Manual Cunoastere TL - 92

7/17/2019 Manual Cunoastere TL - 92

http://slidepdf.com/reader/full/manual-cunoastere-tl-92 1/59

Capitolul I

Accesorii pentru lucrul cu apa

Accesoriile pentru lucrul cu apa sunt mijloace destinate vehicularii apei direct de la sursele sub presiune la locul

incendiului sau prin intermediul autospecialelor si utilajelor de stingere.Din grupa accesoriilor pentru lucrul cu apa fac parte: furtunul de refulare, tubul de cauciuc pentru aspiratie, teava de

refulare, hidrantul portativ, distribuitorul, colectorul, sorbul pentru tuburile de aspiratie, efectorul pentru ape mici, racordul,reductia si ajutajul pulverizator.

De la inceputul capitolului, pentru a nu crea confuzii, subliniem ca denumirea de “accesorii pentru lucrul cu apa” estegenerica, pornind de la domeniul cu cea mai mare utilizare a acestora, parte din ele putand fi folosite pentru transportul emulsiilor

de apa si spumanti sau al pulberilor vehiculate sub presiune.1.Furtulul de refulare

In raport de tipul lor A, !, C sau D", furtunurile de refulanre prezinta urmatoarele caracteristici tehnice:

A B C D

Diamentrul interior" ### $% &' (%

)resiunea de incercare bari" (* (& (* (*

+ungimea m" (* *,( (* *,( (* *,( (* *,(

-rosimea stratului de cauciuc

mm"

#,* *,( #,* *,( #,* *,( #,* *,(

asa pe ml g" /(* $** 0&* (**

Descriere.1urtunul de refulare este fabricat din fibre te2tile poliesterice cu tesatura circulara fara cusatura" cauciucata, pentru a3Iasigura etansietatea si reducerea pierderilor de presiune prin frecare pe timpul trecerii apei. +a ambele capete, in raport cu tipulsau, furtunul este prevazut cu racorduri de refulare.

1urtunul se intrebuinteaza in bucati lungi de (**,& m si se foloseste sub forma de role simple sau duble, panglici sauinfasurat pe virtelnitele caruciarelor port3furtun.

Intretinere.

Dupa folosire, furtunul trebuie bine curatat prin spalare cu apa, operatie e2ecutata manual cu aparatul pentru spalatfurtunuri. Dupa spalare, furtunul trebuie uscat in locuri special amenajate sau pe stelaje inclinate, la locuri ferite de radiatii solareori termice.

Dupa uscare, se verifica starea racordurilor si gariturilor4 se repara cand este cazul, iar pentru prelungirea duratei deintrebuintare se schimba dunga la intervale de % luni.

2.Tubul de cauciuc pentru aspiratieIn raport cu tipul lor A,! sau D", tuburile de cauciuc pentru aspiratie prezinta urmatoarele

caracteristici tehnice:A B D

Diamentrul interior" ##* mm $& mm (& mm

+ungimea m" (,(&4 ( si #,& ( si #,& ' si 0

asa tubului fara racorduri5g6m"

7,& &,& #,(&

Descriere.

8ubul de cauciuc pentru aspiratie este confectionat din straturi suprapuse de cauciuc si panza, intarite cu sarma subforma de spirala.

+a ambele capete, tubul de aspiratie este prevazut cu cate o portiune ##3#& cm" fara sarma care permite fi2arearacordurilor A,! sau D.

Aderenta intre straturile de panza si cele de cauciuc se realizeaza cu ajutorul solutiei de cauciuc, in urma vulcanizarii.

Intretinere.

Dupa folosire, tubul trebuie sa fie spalat cu apa apoi uscat, verificat si repus in stare de intrebuintare.In afara verificarilor curente care se fac dupa fiecare folosire racorduri, garnituri etc", annual sau cand se constata

anumite deficiente, tubul se supune urmatoarele probe:a" proba de aspiratie uscata

1iecare tub se inchide la un capat cu racordul infundat, iar la celalat capat se racordeaza intrearea in pompe. 9e creazadepresiune de %0* mm coloana de mercur. Dupa & minute se admite o scadere a presiunii cu ' cu conditia ca etanseitatea

pompelor sa fi fost verificata in prealabil iar tubul sa nu se deformeze. Dupa verificarea fiecarui tub in parte, proba se repeta cu

toate tuburile din dotarea autospecalei racordate impreuna. b" proba la presiune hidraulica

In fiecare tub se realizeaza o presiune hidraulica de % bari timp de & minute. 8ubul trebuie sa nu se sparga, sa nu prezinteinfiltrari de apa sau deformari.

