat, nu știam de acel dosar. Apoi ați scris voi în Jurna-lul de Argeș. După ce a apărut articolul din Jurnalul de Argeș, l-am chemat pe Radu Bănică și am stat de vorbă. Mi-a spus că nu a fost audiat până acum în niciun dosar. Eu nici nu credeam că se mai face numirea sa la Cadastru. Am afl at și eu săptămâna trecută că a fost numit”. D.G.

Sâmbătă, 7 iulie, a fost o zi plină de emoții și bucurie în familia medi-cilor Aura și Gabriel Copciag. Fiica lor Ruxandra și-a unit destinul cu Andrei Dăneț, și el băiatul unor doc-tori de carieră din Curtea de Argeș. Au fost mulți, foarte mulți medici participanți la nuntă (niciodată n-a văzut Argeșul atâta „medicină” pe metru pătrat), iar singurii politici-eni prezenți, ca prieteni de fami-

lie, au fost Adrian Miuțescu și Dan Manu. Un moment special a fost la petrecerea de nuntă de la cortul spe-cial amenajat de cei de la Ramada. Nașul tinerilor, medicul și profesorul Cătălin Cârstoiu, a cântat la clapele celor din orchestră, spre deliciul nu-meroasei asistențe. Trebuie spus că în adolescență Cătălin Cârstoiu a luat lecții de pian, muzica fi ind una din-tre pasiunile sale. M.S.

Miuţescu şi Manu, singurii invitaţi la nunta unde a fost naş doctorul Cătălin Cârstoiu

Profesorul Cătălin Cârstoiu și soţia sa nu sunt la prima pereche de fi ni din Argeș

Jurnal de Argeş - pag 4

Nr. 1252 (11 - 17 iulie 2018)

Pe site-ul Agenției Naționale a Medicamentului a fost publicată lista cu toate sponsorizările primite de doctorii din Argeș de la giganții farma pe parcursul anului 2017. În total, sunt 92 de doctori din județ care au primit spon-sorizări anul trecut, valoarea sumelor totale primite ca sponsorizări de medicii și instituțiile medicale publice fi ind de 595.400 lei. Giganții farma le-au sponsorizat medicilor argeșeni inclusiv participări la conferințe internaționale peste hotare, atât în Europa, cât și în America.

Medicul psihiatru Gabriel Marinescu, cele mai multe sponsorizări: 28 și cei mai mulți bani primiți: 83.100 lei

Cele mai multe sponsorizări - 28 și cei mai mulți bani - 83.100 lei l-au avut ca benefi ciar pe medicul psihiatru Ga-briel Cristian Marinescu. Ca fi rme ce au asigurat sponso-rizările, 11 dintre acestea au provenit de la Terapia, iar 13 de la Lundbeck. Cei mai mulți bani au fost dați pentru conferențieri.

Nu mai puțin de 21 de sponsorizări, în cuantum de 21.000 lei, a primit Societatea de Medicină Generală Medicina Familiei Argeș, al cărei președinte este medicul Mariana Boșneag. La rândul său, și doctorița Mariana Boșneag a pri-mit 4 sponsorizări, în valoare totală de 5.750 lei.

Giganții farma au dat bani sub formă de sponsorizări și Colegiului Medicilor Argeș, suma ridicându-se la 3.800 lei pentru 4 sponsorizări.

Medic specialist în recuperare medicală/reumatologie, Pu-tinelu Liliana (Spitalul boli cronice și geriatrie Ștefănești) a primit anul trecut10 sponsorizări în valoare totală de 30.500 lei. Cea mai mare sumă a fost primită de la ABBVIE SRL - 15.482,70 lei - pentru participarea la un congres în San Die-

go – S.U.A. (cazare, transport intern și extern, cazare extern, taxă participare).

Doctorul pneumolog Emilia Ionescu a primit 15 sponsori-zări, în valoare de 19.600 lei și 1346 euro.

Medicul cardiolog Daniel Blăjan a fost anul trecut benefi -ciarul a 9 sponsorizări, în cuantum de 17.900 lei și 250 euro.

Doctorița care a încasat în 3 ani 19,4 miliarde lei vechi pentru studii clinice, sponsorizată pentru o participare la o conferință la Paris

Medicul cardiolog Gabriela Stănciulescu, cea despre care Jurnalul de Argeș a scris că în perioada 2012-2014 a primit 19,4 miliarde lei vechi pentru studii clinice cu benefi ciu tera-peutic, a primit anul trecut 7 sponsorizări de la giganții far-ma, suma totală ridicându-se la 16.000 lei. Din această sumă, 9.709,58 lei au fost dați de fi rma Berlin-Chemie A. Menarini pentru participare la Conferința de Cardiologie Paris timp de 3 zile. Interesant e faptul că la aceeași conferință de la Paris a mai fost sponsorizat să participe și un alt cardiolog de la Spitalul Județean Argeș, Sorin Mihai Marinescu. Aceeași fi r-mă Berlin-Chemie A. Menarini l-a sponsorizat cu 10.184,24 lei pentru participarea la conferința de la Paris. În total, So-rin Mihai Marinescu a primit anul trecut 8 sponsorizări, în cuantum de 27.800 lei.

Firma KRKA România a sponsorizat-o anul trecut pe doctorița Florea Hirizan Natalia de la Spitalul Municipal Câmpulung cu nu mai puțin de 16.648,32 lei pentru par-ticiparea la Congresul de Gastroenterologie de la Barcelona.

Specialistă în alergologie și imunologie, medicul Dogaru Irina a fost benefi ciara a 12 sponsorizări în valoare totală de 19.800 lei și 200 euro, dintre care 6.120,34 lei reprezentând sponsorizarea pentru participare la un congres la Helsinki.

LISTA COMPLETĂ. 92 medici argeşeni sponsorizaţi cu 595.400 lei de giganţii farma

GABRIEL CRISTIAN MARINESCU - PSIHIATRU

P i l A i i N i l M d

FLOREA HIRIZAN NATALIA - GASTROENTEROLOGIE

DOGARU IRINA - ALERGOLOGIEȘI IMUNOLOGIE ILIESCU PĂSTOREL -

DERMATOLOGIE

PUTINELU LILIANA - RECUPERAREMEDICALĂ REUMATOLOGIE MARIANA BOȘNEAG -

MEDIC DE FAMILIE

Care sunt cele mai căutate facultăţi la UPIT

Universitatea din Pitești se afl ă în plină perioadă de admitere, oferind pentru anul universitar 2018-2019 la programele de studii de licență 2990 de locuri, din care 930 subvenționate, iar la master 3015 locuri, din care 490 subvenționate. În ceea ce privește interesul manifestat de tineri, primele locuri le ocupă Psihologia, Nursing-ul, Dreptul și pe același plan, Ingineria, acestea având mai mulți candidați decât numărul de locuri oferite. A.C.

UPIT, printre universităţile din ţară cu creştere spectaculoasă a indicatorilor de performanţă

Universitatea Pitești se afl ă printre cele 5 instituții de învățământ superior din țară care au avut o creștere spectaculoasă a indicatorilor de performanță de 26,4%, ceea ce înseamnă că pen-tru 2019 UPIT se va bucura de o fi nanțare supli-mentară din partea statului de 5 milioane de lei, în afară de fi nanțarea de bază de 37 milioane de lei, bani ce vor fi investiți în echipamente de labo-ratoare sau săli de cursuri.

Din păcate, potrivit rectorului Dumitru Chirleșan (foto), chiar dacă UPIT stă bine la capi-tolul bani și datorită sumelor afl ate în sold din anii trecuți, subvenția pe care statul român o acordă unui student a rămas tot la nivelul de 2700 lei pe an, sumă egală cu cea alocată unui deținut într-o lună, după cum remarcă rectorul Chirleșan, asta în condițiile în care salariile cadrelor didactice au crescut, față de acum 4 ani, de două ori (de exemplu un lector a ajuns de la aproximativ 1000 de lei pe lună la 2600, iar un conferențiar, de la 1700 la 3700 lei net, iar cheltuielile cu întreținerea spațiilor universitare, au crescut, de asemenea. Este o subfi nanțare dramatică, așa cum nu a fost niciodată, circa 12 universități din țară sunt la li-mita blocajului fi nanciar iar multe vor ajunge să tragă cortina! A.C.

Bani pentru Centenar de la Ministerul Culturii

Comitetul Interministerial pentru Centenar a aprobat vineri, 6 iulie 2018, 350 de proiecte/ma-nifestări/acțiuni, cu o valoare totală de 50.055.165 lei, dintre care 86 ale autorităților și instituțiilor publice centrale, în sumă totală de 16.896.865 lei, și 264 ale unităților administrativ-teritoriale, cu o valoare totală de 33.158.300 lei. Din Argeș, vor primi bani următoarele proiecte: Expoziția „Lupta pentru România - contribuția neamului Golescu la realizarea idealului național românesc” (categoria expoziții, târguri) - Consiliul Județean Argeș; „Cine’ Marele Război (festivaluri, gale, ma-nifestări cultural-artistice de anvergură)” - Con-siliul Județean Argeș; „Să ne plângem împreună eroii” (categoria ceremonii civile și militare) - Pri-măria Curtea de Argeș; Înfi ințarea monumentu-lui comemorativ - Primăria Bascov; Simpozio-nul național „Piteștii și Marea Unire” - Centrul Cultural Pitești; bust Ion C. Brătianu - Primăria Ștefănești. A.C.

Jurnal de Argeş - pag 5

Nr. 1252 (11 - 17 iulie 2018)

LISTA CELORLALȚI MEDICI CARE AU PRIMIT, ÎN 2017,

SPONSORIZĂRI DE LA GIGANȚII FARMA:

Nouă contracte de studii clinice în 2018

În fapt, studiile clinice cu be-nefi ciu terapeutic sunt contrac-te de cercetare pentru testarea medicamentelor pe pacienți, contracte sponsorizate cu bani grei de marile companii farma-ceutice. Concret, aceste com-panii încheie două contracte de sponsorizare: unul cu medicul investigator și al doilea cu uni-tatea spitalicească. Iar sumele primite, atât de medic, cât și de spital, se negociază.

În cele mai multe cazuri, doc-torii primesc cu mult mai mult decât spitalele de a căror infra-structură, logistică și nume se folosesc la greu medicii. Legal, nu ar fi o problemă. Moral însă, nu este tocmai în regulă. Și asta pentru că, dacă doctorii nu ar activa în cadrul spitalului, nu ar avea „materia primă” pentru respectivele studii clinice, în speță pacienții. Iar într-o adre-să trimisă Jurnalului de Argeș, conducerea Spitalului Județean ne-a confi rmat că toate studiile clinice s-au desfășurat în cadrul unității: „În perioada 1 ianua-rie 2017-31 mai 2018, în cadrul Spitalului Județean de Urgență Pitești s-au derulat 9 contracte de studii clinice cu benefi ciu terapeutic, pentru care s-a pri-mit suma de 168.546,06 lei, dintre care 126.236,07 lei în anul 2017 și 42.309 lei în anul 2018”. Altfel spus, deși medicii investigatori s-au folosit de baza materială a Spitalului Județean Argeș, cu pacienții spitalului, au încasat cu mult mai mult de-cât spitalul. Și asta în condițiile în care Spitalul Județean Argeș arată în mare parte, atât la inte-rior, cât și la exterior, ca înainte de 1989 și ar avea nevoie acută de investiții majore.

Managerul Adriana Molfea se fofi lează: deși doctorii folosesc logistica spitalului, numărul pacienților „e confi dențial”

Am dorit să afl ăm și sumele exacte primite de medicii Spi-talului Județean Argeș, însă în răspunsul semnat de manage-rul Adriana Molfea ni se preci-zează că „medicii investigatori încheie contracte separate cu sponsorii, pentru care au prevă-zută clauza de confi dențialitate privind studiile clinice efectua-te”.

Am dorit să afl ăm și numă-rul pacienților care au partici-

pat la studiile clinice, însă ni s-a spus că acest număr ”este confi dențial”. Asta deși potrivit legislației în vigoare, inclusiv Legii 544/2001 privind accesul la informațiile de interes pu-blic, datele statistice, inclusiv numărul pacienților nu sunt informații confi dențiale.

Am întrebat-o pe Adriana Molfea, managerul Spitalului Județean Argeș, dacă i se pare normal ca medicii Spitalului Județean Argeș care fac studii clinice pe pacienți să ia mai mult decât spitalul, în condițiile în care aceiași medici folosesc baza materială a spitalului: ”Eu

nu știu cât iau doctorii. Docto-rii îmi plătesc mie pentru că îmi folosesc baza materială. Sunt doar niște consultații, niște pre-zentări. Mie îmi folosesc foarte puțin din spital. Pacienții vin doar la consult”.

Am dorit să știm de la ma-nagerul Adriana Molfea și care este procedura privind plata studiilor clinice și dacă giganții farma oferă un anume preț. „Da, oferă ei un preț, am mai și modifi cat pe el, să știți. Sunt niște costuri standard, în funcție de cât plătim noi ca spi-tal pentru acei pacienți. Să știți că problemele astea cu banii pe mine chiar mă zăpăcesc. Am chemat-o pe directoarea fi nan-ciară, eu am analizat din punct de vedere juridic, i-am pus să îmi explice din ce se compun sumele și mi-au explicat”, spune Adriana Molfea.

Tot managerul Adriana Mol-fea mai spune că ”doctorii negociază banii pe care îi în-casează spitalul cu fi rmele pro-ducătoare de medicamente, nu conducerea spitalului. Eu nici nu i-am văzut la culoare pe reprezentanții fi rmelor, habar n-am. Nu e treaba mea să parti-cip la negocierile astea. Studiul clinic nu îl fac cu mine, îl fac cu doctorul. ”

Bizon Mirela - Medicină de Familie 400 lei Oncescu Gabriela - Medicină de Familie 6.500 lei și 300 euro Soare Elena - Medicină de Familie 1.740 lei și 490 euro Copăcianu Iuliana - Ginecolog - Spitalul Județean Argeș 2.150 lei Sandu Magdalena - Medicină de Familie 4.470 lei Iliescu Adina- dermatologie - Spitalul de Pediatrie 4636 lei Iliescu Păstorel - Dermatologie - Spitalul Costești 3.401 lei Neacșu Gabriela - Hematologie - Spitalul Județean Argeș 14.900 lei Velcea Dumitra - Medicină de Familie 3.300 lei Bănică Valentin - Medicină de Familie 1.000 lei Popa Simona - Psihiatrie 530 lei Ștefan Daniela - Psihiatrie 2.871 lei Firfi rică Daniela - Medicină Familie 1383,51 lei Buga Mariana - Gastroenterologie - Spitalul Costești 800 lei Lăzărescu Ioana Lizica - Oftalmologie - Spitalul Județean 7.100 lei Ivana Tiberiu - Oftalmologie - Spitalul Județean 10.400 lei Viișoreanu Melania - Medicină Familie 1.829 lei Rățoi Genica - Medicină Familie 1861,27 lei Vișoiu Sorin- Pneumologie - Spitalul de Pneumpftiziologie Câmpulung 1.082,20 lei Vișoiu Crina - asistent medical oftalmologie 1.051 lei Georgescu Anca Diana - Oftalmologie - Spitalul Județean 1.343 lei Plecanciuc Emilia - Gastroenterologie - Spitalul Județean 1.200 lei Mihai Patricia Romanița - neurologie - Spitalul Municipal Câmpulung 18.400 lei Lazăr Ioana - Medicină Internă - Spitalul Județean 1.872 lei Ciobanu Magdalena - Cardiologie 4.000 lei Onicel Daniela - Cardiologie 1851,49 lei Nedelcu Rodica - Oftalmologie 3.170 lei Pluțu Olga - Medicină Familie 850 lei Iliescu Camelia - Medicină Familie 850 lei Goilan Sandu Mihaela - Pneumologie - Spitalul Județean 4.000 lei Goilan Sandu Valentin - Neurologie - Spitalul Județean 1.700 lei Necula Marinela - Geriatrie și Gerontologie 3.450 lei Voicu Mariana - Pneumologie - Spitalul Câmpulung 2.600 lei Blăjan Adriana - Neurologie - Spitalul Județean 1.355 lei Drâmbăreanu Ileana - Pneumologie - Spitalul Pneumoftiziologie Câmpulung 2.160 lei Tudose Roxana - Reumatologie 5.700 lei Gavril Maria Magdalena - Oftalmologie 12.800 lei Dumitrescu Deniza - Medicină Familie 990 lei Chirulescu Băbeanu Andreea - Diabet zaharat, nutriție și boli metabolice - Spitalul Câmpulung 2.900 lei Florea-Hirizan Natalia - Gastroenterologie - Spitalul Câmpulung 18.000 lei Florea-Hirizan Tiberiu - Neurologie - Spitalul Câmpulung 1.236 lei Turzai Ilise - Medicină Familie 850 lei Neacșu Claudiu Daniel - Nefrologie - Spitalul Județean 1.500 lei Radu Septimia Daniela - Medicină Familie 669 lei Rob Robert Răzvan - ORL - Spitalul Județean 7.800 lei Georgescu Marilena Cristiana - Medicină Familie 1.200 lei Catană Alina - Medicină Familie 500 lei Ghilencia Daniela - Medicină Familie 245 lei Pîrvulescu Anamaria - Medicină Familie 850 lei Alexandru Iliescu Alina- Oftalmologie - Centrul de Diagnostic și Tratament Pitești 4.300 lei și 200 euro Pascu Diana - Psihiatrie 6.200 lei Barbu Cornelia - Medicină internă - Spitalul Județean 5.000 lei Cazangiu Valentina Gabriela - Medicină de familie 1.700 lei Chirițescu Gheorghița - Medicină Familie 1.019 lei Frîncu Vasile - Spitalul Mioveni 11.600 lei Soveja Giorgiana - Medicină Urgență - Spitalul Pediatrie Pitești 2.714,82 lei Țârlea Florin - Medicină Familie 169 lei Diaconu Emanoil - Oftalmologie - Spitalul Militar Pitești 4.100 lei Herișanu Ramona - Medicină Familie 14.600 lei Vasilescu Gheorghe - Pediatrie 7.100 lei Vasilescu Doina - Oftalmologie 1.900 lei Sivu Nicu - Medicină Internă - Centrul de Diagnostic și Tratament Pitești 10.500 lei Coarnă Maria - Medicină Familie 850 lei Roșoiu Dorina - Medicină Familie 245 lei Stan Gabriela - Spitalul Județean 6.300 lei și 1.303 euro Voiculescu Gabriela - Medicină Familie 850 lei Duță Ileana - Medicină Familie 2.800 lei Tecu Marinela Felicia - Medicină Familie 1.169 lei Bogosian Mihaela - Medicină Familie 245 lei Soroiu Dorel - Urologie 381 lei Paulina Stoica - ORL - Spitalul Județean 2.218 lei Popa Gheorghe Florina - Medicină Familie 2.748 lei Marinescu Elena - Medicină Internă - Spitalul Județean 1.200 lei Zamfi r Elena - Medicină Familie 169,05 lei Constantin Camelia - Boli Infecțioase - Spitalul Județean 2.448 lei Andreescu Georgeta - Diabet Zaharat, nutriție, boli metabolice 3.600 lei și 187 euro Bilou Silvia - Dermatologie - Centrul de Diagnostic și Tratament 4.529 lei Popescu Carmen - Medicină Familie 169,05 lei Dudu Erika - Spitalul Câmpulung 663 lei Iorgoveanu Dinu Constantin - Cardiologie - Spitalul Județean 2.500 lei și 533,82 euro Iorgoveanu Doina - Cardiologie 14.700 lei și 533,82 euro Marinescu Enescu Rocsana - Medicină Internă și Cardiologie 5.400 lei Marinescu Enescu Flavius - Dermatovenerologie 3.900 lei

Material realizat de Denis Grigorescu

Nu s-a schimbat nimic faţă de ce am dezvăluit acum doi ani

Spitalul Judeţean ia de cinci ori mai puţin decât medicii din studiile clinice pe pacienţi Asta deși doctorii angrenați în astfel de contracte de cercetare folosesc baza de date, logistica și chiar pacienții spitalului

În urmă cu trei ani, Jurnalul de Argeș a scris mai multe articole legate de faptul că Spitalul Județean Argeș încasa din studiile clinice cu benefi ciu terapeutic cu mult mai puțin decât doctorii care făceau respectivele studii. Am prezentat atunci și dovezi că Spitalul Județean a încasat de patru ori mai puțin decât un singur doctor în perioada 2012-2014. Este vorba de cardiologul Gabriela Stănciulescu, aceasta încasând în perioada mai sus menționată 19,4 miliarde lei vechi, în timp ce Spitalul Județean a luat 4,69 miliarde lei vechi din... 15 contracte! Situația nu s-a schimbat. În primele cinci luni din acest an, Spitalul Județean a încasat 42.309 lei din studiile clinice cu benefi ciu terapeutic. Mai multe surse autorizate din cadrul spitalului ne-au declarat sub protecția anonimatului că, pentru aceeași perioadă din 2018, sumele încasate de medicii care au făcut studiile clinice au fost de câteva ori mai mari, fi ind de ordinul a peste 200.000 de lei. Aceleași surse ne-au declarat că anul trecut sumele înca-sate de medicii Spitalului Județean Argeș pentru studii clinice efectuate pe pacienți au sărit de 600.000 de lei. Altfel spus, de aproape cinci ori mai mult decât sumele încasate de spital!