3. Tevile de refulare

8evile de refulare se clasifica in:3 tevi de refulare simple4



3 tevi de refulare cu robinet:3 fara perdea de protectie3 cu perdea de protectie

3 tevi pentru dispersia apei4

a" teava de refulare simpla

Aceasta asigura refularea jeturilor de apa si dirijarea lui asupra focarului, racordandu3se la furtunurile de refulare saualta sursa de apa.

In raport de tipul lor !, C sau D", prezinta urmatoarele caracteristici tehnice:B C D

+ungimea totala mm" 0'* 00& (**

Diametrul ajutajului de baza mm" (* (* #(

Diametrul ajutajelor finale mm" #(,#0,#% si #7 7,#*,#(,#0,#% si #7 0

asa g" #,$&* /%* #$*

Descriere:

;ste confectionat din aliaj de aluminiu rezistent la coroziune sau, cu e2ceptia racordului, din material plastic. 9ecompune din urmatoarele parti:

3 racordul fi24

3 tubul de racordare43 tubul maner care in unele cazuri este izolat termic pentru a proteja mana servantului pe timpul temperaturilor scazute43 ajutajul de baza43 ajutaje demontabile.

+a tevile tip D si la unele variante tip ! sau C, tubul de racordare, tubul maner si ajutajul de baza formeaza o piesacomuna cu denumirea ajutaj de baza minor.

Intretinere.

Dupa intrebuintare se spala cu apa curata atat in interior cat si in e2terior, dupa care se sterg cu carpe moi, se usca in aerliber apoi se verifica starea racordurilor, a garniturilor, precum si insurubarea normala pe filet a ajutajelor demontabile.

b" tevile de refulare cu robinet .8evile de refulare cu robinet se prezinta in doua variante constructive si anume cu si fara perdea de protectie. Indiferent

de forma de constructie acestea servesc la formarea, dirijarea jetului de apa asupra focarului si oprirea lui prin actionarea

robinetului. )rin montarea la ajutajul de baza al dispozitivului de pulverizare se asigura formarea unei perdele de apa necesara inunele situatii pentru protectia servantilor.

8evile de refulare cu robinet fara perdea de protectie sunt de doua tipodimensiuni si anume 7 si #0 mm.In raport de varianta si tipodimensiuni prezinta urmatoarele caracteristici tehnice:

1ara perdea de

protectie

Cu perdea de

protectie7 #0

+ungimea totala mm" 07& 0/* &**

Ajutajul de baza mm" #( #7 (*

Ajutajul intermediar mm" #* #% #(

Ajutajul final mm" 7 #0 #(

arimea racordului 8ip C 8ip C

asa 5g" #,( #

Descriere:

9unt confectionate din aliaj de aluminiu rezistent la coroziune si se compun din urmatoarele parti:3 racordul fi24

3 robinetul, la care se disting: corpul robinetului, cepul si maerul43 mansonul de izolare termica confectionat din material plastic sau cauciuc vulcanizat4

3 ajutajul de baza43 ajutajul demontabil la teava de refulare cu robinet43 dispozitivul de pulverizare la teava cu robinet si perdea de protectie.

Functionare.

)entru folosire se racordeaza teva la linia de furtun, se actioneaza asupra manerului inchizand sau deschizand cepul

robinetului in cazul tevilor fara perdea de protectie. Cand se lucreaza cu tevile de refulare cu perde de protectie, dupa manuireamanerului robinetului se actioneaza si asupra dispozitivului de pulverizare prin rotire spre drepata, deschizandu3se orificile dedispersie a apei. )rin manuirea spre stanga se realizeaza suprimarea progresiva a perdelei de protectie.

Intretinere.

)entru intretinere se procedeaza la fel ca la tevile simple, in plus se verifica functionarea normala a robinetului,

respectiv, starea de curatenie a orificiilor si rotirea normala a dspozitivului de pulverizare, in cazul tevilor de refulare cu robinet si perdea de protectie.c" tevile pentru dispersia apei

8evile pentru dispersia apei, asigura refularea sub forma de perdea necesara protejarii stivelor de material combustibildin depozite, a cladirilor, in cazul incendiilor izbucnite in zone imediat invecinate cu acestea.