GlaxoSmithKline, Parexel şi Johnson&Johnson au dat cei mai mulţi bani: peste 135.000 lei

Am afl at, în schimb, defalcat, ce sume au plătit marile com-panii farmaceutice Spitalului Județean. Cei mai mari cotizanți au fost giganții farma Parexel International Limited (36.849,60 lei), Johnson&Johnson (35.474,45 lei), Parexel International Ro-mania (30.530,29 lei), GlaxoSmithKline (33.250 lei) și Novartis (10.850,80 lei). În total, 9 companii de top din industria far-ma au plătit pentru studiile clinice derulate la Spitalul Județean Argeș.

Doctoriţa Stănciulescu deţine recordul: 1,94 milioane lei în trei ani

Doctorița Gabriela Stănciulescu, cea care deține recordul su-melor încasate din studiile clinice pe pacienți - 19,4 miliarde lei vechi între 2012 și 2014 - are profi turi foarte mari la fi rmele la care este asociat.

Anul trecut, cele două fi rme i-au adus profi turi nete de aproape 900.000 lei. În 2017, fi rma Sal Med SRL, ce fi gurează la aceeași adresă cu centrul medical al doctoriței Stănciulescu, a avut un profi t net foarte mare, de 840.988 lei, în condițiile în care fi -gurează cu un singur angajat. Firma Sal Med SRL a avut și în 2016 afaceri profi tabile, conform declarațiilor depuse la Finanțe înregistrând un profi t de 331.603 lei.

Și cealaltă fi rmă – Cardio Plus SRL – a avut în 2017 un profi t bun: 45.061 lei (5 angajați).

Material realizat de Denis Grigorescu

Jurnal de Argeş - pag 6

Nr. 1252 (11 - 17 iulie 2018)

ÎNCHIRIEZ SPAȚIU PRIETENOS ȘI MODERN,

COMPARTIMENTAT PARTER ȘI ETAJ, SITUAT ULTRACENTRAL ÎN PITEȘTI,

STRADA CRINULUI NR. 1A, ÎN SUPRAFAȚĂ DE 220 MP,

PRETABIL PENTRU: BIROURI CABINETE MEDICALE INSTITUȚII FINANCIARE PROIECTARE SOCIETĂȚI DE IT FIRME DE CONSULTANȚĂ

RELAŢII LA TELEFON: 0722.801.905; 0799.789.888

Tensiuni din ce în ce mai mari în zona șantierului pentru noul bloc cu 10 etaje al dezvoltatorului imobi-liar SC Titidan SRL, construit de SC Energomontaj Grup SRL în buricul Piteștiului, pe b-dul I.C. Brătianu, chiar lângă Centrul de Afaceri. După ce locatarii vechiului bloc 56, care de la deschiderea lucrărilor nu doar că au de îndurat praful și zgomotul șantierului, dar au fost și înștiințați că li se ia parcarea din fața imobi-lului pentru montarea macaralei, wc-urilor și barăcilor aferente lucră-rilor, dezvoltatorul imobiliar s-a pus cu tunurile și pe alți proprietari din zonă. Printre ei, și un bătrân care spune că a fost somat și intimidat să-și demoleze garajul construit, cu acte, în 1981. Omul crede că este o răzbunare pentru că soția sa, împre-ună cu alți proprietari care au case în zonă, a dat în judecată dezvolta-torul imobiliar și a cerut anularea autorizației de construcție, suspen-darea efectelor acesteia și a lucrări-lor propriu-zise. De cealaltă parte, dezvoltatorul neagă acuzațiile.

Mihail Cojoacă: „Consider că acest telefon a fost o amenințare cu intimidare”

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Tri-bunalului Argeș pe 26 iunie 2018, după începerea lucrărilor la noul bloc din cen-trul orașului. Unul dintre reclamanți este Mihaela Cojoacă Predescu, care, împreună cu soțul său, trebuie acum să țină piept dezvoltatorului imobiliar pen-tru garajul construit în urmă cu 40 de ani, moștenit de la tatăl său, construcție a cărei ieșire dă spre megașantierul SC Titidan SRL. Oamenii au refuzat încă de la început să-și dărâme construcția și au adus la cunoștința dezvoltatorului documentația pentru garajul pe care îl dețin. Mihail Cojoacă, soțul femeii, spune că în zadar a încercat să semnaleze problema Primăriei Pitești.

Cum lucrările evoluează, iar garajul bătrânilor stă ca un ghimpe în coasta (la propriu și la fi gurat) constructorului, tensiunile s-au amplifi cat.

„Pe 2 iulie, doamna Dana Ionescu, unul din proprietarii locației I.C. Bră-tianu nr. 54, m-a sunat, anunțându-mă că, datorită începerii procesului împo-triva construirii blocului de pe proprie-tatea lor, ne dă 10 zile pentru demolarea garajului de la limita proprietăţii lor, altfel deschide proces împotriva noastră pe care, a zis dumneaei, sigur îl câștigă și vom fi nevoiți să plătim cheltuieli de judecată. Spune că garajul, la acoperiș, depășește cu 15 cm suprafață noastră din cadastru, intrând pe proprietatea lor. Consider că acest telefon a fost o amenințare cu intimidare”, a declarat, pentru Jurnal de Argeș, Mihail Cojoacă, soțul proprietarei.

Dezvoltatorul, incomodat de 15 cm din streașina garajului

Omul e hotărât să nu cedeze.„Garajul a fost construit în 1981, cu

toate aprobările necesare, când proprie-tar pe teren era fi rma PECO Argeș, și nu după cumpărarea de către noii proprie-tari, cu permisiunea de tranzitare a unui autoturism la garaj. Cadastrul nostru dovedește existența garajului la limita cu PECO din care se subînțelege că și tranzitarea era acordată. Firma care a cumpărat proprietatea a fost înștiințată pe 02.02.2017 și i s-au înmânat docu-mentele de construire a garajului pentru ca proiectantul blocului să țină cont de situația existentă”, a mai explicat, pentru Jurnal de Argeș, Mihai Cojoacă.

Contactată de Jurnal de Argeș, Dana Ionescu, unul dintre patronii fi rmei SC Titidan, spune că nici vorbă de amenințare.

„Vecinii noștri nu știu ce să mai inven-teze în momentul de față. Tot felul de acuzații... I-am spus dânsului, de câte ori m-a contactat, să ia legătura cu avocatul. Nu avem ce să discutăm personal. I-am pus în vedere, în alte discuții pe care le-am mai avut, că are 15 cm trecuți pe proprietatea noastră și să-și ia streașina de pe proprietatea noastră, ceea ce mi se pare normal. Nu este normal să treacă pe proprietatea noastră. I-am spus că ar fi frumos să și-o ia”, a declarat, pentru Jurnal de Argeș, Dana Ionescu.

Ce spune unul dintre patronii fi rmei ce ridică blocul: „Este terenul nostru, putem să construim ce vrem”

Cât despre nemulțumirile locatarilor blocului 56, semnalate în numerele pre-cedente ale ziarului nostru, Dana Iones-cu a precizat: „Nu știu ce să comentez. Este terenul nostru, putem să construim ce vrem. Vă dați seama că avem toate autorizațiile, doar nu investeam atâția

bani... Normal că avem toate autorizațiile. Sunt puse la dispoziția oricărui om care vrea să le ve-rifi ce”.

Ulterior conversației telefonice avute, Dana Ionescu a transmis și un punct de vedere ofi -cial pe adresa redacției: „Referitor la legalitatea autorizației de construire, menționăm că socie-tatea noastră se afl ă în deplină legalitate cu toată documentația necesară construirii imobilului.

Încă de la organizarea șantierului, vecinii au fă-cut reclamații la toate instituțiile statului cu pri-vire la lipsa legalității documentelor ce au la bază construcția. Drept urmare, societatea noastră a fost controlată în multiple rânduri de organele competente, atât prin agențiile teritoriale, cât și di-rect de la sediile centrale din țară, constatându-se că îndeplinim toate condițiile pentru construire, toată documentația fi ind valabilă și legală.

Referitor la pretinsele amenințări pe care d-na Cojoacă Predescu Mihaela ar susține că i le-am adus, menționăm că aceste afi rmații sunt exa-gerate, neverosimile și nefondate. Din cauza reclamațiilor continue efectuate de această doam-nă, am purtat o singură discuție, ocazie cu care i-am pus în vedere să rezolve situația construcției sale care îi depășește limita terenului, încălcându-ne proprietatea cu circa 15 cm.

În fi nal, dorim și pe această cale să le cerem scuze locatarilor din zonă pentru tot disconfortul creat și să le reamintim că societatea noastră și-a luat angajamentul ca, la fi nalul lucrărilor, să amenajeze spațiul vecin (cel care a fost închiriat de societatea noastră de la autoritățile locale), prin crearea unui parc cu zone verzi și căi de acces”.

Primăria Piteşti şi dezvoltatorul blocului de 10 etaje din Centru, daţi în judecată

Un vecin, Mihail Cojoacă (foto),

spune că a fost amenințat de către dezvoltator

să-și demoleze garajul construit cu acte

Niciun răspuns ofi cial din partea Primăriei Piteşti

Pe 15 și, respectiv, 26 iunie 2018, Jurnal de Argeș a solicitat Primăriei Pitești un punct de vedere ofi cial, scris, cu privire la aprobarea închirierii către dezvoltatorul imobiliar a par-cării din fața blocului 56, unde pensionarii din imobil își țin cele 8 mașini proprietate personală, dar și față de suspiciunile acelorași locatari și ale celorlalți proprietari din zonă referitoare la eventuale artifi cii care ar fi dus, încă din 2012, la adaptarea PUZ-ului și PUD-ului la solicitările unor dezvoltatori pri-vind ridicarea unor clădiri gigant (Centrul de afaceri Forum, fi nalizat acum șase ani).

Singurul care s-a exprimat referitor la aceas-tă situație, telefonic, a fost vicele Sorin Apos-toliceanu, care a explicat faptul că întreaga documentație pentru ridicarea noului bloc a trecut prin Consiliul Local, că există un PUZ de zonă centrală.

Dat fi ind faptul că unul dintre locatari acuză autoritățile locale de modifi carea cu dedicație, încă de la construirea Centrului de Afaceri Forum (fi nalizat în 2012) a PUG-ului și a PUZ-ului într-o zonă care acum câțiva ani era considerată zonă protejată is-toric și avea regim special în ceea ce privește înălţimea, Sorin Apostoliceanu a declarat: „Nu știu să vă răspund (...) Nu eram eu în primărie la acea dată”.

Material realizat de Izabela Moiceanu

Anunţul prin care dezvoltatorul imobiliar susţine că a informat publicul legat de proiect

HCL-ul prin care s-a aprobat Planul Urbanistic pentru bloc

Jurnal de Argeş - pag 7PLAFAR NATURALIS

Nr. 1252 (11 - 17 iulie 2018)

Potrivit datelor furnizate de Casa de Pensii Argeș, la nivelul județului Argeș fi gurează în plată 160.000 de pensionari. Cea mai mare pensie specială, în plată în luna iulie 2018, este de 56.816 lei brut și 51.334 lei net. Pensia mi-nimă este 640 lei, de ea benefi ci-ind 28.520 de persoane.

După updatarea pensiilor, la 1 iulie 2018, se vede treaba că recordul absolut la încasat este deținut și în continuare de fostul procuror Gheorghe Bălășoiu, care însă avea aceeași pensie, de peste o jumătate de miliard de lei, și în luna iunie. Bălășoiu s-a pensio-nat în 2005, atunci când pensia se calcula în baza unui algoritm simplu: 80% din venitul brut re-alizat în ultima lună de activitate înainte de data pensionării, iar el

cumula salariul de comandant de penitenciar cu cel de procuror.

Cât a fost director la Peniten-ciarul Colibași, timp de 7 ani, Bălășoiu a fost detașat, însă și-a păstrat și funcția de magistrat. Prin urmare, în baza legilor în vigoare la acea dată, fostului pro-curor și comandant de penitenci-ar i s-a calculat pensia de serviciu conform veniturilor realizate pe ultimele 12 luni de activitate și i s-au adăugat sporurile permanen-te și nepermanente. La ora actu-ală, pensiile de asigurări sociale sunt plătite din bugetul asigură-rilor sociale de stat în baza legii 263/2010, iar pensiile speciale sunt plătite și din bugetul de stat, în baza legii nr. 303/2004.

A.C.

Recordul de pensie a rămas tot în Argeş

Fostului procuror Bălăşoiu i s-a mărit pensia la 56.816 lei

Dacă în cazul lui Călin Farcaș, tânărul răpus de birocrație, care reușise să strângă din donații 200.000 de euro, familia a anunțat că banii strânși pentru operația pe care Călin n-a mai apucat s-o facă vor fi donați unui alt bolnav cu șanse reale de vindecare, în cazul familiei Manea, destinația sume-lor uriașe din donații, despre care nimeni, în afara rudelor, nu știe la cât se ridică, e anchetată de Poliție. Asta după ce o gălățeancă a depus o plângere pentru suspiciuni legate de modul în care soțul Cristinei a folosit banii strânși de la miile de donatori care au dorit s-o salveze pe tânăra mămică. Au pus capac insultele pe care le-au primit oamenii într-un live pe Facebook, la sfârșitul lunii martie, când Adrian Manea a apărut la bustul gol, cu un pahar în mână, jignindu-i pe cei care i-au cerut socoteală în legătu-ră cu gestionarea donaţiilor. Pe numele lui Adrian Manea, care în toamna anului trecut oferea ultimele cifre legate de donații (până la acea vreme se strânse-seră peste 600.000 lei și 25.000 euro, însă donațiile

au continuat cel puțin până la începutul acestui an), au mai făcut plângeri și alte persoane.

Deja a avut loc o audiere în dosarul Manea„Am fost audiată și am dat și declarație scrisă și

semnată în cazul dosarului penal deschis pe nu-mele lui Manea Adrian, alături de materialul pe suport electronic pe care îl am și pe care l-am pus la dispoziția organelor de anchetă. Am speranța că investigația poliției va face lumina asupra cuantu-mului donațiilor și asupra destinației acestora”, a declarat, pentru Jurnal de Argeș, Mariana Bucur din Galați, administratorul paginii de Facebook „Audiență Zero”, semnatara reclamației care a dus la deschiderea dosarului. „Se fac în continuare cer-cetări pentru stabilirea cu exactitatea a situației de fapt”, a declarat, pentru Jurnal de Argeș, comisarul Andi Iancu de la Poliția Municipiului Pitești.

Izabela Moiceanu

Primăria Câmpulung a rămas fără arhitect în anul 2005. Nu că nu ar fi existat debandadă în domeniul construcţiilor și până atunci, însă ultimii ani au produs o escaladare a fenomenului. Mai mult, există proiecte ale administraţiei pu-blice locale pentru care avizul unui profesionist inclus pe Ta-bloul Arhitecţilor din România este obligatoriu. Iar situaţia este rezolvată acum doar printr-o colaborare a Primăriei cu un specialist de la Consiliul Judeţean Argeș, în condiţiile în care recent a eșuat a cincea încercare de a angaja un func-ţionar prin concurs.

Problema părea să fi e rezolvată în anul 2014, atunci când Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici a organizat concurs de recrutare pentru ocuparea funcţiei publice de conducere vacante de arhitect-șef al municipiului Câmpulung. Asta după ce se consemnase deja un eșec prin 2009. Cel care a de-venit șef al Direcţiei Tehnice și Urbanism a fost Dan Dumitres-cu, om cu relații în Rucăr și Gre-cia, dar a plecat din administraţia câmpulungeană după doar doi ani de activitate. Instabilitatea ulteri-oară la nivelul conducerii Primă-riei a trecut subiectul arhitectului în plan secund, însă după alegerile din 2016 a fost reluată procedu-

ra selectării specialistului de care municipiul avea și are mare nevo-ie. Și au fost cinci încercări, trei în 2017 și două în acest an.

Arhitectul-şef de la Ploieşti a picat concursul pentru Câmpulung

Pe 3 iulie, la ultimul concurs organizat la sediul Agenţiei Naţi-onale a Funcţionarilor Publici, a fost prezent un singur candidat, Cristina Herţia. Aceasta a trecut de proba eliminatorie de testare a cunoștinţelor PC, apoi a susţinut proba scrisă și a obţinut doar 47 de puncte. Rezultatul: „respins”, și așa a rămas și după contestaţie, candidata fi ind lipsită de posi-bilitatea de a primi un salariu de 10.070 lei la Primăria Câmpu-lung. Fost arhitect-șef la Primă-ria orașului Breaza, venind de la Consiliul Judeţean Dâmboviţa și Primăria Sighișoara, apoi arhitect-șef la municipiul Ploiești, funcţii ocupate în doar doi-trei ani, câte-odată doar cu numire pe perioadă determinată, Cristina Herţia tre-buie să se întoarcă acum în Pra-hova, deși presa locală susţine fi e că este implicată în lucruri departe de lege, fi e că se dorește înlătura-rea ei din fruntea Direcţiei de Ur-banism.

Cătălin Ioan Butoiu

În ultimii 13 ani, Câmpulungul a avut arhitect doar pentru o jumătate de mandat A cincea încercare în doi ani s-a soldat tot cu un eşec

Dan Dumitrescu a plecat, Cristina Herţia ar vrea să vină, dar a picat... examenul

Familia Manea păstrează banii din donaţii, cea a lui Călin Farcaş cedează cei 200.000 euro unui alt bolnav

Cazuri în oglindă, reacţii opuse

Două povești asemănătoare, cu fi nal tragic pentru doi tineri care au murit mult prea devreme: Cristina Manea, piteșteanca în vârstă de 23 de ani, care a afl at că suferă de cancer chiar în ziua în care a de-venit mămică și care s-a stins câteva luni mai târziu, și Călin Farcaș, tânărul de 29 de ani care a murit așteptând în zadar un transplant de plămâni. Două cazuri umanitare pentru care s-au strâns sume uriașe, dar pentru care banii n-au mai reușit să salveze viețile pacienților. Deși dramele prin care trec familiile celor doi seamănă și ele dureros de trist, continuarea celor două povești oferă opiniei publice două lecții total diferite.

Jurnal de Argeş - pag 8

Nr. 1252 (11 - 17 iulie 2018)

CALEIDOSCOPDiscovery

ArgesPavel Şerpe, arhiereul care a stat de veghe la Curtea de Argeş lângă moaştele Sfi ntei Filoteia

Grigore Tocilescu a studiat lăcaşele de cult din Piteşti

În anul 1885, cunoscutul profesor Grigore Tocilescu, unul din primii istorici care s-au ocupat de studiul civilizaţiilor de pe teritoriul fostei Dacii, a efectuat o amplă cerceta-re a lăcașurilor de cult din Pitești. Acesta a ridicat icoane de preţ de la Biserica Sf. Nicolae și le-a transpor-tat la Academia Română.

Mai mulți delegați din Argeș, la Congresul Sindicatelor de la Ploiești

1914. ianuarie 5-7. Mai mulți delegați din Argeș (Dumitru Man-da, Iulian Vasilescu, A. Hofberger, Ștefan Vasilescu, T. Georgescu, T. Dumitrescu) au fost prezenți la Congresul Sindicatelor de la Ploiești.

S-au înfi ințat două bănci la Pitești

Banca Sindicatului Viticol al jude-ţelor Argeș și Muscel a fost înfi inţa-tă pe 19 noiembrie 1920 în Pitești. Capitalul social era de 5.000.000 lei. În același an, pe 1 decembrie, a fost înfi inţată Banca Comerci-ală ”Speranţa”, societate anonimă pe acţiuni cu un capital iniţial de 1.000.000. lei.

S-a tipărit cartea „Istoricul Regimentului Argeș no. 4”

1927. La Institutul de Arte Gra-fi ce din Pitești s-a tipărit cartea „Istoricul Regimentului Argeș no. 4”, scrisă cu ocazia jubileului de 50 de ani, 1877-1927, autor, colonelul Barbu Pârâianu.

Lucrări de reamenajarea a Bulevardului Elisabeta

1936-1937. Lucrări de reamenaja-re a Bulevardului Elisabeta, astăzi Republicii, traversarea Grădinii Publice în zona actuală dintre Poșta Veche și Hotelul Muntenia.

Miting în sala Teatrului Comunal din Piteşti

1947. decembrie 31. Miting în sala Teatrului Comunal din Pitești, consacrat proclamării Republicii Populare Române. Au vorbit: Nico-lae Constantin, prefectul de Argeș, Gheorghe Ţuţui, reprezentantul ti-neretului, Teodor Bachide, prima-rul orașului, Constantin Nicolau (PSD), Stan Arsene (Sindicatele Unite), Marin Neacșu (PCR).

80.000 de cetăţeni la un miting pentru pace în Piteşti

1981. noiembrie 20. Miting pen-tru pace, peste 80.000 de cetăţeni, Piaţa Civică Centrală a municipiu-lui Pitești, numită atunci Vladimir Ilici Lenin, reeditat la 27 octombrie 1983.

Informaţii selectate din „Pitești-620, memento”, de Petre Popa

Rubrică realizată de Marius Ionel

Istoria Mănăstirii Curtea de Argeș se aseamănă de multe ori cu legenda întemeierii ei: tragică, dar, în același timp, măreaţă. Mănăstirea, dar și moaștele Sfi ntei Filoteia, care sunt adăpostite de veacuri la Argeș, au suferit de-a lungul vremurilor multe încercări. Însă, de fi ecare dată, s-au găsit și oamenii care au împiedicat faptul ca lăcașul sfânt să se risipeas-că. De aceea este cazul să ne amintim și de cei care au stat de veghe lângă sfi ntele ei oseminte. Unul dintre aceștia este arhiereul Pavel Șerpe.

M.I.

Alături de muncitorii Bucureştiului

Petru Șerpe s-a născut la 18 mai 1897 în comuna Păstrăveni, din preajma orașului Târgu Neamţ. Părinţii săi, Nicolae și Safta, oa-meni credincioși, ca mai toţi cei care vieţuiesc în preajma mari-lor lavre ale Moldovei, au dorit ca și familia lor să dea un slujitor lui Dumnezeu. Tânărul Petru s-a dovedit a avea toate calităţile pentru demnitatea preoţească: inteligenţă, smerenie și dorinţă

de a-l sluji pe aproapele. După fi nalizarea studiilor și căsătorie, Petru Șerpe devine slujitor la mai multe parohii din ţară. În 1932 ajunge în Crângași, care, de foarte puţin timp, devenise, dintr-un mic sat, un cartier al Bucureștiului. Câmpul misionar al preotului Petru Șerpe a fost format în principal din familiile de muncitori din zona Regie (fa-brica de tutun și alte unităţi mai mici). Părintele Șerpe a încercat și a reușit, în majoritatea cazuri-lor, să aducă la masa dialogului pe patroni și pe muncitori, într-o perioadă în care criza econo-mică cunoștea în România cote extrem de ridicate. Când sărăcia și disperarea deveniseră locuri comune, părintele Șerpe a cău-tat să rezolve lucrurile în spiri-tul unei dreptăţi sociale trecute prin simţirea creștină. Această atitudine activă a părintelui a contribuit ca în Regie, în timpul marilor greve din București din 1933, să nu se ajungă la confl ic-tele și vărsarea de sânge care au avut loc la atelierele Griviţa.

Un amănunt oarecum insolit al activităţii lui Pavel Șerpe prin-tre muncitorii bucureșteni este sprijinul său acordat efectiv pen-tru realizarea unui fi lm de lung-

metraj despre viaţa și activitatea muncitorilor din Regie, pe care l-a prezentat acestora „într-o sală de 600 de locuri“. Era o moda-litate aparte de a le arăta mun-citorilor valoarea lor și o cale de apropiere efi cientă între aceștia și preotul lor, un preot care a în-ţeles de pe atunci valoarea sfi n-telor moaște și a pelerinajului pentru întărirea și creșterea în duh a credincioșilor. Din acest motiv, periodic, părintele Șerpe a organizat pelerinaje cu sute de oameni la locurile de închinare cele mai importante din Româ-nia acelor vremi. Nu știa atunci că, peste ani, va deveni el însuși păzitorul unui asemenea loc.

Arhiereul Pavel Ploieşteanul

Rămas văduv în jurul vârstei de 50 de ani, preotul Șerpe și-a găsit alinarea în muncă și ru-găciune. Patriarhul Nicodim, apreciind calităţile sale, l-a nu-mit consilier referent al Secţiei culturale a Arhiepiscopiei Bu-cureștilor. Odată cu instaura-rea guvernului Groza în martie 1945, nori negri ameninţau și Biserica Ortodoxă Română. Obișnuit cu schimbarea regimu-rilor politice și cu ameninţările de orice fel, patriarhul Nicodim era pregătit să lupte și de data aceasta. Consilierul Șerpe i s-a părut a fi bătrânului patriarh un om cinstit și devotat. De ace-ea, în primăvara anului 1946, patriarhul Nicodim l-a propus pentru un post de arhiereu-vicar patriarhal.

Dar, tocmai pentru că era con-siderat om de încredere al patri-arhului, alegerea ca arhiereu a părintelui Șerpe a fost blocată sistematic de autorităţi. Abia în vara anului 1947, cu sprijinul regelui Mihai, care a semnat Decretul regal de numire, Șer-pe devine vicar patriarhal, fi ind tuns în monahism sub numele de Pavel. În acea perioadă, patri-arhul Nicodim era tot mai bol-nav, petrecându-și majoritatea timpului la Mănăstirea Neamţ. Cel care a rămas în Dealul Mi-tropoliei să facă faţă ”tovarăși-lor” din clădirea Parlamentului a fost tocmai arhiereul Pavel Șerpe Ploieșteanul, în calitate de membru al locotenenţei patri-

arhale. Acesta, până la decesul patriarhului Nicodim, s-a îm-părţit între București și Neamţ, dovedind că a meritat pe deplin încrederea acordată de bătrânul patriarh.

A readus moaștele Sfi ntei Filoteia la Curtea de Argeș

Ca loc de retragere i-a fost stabilit arhiereului Șerpe Mă-năstirea Curtea de Argeș. În 1949, pentru ca oamenii să nu mai viziteze mormintele regale, biserica fusese închisă, moaș-tele Sfi ntei Filoteia mutate la Episcopia din Râmnicu Vâlcea, iar clădirile fuseseră declarate case de odihnă pentru munci-tori. Cu multă greutate reușește patriarhul Justinian în 1951 să obţină retrocedarea mănăstirii, în care mută, pentru a justifi ca spaţiul cerut, cursurile de în-drumări misionare ce avuseseră până atunci loc la Mănăstirea Radu Vodă din București. Ast-fel, când ajunge la Argeș, Pavel Șerpe nu vine să se bucure de pensie, ci să preia conducerea cursurilor de îndrumare (apoi și funcţia de stareţ al mănăsti-rii), având o misiune foarte grea, aceea de a reda strălucire arhi-tecturală și duhovnicească unui spaţiu devastat. Arhiereul s-a apucat imediat de lucru. A refă-cut clădirile, a redeschis biserica spre închinare, a adus călugări îmbunătăţiţi pentru a fi călăuză credincioșilor. Durea însă locul gol, unde fusese odinioară racla cu moaștele Sfi ntei Filoteia, care de sute de ani veghease asupra argeșenilor.

Împreună cu patriarhul Jus-tinian, PS Pavel Șerpe a reușit să obţină aprobarea pentru re-aducerea moaștelor Sfi ntei în mănăstirea lui Neagoe Basarab, în octombrie 1955. Pavel Șerpe organizează la Argeș slujbe am-ple cu ocazia praznicelor, la care participă numeroși credincioși, le vorbește cu entuziasm peleri-nilor despre legenda Mănăstirii Argeș și despre Sfânta Filoteia, organizează pelerinaje și-i educă în spirit ”mistic” pe preoţii care vin la cursurile de îndrumare. PS Pavel Șerpe a trecut la cele veșnice în 1978.

Sursa: ziarullumina.ro

Jurnal de Argeş - pag 9

Nr. 1252 (11 - 17 iulie 2018)

În fi ecare săptămână, Bi-blioteca Judeţeană „Dinicu Golescu” Argeș își propune să vă aducă la cunoștință no-utăţile editoriale care există în fondul său de carte, fi e că este vorba despre romane de dragoste, poliţiste, fantastice, de călătorii, de aventuri sau lucrări știinţifi ce.

Pentru cei care doresc să-și lărgească orizonturile cunoașterii, sugerăm următoarele titluri: Ni-gel Spivey; Michael Squire, „Pa-norama lumii clasice” (București, Editura Bic All); Marin Ioniță, „Dincolo de tăcere volumul 1. Convorbiri esențiale cu personaje neconvenționale” (Pitești, Edi-tura Tiparg, 2016); Alex Mihai

Stoenescu, „Istoria Masoneriei moderne” (București, Editura Rao, 2015. Vara a debutat în Euro-

pa în toată splendoarea, așa că, pentru cei care vor să profi te la maximum de binefacerile ei, re-comandăm câteva ghiduri tu-ristice vizuale: Reid Bramblett, Jeff rey Kennedy, „Top 10: Roma” (București, Editura Litera, 2017); „Praga: hartă și ghid de buzunar” (București, Editura Rao); Carole

French, „Insulele Grecești Top 10” (București, Editura Litera, 2011). Secţia pentru Tineret vă ofe-

ră o gamă variată de noutăţi edi-toriale, dintre care menţionăm: Julia Boehme, „Tafi ti și puiul de elefant, volumul 3” (București, Editura Univers, 2016); Sally Gardner, „În coadă de pește” (București, Editura Arthur, 2015); Jill Murphy, „O vrăjitoa-re îngrozitoare și o vrajă nefas-

tă” (București, Editura Arthur, 2017). Pentru iubitorii de fi cțiune

sugerăm următoarele titluri: Lindsay Jayne Ashford, „Femeia din Orient Express” (București, Editura Nemira, 2018); Gilli-an Flynn, „Obiecte ascuțite” (București, Editura Trei, 2015); Rosie Walsh, „Bărbatul care n-a mai sunat” (București, Editura Nemira, 2018).

Daniela Tudose – bibliotecară

BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ „DINICU GOLESCU” ARGEŞ VĂ RECOMANDĂ

Cărţile săptămânii!

Luni, 9 iulie, în prezența a numeroși invitați de marcă, Fundația Cultu-rală Ilfoveanu a găzduit vernisa-jul expoziției „Semnul lui Iona” a lui Cristian Bădiliță. Peste 100 de oameni au fost prezenți, iar printre aceștia i-am remarcat pe maestrul Sorin Ilfoveanu, omul de afaceri Gheorghe Badea, George Caval-președinte CCIA Argeș și istoricul Marius Oprea.

După cum spune Cristian Bădiliță, „Semnul lui Iona” este o meditaţie sim-bolică pe marginea Evangheliei după Matei (simbolul fi ind un termen mai larg, mai generos, mai puţin confesiona-lizat decât icoana). Simbolul transcende autorul, nedepinzând strict de perfor-manţele sale „meșteșugărești”.

„Dacă mi s-ar cere să desenez un pește real, acest lucru mi-ar fi imposibil, fi ind-că pur și simplu nu am talent la desen. Dar poate tocmai pentru că nu pot de-sena un pește real, pot să «închipui» un pește-simbol, un «pește transreal». În felul acesta rog să fi e văzute, citite, per-cepute și interpretate simbolurile din ex-poziţie. Cum se știe, termenul «simbol» provine de la verbul grec syn-ballein, «a pune împreună», «a reuni». Simbolul era o bucată de ceramică ruptă în două cu prilejul încheierii unui contract. Fiecare dintre contractanţi primea o jumătate. Cele două jumătăţi erau puse împreună la ratifi carea sau la ruperea contractu-

lui. Expoziţia de faţă ilustrează, și în alt plan, semnifi caţia originară a simbolului. Ea pune împreună imaginea cu textul evanghelic, într-o versiune proprie, foar-te fi delă originalului grec. La început a fost, așadar, cititorul Evangheliei. A ur-mat traducătorul ei din greaca veche în româna secolului XXI, ţinând cont de cele mai fi abile ediţii. Lor li s-a alăturat poetul-teolog care, de data aceasta, in-ventează metafore vizuale, nu semantic-auditive.

Atât despre autor și despre specifi citatea lucrărilor! Ele ar fi continuat să aștepte, cuminţi, în ascunzișul lor, dacă episco-pul Virgil Bercea nu ar fi răspuns, cu promptitudinea-i obișnuită, propunerii de a organiza o expoziţie în memoria ce-lor șapte episcopi greco-catolici arestaţi acum șaptezeci de ani, când Biserica fău-ritoare a României moderne a fost scoasă în afara ne-legii comuniste. Expoziţia de faţă este închinată celor șapte episcopi-martiri și, prin ei, Bisericii adevărate a lui Iisus Hristos, una demnă, curajoasă, nesupusă vremilor și compromisurilor de un veac sau de o clipă”.

Cristian Bădiliță, unul dintre cei mai apreciați erudiți români

Unul dintre cei mai apreciați erudiți români, Cristian Bădiliță s-a născut în orașul Săveni, judeţul Botoșani, unde a locuit până la vârsta de 14 ani. A urmat doi ani cursurile Facultăţii de litere din București, Secţia română-franceză.

Din 1990 s-a transferat la Secţia de limbi clasice. În 1991-1992 studiază te-ologia la Seminario Conciliar din Ma-drid, împreună cu Cristian Langa și Iu-liu Cristian Arieșanu, unde-i va avea ca profesori pe patrologul Juan Ayan Calvo și pe fenomenologul religiei Juan Martin Velasco.

A predat limba și literatura greacă veche la Universitatea din Timișoara, instalân-du-se în Franţa din 1995, împreună cu soţia lui, Smaranda Bădiliţă, specialistă în Philon din Alexandria. Este doctor în istoria creștinismului antic al Universită-ţii Paris IV Sorbona cu teza „Les Méta-morphoses de l’Antichrist chez les Pères de l’Église”, califi cativul Summa cum laude. Denis Grigorescu

Zile inedite de instruire profesională, la Biblioteca Judeţeană

Biblioteca Judeţeană Dinicu Golescu Argeș a organizat, în perioada 25-26 iunie, cursurile de formare profesiona-lă - „Serviciile de referințe. Dezvoltarea serviciilor de bibliotecă. Achizițiile și uti-lizarea instrumentelor ce aparțin noilor tehnologii, pentru furnizarea serviciilor cu specifi c bibliografi c”.

De sesiuni de instruire inedite și interesante s-au bucurat bibliotecarii, care au afl at noutăţi profesionale atât în sfera tehnicilor de identi-fi care, regăsire și evaluare a informaţiilor în sistemul TinRead, cât și în domeniul comuni-cării și relaţiilor cu publicul.

Au fost prezentați cei trei mari piloni ai tutu-ror bibliotecilor din lume, și anume: Serviciul de completare, prelucrare și evidența colecțiilor, Serviciul de comunicare a colecțiilor și Servi-ciul de Referințe. S-a pus accent pe Serviciul de Referințe: pe tipurile de produse bibliogra-fi ce (diseminarea selectivă a informațiilor, bi-bliografi i, bio-bibliografi i, anuar bibliografi c local), tranzacțiile de referințe (consultațiile acordate utilizatorilor), resursele folosite pentru informații (dicționare, enciclopedii, bibliogra-fi i, ghiduri, directoare, anuare, cataloage onli-ne, sit-uri web), colecția de referințe (aceasta nu circulă, este actualizată constant, este pentru toate categoriile de utilizatori), tipurile servici-ilor de referințe (tradiționale, virtuale, sincro-ne și asincrone). Importantă este solicitarea adresată unui serviciu cu caracter bibliografi c și etapele rezolvării ei: interviul de referințe, cercetarea propriu-zisă și elaborarea produsului bibliografi c.

Sesiunea de instruire s-a axat pe utilizarea programului TinRead, realizarea de bibliogra-fi i în format electronic, acestea fi ind: cele rea-lizate de bibliotecari în web opac, cele făcute de utilizatori, listele de noutăți, bibliografi ile tematice.

Bibliotecarii trebuie să acorde suport utiliza-torilor în folosirea serviciilor care implică ex-ploatarea noilor tehnologii. Catalogul online este punctul principal în jurul căruia gravitează aplicații și servicii diverse oferite utilizatorilor, sarcina bibliotecarilor fi ind aceea de dezvoltare a funcționalităților catalogului online.

Sesiunea de instruire le-a dat posibilitatea bi-bliotecarilor de a asimila noi competenţe, pe de o parte, care să le permită să-și exercite cu succes profesia, pe de altă parte, să le trezească dorinţa de a se autoperfecţiona, de a se dezvolta profesional armonios, de a se adapta continuu unei societăţi în permanentă schimbare.