In raport de tip, ! sau C, tevile pentru dispersia apei prezinta urmatoarele caracteristici tehnice:



B C

Debitul de apa l6min" #(** %**

arimea fantei mm" & '

+ungimea sectorului circular de protectie a apei m"

'( (*

Inaltimea sectorului circular alapei m"

#* %

asa ' (

Descriere.8evile pentru dispersia apei sunt confectionate din otel ino2idabil cu racordul din aluminiu, rezistent la coroziune si secompun din urmatoarele parti:

3 racordul fi24

3 corpul tevii43 dispersor.Intretinere.

)entru intretinere se e2ecuta aceleasi operatii ca in cazul tevilor de refulare de mana simple.

4. Hidranti portativi

<idrantii portativi se clasifica in:

3 hidranti portativi cu cot simplu43 hidranti portativi cu cot dublu43 hidranti portativi cu robinete.

a" hidranti portativi cu cot simpluacestia sunt fabricati in trei tipodimensiuni: A, ! si C, in raport de care prezinta urmatoarele

caracteristici tehnice:A B C

Inaltime 7$& 7*& $7/

asa 5g" #0' 7& 7#

)resiunea de lucru a2. #* bari a2. #* bari a2. #* bari

b" hidranti portativi cu cot dublu

9unt, de asemenea, fabricati in trei tipodimensiuni: A, ! si C, in functie de care prezinta urmatoarele

caracteristici:A B C

Inaltime 7$# 7*' $7/

asa 5g" #%,( ## #*

)resiunea de lucru a2. #* bari a2. #* bari a2. #* bari

c" hidranti portativi cu robinete

Acest tip de hidrant prezinta urmatoarele caracteristici tehnice:

Inaltime #*&*

asa 5g" #*

)resiunea de lucru a2. #* bari

Descriere.

<idrantii portativi, indiferent de tip, sunt confectionati, de regula, din aliaj de aluminiu rezistent la coroziune. In unelevariante, partile de baza ale acestora = corpul bifurcat si corpul tubular = sunt confectionate din fonta.

Indiferent de felul lor, tipodimensiunea in care au fost confectionati sau materialul de constructie, hidrantii au ca parte

comuna corpul tubular de forma cilindrica la care se disting:3 inelul opritor cu garnitura de etansare4

3 piulita de racordare cu urechi43 flansa cu manere.Diferentierea se realizeaza la partea superioara a hidrantilor, in raport de tip distingandu3se:3 corpul cotit = in cazul hidrantilor cu cot simplu43 corpul bifurcat = in cazul hidrantilor cu cot dublu au al celor cu robinete.Atat la corpul cotit cat si la cel bifurcat se intalnes:

3 flansa de etansare43 racordurile fi2e43 manerul.In plus, la corpul bifurcat al hidrantului portativ cu robinete, se deosebesc:3 capacul robinetului4

3 roata de manevrare43 tija robinetului43 discul robinetului4)entru racordarea la retea, hidrantii portativi au ca ane2e chiea hidrant subteran si mufele cheii hidrant.Cheia este o piesa metalica formata dintr3o tija care la partea superioara are un maner in forma de “8” cu un capat

ascutit si curbat, iar la partea inferioara o terminatie de forma unei chie tubulare triunghiulara.



ufele sunt piese metalice care la partea superioara au o forma triunghiulara pentru imperechere cu cheia hidrant, iar la partea inferioara au o forma diferita patrata, dreptunghiulara etc", adecvata formei capului tijei ventilului hidrant subteran.

Functionare.

Cu ajutorul manerului cheii hidrantului se indeparteaza capacul hidrant subteran.

9e rasuceste pe filet piulita de racordare cu urechi de pe corpul tubular al hidrantului pana ce aceasta coboara la nivelulinelului opritor.

9e aseaza hidrantul portativ pe orificiul hidrantului subteran, astfel ca urechile piulitei sa intre sub racordul cu gheare alacestuia.

9e rasuceste spre dreapta corpul hidrantului actionandu3se cele ( manere de manevrare ale flansei. )rin rotire hidrantulse insurubeaza in filetul piulitei, fiind obligat sa coboare si sa se preseze pe orificiul hidrantului subteran la care se etanseaza prin

intermediul garniturii de etansare.)entru deschidrea hidrantului subteran se folosesc cheia hidrant si mufa adecvata.+a una sau la ambele iesiri al hidrantului se racordeaza furtunuri de refulare A, !, C sau tunuti de absorbtie. )entru

deschiderea apei la hidrantul cu robinete" se actioneaza asupra rotilor robinetelor.+a incetarea lucrului se inchide hidrantul subteran cu ajutorul cheii hidrant", se desracordeaza tuburile de absorbtie sau

furtunurile de refulare de la hidrant, apoi se demonteaza hidrantul portativ rotindu3se capul hidrantului spre stanga.<idrantul subteran se curata si se acopera cu cpacul sau.Intretinere.

Dupa intrebuintare hidrantul se spala, se verifica functionarea corecta si etaneitatea robinetelor si a corpurilorhidrantului, starea racordurilor, rotirea usoara a piulitei de racordare si starea garniturii de etansare. ;l trebuie ferit de lovituri pentru a nu suferi degradari.

. Distribuitoarele

Distribuitaorele se clasifica in:

3 distribuitorul !3(C43 distribuitorul !3C!C.

Distribuitoarele tip !3(C sau !3C!C prezinta urmatoarele caracteristici tehnice:B!2C B!CBC

>acord de intrare ! !

>acord de iesire ( tip C ( tip C, # tip !

1elul obturarii >opinete tip canea >obinete cu disc

)resiunea ma2ima #& bari #% bari

asa 5g" 0,# $,&

Descriere:

9unt confectionate din aliaj de aluminiu anticoroziv.9e compun din urmatoarele parti:

3 corpul distribuitorului, prevazut pe partea superioara cu un maner pentru transport, iar pe partea inferioara ' piciorusede sprijin4

3 un racord fi2 tip ! pentru intrarea apei43 ' racorduri fi2e din care # ! si ( C la tipul !3C!C sau ( C la cel !3(C pentru iesirea apei43 ' robinete doua la tipul !3(C" la care se disting:

3 capacul robinetului in cazul distribuitorului !3C!C43 roata tija" de manevrare43 tija robinetului4

3 discul la distribuitorul !3C!C, sau cepul robinetului la distribuitorul !3(C.Functionare.

Dupa amplasarea distribuitorului pe locul indicat in dispozitivul de stingere se racordeaza la intrarea ! linia de furtun prin care el este alimentat cu apa si apoi la iesirile respective, linile de furtun ! si C sau numai C ordonate, toate robinetele fiindinchise. +a cererea servantilor # sau a personalului ce indeplineste atributiile acestora pe liniile de furtun ce asigura distribuirea

apei, se deschid progresivb robinetele respective.+a incetarea lucrului se inchid robinetele, duca care se desracordeaza liniile de furtun echipate.Intretinere.

Dupa intretinere distribuitorul se spala, se verifica functionarea si etnaseitatea sa, starea racordurilor si a garniturilor. ;ttrebuie ferit de lovituri pentru a nu suferi degradari.

". Colectorul

Colectorul prezinta urmatoarele caracteristici tehnice:

)resiune de lucru a2 #* bari

>acordul de iesire 8ip A

>acordul de intrare Doua tin !

asa 5g" %,#

Descriere.

;ste confectionat din aliaj de aluminiu si se compune din urmatoarele parti:

3 corpul colectorului43 doua racorduri fi2e tip ! pentru intrarea apei43 un racord fi2 tip A pentru iesirea apei43 o clapa de inchidere cu bolt.

Functionare.



Colectorul se racordeaza la conducta cu cot prevazuta cu raport tip A a cazanului pentru apa de la autospeciale, iar laracordurile ! se cupleaza furtunurile ce fac legatura cu cele doua surse de alimetare. In cazul in care conducta cu cot a cazanului pentru apa este prevazuta cu racord tip !, inre ea si colector se monteaza o reductie A3!. apa ce vine prin cele doua intrari estedirijata apoi spre iesirea A !" in conducta cu cot pentru umplerea cazanului. )e timpul functionarii = daca apa ce vine din cele

doua surse apre presiuni egale, clapa va sta orientata pe drectia a2ului deschiderii A. in caz contrar, clapa va inchide orificiulintrarii, prin care apa vine cu presiune mai mica.

Intretinere.

Dupa intrebuintare se spala si se verifica functionarea clapei si starea racordurilor. 9e remediaza defectiunile constatate.

#. $orbul pentru tuburile de aspiratie

9orbul se fabrica in doua tipodimensiuni: A si !, in raport de care prezinta urmatoarele caracteristici

tehnice:A B

Dimensiunile mm" (*%2((' #&'2#(%

asa 5g" #& #(

Descriere.

;ste confectionat din aliaj de aluminiu anticoroziv si se compune din urmatoarele parti:3 sita sorbului cu fundul sitei si corpul sitei43 corpul sorbului cu racord fi2 A sau ! in raport de tipul sorbului43 supapa sorbului cu corpul supapei, capacul supapaei, parghia de manevrare a supapei si inelul pentru legarea corditei

de sustinere a sorbului.Functionare.