Cristina Baciu

Expoziţie de excepţie a lui Cristian Bădiliţă la Fundaţia Ilfoveanu

Au trecut 15 ani de la moartea ero-inei Rezistenţei Anticomuniste din munţii Muscelului, Elisabeta Rizea, iar în acest răstimp casa în care a trăit nu a suportat lucrări de consoli-dare și reabilitare, nefi ind recunoscu-tă de Ministerul Culturii drept casă memorială. Construcţia din 1931 este vizitată, de regulă, în week-end; atunci strănepotul Elisabetei, Bogdan Vârvoreanu, face pe ghidul pentru tu-riști. În luna aprilie a acestui an, casa a fost văzută și de Principele Radu, atunci apărând și ideea transformării acesteia într-un muzeu interactiv, cu sprijinul Casei Regale a României. În-tre timp, însă, strănepotul Elisabetei

Rizea a înfi inţat o asociaţie, împreună cu un grup de prieteni, prin interme-diul căreia vrea să strângă fondurile necesare consolidării casei și transfor-mării ei în casă memorială. S-a lansat campania „Salvează Casa Memorială Elisabeta și Gheorghe Rizea”, din sa-tul Nucșoara, judeţul Argeș, pentru a se strânge cei aproape 30.000 de euro necesari restaurării imobilului.

Persoanele care doresc să contribu-ie la reabilitarea Casei Memoriale „Elisabeta și Gheorghe Rizea” o pot face donând în contul: Lei: RO30B-TRLRONCRT0383835101, des-chis la Banca Transilvania.

C.I.B.

Campanie pentru restaurarea casei Elisabetei Rizea

Jurnal de Argeş - pag 10

Nr. 1252 (11 - 17 iulie 2018)

ANUNȚ DE PRESĂ

Pitești, 11.07.2018

Privind debutul proiectului ,,Diversificare activitatii societatii SC RIR LOGISTIC EXTERN SRL’’

S.C. RIR LOGISTIC EXTERN S.R.L., în calitate de beneficiar, anunţă lansarea proiectului cu titlul ,,Diversificare activitatii societatii SC RIR LOGISTIC EXTERN SRL’’, cod SMIS 112729, proiect co-finanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European de Dezvoltare Regională, în cadrul Programului Operațional Regional 2014-2020, Axa prioritară 2 – Îmbunătățirea competitivității întreprinderilor mici și mijlocii, Prioritatea de investiții 2.1 – Promovarea spiritului antreprenorial, în special prin facilitarea exploatării economice a ideilor noi și prin încurajarea creării de noi întreprinderi, inclusiv prin incubatoare de afaceri. Contractul de finanţare nr. 2413 a fost semnat în data de 19.06.2018 cu Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, în calitate de Autoritate de Management, prin Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia în calitate de Organism Intermediar pentru Programul Operațional Regional 2014-2020. Obiectivul general al proiectului îl constituie dezvoltarea si cresterea competitivitatii societatii S.C. RIR LOGISTIC EXTERN S.R.L.in vederea dezvoltarii locale durabile si a crearii unui pol concurential in Regiunea Sud Muntenia. In acest sens, firma va achizitiona echipamente noi, de ultima generatie, ceea ce va conduce implicit la inovarea procesului tehnologic, la dezvoltarea durabila a companiei, la respectarea normelor de mediu si la cresterea competitivitatii in piata specifica. Prin atingerea acestui obiectiv, proiectul contribuie la realizarea obiectivului general al priorității de investiție, respectiv consolidarea poziției pe piață a microîntreprinderilor în domenii competitive identificate în Strategia Națională de Competitivitate și Planurile de Dezvoltare Regională. Valoarea totală a contractului de finanţare este de 664.271,00 lei, valoarea totală eligibilă este de 558.211,00 lei. Valoarea eligibilă nerambursabilă este de 446.568,80 lei, din care valoarea eligibilă nerambursabilă din F.E.D.R. este de 379.583,48 lei, valoarea eligibilă nerambursabilă din Bugetul Naţional este de 66.985,32 lei, iar co-finanţarea eligibilă a beneficiarului este 111.642,20 lei. Valoarea neeligibilă inclusiv TVA a proiectului este de 106.060,09 lei. Durata de implementare a proiectului este de 26 luni (10.03.2017-30.04.2019). Locul de implementare a proiectului este inregistrat ca punct de lucru la adresa din: Regiunea Sud-Muntenia, judetul Arges, Municipiul Pitesti, Intrarea Lujerului, nr. 18. Detalii suplimentare puteți obține de la: ROGOJINARU RAZVAN-IONUT- Administrator, tel: 0729 847 711, email: rirlogistic@gmail.com.

ANUNȚ DE PRESĂ

Pitești, 11.07.2018

Privind debutul proiectului ,,Cresterea competitivitatii economice a ALPHA PARTENER SISTEM SRL’’

S.C. ALPHA PARTENER SISTEM S.R.L., în calitate de beneficiar, anunţă lansarea proiectului cu titlul ” Cresterea competitivitatii economice a ALPHA PARTENER SISTEM SRL”, cod SMIS 111092, proiect co-finanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European de Dezvoltare Regională, în cadrul Programului Operațional Regional 2014-2020, Axa prioritară 2 – Îmbunătățirea competitivității întreprinderilor mici și mijlocii, Prioritatea de investiții 2.1 – Promovarea spiritului antreprenorial, în special prin facilitarea exploatării economice a ideilor noi și prin încurajarea creării de noi întreprinderi, inclusiv prin incubatoare de afaceri. Contractul de finanţare nr. 2401 a fost semnat în data de 19.06.2018 cu Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, în calitate de Autoritate de Management, prin Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia în calitate de Organism Intermediar pentru Programul Operațional Regional 2014-2020. Obiectivul general al proiectului îl constituie consolidarea pozitiei societatii ALPHA PARTENER SISTEM S.R.L., pe piata specifica productiei de recipiente din mase plastice. In acest sens, firma va achizitiona echipamente, de ultima generatie, ceea ce va conduce implicit la dezvoltarea durabila a companiei, la respectarea normelor de mediu si la cresterea competitivitatii pe piata specifica. Prin atingerea acestui obiectiv, proiectul contribuie la realizarea obiectivului general al priorității de investiție, respectiv consolidarea poziției pe piață a microîntreprinderilor în domenii competitive identificate în Strategia Națională de Competitivitate și Planurile de Dezvoltare Regională. Valoarea totală a contractului de finanţare este de 787.710,98 lei, valoarea totală eligibilă este de 661.942,00 lei. Valoarea eligibilă nerambursabilă este de 562.650,70 lei, din care valoarea eligibilă nerambursabilă din F.E.D.R. este de 478.253,10 lei, valoarea eligibilă nerambursabilă din Bugetul Naţional este de 84.397,61 lei, iar co-finanţarea eligibilă a beneficiarului este 99.291,30 lei. Valoarea neeligibilă inclusiv TVA a proiectului este de 125.768,98 lei. Durata de implementare a proiectului este de 24 luni (03.04.2017-31.03.2019). Locul de implementare a proiectului este inregistrat ca punct de lucru la adresa din: Regiunea Sud-Muntenia, judetul Arges, Municipiul Pitesti,Drumul DN65B, Autostrada Bucuresti-Pitesti, KM105, corp C1 Detalii suplimentare puteți obține de la: Adrian Costin POPA - Administrator, tel: 0735 153 889, email: adrian.popa@alphapartener.ro

Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția ofi cială a Uniunii Europene sau a Guvernului României Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția ofi cială a Uniunii Europene sau a Guvernului României

„Activitățile fi nanciare descrise în petiție nu se desfășoară prin contabilitatea unității de învățământ”

„Urmare a adresei dumneavoastră, înregistrată la Inspectoratul Școlar Județean Argeș cu nr. 6727, din 08.06.2018, vă aducem la cunoștință că aspectele semnalate au fost veri-fi cate și analizate. În acest sens, vă înștiințăm că activitățile fi nanciare descrise în petiție nu se desfășoară prin contabilitatea unității de învățământ, ci prin contabilita-tea Asociației Părinților „Asociația Support of Education” și vă reco-mandăm să solicitați lămuriri de la reprezentanții legali ai acestei organizații”, se arată în respectiva hârtie.

„Contractul prin care mă oblig să plătesc e semnat cu grădinița, nu cu părinții!”

Vizavi de această „soluționare”, Mihaela Petrescu ne-a declarat: „Cum pot spune ei că grădinița, ISJ, sistemul, nu au nicio legătură? Eu

am semnat contract cu Grădinița Căsuța Poveștilor prin care mă oblig să plătesc programul «step by step» și opționalele, nu am semnat cu Asociația de Părinți!”

Într-adevăr, printr-un contract din mai 2018 și valabil de la 1.09.2018 și până la 31.07 2019, mămica se an-gajează că va plăti „către Asociația Support of Education, pentru bene-fi ciarul direct” care e grădinița, suma de 50 de lei pe lună. Această sumă reprezintă plata ajutorului de educa-toare necesar pentru respectivul pro-gram, plus contravaloarea cursurilor opționale și extracurriculare. Con-tractul este semnat chiar de directoa-rea Grădiniței „Căsuța Poveștilor”, Daniela Petre. Și atunci cum n-are responsabilitate grădinița, domnu-le Tudosoiu? Din câte observăm, asociația de părinți e doar curierul care transportă banii către... benefi -ciar. Contactat telefonic, inspectorul școlar general Dumitru Tudosiu ne-a spus că ancheta la Grădinița „Căsuța Poveștilor” este fi nalizată și că va fi întocmit un raport la mijlocul acestei săptămâni. Să sperăm că nu e vorba de o nouă mușamalizare.

Alina Crângeanu

A trecut o lună de când mămica unei fetițe de la Grădinița „Căsuța Poveștilor” din Pitești a făcut sesi-zare la Inspectoratul Școlar, atră-gând atenția șefi lor care diriguiesc învățământul din Argeș că la respecti-va unitate părinții plătesc în plic banii pentru programul ”step by step”, precum și opționalele la care aleg să își înscrie micuții. Semnatara, Mihae-la Petrescu, a venit și la redacția noas-tră și ne-a prezentat dovezi despre cum banii, respectiv 66 de lei adunați lunar, sunt depuși într-o cutie poștală amplasată chiar în sala de curs. Lucru considerat anormal și ilegal chiar de „generalul” Tudosoiu în înregistrarea pe care respectiva mămică a făcut-o atunci când a fost în audiență la șeful ISJ. Mihaela Petrescu mai susține că nu a primit niciodată chitanță pentru respectivele plăți. Ei bine, printr-o adresă semnată de inspectorul școlar general Dumitru Tudosoiu și de inspectorul general pentru Educație timpurie, Georgeta Toma, Mihaela Petrescu primește un răspuns din care se vede cum ISJ Argeș se spală pe mâi-ni și dă vina pe... Asociația de părinți. Mai exact, ocolește problema banilor colectați fără chitanță, în contextul în care cutia poștală e amplasată în grădiniță, nu în sediul, dacă o exista așa ceva, al respectivei asociații de părinți.

Scandalul cu bani de la Grădiniţa „Căsuţa Poveştilor”

Răspuns în batjocură: Inspectoratul lui Tudosoiu aruncă pisica în curtea Asociaţiei de Părinţiţ ţ Asta în contextul în care semnatara sesizării, Mihaela Petrescu (foto dreapta), demonstrează cu acte că a semnat contractul cu grădinița, nu cu Asociația de părinți

Minciună demontată cu acte. Contractul este semnat cu grădiniţa de stat,

nu cu Asociaţia de părinţi

Jurnal de Argeş - pag 11

Nr. 1252 (11 - 17 iulie 2018)

În plus, fi rma Global Eco Cen-ter a fost condamnată la plata unei amenzi penale de 600.000 de lei. Instanța a aplicat și pedeapsa com-plementară și a dispus suspendarea activităţii persoanei juridice SC Global Eco Center SRL privind tratarea și eliminarea deșeurilor pe-riculoase, prevăzută cu codul 3822, pe o durată de 3 ani și închiderea punctului de lucru din munici-piul Câmpulung, Parcul Industrial „Câmpulung Industial Park”, pe o durată de 3 ani.

Sentința nu este defi nitivă și poa-te fi atacată cu apel în 10 zile de la comunicare tot la Judecătoria Câm-pulung.

Tofan mai are încă un dosar penal la Judecătoria Curtea de Argeș

Vasile Tofan și fi rma Global Eco Center mai fac obiectul unui do-sar penal afl at pe rol la Judecătoria Curtea de Argeș, pentru „infracţi-uni la alte legi speciale, neluarea sau

nerespectarea măsurilor obligatorii în desfășurarea activităţilor de co-lectare, tratare, transport, valorifi -care și eliminare a deșeurilor peri-culoase”.

Iar problemele Global Eco Center nu se opresc aici. DNA a deschis un dosar in rem după incendiul din 2 octombrie 2013 de la depozitul din Câmpulung al fi rmei, incendiu în urma căruia au fost răniți trei pom-pieri, iar dacă focul ar fi ajuns la tonele de deșeuri periculoase, totul s-ar fi putut termina cu o catastrofă de mediu și cu multe victime. Jur-nalul de Argeș a arătat cu probe în ultimii ani că incendiul de pe fosta platformă ARO a fost favorizat de o autorizație dată ilegal de către Agenția pentru Protecția Mediului, condusă pe atunci de către Mariana Ionescu.

Corpul de Control al Ministe-rului Mediului a făcut în vara lui 2014 verifi cări „la sânge”, după ce Prefectura Argeș a sesizat că autorizațiile de mediu date fi rmei Global Eco Center sunt ilegale. În raportul semnat de către Mihail Mănoiu, șeful Corpului de Control Implementare Strategie Națională Anticorupție, se preciza clar: „Soli-citarea privind emiterea autorizației de mediu trebuia respinsă, întru-cât conținutul anunțului titularu-lui din presa locală nu exprima în fapt obiectul real (activitățile) al solicitării actului de reglementare, iar documentația depusă era in-completă”. În raportul Corpului de Control sunt menționate și dovezi ale superfi cialității crase cu care a fost acordată autorizația de mediu: în documentația aferentă solicitării emiterii autorizației de mediu, pe lângă fi șa de prezentare și declarație nesemnată, neștampilată și nedata-tă, există și un memoriu tehnic ne-semnat, neștampilat și nedatat.

Tot Corpul de Control al Ministe-rului Mediului scria negru pe alb în raportul din 2014 că la autorizația de mediu revizuită din 2012 și sem-nată de către Mariana Ionescu ar fi trebuit făcut și un acord de mediu. La aceeași autorizație revizuită în 2012 nu s-a evaluat impactul asupra mediului, deși depozitul s-a triplat și cantitatea de deșeuri periculoase s-a dublat.

Am încercat să luăm legătura și cu Vasile Tofan, managerul Global Eco Center, însă acesta avea telefo-nul închis.

Denis Grigorescu

Dosarul cianurilor. Cinci ani de puşcărie pentru Tofan

Ionuţ Butoi şi echipa României, argint la Cupa Europei „Para Archery”

Pregătirile lotului român pentru Jocurile Invictus din Aus-tralia, care se vor desfășura în perioada 20-27 octombrie, cu-prind nu doar antrenamente, ci și participarea la competiţii internaţionale. Un ultim succes al militarilor români răniţi în misiuni a venit chiar săptămâna trecută, atunci când echipa de tir a fost prezentă la „Para Archery European Cup”, concurs găzduit de Nove Mesto (Cehia) pentru sportivi din 31 de ţări.

Lotul paralimpic din România a fost format din cinci spor-tivi, unul dintre aceștia fi ind eroul muscelean Ionuţ Butoi. Plu-tonierul rănit în Afganistan în 2008 a reușit să obţină medalia de argint cu echipa la tir cu arcul Compound, iar la individual tot el a avut cel mai bun rezultat. Până în fi nală, ehipa Româ-niei a trecut de reprezentativele Cehiei, Iranului și de cea din Hong Kong, fi nala fi ind pierdută în faţa Indiei. Anul trecut, la prima participare a României la Jocurile Invictus, Ionuţ Butoi a obţinut cele mai multe medalii din lotul nostru, două, una de aur, cealaltă de argint, la tir cu arcul. C.I.B.

Flacăra Centenarului se aprinde la Câmpulung după Sfântul Ilie

Înainte de reaprinderea fl ăcării veșnice de la Mausoleul Ma-teiaș, eveniment care va avea loc de Ziua Armatei, pe 25 oc-tombrie, la Câmpulung marcarea Centenarului Marii Uniri va avea loc în cadrul manifestărilor dedicate Zilelor Munici-piului. Săptămâna viitoare, pe 20 iulie, de Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul, patronul municipiului muscelean, se va ţine o slujbă impresionantă chiar la biserica de hram, iar a doua zi, la Monumentul Eroilor din Piaţa Jurământului, se va organiza un ceremonial militar și religios. Va fi momentul în care Fla-căra Centenarului va fi depusă și la Câmpulung. C.I.B.

Costumul popular din Muscel, prezentat în cadrul programului Franţa-România

Pe 11 iulie, Muzeul de Etnografi e Brașov a deschis la Museé des Manufactures de Dentelles din Retournac (Franţa) expo-ziţia intitulată „De la tradiţiile textile românești la arta textilă contemporană: Metamorfozele borangicului”, în cadrul pro-iectului internaţional privind patrimoniul textil din România cu tema „Deviaţii/Deviations”. Manifestarea este inclusă în programul cultural comun Franţa-România dedicat Centena-rului Marii Uniri.

La muzeul francez vor fi expuse piese ilustrative pentru ţe-sutul artizanal românesc, precum marame și ii, părţi ale cos-tumului popular femeiesc. Va fi amenajat și un atelier pentru demonstraţii ale modului în care ţărăncile din România fo-loseau fi rele de borangic pentru a coase costume tradiţionale. Realizate la fi nalul secolului XIX și începutul secolului trecut, piesele vestimentare alese pentru expoziţia din Franţa provin doar din două zone ale ţării noastre: Ţara Bârsei-Bran și Ru-căr-Muscel. C.I.B.

Sentința Judecătoriei Câmpulung nu este defi nitivă. Firma Global Eco Center a lui Vasile Tofan a primit și o amendă penală de 600.000 lei, iar punctul de lucru de la Câmpulung va fi închis timp de trei ani

Săptămâna trecută, magistrații Judecătoriei Câmpulung l-au condam-nat la cinci ani de închisoare cu executare pe Vasile Tofan, managerul fi rmei Global Eco Center. Trimis în judecată în iunie 2016, Tofan a fost condamnat pentru infracţiunea de neluare a măsurilor de eliminare to-tală a substanţelor și preparatelor periculoase care au devenit deșeuri. Conform procurorilor, în cursul anului 2010, în calitate de administra-tor al S.C. Global Eco Center S.R.L., Vasile Tofan nu a luat măsurile de eliminare totală a substanţelor periculoase din deșeurile provenite de pe fosta platformă ARO Câmplung Muscel, acestea fi ind neîntemeiat declarate deșeuri stabilizate și transportate la depozitul de deșeuri Glina pe 17 septembrie 2010.

Patronul Vasile Tofan, în hala cu cianuri

Jurnal de Argeş - pag 12

Nr. 1252 (11 - 17 iulie 2018)

Un mall de mici dimensiuni ar putea fi construit anul acesta în Mioveni

Anul acesta, pe piaţa românească vor mai apărea încă 175.000 metri pătrați de spa-ţii comerciale moderne, potrivit analizelor Colliers International, însă niciunul nu va fi un mall de dimensiuni mari. De altfel, singurul mall așteptat este Shopping City Satu Mare, de 28.700 mp, pe care NEPI Rockcastle intenţionează să îl deschidă în ultimul trimestru al anului. Restul proiec-telor anunţate pentru a fi fi nalizate în 2018 sunt fi e extinderea unor centre existente, fi e inaugurarea unor proiecte mici, denu-mite strip mall, dezvoltate, în principal, de parteneriatul dintre Prime Kapital și MAS REI, care și-a propus pentru acest an in-augurarea unei suprafeţe de circa 100.000 mp. Printre orașele vizate în 2018 de strip malluri se numără Balotești, Slobozia, Focșani, Vaslui, Roman, Baia Mare și Mio-veni. F. Silvestru

Electroargeş preia controlul Braiconf Brăila

Electroargeș (simbol bursier ELGS), pro-ducător de electrocasnice, a anunţat, la sfârșitul săptămânii trecute, că a ajuns la o deţinere de 60,5% în cadrul producătorului de textile Braiconf, după ce în trecut fi gura cu o expunere de 17,6%. Tranzacția a avut loc în data de 4 iulie.

Totodată, New Carpathian Fund a anun-ţat public o tranzacţie prin care a ieșit din acţionariatul companiei textile, respectiv prin înstrăinarea a 33% din capitalul social al producătorului de textile. F.S.

Firmele de construcţii din Capitală caută muncitori în satele argeşene

Companiile din domeniul construc ţiilor, confruntate cu o criză acută de muncitori care să presteze servicii pe șantiere, se ori-entează către potenţialul din mediul rural pentru a recruta angajaţi. Ionuţ Mîrșanu, proprietarul companiei Mic Dinamic Cre-ativ Construct din București, înfi inţată în luna februarie a acestui an, a distribuit afi șe cu anunţuri de angajare în mediul rural din judeţele Teleorman, Giurgiu, Dâmboviţa și Argeș, în speranţa că va atrage oamenii dor-nici să lucreze.

„Pusesem anunţuri pe site-uri de recru-tare, am primit telefoane de la mai mulţi oameni din București care spuneau că sunt interesaţi, dar nu a venit niciunul la inter-viu. De câteva zile, de când am pus anun-ţuri în satele din judeţele de pe lângă Bu-curești, m-au contactat 7-8 oameni și deja am angajat doi muncitori. În mediul rural se găsesc oameni mult mai repede decât în orașe”, spune Ionuţ Mîrșanu.

F. Silvestru

„La un moment dat, Sibiu-Pitești era pe locul 13 la drum expres. A ajuns pe primul loc la autostradă, dar nu prin decizie politică, prin scor. Au schimbat scorul. M-am dus la toți și am întrebat cum s-a ajuns la această situație. Se schimbaseră criteriile. Am fost, de asemenea, la toți miniștrii. Trebuie fă-cut acest coridor, dar apoi cele două regiuni sărace ale României, Oltenia și nordul Mol-dovei, trebuie legate de Vest. De acolo vin investițiile și creșterea economică. Am făcut o propunere în acest sens. Din păcate, toți mi-au spus că am dreptate, dar nu s-a făcut nimic. Ca o concluzie, am mari dubii că se va face această autostradă”, a declarat Mari-an-Jean Marinescu.

F. Silvestru

Marian-Jean Marinescu, deputat în Parlamentul Eu-ropean, membru al Comisiei pentru Transport și Turism și membru supleant al Comi-siei pentru Control Bugetar, precum și vicepreședinte al Grupului Partidului Popular European (Creștin Demo-crat), consideră că auto-strada Pitești- Sibiu trebuie făcută, dar apoi ea trebuie legată cu celelalte regiuni ale României pentru a avea o mai mare utilitate. Ca un prognostic, europarlamen-tarul crede că sunt șanse mici pentru realizarea acestui obiectiv.

Un europarlamentar spune că autostrada Piteşti-Sibiu are şanse mici de realizare

Dacia - vânzări record în prima jumătate a anului

Dacia a înregistrat un număr record de vânzări în prima jumătate a acestui an. Cel mai vândut model Dacia a fost Duster, care e urmat în clasament de San-dero și Logan. Potrivit datelor transmise de Dacia prin intermediul Asociației Constructorilor de Automobile din România (ACAROM), Dacia a vândut în primele șase luni ale acestui an 175.992 de unități, mai mul-te decât anul trecut. În perioada ianuarie-iunie 2018, producția Dacia a crescut cu 3,2% față de aceeași pe-rioadă anul trecut, când au fost vândute 170.562 de unități. Numai în luna iunie a acestui an, uzina Da-cia de la Mioveni a produs 30.777 de vehicule. Cea mai vândută mașină a fost Duster, anul acesta fi ind produse 118.156 de unități Duster, care a însemnat o pondere de producție de peste 71%.

Acest nivel n-a mai fost depășit decât de cifra înre-gistrată în lunile noiembrie și decembrie anul trecut, când s-au pregătit stocurile pentru noua generație Duster. Următoarele pe listă sunt Dacia Sandero, cu 27.066 de unități, și Dacia Logan, cu 18.463 de vehi-cule produse în primele șase luni ale lui 2018. Dintre toate, cea mai mică pondere a avut-o Logan MCV, cu doar 12.307 de unități. Anul acesta, Logan MCV nu s-a mai vândut ca în anii precedenți, înregistrând o scădere în vânzări cu 45% față de anul trecut.

F. Silvestru

Cum înfi ințarea unui parc industrial la Pitești ține tot mai mult de domeniul fantasticului, companii industriale prezente în orașul nostru preferă să nu mai investească aici, ci în zone unde astfel de facilități deja există.

Astfel, până la sfârșitul anului 2018, Leoni Wiring Systems Pitești va avea 650 de angajați și va inves-ti 750.000 de euro într-un punct de lucru din Parcul Industrial din Bumbești-Jiu, o fabrică-satelit a ce-lei din Pitești. Leoni este furnizor global de soluții de management al energiei și datelor în domeniul construcțiilor de autovehicule și alte domenii industriale și, în pre-zent, noua fabrică din Bumbești-Jiu funcționează deja cu aproximativ 500 de angajați, având o suprafață utilă de 8500 mp destinați zonelor de producție și depozitare, precum și un corp administrativ de biro-

uri. Mai mult, planurile de dez-voltare ale companiei vor continua și în 2019, ceea ce va presupune investiții de 800.000 euro în ame-najarea spațiilor de producție și un număr total de 800 de salariați până la sfârșitul primului trimestru al anului viitor. Aceștia vor benefi cia de traininguri profesionale specifi ce activității.

„În Bumbești-Jiu am găsit parte-neri de încredere, cu care suntem convinși că vom lucra bine pe termen lung. Estimăm că până la sfârșitul primului semestru al anului viitor vom avea în jur de 800 de angajați”, preciza în cadrul ceremoniei de des-chidere Lidia Țonea, managing di-rector Leoni Wiring Systems Pitești. Leoni Bumbești-Jiu va produce cablaje motor pentru următoarele modele de mașini: Renault Clio IV, Renault Twingo, Dacia New Logan, Dacia New Duster (toamna 2018).

F. Silvestru

Pentru că nu avem un parc industrial, Leoni Piteşti investeşte în… Gorj

Dănuț Bica: ”În județul Argeș se găsesc mai multe treceri la nivel de cale ferată a căror modernizare este absolut necesară și așteptată de ani de zile, care sunt amplasate pe teritoriul următoarelor localități: muni-cipiul Pitești (str. Lânăriei, zona CNCD, str. Constantin Dobrogeanu Gherea), mu-nicipiul Câmpulung Muscel (pe DN73, la intrarea în oraș), orașul Mioveni, comuna Bascov (pe DN7 și DN7C). Având în ve-dere atât importanța deosebită pe care o are modernizarea acestor treceri la nivel de cale ferată pentru siguranța circulației în zonele respective, cât și promisiunile re-feritoare la subiectul menționat făcute de dumneavoastră cu ocazia vizitei efectuate în județul Argeș în luna martie, vă rog să-mi comunicați măsurile dispuse și terme-nul prevăzut pentru fi nalizarea lucrărilor!”.

Parlamentarul de Argeș a luat în discuție și cazul tulburător al unui bărbat în vârstă de 54 ani din comuna Valea Iașului, bolnav de cancer la vezică, care, nemaiputând uri-na, a fost plimbat, la începutul lunii mai a acestui an, fără a primi asistență medicală absolut necesară, prin 3 unități spitalicești cu pretenții. „La Urgența Spitalului Mu-nicipal Curtea de Argeș pacientul nu a fost primit pe motiv că nu există ecograf. Cu mare greutate, după mai multe ore de așteptare, în condițiile în care riscul de blocaj renal era semnifi cativ, s-a obținut o ambulanță și bolnavul a fost transportat

la Spitalul Județean de Urgență Argeș din Pitești, unde medicul urolog a refuzat să-l consulte din cauza lipsei ecografi ei, care ar fi trebuit să fi e făcută la Curtea de Argeș. Prin eforturile familiei și cu dureri insu-portabile, acesta a ajuns la Spitalul Uni-versitar de Urgență București, de unde, pe motiv că metastazele sunt generalizate și nu se mai poate face nimic, a fost retrimis la Pitești pentru a obține o rețetă cu morfi nă. Din nefericire, nu a mai putut benefi cia de rețeta respectivă, deoarece, prin programa-re, primul loc disponibil pentru eliberarea acesteia era peste o lună și boala nu i-a mai acordat acest răgaz. A murit în chinuri groaznice, câteva zile mai târziu.

Având în vedere gravitatea extremă a situației prezentate, vă solicit, doamna mi-nistru, să dispuneți, de urgenţă, demararea anchetei cuvenite și, în funcție de rezultate-le acesteia, sancționarea vinovaților potrivit legislației în vigoare. Pe de altă parte, vă solicit să adoptați măsuri imediate pentru fl exibilizarea procedurilor de acordare a rețetelor necesare bolnavilor de cancer.

De asemenea, rog a mi se comunica de-ciziile luate în privința cazului prezentat anterior și care este strategia adoptată de Ministerul Sănătății pentru rezolvarea gravelor probleme pe care le întâmpină în prezent bolnavii de cancer din România”, spune Dănuț Bica.

M.I.

Modernizarea trecerilor la nivel de cale ferată din Argeş, în vizorul deputatului Dănuţ Bica

Deputatul liberal Dănuț Bica a adre-sat în ultima perioadă de timp mai multe întrebări miniștrilor Cabinetu-lui Dăncilă. Printre acestea, cele lega-te de modernizarea trecerilor la nivel de cale ferată din Argeș și despre ca-zul bărbatului din Curtea de Argeș de-cedat în urma unor disfuncționalități ale sistemului medical.

Jurnal de Argeş - pag 13

Nr. 1252 (11 - 17 iulie 2018)

UNGHIURI DE VEDEREPERFOR M ANŢĂ!

La Cupa României de Tineret ce a avut loc la Sighișoara, în perioa-da 2-7 iulie, boxerii de la cluburile CS Preda Pitești și CS Mioveni, antrenați de Preda Da-niel, au obținut două medalii. Pandelea Cătă-lin, 81 kg, CS Mioveni, medalie de aur și Șerban Florin, 75 kg, CS Pre-da Pitești, medalie de bronz.

Spiritul marelui Dobrin, într-o ședință de spiritism fotbalistic cu primarul Ionică.

Domnu’ primar, sper ca FC Argeș să nu ajungă o echipă-fantomă ca pe vremea lui

Penescu și Pendiuc!

Deși nu a promovat în Liga I și deși unii suporteri nu sunt de acord cu acest FC Argeș susținut fi nanci-ar de autoritățile locale, se pare că echipa lui Dobrin rămâne cea mai iubită echipă din liga secundă. Spu-nem acest lucru pentru că FC Argeș a avut în sezonul trecut o asistență în tribune destul de bună având în vedere această situație. Din câte se pare, doar FC Her-mannstadt a depășit la numărul de suporteri pe FC Argeș sezonul trecut, atât în deplasare, cât și acasă.

Zvonul săptămânii!

Deși ofi cialii echipei din Trivale stabiliseră în această vară șapte par-tide de verifi care, FC Argeș nu va mai disputa decât șase. Pe 11 iulie, FC Argeș ar fi trebuit să întâlnească Farul Con-stanţa, însă aceștia au anulat cantonamentul și au anunţat în ultimul moment că intenţionea-ză să desfi inţeze echipa, pentru că nu mai pri-mesc fi nanţarea promisă de la autorităţile locale. Și în privinţa adversarilor care erau deja stabiliţi au intervenit câteva modifi -cări. Cei de la Chindia Târgoviște au anunţat că nu mai pot juca meciul de pe 25 iulie, iar în locul

dâmboviţenilor, partener de întrecere al alb-viole-ţilor va fi Juventus Bucu-rești, echipă care a retro-gradat din Liga I și care a anunţat deja că în noul sezon va evolua în eșalo-nul secund sub denumi-rea de Daco-Getica.

Ultimul meci al echipei din Trivale va fi pe 28 iulie, când FC Argeș va întâlni pe CSO Filiași, formaţie de Liga a III-a. Iată programul amicale-lor: 14 iulie - amical FC Academica Clinceni, 17 iulie - Amical FC Balo-tești, 20 iulie - amical Rapid București, 25 iulie - amical Juventus Bucu-rești și 28 iulie - amical CSO Filiași. M.I.

Şase meciuri amicale pentru FC Argeş

Care este programul de pregătire din această vară pentru CS Mioveni?

- Programul echipei noastre a înce-put cu un cantonament, în perioada 2-13 iulie, la Pensiunea Diana din comuna Micești, iar pregătirea fi zică și tehnico-tactică se desfășoară pe te-renurile de la Mioveni. Vor fi și 5-6 meciuri amicale. Primul cu Juventus București și al doilea, pe 11 iulie, cu Pandurii Tg Jiu. Ce ne puteţi spune despre

noutăţile lotului? Despre ce plecări și despre ce veniri putem vorbi?

- Au plecat Florin Ilie, Neagu, An-drei Neagoe, Șchiopu, Costinel Gugu și Mihai Vintilă. Andrei Tirică și Eduard Neacșu vor fi împrumutați, iar la capitolul sosiri putem vorbi de Alexandru Popescu, de la Universita-tea Craiova, și Kylien, de la Viitorul Constanța, amândoi jucători sub 21 ani. În plus, avem în vedere încă 3 ju-cători în perioada imediat următoare.

„Continuăm cu Iordan Eftimie ca antrenor principal” Care este strategia de viitor pen-

tru banca tehnică? Continuaţi cu Ior-dan Eftimie sau există posibilitatea aducerii unui alt antrenor?

- Antrenorii echipei pentru noul sezon sunt Iordan Eftimie, antrenor principal, și Mihai Olteanu și Iulian Ilie, antrenori secunzi. Deci, conti-nuăm cu Iordan Eftimie ca antrenor principal. Care este obiectivul pentru sezo-

nul viitor? Putem vorbi de promovare în Liga I?

- Nu putem vorbi de promovare în sezonul următor, iar obiectivul nostru este clasarea în prima jumătate a clasa-mentului. Poate din sezonul următor, când vor promova 4 echipe, să încer-căm și noi! Cum vedeţi lupta din sezonul vii-

tor, având în vedere că în Liga 2 sunt acum echipe cu nume în fotbalul ro-mânesc?

- În acest sezon va fi o luptă acerbă pentru cele două locuri promovabile,

luptă echilibrată, spectaculoasă și sper cu mulți spectatori în tribună. Credeţi că FC Argeș va ajunge în

cele din urmă în Liga I, având în ve-dere că la Pitești asta se dorește?

- Sper și doresc ca FC Argeș să pro-moveze, chiar și sezonul următor, dar va fi o luptă dură pentru promovare anii următori și trebuie o susținere fi -nanciară importantă.

Marius Ionel

„Nu putem vorbi de promovare în sezonul următor”

Dumitru Olteanu, preşedintele Consiliului Director al CS Mioveni:

„Activitatea aparatului administrativ al FC Argeș este peste cea a altor instituții subordonate Primăriei Pitești”

Drept la replică, semnat de directo-rul Dragoș Șerban:

”În tot cuprinsul articolului nu se face referire absolut deloc dacă sumele menționate în articol sunt sume nete sau sume brute, acest lucru ducând la o confuzie în rândul cititorilor, în sensul creării unei stări de frustrare, având în vedere faptul că Clubul F.C. Argeș este o instituție publică, subordonată Consiliului Local Pitești și Primăriei Municipiului Pitești, alimentând ast-fel situația generală la nivel național creată asupra angajaților «de la stat». Conform Hotărârii de Consiliu Local nr. 206/26.06.2018, în speță și anexa, nu pentru toți angajații F.C. Argeș au crescut salariile cu 25%, decât pentru o parte din ei.

Majorările la 1 iulie 2018 au fost în procent de:

a) Director – majorare de 15%b) Contabil - șef – majorare de 25%c) Consilier juridic gradul II – majo-

rare de 25%d) Inspector specialitate gradul II –

majorare de 25%e) Inspector specialitate gradul I –

majorare de 25%f) Referent Tr. IA – majorare de 15%g) Administrator - majorare de 15%.

Astfel, în urma acestor majorări s-a ajuns ca, începând cu data de 1 iulie

2018, angajații F.C. Argeș sa încaseze următoarele salarii:

Director – 7.728 lei brut – 4.521 lei net (inclusiv sporul de vechime în muncă)

Contabil-șef – 6.493 lei brut – 3.799 lei net (inclusiv sporul de vechime în muncă și sporul C.F.P.)

Consilier juridic gr. II – 3.602 lei brut – 2.107 lei net (inclusiv sporul de vechime în muncă)

Inspector specialitate gradul II – 3.782 lei brut – 2.212 lei net (inclusiv sporul de vechime în muncă)

Inspector specialitate gradul I – 4.201 lei brut – 2.458 lei net (inclusiv sporul de vechime în muncă)

Referent Tr. IA – 3.105 lei brut – 1.831 lei net (inclusiv sporul de vechi-me în muncă)

Administrator – 3.000 lei brut – 1.750 lei net (inclusiv sporul de vechi-me în muncă).

Pentru a vă răspunde și la întrebarea pe care o adresați dumneavoastră la sfârșitul articolului, retoric presupu-nem, și anume dacă aparatul admi-nistrativ merită acești bani, putem să vă spunem că, la momentul acesta, în cadrul clubului avem un număr de 14 secții, dintre care 11 secții active, la care își desfășoară activitatea un număr de peste 300 de participanți la activitatea sportivă. Pentru toți acești sportivi/ membri ai staff -ului tehnic/ colaboratori, aparatul admi-nistrativ este format din 6 membri (al 7-lea este administratorul bazei de agrement), care desfășoară toate activitățile conexe activității sportive și nu numai (contracte, situații fi nan-ciare, plăți către furnizori/sportivi/etc., achiziții publice vizând masa, ca-zarea, transportul, echipament, pază etc., deplasări și relația cu diferitele federații de specialitate, întocmire re-gulamente etc.). V-am enumerat toa-te aceste activități pentru a vă aduce la cunoștință activitatea aparatului administrativ, care este peste cea a altor instituții subordonate Primăriei Municipiului Pitești (Centrul Cul-tural, Filarmonica Pitești) și se poate compara cu activitatea A.D.P. Pitești sau S.P.E.M.P. Pitești, acolo unde, desigur știți, aparatul administrativ este mult mai mare. Nivelul salariilor în plată pentru funcții similare din alte instituții subordonate Primăriei Pitești SUNT MAI MARI decât cele de la F.C. Argeș”. Marius Ionel

Şefi i FC Argeş se vaită că au salariile cele mai mici dintre instituţiile subordonate Primăriei Piteşti

După ce în numărul trecut al Jurnalului vă informam despre salariile aparatului administrativ al FC Argeș, salarii calculate cu o mărire de 25% față de cele publica-te de club la sfârșitul lunii martie, conducerea clubului alb-violet a ținut să ne transmită un drept la replică destul de voluminos, în care ne-a precizat salariile nete și cele brute ale tuturor angajaților, dar ne-au transmis și frustrările domniilor lor. Așa se face că în acest drept la

replică șefi i clubului se vaită, de fapt, că au salariile cele mai mici dintre instituțiile subordonate Primăriei Pitești. Mai mult decât atât, aceeași conducere alb-violetă ne-a „atras atenția” că la FC Argeș își desfășoară activitatea 300 de sportivi, ceea ce justifi că „pe deplin” activitatea aparatului administrativ și salariile acestora. Pentru a fi cât se poate de transparenți, publicăm în continuare cele mai importante fragmente.