9e racordeaza surbul la capatul inferior al coloanei de tuburi de aspiratie. In vederea actionarii parghiei de manevrare a

supapei, se leaga la inelul acesteia o cordita pentru sustinerea sorbului.Functionare.

9e racordeaza sorbul la capatul inferior al coloanei de tuburi de aspiratie. In vederea actionarii parghiei de manevrare a

supapei, se leaga la inelui acesteia o cordita pentru sustinerea sorbului, iar capatul liber se fi2eaza pe un punct de sprijin.)e timpul formarii vidului in sistemul de alimentare sorb, tuburi de aspiratie, pompe", supapa sorbului este deschisa de

curentul de apa ce intra din sursa in tuburile de aspiratie. In momentul intreruperii alimentarii, apa din tuburile de aspiratie apasaasupra supapei care este asezata pe scaunul aflat in corpul sitei, realiznadu3se astfel mentinerea coloanei.

Dupa terminarea lucrului, pentru golirea de apa a tuburilor de aspiratie, se trage in sis de cordita care, prin intermediul parghiei de manevrare, deschide supapa si lasa apa sa curga.

In cazul cand apa contine impuritati de dimensiuni reduse, pe care sita nu le retine sorbul va fi introdus in cosul metalic.Intretinere.

Dupa folosire sorbul se spala si se verifica starea racordului, buna functionare a supapei si a parghiei de manevrare.In afara verificarilor curente, e2ecutate dupa fiecare folosire, periodic sorbul ese supus unei probe de incercare a

etanseitatii supapei. 9e umple sorbul cu apa si in intervalul de & minute nu se admit scapari decat sub forma de picaturi.%. &'ectorul pentru ape (ici.

;jectorul pentru ape mici are urmatoarele caracteristici tehnice:

Debitul aspirat l6min" #'*

)resiunea apei la intrare bari" $3##

)resiunea apei la iesire bari" #,&3(

asa 5g" %,$'&

Descriere.

;ste confectionat din aliaj de aluminiu rezistent la coroziune si se compune din urmatoarele parti:a" corpul ejectorului la care se disting:3 conducta cotita43 racordul fi2 tip C pentru intrarea apei43 ajutajul convergent de ejectie4

3 corpul de absorbtie cu rol de sorb si de picior de sprijin43 sita pentru retinerea impuritatilor. b" coloane de ejectie la care se disting:3 ajutajul convergent3divergent43 racordul fi2 ! pentru iesirea apei43 piciorul de sprijin pe sol43 nervuri pentru intarire, in numar de patru.

Functionare.

)entru punerea in functie a efectorului, la racordul tip C pentru intrarea apei se cupleaza linia de furtun ce vine de laiesirea din pompele unei autospeciale sau ale unui utilaj, iar la cel de tip ! furtunul pentru dirijarea apei la locul dorit.

Apa refulata cu presiune de pompe este condusa spre ajutajul convergent de ejectie de unde patrunde sub forma de jet inajutajul convergent3divergent si antreneaza apa din sursa prin sorb, pe baza principiului ejectiei. Apa trimisa de pompe impreunacu cea antrenata iese din ejector pe la racordul !.

)rocesul de antrenare a apei sau a unui alt fluid" prin principiul ejectiei, are loc ca urmare a unei succesiuni defenomene. Apa intrata in ajutajul de ejectie si care este fluidul motor si mareste presiunea si isi micsoreaza viteza ca urmare amicsorarii treptate a sectiunii.

Dupa iesirea din ajutajul de ejectie, apa trece printr3o sectiune marita si presiunea scade brusc in timp ce viteza semareste la cateva sute de metri pe secunda.



9curgerea fluidului motor cu viteza marita spre ajutajul convergent3divergent creaza o depresiune4 in urma acestia,datorita presiunii atmosferice, fluidul aflat in sorb aerul si apoi apa" este obligat sa patrunda in zona de actiune a fluidului motor,cu care se amesteca si patrunde in partea convergenta a coloanei de ejectie. 9ectiunea micsorindu3se din nou, viteaza de scurgerese micsoreaza si se mareste presiunea iar dupa trecerea pragului de stangulare in partea divergenta a coloanei de ejectie, descreste

presiunea si se mareste viteza.Intretinere.

Dupa folosire, efectorul se spala si se verifica starea racordurilor si a garniturilor. Anual, sau cand este cazul, sedemonteaza si se verifica ajutajele.