Jurnal de Argeş - pag 14

Nr. 1252 (11 - 17 iulie 2018)

ÎNCHIRIERI LIVRĂRI

Curs de canto popular. Coordonator: prof. de canto popular Valentin Grigorescu, corepetitor Victor Buștean, orele 15.00 - 17.00 (Sala Simpozion II/ Mezanin II); (marți, miercuri, joi, vineri) Curs de chitară, orele 10.00 - 16.00. Coordonator: cantautorul Tiberiu Hărăguș, coordonatorul Grupului Folk „P620” (Sala Folk) (luni-vineri) Curs de dans sportiv și de societate, orele 16.30 - 20.00. Coordonator: coregraf Alfred Schieb (Sala Coregrafi e I) (luni-vineri) Curs de balet și gimnastică aerobică, orele 16.00 - 18.00. Antrenor: instructor Nicoleta Andrei (Sala Coregrafi e II) (marți și joi) Curs de limba engleză și pian „Engleza pe portativ”, orele 12.00 - 16.00. Coordonator: prof. Ilzi Sora (Sala Ars Nova) (joi) Curs de inițiere în pictură, orele: 17.00 - 19.00. Coordonator: prof. Elena Zavulovici (Sala Pictură) (luni)

Curs de actorie, orele 17.00 - 20.00. Coordonator: artistul Robert Chelmuș. (Casa Cărții, Mezanin II ) (marți, miercuri și vineri) Curs de șah, orele 16.00-20.00. Coordonator: dr. Ovidiu Stancu (Sala Pictură); (marți și vineri) Curs de șah, orele 16.00-20.00. Coordonator: instructor Mihail Șerban (Sala Pictură); (joi) Curs de dans popular - Ansamblul Folcloric de Copii Zavaidoc, orele 18.00 – 20.00. Coordonatoare: instructor Violeta Dincă și instructor Rodica Oprican (Sala Coregrafi e I); ( joi) Curs de arte marțiale, orele 9.00-17.00. Coordonator: antre-nor Tiberiu Tănase (Sala Coregra-fi e I); (sâmbătă și duminică) Curs de go, orele 18.00-19.00. Coordonator: Bogdan Fiștoiu (Sala Simpozion); (miercuri)

CENTRUL CULTURAL PITEȘTI ORGANIZEAZĂ

URMĂTOARELE CURSURI

Informaţii și înscrieri la sediul Centrului Cultural Pitești, Str. Craiovei nr.2, Bl,G1,

Casa Cărţii, tel. 0248/219976

Aproape trist sunt, încât îmi vine să dau cu mine de-a dura. Prostul obicei de a mă implica emoțional în mecanica fi ecărei se-cunde îmi aduce mai mereu deza-vantaje. Scriu acum din biblioteca județeană, de la sala unde câteva computere scot în evidență tacită o altă tară românească. Intru în detalii chiar acum și, chiar cu ris-cul de a primi bobârnace, amân un pic derularea episodului din Israel, unde, în urmă cu... 10 ani, chiar la Mormântul Sfânt, am avut miraculosul îndemn de viață de a vedea Sfânta Lumină. Nu am încă starea necesară, fi indcă am căzut ca mutu în capcana feizbucului. Din nou! Unul cu barbă, urcat pe o schelă, amenință că „Venim pe 10 august!... vă-n gură!”. În primă instanță încerc să refuz gândului să ia atitudine. Cică își vor țara înapoi unii de prin diaspora, unii pe care i-am văzut cum stau în ge-nunchi ca niște slugi de profesie și se umilesc pentru câteva sute de euro. Își vor țara înapoi! Care țară, măi oameni? Aia pe care o lăsați întotdeauna la greu? Voi vă vreți țara înapoi, țara pe care ați lăsat-o întotdeauna în izbeliște, fi indcă niciodată nu ați avut atitudine, acea atitudine de cleștar a oame-nilor care pentru nimic în lume nu s-ar înjosi? Ce țară vă doriți înapoi, de vreme ce întotdeauna aveți numai drepturi, de vreme ce întotdeauna așteptați să vină primarul să vă măture curtea, de vreme ce așteptați mereu ori vaca americanilor ori cașcavalul cine

știe cui. Ce țară să vreți înapoi atâta timp cât Ceaușescu vorbește malteza cu îngerii lui Lenin, din cauza cărora limba voastră a fost încleștată și paralizată de nedreptăți, dar... atenție, un mare DAR. Fraților, au trecut 28 de ani de la eliberare, unde vă este opera, unde vă este truda, unde vă este cimilitura acestor distanțe care nu îmbătrânesc? Ca să vă luați țara înapoi trebuie să vă nașteți de o mie de ori… o singură dată! Ca să îți iei țara înapoi e imposibil. Înapoi nu iei căzând în genunchi. Și asta fi indcă nimic nu e al tău și al meu, al lui și al ei. Țara este a lui Dumnezeu. Iar Dumnezeu în-seamnă... VIITOR, un copil care aprinde în alt copil... speranța. Există și o Românie cu oameni atât de frumoși... E micuță și o ține Dumnezeu la brâu! A fost episodul 7 din jurnalul acestei căni cu păsări. Miercurea viitoare suntem în Ierusalim, mergem pe Drumul Crucii, ca împreună să învățăm să iubim, să respectăm. Mai încap o vorbă-două, așa că spun o poveste care nu știu dacă este adevărată sau este doar un vis frumos al meu. L-am sunat de curând pe nea Vasile, vechi prie-ten, om grozav și șef de cârciumă cu fi țe pe vremuri. Cu nostalgie vă spun că acolo am cucerit cele mai frumoase femei, acolo am dat mâna cu Iscandarani, rege-le contrabandei din vestul țării, acolo aveam masa mea, plină de bunătăți, printre marii șmecheri ai Argeșului și ai țării. Și, într-o

bună zi, c-așa-mi place mie să-i zic, s-a trezit Sile, subsemnatul, șomer de lux... a suta oară! După câteva zile și nopți trăite din gră-simea importanței ziaristului care tocmai ce fusesem, aterizez la nea Vasile al nostru, care de cum mă vedea lua poziția unui ospătar franțuz care-l invită pe domnul conte la masă. În seara aceea, care devenise noapte... am coborât spășit, ca omul fără slujbă, trep-tele care mă duceau din nou în timpanul lumii. Ochii de vultur și inima lui de om bun, de câr-ciumar uns cu toate alifi ile, m-au zărit imediat. Cu toate că n-aveai loc să dai cu banul, s-a îndreptat spre mine... m-a măsurat de jos până sus, tăcând! M-am auzit spunând, parcă nu era vocea mea: „Nea Vasile, te deranjez un pic… poate… măcar o cafea!”. Și scur-tul meu discurs se scufundă repe-de în privirea lui nea Vasile, care îmi spune de la înălțimea funcției lui de șef de cârciumă: „De ce îmi spuneți mie, domnule, nu vedeți câți ospătari sunt aici!”. 

La o săptămână după, eram din nou reporterul special al trustu-lui. În noaptea aceea am coborât din nou în cramă. Nea Vasile mă vede și aleargă zâmbind! Totul se învârte cu mine. În urechile mele răsună trompetistul lui Dumne-zeu: „- Contele are masa rezerva-tă!”. 

Florian Silişteanu- un poet român printre ai lui -

Biblioteca Judeţeană, Piteşti, 5 iulie 2018

JURNAL DIN CANA CU PĂSĂRIJURNAL DIN CANA CU PĂSĂRI

Ziaristul bun e trompeta lui Dumnezeu

Va așteptăm în parcul nostru din Bulevardul Republicii

nr 290, unde vei găsi mereu vehicule de calitate, testate și verificate de noi

și care vin cu garanţia fiabilităţii și a celui mai bun preţ de pe piaţă.

Telefoane: 0730.43.43.43; 0765.47.18.54; 0723.36.64.77Web. www.abc-auto.ro

E-mail: contact@abc-auto.roFacebook: ABC Auto’S / @ABCAutoStar

VÂNZĂRI AUTODIN STOC ŞI IMPORT

bl

DIN STOC ŞI ILA COMANDĂ

Jurnal de Argeş - pag 15

Nr. 1252 (11 - 17 iulie 2018)

CMI Dr. Sivu NicuPiteşti, Bdul I.C. Brătianu nr. 62

(în cadrul CDT Brătianu)ECOGRAFII şi ELASTOGRAFII,

cu ecografe de înaltă performanţă, clasa premium, TOSHIBA APLIO XG (neXt Generation), Esaote

My LAB 60 X-V (neXt Vision)

•ECOGRAFII- abdominale, genitale- endovaginale (la ovare) şi intrarectale (la prostată)- artere şi vene (la gât şi membre), cu Doppler color- sân, tiroidă, testicule, părţi moi (muşchi)

- de sarcină - morfologie fetală 3D şi 4D, cu înreg-istrare pe CD/DVD•ELASTOGRAFIA - o nouă metodă ecografi că de:- diferenţiere a formaţiunilor benigne de cele ma-ligne la sân, tiroidă şi prostată- măsurarea gradului de fi broză (înaintarea către ciroză) în bolile cronice de fi cat, virale sau nevirale.•VIDEOCOLONSCOPII•VIDEOGASTROSCOPIIImagini pe www.drsivu.ro; www.drsivu.ro/elastografi e.html•BREATH TEST (test respirator) - pentru diag-nosticul colonului iritabil

Programări, la tel. 0348/430377, luni - vineri, între orele 11.00 - 16.00

SE SCOATE LA VÂNZARE BIBLIOTECA MEDICALĂ A DR. PETRE IONESCU

Se scoate la vânzare biblioteca medicală a dr. Petre Ionescu, creatorul asistenței medicale neuropsihiatri-ce din fosta Regiune Argeș și implicit județul Argeș. Relații la tel: 0725.310.632.

Se vinde tabloul „Casa musceleană”- autor Nicolae Grant. Telefon: 0725.310.632.

După ce cuceriseră mai mult de jumătate din țară, inclusiv capitala, autoritățile Puterilor Cen-trale, în special cele germane, au acordat o mare atenție propagandei, pentru a mai atenua ostilita-tea românilor față de ocupanți. Pentru aceasta au susținut fi nanciar o serie de cozi de topor dispuse să se pună în slujba lor pentru un pumn de arginți.

Când a izbucnit „scandalul Gunther”, în urma căruia s-a dezvăluit o listă cu numele unor poli-ticieni corupți care primiseră bani de la nemți, Alexandru Bogdan-Pitești era în fruntea acesteia. Pentru a construi un solid aparat de propagandă. Bogdan-Pitești ar fi primit o sumă uriașă, aproxi-mativ 840.000 lei. Conform spuselor lui Mateiu Caragiale, un apropiat al său, nu a cheltuit nici măcar un leu pentru aceasta. Cu banii primiți și-a cumpărat case, terenuri, două automobile, tablouri și obiecte de artă. A rămas celebru răspunsul dat anchetatorilor germani după ce fusese demascat, reprodus de Constantin Argetoianu în celebrele sale ”Memorii”: ”Da, domnule ofi țer, e adevărat, sunt un escroc, dar aș vrea să știu ce v-ați închipuit când ați întreprins acțiunea de corupție de la noi. Ați crezut oare că veți cumpăra în România oa-meni cinstiți? V-ați înșelat amarnic, în această țară nu puteți cumpăra decât escroci ordinari ca mine”. Dovadă că nici escrocii nu mai sunt ce au fost.

Era mitoman. Pretindea că este descendent direct al Bogdăneștilor, își luase titlul nobiliar de ”Princi-pe de Vlaici”, unde avea un conac, și nu de puține ori se prezenta ca fi u natural al lui Cuza. Cum ul-terior s-a descoperit o agendă în care cunoscutul domnitor își notase câteva sute de femei care îi trecuseră prin pat, este posibil să existe o doză de adevăr în afi rmația sa.

Foarte bine îl descrie Krikor H. Zambaccian, ce-lebru colecționar de artă în epocă: ”...era plămădit dintr-un aluat de contraste... Era în acest personaj un amestec de senior și plebeu, de creștin și păgân, de tiran și revoltat, cinic și duios, generos pe de-o parte, escroc pe de alta...”.

S-a născut la Pitești în 1870. A studiat în Elveția și Franța, unde și publică un volum de versuri. În-tors în țară, se implică în mișcarea artistică, deve-nind un adevărat Mecena, încurajând și susținând fi nanciar numeroși poeți, prozatori, muzicieni și pictori, din rândul cărora s-au ridicat Tudor Ar-ghezi, Mateiu Caragiale, Ștefan Luchian, Th eodor Pallady, Camil Ressu, Iosif Isser și mulți alții. Gala Galaction spunea despre el că avea o fi re de haiduc romantic: jefuia și dăruia.

Au rămas celebre în epocă cenaclurile de la Vlaici, unde erau invitate personalități de seamă ale vieții literare ca Tudor Arghezi, Ion Minulescu, Victor Eftimiu, Adrian Maniu, Benjamin Fundoianu, Claudia Milian, dar și o duzină de prostituate.

Prof. dr. Cornel Carp

LECŢIA DE ISTORIE

Alexandru Bogdan-Piteşti, regele escrocilor

- stimulează rapid impulsul sexual- intensifi că şi prelungeşte plăcerea

sexuală- erecţii ferme şi de lungă durată- combate stresul, oboseala fi zică şi

psihicăNU ARE EFECTE SECUNDARE

ȘI NU CREEAZĂ DEPENDENŢĂ!Acest produs îl găsiţi la MAGAZIN NATURIST REPUBLICII NR. 138 (ÎNTRE FINANŢELE PUBLICE ȘI ELECTRICA). TEL. 0745907097

POTENT PLUS

DANA CROITORU, REPREZENTANT MAGAZIN NATURIST REPUBLICII,

VĂ RECOMANDĂ

VĂ OFERIM

ÎNGRIJIRI MEDICALE LA DOMICILIU ȘI KINETOTERAPIE DE RECUPERARE!

■Piteşti, str. Nicolae Bălcescu, bl. L6, sc. F, ap. 2 - 4Tel./fax: 0248.223.594, 0248.610.063. Mobile: 0770.693.788.■Punct de Lucru, Piteşti, Bdul I. C. Brătianu nr. 20 (Policlinica nr. 2),bl. A3, sc. A, parter. Tel. 0348.803.503.

Ingrijirile medicale la domiciliu sunt servicii medicale efectuate la domiciliul dumneavoastra de care puteti benefi cia, GRATUIT, 3 luni pe an, pentru a va asigura:

continuarea tratamentului recomandat de medicul curant la iesirea din spital;

efectuarea tratamentului recomandat de catre medicii specialisti din ambulatoriu, inclusiv medicii de familie.

TRATAMENTELE LA DOMICILIU SE POT FACE GRATUIT, daca sunteti asigurati la Casa de Asigurari de Sanatate Arges (CAS Arges) sau la Casa

Asigurarilor de Sanatate a Apararii, Ordinii Publice, Sigurantei Nationale si Autoritatii Judecatoresti (Casa OPSNAJ).

Puteti benefi cia si de alte servicii medicale decat cele decontate de CAS; aceste servicii sunt contracost.

Serviciile medicale efectuate de noi la domiciliul dumneavoastra, cu sau fara plata, sunt afisate pe site-ul Centrului Medical AMBRA -

www.ambramedical.ro.

Persoane cu diverse tipuri de plagi (dupa operatii recente, escare la persoane imobilizate, plagi infectate, ulcere varicoase etc.) Persoane cu pareze, paralizii dupa: accidente vasculare cerebrale (AVC), traumatisme fizice operate sau nu

Persoane cu diverse boli cronice cu sau fara retard mental (demente, boli congenitale etc.) Persoane imobilizate temporar sau permanent Persoane aflate in stadiu terminal de boala Persoane aflate in recuperare medicala la domiciliu

Site: www.ambramedical.ro.

E- mail: ambramedical@yahoo.com

CINE POATE BENEFICIA DE SERVICII MEDICALE EFECTUATE LA DOMICILIUL DUMNEAVOASTRA?

Daca doriti ajutorul nostru medical la domiciliul dumneavoastra, GRATUIT, solicitati RECOMANDARE MEDICALA PENTRU INGRJIRI LA DOMICILIU de la: medicul de familie medicul specialist din ambulatoriu (cabinete medicale)

sau de la medicul curant la externarea din spital. VA ASTEPTAM!

„145 de ani de la înfi inţarea transmisiunilor armatei române”

Ca în fi ecare an, pe 14 iulie 2018, Asociația Județeană Argeș “Basarab I” a Cadrelor Militare în Rezervă și în Retragere va marca Ziua Transmisioniștilor Militari, omagiind astfel arma care, în acest an, împlinește 145 de ani, cât și memoria soldaților care i s-au dedicat cu onoare și devotament.

La 14 iulie 1873, principele Carol a semnat Înaltul Decret nr. 1303, prin care s-a aprobat înfi ințarea unei secții de telegrafi e în cadrul Batalionului de geniu al armatei române, marcând astfel apariția transmisiuni-lor militare. Încă din 1855 se înfi ințase o școală, care a fost absolvită de primii șapte telegrafi ști, iar în primă-vara anului 1873 fuseseră trimiși pentru documentare în Franța, Belgia și Austria ofi țeri români, pe probleme referitoare la telegrafi e.

Alina Crângeanu

Concursul va avea loc în data de 26.07.2018,ora 10.00-proba scrisă și 27.07.2018, ora 10.00 proba interviu, la sediul primăriei Șuici, judeţul Argeș.

Condiţii de participare: studii me-dii, vechime în administraţia publică-minim 5 ani.

Bibliografie: Constituţia Români-ei, Legea 215/2001, Republicată, cu modifi cările și completările ulterioare, Codul Muncii, O.G. 21/2002 privind gospodărirea localităţilor urbane și ru-rale, Legea nr.319/2006 a Securităţii și Sănătăţii în Muncă.

Dosarele de înscriere se depun la Biro-ul Secretariat în termen de10 zile de la publicarea anunţului.

Relaţii suplimentare se pot obţine la Primăria Șuici, telefon 0248/545155, persoană de contact Iulian Șerban.

Primăria Şuici organizează concurs pentru ocuparea

funcţiei contractuale de execuţie de şef formaţie muncitori,

din cadrul compartimentului administrativ - 1 post.

Vând rulotă şi lemne de foc. Tel. 0744383634

Casă de vacanţă la Muşăteşti, 4500 mp teren, complet mobilată, centrală

pe lemne, gazifi care, preţ 68.00 euro. Tel. +40744.930.711.

Jurnal de Argeş - pag 16 ARGINTEXARGINTEX

Nr. 1252 (11 - 17 iulie 2018)

CENTRUL CULTURAL

PITEȘTI ÎNCHIRIAZĂ TEMPORAR

SPAȚII ÎN COMPLEXUL EXPOZIȚIONAL

CASA CĂRȚII. Relatii la tel. 0248/219976

sau la sediul Centrului Cul-tural Pitești,

din Municipiul Pitești, Strada Craiovei nr. 2,

Bl. G1, Jud. Argeș.

Tipografi a Editurii Paralela 45

ANGAJEAZĂMAŞINIST-TIPOGRAFTel. 0755.13.77.63

De vânzare aparatament, București, Drumul Taberei, în spatele cinematografului Favorit, etajul 4 din 8, 3 camere semide-comandat, complet renovat în 2015, tâmplărie PVC cu geamuri termopan, gresie, faianță, parchet, ușă metalică, aer condiționat, loc de parcare, stație RATB la 3 mi-nute de mers pe jos, și stație Metro în curând, în apropiere de Mall Afi Palace și Plaza Romana, piața Moghiroș, cele mai bune școli pentru copii Școala 197 și Liceul Moisil, zonă verde și loc de joacă.

Tel. 0740.306.618

Vând plantaţie nuci, 1000 mp, în comuna Călineşti, aproape de barajul Goleşti, la 50 m de ultima casă.

Preţ: 3 euro/mp, negociabil. Tel. 0722651895

Vând teren intravilan 4.800 mp, Călinești -

Argeș, acces apă, curent electric, stradal,

zonă între case. Preț negociabil.

Tel: 0724605599

Vând apartament 4 camere în blocul turn din spatele restaurantului Carpaţi, Exerciţiu. Parter, două balcoane, două băi. Îmbunătăţit 2017. Centrală proprie, parchet, termopane,

gresie, faianţă. Preţ: 72.000 euro. Tel: 0733.945.777.

Vînd casă comuna Drăganu, sat Prislop, cap linia 14, suprafaţă

200 m.p, teren 1630 m.p, apă curentă, canalizare, cablu tv şi

internet. Preţ negociabil. Tel. 0742800773

ANGAJĂM

confecţioneri și montatori, pentru tâmplărie aluminiu, PVC și geam termoizolant.

Tel. 0728.860.011

Condiţiile de participare la concurs sunt următoarele:

- studii superioare de lungă durată absolvite cu diplo-mă de licență în ramura științelor juridice – specializarea drept;

- vechime de minim 1 an în specialitatea studiilor;- cunoștințe de operare pe calculator dovedite cu do-

cumente din care să rezulte absolvirea unor cursuri de operare pe calculator;

- condiţiile prevăzute de art. 54 din Legea nr. 188/1999, privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modifi cările și completările ulterioare.*

Probele de concurs se vor desfășura la sediul Primăriei Municipiului Pitești din str. Victoriei nr. 24, după cum urmează:

11.07.2018, ora 10.00 – proba scrisă;16.07.2018, ora 10.00 – interviul.Actele necesare pentru participarea la concurs și tema-

tica concursului se pot obţine de pe site-ul instituţiei: www.primariapitesti.ro, de la Primăria Municipiului Pitești, str. Victoriei nr. 24, intrarea „D” Comparti-mentul Relaţii Publice, sau de la Biroul Management Resurse Umane, camera 12 sau la telefon 0372481819. Termenul limită pentru depunerea dosarelor de înscri-ere la concurs este data de 02.07.2018.

JUDEŢUL ARGEȘ. MUNICIPIUL PITEȘTI. PRIMĂRIA MUNICIPIULUI PITEȘTI

ANUNŢPrimăria Municipiului Pitești organizează, în data de 11.07.2018, ora 1000, la sediul său din strada Victoriei nr. 24,

concurs de recrutare, pentru ocuparea, pe perioadă nedeterminată, a funcției publice vacante de consilier, clasa I, gradul profesional asistent în cadrul Direcției Dezvoltare Locală-Compartimentul Monitorizare Învățământ, Cultură.

Vând maşină de spălat rufe marca LG (5 kg.), pret 760 lei. Telefon: 0770 923 113

Ofera salariu atractiv, contract de munca incheiat in Germa-nia, alocatie pentru copii. Lim-ba germana nu este obligatorie.

De asemenea, ofera posturi de

asistenti medicali, posturi pen-tru care se solicita cunostinte minime de limba germana.

Este nevoie de cunostinte mi-nime de calculator.

NU SE PERCEP COMISIOANE.

Relatii la telefoanele: 0723.350.268, 0766.592.241

Firma Pfl ege Daheim din Germania cu sediul in Curtea de Arges, str. Cuza Voda, nr. 131, et. 1, judetul Arges (vis-a-vis de Spitalul Municipal din Curtea de Arges),

ANGAJEAZA PERSONAL INGRIJIRE BATRANI LA DOMICILIU IN GERMANIA

ANGAJEAZĂSOFER PE SPRINTER 3,5 TONE

PENTRU TRANSPORT IN COMUNITATECV la email: monica@yantrans.ro, ioni.yanis@gmail.com

Telefon: 0759 055 778 sau 0743 767 026

SC Delta Cart Educational

ANGAJEAZApe perioada nedeterminata

AGENTI VANZARE CARTE.

CV-ul pe adresa de mail deltacart@ymail.com. Pentru detalii - telefon

0248222322Interviul se va desfasura in perioada

28-29.06.2018

PRIMĂRIA ŞUICI ORGANIZEAZĂ CONCURS PENTRU OCUPAREA UMĂTOARELOR FUNCŢII PUBLICE: 1. INSPECTOR, CLASA I, GRAD PROFESIONAL DEBUTANT

CU ATRIBUŢII ÎN CONTABILITATE;2. INSPECTOR, CLASA I, GRAD PROFESIONAL DEBUTANTT

CU ATRIBUŢII ÎN ACHIZIŢII PUBLICE.

Condiţii de participare: Candidaţii trebuie să îndeplinească condiţiile prevă-zute de Legea 188/1999 privind Statutul Funcţionarilor Publici, republicată, cu modifi cările și completările ulterioare.

Condiţii specifice: Studii superioare fi nanciar-contabile sau economice absol-vite cu diplomă de licenţă pentru postul de Inspector grad debutant cu atribuţii în contabilitate și studii superioare în administraţie publică, de drept, economice absolvite cu diplomă de licenţă pentru postul de inspector grad debutant cu atribuţii în achiziţii publice.

Bibliografie: Constituţia României;Legea 188/1999 privind Statutul Func-ţionarilor Publici, republicată cu modifi cările și completările ulterioare;Legea 7/2004 privind Codul de Conduită al Funcţionarilor Publici, republicată; Legea 98/2016 a achiiziţiilor publice;H.G.395/2016 petru aprobarea Normelor Me-toodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului cadru de achziţie publică/acordului cadru din Legea 98/2016 privind achiziţiile pu-blice; Legea 82/1991 Legea Contabilităţii, republicată;Legea 153/2017 privind salarizarea personalului bugetar; Ordinul 2861/2009 pentru aprobarea normelor privind organizarea și efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor și capitalurilor proprii; Ordinul 3512/2008 privind documentele fi -nanciar-contabile, cu modifi cările și completările ullterioare; Codul Muncii; Legea 215/2001, republicată, privind administraţia publică locală.

Probele de concurs se vor desfășura la sediul Primăriei Șuici din comuna Șuici, Judeţul Argeș, după cum urmează: 30.08.2018, ora 10.00 proba scrisă și 31.08.2018, ora 10.00 interviu.

Dosarele de înscriere se depun în termen de 20 de zile de la data publicării în M.O., la sediul Primăriei Șuici, Judeţul Argeș.

Dosarul candidaţilor va cuprinde urmărarele documente, conform prevede-rilor art.49 din H.G.611/2008 pentru aprobarea normelor privind organizarea și dezvoltarea carierei funcţionarilor publici, cu modifi cările și completările ulteri-oare: copie act de identitate;formular de înscriere conform anexei HG 611/2008, republicată; copii acte de studii și alte acte care atestă efectuarea de specializări; copie carnet de muncă/respectiv adeverinţă care să ateste vechimea în muncă; cazier judiciar(acesta poate fi înlocuit cu o declaraţie pe propria răspundere, cu obligaţia de a completa dosarul de concurs cu originalul documentului pe tot parcursul concursului, dar nu mai târziu de 5 zile lucrătoare de la data când concurentul a fost declarat admis în urma selecţiei dosarelor, sub sancţiunea neemiterii actului administrativ de numire); adeverinţă care să ateste starea de sănătate corespunzătoare; declaraţie pe propria răspundere care să ateste că nu a desfășurat activităţi de poliţie politică; curriculum vitae.

Spitalul de Pneumoftiziologie Sf.Andrei, cu sediul in Comuna Valea Iasului, str.Armand Calinescu nr.5, judetul

Arges organizeaza licitatie publica cu plic inchis pentru inchirierea unui spatiu cu destinatia comer-

ciala in suprafata totala de 36.80 mp.

Licitatia va fi organizata in data de 31.07.2018 orele 11.00 la sediul in-stitutiei.. Garantia de participare – 2000 de leiTel/fax contact: 0248724431,0248724431, email: aprov@spviasului.ro. Pret minim acceptat: 1000 leiData limita depunere oferta 30.07.2018 – ora12.00Durata contractului 1 an cu posibilitate de prelungire pana la 3 ani.Documentatia de inchiriere impreuna cu caietul de sarcini se achizitio-neaza de la sediul unitatii la pretul de 10 lei.

Elevii clasei a 12-a C, promotia 1988 – 1989 de la Liceul Industrial nr. 6 Pitesti, doresc sa organizeze

anul viitor revederea de 30 de ani de la absolvirea liceului. Profesor diriginte Voinea Maria. Organizatorii impreuna cu cativa

colegi regasiti se intalnesc in data de vineri, 27 iulie 2017. Doritorii pot afl a relatii suplimentare la numarul de telefon 076 1967 013.

Sorin Cotescu

Jurnal de Argeş - pag 17

Nr. 1252 (11 - 17 iulie 2018)

La 1888 m, pe Vârful Sântilia Mare și, la coborâre, pe ploaie,

prin albia râului Ghimbav

În cifre, 360 de participanți, 17 cluburi, 72 echipe de ștafetă și 96 de

corturi au raportat organizatorii la recenta etapă, organizată în Muscel,

în cadrul campionatului național de turism sportiv montan

MOBEXPERT PITEŞTI - JUPITER CITY SHOPPING CENTER

Mona LisaMobilier realizat din fier forjat vopsit în câmp electrostatic. Scaun dim. 52x57x89H cm Lei 668

diam. 100x73H cm Lei 969Lei 3.641 Lei 3.277

Suntem cu toþii diferiţi. Din fericire.

Există oameni frumoși și sensibili care au făcut ceva cu viața lor și care se încăpățânează să facă ceva aici, în România și mai ales în Argeș. Există o Românie a munților și a naturii și despre această comunitate populată cu oa-meni speciali vreau să vă vorbesc în con-tinuare. Ignorați cu grație de autorități (și poate e mai bine că s-a întâmplat așa), ei au organizat în week-end-ul trecut, la Podu' Dâmboviței, etapa a II-a din Ștafeta Munților, competiție din calendarul campionatului național de turism sportiv montan.

Ilustrată cu corturi multicolore Tabăra de bază s-a instalat încă de vineri la

prânz pe Valea Cheii, la Pensiunea Petruța, una dintre cele șase unități de cazare angre-nate în acest eveniment. Unul de anvergură națională, dacă ținem cont că la el s-au în-scris 17 cluburi de profi l din țară, 72 de echi-paje de ștafetă, 360 de participanți și s-au instalat 96 de corturi. Printre participanți, câțiva tineri din Turcia și unul din China. Avem chiar o poză de seară cu cele 96 de corturi instalate în tabăra de bază, care sea-mănă cu o ilustrată de poveste. Iar această

superbă imagine ce poate fi vândută oriun-de în lume (foto - Minodor Ionuț Moraru) nu e de aiurea, din Elveția sau Austria, ci din Muscelul nostru. La fi nal s-a decernat Trofeul Zimbrilor, ediția a IX-a, oferit de Asociația de turism montan ”Zimbrul Car-patin” (condusă de Ionuț Codrea și Cosmin Mihăescu) și câștigat de clubul ”Hai pe munte” din Iași.

Doi „Zimbri” care au preluat tradiția părinților

Câteva cuvinte și despre cei doi argeșeni de la „Zimbrul Carpatin”, Ionuț Codrea și Cosmin Mihăescu. Sunt printre cei mai cunoscuți promotori de turism sportiv mon-tan la nivel național, mult mai apreciați în afara granițelor județului decât în Argeș. Amândoi au preluat o tradiție de familie. Tații au înfi ințat în urmă cu mai bine de treizeci de ani, în cadrul Subansamble Auto Pitești, un club de ștafetă montană, iar fi ii au preluat tradiția începând cu anii 2000. Acum, „Zimbrul Carpatin”, foarte activă și pe segmentul de voluntariat, e una dintre cele mai cunoscute și medaliate asociații de turism sportiv montan, cu numeroase titluri naționale la activ.

Ştafeta Munţilor s-a ţinut în Argeş. La Podu' Dâmboviţei, week-end-ul trecut

Am făcut spre cer o punte, ca să pot urca pe munte...

Referitor la traseu, mai ales că subsemnatul a fost unul dintre participanți, la categoria Open, a avut de toate. Am urcat pe soare, am coborât pe ploaie. Am traversat păduri mai negre ca-n ”Mistrețul cu colți de argint” al lui Doinaș, am respirat în luminișuri aproape eminesciene și m-am cățărat pe stânci mai lacustre ca poezia lui Bacovia. Ținta de altitudine a fost Vf Sân-tilia Mare din masivul Leaota, la granița cu Brașovul, ba chiar cu un picior în Brașov. Am atins 1888 m la 11.20, după 5 ore de la plecarea din tabăra de bază. Am avut parte de o zi la ex-treme. Cu multă adrenalină. La coborâre, pe 14 km din traseul de 18, a plouat și a fulgerat la foc automat. Pe o porțiune din traseul de întoarcere am mărșăluit, când pe marginea râului Ghim-bav, când direct prin el. Ba am gustat și câteva bobițe din Strugurele Ursului, fără să știu că nu e tocmai comestibil. Am scăpat.

Una peste alta, în ciuda cumpenelor (sau poate datorită lor), a fost o zi în care am făcut istorie personală și am stabilit un nou record. Am ur-cat și coborât pe un traseu de aproape 30 km din Munții Leaota. Pentru cunoscători, redau și traseul în coordonatele lui cât mai exacte. Star-tul a fost pe ruta Cheia de Mijloc-Cheia Cur-măturii-Cheile Crovului-Muntele Sântilia, cu vârfurile Sântilia Mică - 1790 m - și Sântilia Mare, cu 1888 m. La întoarcere, am coborât pe Curmătura Fiarelor-Muntele Șecările Mari-Pla-iul Andoliei-râul Ghimbav- Bechet-Curmătura Ghimbavului, cu sosire la Cheia Curmăturii. Am plecat la 6.20 dimineața și m-am întors în tabăra de bază la 17.30, după 11 ore și 10 minute de ștafetă.

Gabriel Grigore

O zi la extreme şi cu multă adrenalină

Stânga: organizatorii, Cosmin Mihăescu și Ionuţ Codrea de la „Zimbrul Carpatin”, și Emi Chira (foto sus) - pasionat de munte

și student la limba chineză

Jurnal de Argeş - pag 18

Nr. 1252 (11 - 17 iulie 2018)

România se confruntă de prea mult timp cu fe-nomenul tăierilor ilegale de arbori. De câțiva ani, cetățenii satului Gănești din comuna Pietroșani, județul Argeș, asistă neputincioși la defrișări ilegale ce au loc pe suprafețele proprii de fond forestier. Sute de copaci au fost doborâți. Au urmat intervenții ale jandarmilor, bănuieli, dar nicio certitu-dine. Cetățenii au solicitat autorităților preluarea în pază a pădurilor, au adresat și petiții pentru acordare de sprijin în vederea stopării defrișărilor ilegale, dar, până acum, pădurile au rămas... tot în grija hoților de lemne.

Cetățenii din Gănești trag un semnal de alarmă. „Încet, încet, pădurea satului se va duce”

Iată ce ne-a declarat Ion Pă-duraru, consilier local Primăria Pietroșani: „Au fost niște se-sizări ale cetățenilor: au sunat la poliție, au încercat să dea în pază la Ocolul Silvic. Dacă ar fi fost luate măsuri, s-ar fi ajuns la stoparea acestui fenomen. Nu e vorba doar de defrișare, e vorba de furt. E un fenomen de un an- doi, dar acum a luat mai mult amploare. Polițiștii vin la soli-citările noastre, dar, până vin, hoții pleacă. Nu știu dacă or fi făcut vreun dosar penal. Nu pot să îmi dau seama. Au mai găsit vreo câțiva, le-au luat lemnele, unuia i-au luat căruța. Săptă-mâna trecută, eu am văzut 20 de copaci defrișați. Pe autori îi cunoaștem din auzite. Problema e că în acea zonă se ajunge cam după o oră de la solicitare, iar ei, în timpul acesta, dispar.”

Ce s-ar putea face? „Dacă ar vrea să se facă ceva, să facă pa-trule preventiv, nu la solicitarea cetățenilor. Ar trebui să monteze camere video. Încet, încet, pădu-rea satului se va duce. Vorbim de 2 delicte. În primul rând, e un delict silvic și, în al doilea rând, se petrece un furt. Eu am făcut o sesizare și acum vreo două săptă-mâni la Domnești. Eu am scris o listă cu semnăturile cetățenilor,

am mai fost la Poliție, am făcut o adresă către Prefectură zilele acestea. Mi-au semnat vreo 30 de cetățeni”, adaugă Ion Pădu-raru.

Proprietarii de pădure din Gănești consideră că hoții de lemne provin din Jupănești și Priseaca. „Astăzi taie și recol-tează peste o săptămână, când deja frunza e uscată”, spune un cetățean care vrea să rămână anonim.

„Hoții urcă de la Jupănești, Pri-seaca pe o parte, într-o porțiune ce se numește Dealul Mare, o poiană foarte mare, care se în-tinde pe vreo 4-5 km. La ei au dispărut vreo 200 de hectare de pădure, mai sunt doar tufe la Priseaca și la Jupănești. Majori-tatea au mașini 4x4. Încarcă de obicei câte un metru-doi și fac mai multe curse, nu se defrișează cu tractorul. Am impresia că nu vând numai cetățenilor, ci și agenților economici de pe raza comunei Coșești. E un grup infracțional format din vreo 30 de persoane care se ocupă numai cu așa ceva. Și-au învățat și copi-ii. Sunt copii de 14-15 ani, fără carnet, care se duc și taie lemne noaptea. De când s-a terminat pădurea lor, s-au mutat la noi”, povestește Ion Păduraru.

Proprietarii de păduri sunt depășiți de amploarea fenomenului care s-a intensifi cat în ultimii ani

„Un văr de-al meu a numărat 200 de tulpini tăiate în preajma Crăciunului. Un cetățean a gă-sit săptămâna trecută 17 arbori lipsă. Am încercat să le blocăm accesul cu un buldozer, dar își fac loc. De foarte multe ori s-a ajuns la injurii. Unui vecin i-au zis că îi dau cu toporul în cap. E un fenomen perpetuu. Cetățenii din Gănești nu se mai duc să taie lemne din pădurea lor din cauza fricii, le este teamă că li se pune în spinare ce au luat hoții! Eu am foarte puțină pădure și s-a dus de mult (râde). Știu ce mi-au spus oamenii”, a încheiat Ion Pădu-raru, consilier local la Primăria Pietroșani.

Primarul comunei Pietroșani, Eugeniu Pătru: „Am solicitat ajutor tuturor”

„Multe măsuri s-au luat, dar fără fi nalitate. Nu se știe cine are răspundere. Am chemat Garda Forestieră Ploiești, cei de acolo au zis că nu e treaba dum-nealor, e treaba Ocolului Silvic Domnești. Ocolul Silvic zice că nu o ia în primire pentru că nu poate face față un pădurar. Hoții vin câte zece. Cetățenii din Gănești au încercat să în-cheie contract cu Ocolul Silvic Domnești, dar li se cer nu știu câte cetățenilor, cadastru etc. Se preface toată lumea că vrea să facă ceva și nu se face nimic până la urmă. Am fost cu poliția și ziua și noaptea, dar îi prindem fără lemne. Cineva îi înștiințează. Când i-am prins cu lemnele, le-am luat și căruțele, dar nu le-a făcut nimeni nimic. Nu e dosar penal dacă îl prinde cu lemnul în căruță, îl bagă la transport ilegal de lemne și nu știu dacă îi dă sau nu amendă. Problema e că pe raza comunei Coșești s-au furat 200 de ha tăiate la ras și acum

au intrat și la noi. Deja au tăiat vreo 50 ha, pe sărite, prăpăd! Acolo unde pădurea nu e tăia-tă, sunt bornele puse pe copaci. Dar unde a tăiat, ce să mai fi e? M-am săturat. Dimineața sunt primar și după-amiaza și noaptea sunt paznic. Am solicitat ajutor tuturor. Mulți îmi spun că nu e treaba mea. Sunt de acord, dar eu ce le spun oamenilor când vin la poarta mea, la primărie? Ei nu m-au ales ca să le spun așa ceva. Cetățenii din Gănești au pădu-re ca să le-o fure hoții. Rămân resturi de lemne în pădurile lor, pentru că hoții iau doar lemnul de lucru”, a declarat primarul comunei Pietroșani, Pătru Eu-geniu.

Şeful Jandarmeriei Argeş: „Am avut intervenții, dar încă nu avem rezultate”

Oamenii legii fac cercetări, tăierile ilegale de arbori se con-fi rmă, iar în ultima vreme s-au intensifi cat acțiunile de pază pentru suprafețele respective. Cu toate acestea, nimeni nu a fost tras la răspundere. „Am avut intervenții, dar încă nu avem rezultate. Încercăm să le facem

punctual, fără implicarea dom-nului primar, pentru că nu am avut rezultate. Probabil au fost anunțați, nu știu ce se întâmplă. Ceva îmi scapă. Este și o zonă foarte greu accesibilă. Avem în continuare acțiuni. Ploile aces-tea nu ne permit accesul acolo. Ultima misiune a avut loc sâm-bătă, de la patru dimineața până seara. Având în vedere că noi nu cunoșteam zona foarte bine, a trebuit să apelăm la câțiva oa-meni de acolo. Acum cunoaștem zona, o să acționăm indepen-dent. Se vedeau niște urme, nu au mai tăiat de când au afl at că suntem în zonă. Avem această zonă în atenție, au tăiat 200 de hectare de pădure la ras, dar sun-tem prezenți. Până nu rezolvăm problema, nu o să o lăsăm așa”, asigură inspectorul-șef al Inspec-toratului de Jandarmi Argeș, col. Gheorghe Lupescu.

În ciuda întocmirii de dosa-re penale sau a amenzilor deloc mici, furtul de material lemnos a continuat. Vorba unui proprietar de pădure din comuna Gănești: „Pe un hoț de buzunare poți să îl prinzi, dar pe un hoț de lemne, nu.”

Tăieri ilegale de arbori pe bandă rulantă în comuna Pietroşani sau „joaca de-a şoarecele şi pisica”

Primarul Eugeniu Pătru: Inspector-şef Gheorghe Lupescu:

Cineva îi înștiințează. Când i-am prins cu lemnele, le-am luat și căruțele, dar nu le-a făcut nimeni nimic. Nu e dosar penal dacă îl prinde cu lemnul în căruță, îl bagă la transport ilegal de lemne și nu știu dacă îi dă sau nu amendă.

Este și o zonă foarte greu accesibilă. Avem în continuare acțiuni. Ploile aces-tea nu ne permit accesul acolo. Ultima misiune a avut loc sâmbătă, de la patru dimineața până seara.

CCcn

EAt

Este de notorietate faptul că municipiul Câmpulung este plin de clădiri protejate datorită valo-rii istorice sau arhitecturale, dar în aceeași măsură este cunoscut dezinteresul manifestat până acum faţă de protejarea acestora. Nu mai departe de fi nalul iernii am prezentat șocantul caz în care cei de la ADP-ul municipal au intervenit cu târnăcopul pentru a înlătura ancadramentul de la fereastra unui imobil monument afl at în proprietate publică.

Mai mult, la doar câteva săp-tămâni după aceea, acoperișului Vilei Grant, acum Spital TBC, a început să-i curgă ţiglele, fi ind nevoie de intervenţia celor de la Pompieri pentru a se înlătura pe-ricolul.

Un semn al aplecării asupra pro-blemei a fost dat recent de admi-nistraţia locală, prin propunerea de aprobare a unui program mul-tianual privind creșterea calităţii arhitectural-ambientale a clădiri-lor din Câmpulung prin reabili-tarea acestora, însoţit de un re-gulament de aplicare a acestuia. Sunt prevăzute măsuri constând în lucrări de intervenţie având la bază documentaţii riguroase, iar în atenţie au intrat, deocamdată, 53 de imobile. Este de precizat faptul că hârtii cu același scop au mai existat în municipiul musce-lean, dar rezultate nu au apărut, astfel fi ind favorizată apariţia si-tuaţiei care a dus la anunţarea la 112 a lovirii cadrului ferestrei cu târnăcopul. C.I.B.

La Câmpulung se propun măsuri pentru reabilitarea patrimoniului construit

Jurnal de Argeş - pag 19

Nr. 1252 (11 - 17 iulie 2018)

JURNAL DE ARGES C&G

Responsabil de număr: Denis Grigorescu

Adresa redacţiei: Piteşti, B-dul Republicii, bl. G1, Casa Cărţii, mezanin I, OP 1- CP 181. Tel: 0248.221774, 0348.807.923, 0374 020 100 Fax: 0248.223271e-mail: jurnalarges@rdslink.ro / jurnaldearges@gmail.comNr. de înregistrare OSIM: M/00491 ISSN 1582 - 9138Tipărit la tipografi a Editurii Paralela 45

Responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolului aparţine autorului, conform Contractului de drepturi de autor, care face parte din Contractul de muncă

Textele cu tentă umoristică ce însoţesc fotografi ile şi caricaturile din acest ziar vor fi considerate pamfl ete

“Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile. Cenzura de orice fel este interzisă.”

(CONSTITUŢIA ROMÂNIEI - ARTICOLUL 30)

Editat de SC JURNAL C&G SRL

Redactor şef - Gabriel Grigore gabi.grigore2006@gmail.comManager - Cristian Vasile

Director economic: Claudia SimaRedactor-şef adjunct: Denis GrigorescuRedacţia: Marius Ionel, Cornel Drăghici, Florin Silvestru, Alina Crângeanu, Izabela Moiceanu, Cătălin Ion ButoiuGrafi că: Bogdan PintilieDTP şi procesare imagine: Cristian Radu

Pentru sugestii şi reclamaţii, 0348/ 807 923 sau e-mail: jurnaluldearges2011@gmail.com

Tel.: 0248/22.23.22

Lexford Castel nu este doar Grădiniță și Școală Primară, din această toamnă aici vor putea învăța și elevii claselor V-VIII. Începând cu anul școlar 2018- 2019, cadrele didactice împreu-nă cu managerul unității școlare Lexford Castel - Cătălin Gherzan - vor deschide porțile și pentru elevii de gimnaziu. Școala Gim-nazială Lexford Castel îi așteaptă pe elevii clasei a V-a cu materiale și resurse de calitate, cadre didac-tice temeinic pregătite și un cli-mat relaxat. În fi ecare an, elevii vor fi răsplătiți pentru rezultatele obținute și pentru participarea la diferite concursuri școlare și activități extracurriculare.

Lexford Castel reușește să cre-eze, încă de la înfi ințarea sa, un climat propice formării și dez-voltării calităților și deprinderi-lor elevilor, îmbinând metodele tradiționale de predare-învățare cu cele moderne, în conformitate cu programa emisă de Ministerul Educației. Noua aripă înfi ințată, Școala Gimnazială, a fost recu-

noscută și apreciată de echipa ARACIP la evaluarea din acest an, nu doar datorită cadrelor didacțice bine pregătite, ci și da-torită dotărilor puse la dispoziție.

„Să înveți pentru tine, dar să știi pentru toţi!”, sub acest slogan funcționează Lexford Castel, care își propune să ofere o educație de calitate pentru dezvoltarea copii-lor și adaptarea acestora la schim-bările societății în care trăim.

M.T.

Din toamnă, Lexford Castel va avea şi şcoală gimnazială

Referitor la soluția de mai sus, primarul co-munei Pietroșani declară: „Se încearcă, dar nu cred că vor reuși. Să vedem, dar nu asta e pro-blema. Nu aia e soluția. Trebuie luată în pază pe total și după aceea toți oamenii care sunt acolo au posibilitatea să plătească sau să benefi cieze de pază gratuit, dar nu vrea nimeni să o ia în pază. Documentația cadastrală o facem noi, am apelat la o fi rmă. Unde sunt problemele, sunt vreo 240 de ha. Se lucrează la cadastru. Dacă se va face anul acesta... E mult de măsurat, se face pe total, apoi se face pe fi ecare proces-verbal. Noi plătim pentru total și pun și cetățenii o parte din bani, să vedem la ce înțelegere ajungem cu cei care se ocupă de așa ceva. (…) Practic, ori că e parcelată,

ori că nu e, tot așa o păzesc. Dar nu se vrea. N-are cine să o păzească, le e frică tuturor pădurari-lor. În comuna Coșești au dispărut 200 de ha de pădure, tăiată la ras, și nimeni n-a pățit nimic. Am dus jandarmii acolo și s-au închinat. Hoții sunt informați, au oameni pe drum, pe teren. E o rețea și cred că în spatele ei sunt mai mulți. Eu am ajuns să mă mut în pădure, de mine le e teamă”, spune primarul comunei Pietroșani.

În tot acest timp, cât durează joaca de-a șoarecele și pisica, pădurile de pe raza comunei Pietroșani se reduc. Tăierile ilegale de lemne continuă și ra-reori sunt pedepsite.

Material realizat de Mari Tudor

„La Coşeşti au dispărut 200 ha de pădure şi nimeni n-a păţit nimic”

La polul opus, autoritățile spun că își îndeplinesc atribuțiile și că terenurile nu pot fi preluate în pază din cauza faptului că pro-prietarii de pădure nu au delimi-tată clar suprafața de fond fores-tier. Iată ce spune inspectorul-șef al Gărzii Forestiere Ploiești, Vio-rel Mihălcioiu:

„Am notifi cat Primăria și Ocolul Silvic Domnești pentru preluarea în pază conform arti-colului 16 din Codul Silvic. Am făcut acțiuni cu jandarmii și cu poliția pentru depistarea posibi-lelor tăieri ilegale și a celor care comit faptele respective. Princi-palul motiv pentru care nu sunt luate în pază suprafețele propri-etarilor cunoscuți este faptul că ei nu au delimitată clar suprafața de fond forestier. În acest caz, sunt probleme și legea spune că o condiție esențială pentru a fi preluată în pază o suprafață este ca ea să fi e bine delimitată. În

continuare, facem acțiuni. Săp-tămânal, avem un consilier care merge acolo și se interesează de soarta acestor suprafețe, pentru a fi preluate în pază conform ar-ticolului 16 din Codul Silvic, și de tăierile ilegale. Este un proces destul de laborios, greoi, dar o să preluăm în timp suprafețe mai mici, o să mergem din aproa-pe în aproape.” Inspectorul-șef al Gărzii Forestiere Ploiești, Viorel Mihălcioiu, mai spu-ne că nu există caz în care un cetățean să își fi cunoscut limi-tele proprietății și căruia să îi fi fost refuzată preluarea în pază de către Ocolul Silvic: „Dacă e vreun caz în care sunt cunoscu-te clar limitele proprietății, iar Ocolul Silvic a refuzat să-l ia în pază, vă rog să îmi spuneți”, a spus, pentru Jurnal de Argeș, Viorel Mihălcioiu.

După o perioada de trei săptă-mâni de la primele discuții avute

cu persoanele de mai sus, în care am urmărit evoluția situației, afl ăm că s-a ivit o soluție, dar încă nu a fost pusă în practică:

„Am luat legătura și cu pe-tentul (reclamantul - n.red.) și cu primarul ș.a.m.d. Încercăm să facem o asociație de proprie-tari acolo. Dacă facem asociație de proprietari, terenurile vor fi preluate în bloc și încercăm să plătim paza cu ajutor de la stat și să rezolvam mare parte din problemele acestea. Altă soluție nu e. Acțiuni se fac, dar hoții sunt foarte bine informați. E ca șoarecele și pisica. Când apărem în zonă, nu se mai întâmplă ni-mic, după ce plecăm, începe activitatea. După ce se va face o asociație de proprietari și se va lua în pază de ocolul silvic, eu zic că problemele vor fi mult mai mici. După aceea, limita unui bloc fi zic cu 50 de proprietari e mult mai simplă de făcut, adică se vor reîntregi pe parcele între-gi și limitele vor fi clare. Altfel e foarte greu și nu-și asumă ni-meni și nici nu poți să îi obligi. Oamenii de acolo sunt de acord să facă, pentru că este și obligație legală și singura soluție. Noi nu putem să eliminăm tăierile ile-gale, ci doar să le reducem cât se poate de mult și vor fi reduse. Printr-o asociație de proprietari, problemele, zic eu, vor fi reduse cu 80%. Demersuri se fac, dar e vorba de lucrul cu oamenii, pe unii îi găsești, pe alții nu. Unii nu sunt de acord. Cine știe ce orgolii se mai nasc începând cu asta. Lucrurile sunt mai compli-cate un pic, dar asta este soluția momentan. Avem promisiune de la primărie să se facă și ca-dastru și să se rezolve treaba”, povestește inspectorul-șef al Gărzii Forestiere Ploiești, Viorel Mihălcioiu.

Explicaţiile conducerii Gărzii Forestiere Ploieşti

Inspectorul-șef al Gărzii Forestiere Ploiești,Viorel Mihălcioiu

Absolvenții Liceului Teoretic "Iulia Zamfi res-cu" din Mioveni care au reușit să obțină cele mai mari note la examenul de bacalaureat din această sesiune au fost recompensați, în semn de apreciere pentru meritele lor și pentru efortul depus.

Este vorba de cele cinci eleve cu medii cuprinse între 10.00 și 9.70, respectiv Ilinca Ionela-Nicoleta (media 10), Andreea Deaconescu (media 9.95), Cîrstea Ele-na-Adriana (media 9.88), Bălășescu Elena-Mădălina (media 9.85) și Ciontoiu Ana (media 9.71).

Inițiativa a aparținut Asociației de Părinți a liceu-lui, care le-a recompensat pe cele cinci eleve fruntașe cu premii în bani, iar din partea Consiliului Local și a Primăriei Mioveni fi ecare a primit câtre o vacanță de o săptămână la mare, în stațiunea Eforie Sud.

Felicitări acestor copii minunați, care sunt o mân-drie pentru comunitatea locală, aceleași felicitări transmiţându-le totodată profesorilor și familiilor care au reușit să le fi e alături într-un efort de durată

și, sperăm noi, care se va prelungi astfel încât aceste fete să devină reprezentante de elită în învăţământul universitar.

În Mioveni, după contestații, gradul de promovare a examenului de bacalaureat este de 83% la Liceul Teoretic “Iulia Zamfi rescu” și 44,62% la Liceul Teh-nologic Construcții de Mașini Mioveni. D.G.

Cei mai buni absolvenţi de la Liceul „Iulia Zamfi rescu”, recompensaţi de Primăria Mioveni cu câte o vacanţă la mare

Jurnal de Argeş - pag 20

Nr. 1252 (11 - 17 iulie 2018)

Diana Eftene, șefa tinerilor PSD Argeș, la un masaj de Resurse Umane pentru sesiunea de toamnă.

Iubi al meu mi-a spus că examenul de director la AFIR e o probă soli-tară. Și de atunci mă tot pregătesc,

jucând Solitaire pe laptop...

LA MULŢI ANI!Douăsprezece personalități argeșene își serbea-

ză ziua de naștere în săptămâna 11-17 iulie 2018. Primii sărbătoriți, pe 11 iulie, sunt avocatul Liviu Stancu și jurnalistul Ionuţ Stanciu. Pe 12 iulie vor închina o cupă de șampanie profesorul Cornel Constantinescu de la Universitatea Pitești, omul de afaceri Marian Tolea și directorul Dumitru Șovar de la Euroguard Security. Pe 14 iulie vor primi feli-citările cuvenite avocatul Eugen Chelaru, directorul Octavian Sachelarie de la Biblioteca Județeană „Di-nicu Golescu” Argeș și directorul Marius Jurubiţă de la OJPDRP Argeș. Pe 15 iulie se vor afl a în cen-trul atenției Constantin Neguţ, senior editor la Cu-rierul Zilei, și Marius Manea, șef serviciu comuni-care internă Dacia. Pe 16 iulie va da de băut Cristian Mihalcea, șeful Poliției Mioveni, iar pe 17 iulie va sărbători Liviu Mușat, directorul ADR Sud Munte-nia. Tuturor sărbătoriților Jurnalul de Argeș le urea-ză La Mulți Ani! Cristian Mihalcea

Cornel Constantinescu

Veorica și fetele: o imagine de coșmar pentru județul nostru.

Domnișoarele Pitzi din stânga mea sunt generația 20-20 a PSD Argeș ! În sarcina lor rămâne să facă autostrada Pitești-Sibiu

sau măcar trotuarele...

Vă reamintim că potrivit legii 258/2013 (modificată și completată cu O.U.G. 155/2001), proprietarii câinilor de rasă comună sau rasă metiși sunt obligați să îi sterilizeze. Sancţiunile pentru cei care nu-și sterilizează câinii și

pisicile sunt între 5.000 și 10.000 lei.

A împlinit 74 de ani, însă încă din tinerețe arhiereul iu-bea animalele. Cei apropiați spun că, după ce i-a murit un câine, nu a mâncat cinci zile de tristețe, iar acum s-a apropiat și mai mult de ele. Într-o predică pe care a ținut-o recent l-a dat ca exemplu pe Sf. Maxim Măr-turisitorul care, vorbind despre sufl etul animalelor, spune așa: „Sufl etul are trei puteri: prima este cea prin care se hrănește și crește. A doua, cea a imagina-ţiei și a instinctelor, iar a treia este cea a inteligenţei și raţi-unii. Plantele se împărtășesc numai din prima din aceste puteri, animalele din prime-le două, iar oamenii din toate trei”. Așa se face că ÎPS Ca-linic are, la reședința mona-hală din Corbeni, două pisici, un câine din rasa Shar-Pei, un cal și un păun. Sătenii din fru-moasa localitate de munte s-au obișnuit să îl vadă pe Calinic Argeșeanul îmbrăcat în haine-le sale cernite, însă colindând călare dealurile în timp ce hăulește.

Arhiepiscopul obișnuiește să doneze hrană pentru anima-le și are în grijă și câțiva câini fără stăpân. Dezamăgit de oa-meni (măcar de o parte dintre ei), arhiepiscopul nostru s-a atașat mai mult de anima-le. Mare dreptate aveți, Înalt Preasfi nțite! A.C.

Dezamăgit de oameni, ÎPS Calinic s-a ataşat de animale

Ce trio superb! Calinic, Rafi și Feli