). *acorduri.

Dupa domeniul de utilizare racordurile se clasifica in:

3 racorduri de refulare sau aspiratie43 racorduri fi2e43 racorduri infundate.a" racorduri de refulare sau aspiratie

In raport de tipul lor A, !, C si D" racordurile de refulare sau aspiratie prezinta urmatoarele

caracteristici tehnice:A B C D

Diametrul de trecere mm" /% %( 0' #7

asa 5g" (,# #,%$ *,7% *,(0

Descriere.

>acordurile de refulare sau aspiratie se compun din urmatoarele parti:3 corpul racordului prevazut cu doua gheare de racordare, doua santuri semicirculare de strangere, locasul garniturii de

etansare, garnitura de etansare si nervurile e2terioare radiale pentru stingere43 teava racordului prevazuta cu trei cercuri reliefate necesare prinderii de furtul sau de tubul de aspiratie cu ajutorul

legaturii de sarma4

3 inelul de siguranta pentru retinerea tevii racordului. b" racorduri fixe

In rapot cu tipul lor: A, !, C si D, racordurile fi2e prezinta urmatoarele caracteristici tehnice:A B C D

Dimensiunea de trecere mm" #** %& 0& #7

1ilet de racordare -0 -( ? -( -#

asa 5g" #,& *,& *,0 *,#

Descriere.

+a fel ca si cele de refulare si aspiratie, racrdurile fi2e sunt confectionate din aliaj de aluminiu anticoroziv. 9e compundin urmatoarele parti:

3 corpul racordului, identic cu cel descris anterior43 portgarnitura43 garnitura anterioara de etnasare din cauciuc4

3 garnitura posterioara de etansare din piele.c" racordurile infundate

In raport de tip: A, !, C si D, racordurile infundate prezinta urmatoarele caracteristici tehnice:A B C D

Dimensiunea de trecere mm" #** %& 0& #7

asa 5g" #,$ *,% *,0 *,#

Descriere.

9unt confectionate tot din aliaj de aluminiu anticorozic si se compun din urmatoarele parti:3 corpul racordului, identic cu cel descris la pct. a.

3 capacul43 inelul de siguranta pentru retinerea capacului4

3 garnitura de etansare din cauciuc.Intretinere.

Dupa folosire, racordurile se curata si se verifica starea garniturilor, a ghearelor, a santurilor de strangere, precum sifi2area tevii racordului sau a capacului in cazul celor infundate prin inelul de siguranta.

1+. *eductiile de racorduri

>eductiile sunt de doua tipuri: A3! si !3C, in raport de care prezinta urmatoarele caracteristici

tehnice:A B

Diametrul mic de trecere mm" %( 0&

Diametrul mare de trecere mm" /% %(

)resiunea de lucru #* bari #* bariasa 5g" ( *,7

Descriere.

>eductiile sunt confectionate din aliaj de aluminiu rezistent la coroziune, in esenta constituind o imbinare a doua corpuride racorduri de marimi diferite. 9e compun din urmatoarele parti:

3 corpul propriu3zis al reductiei cu locasurile pentru cele doua garnituri de etansare4



3 corpul racordului de marime superioara cu doua gheare de racordare, doua santuri semicirculare de strangere, o portiune filetata interioara si doua suruburi4

3 corpul racordului de marime inferioara cu doua gheare de racordare, doua santuri semicirculare de stringere, nervurie2terioare radiale pentru strangere si o portiune filetata e2terioara. ;ste fi2ata prin infiletare la corpul racordului de marime

superioara si impbilizat cu cele doua suruburi.Intretinere.

@peratiile de intretinere se e2ecuta la fel ca in cazul racordurilor.11. A'uta'ul pulveri,ator

ajutajul pulverizator prezinta urmatoarele caracteristici tehnice:

Diametrul ajutajului pulverizator mm" #0)resiunea de lucru optima bari" a2 (,&

!ataia jetului m" %

Dispersarea jetului m" 7

9uprafata jetului mp" '&

asa 5g" *,(**

;ste confectionat din aliaj de aluminiu rezistent la coroziune si este prevazut cu bucsa racord, cu filet pentru racordareala teava tip C si cu canale de diametre mici care obliga apa refulata de pompa sa paraseasca teava sub forma de picaturi fine.

Intretinere.

Dupa intrebuintare se sterge si se desfunda canale daca este cazul.Accesorii pentru producerea spu(ei

Accesoriile pentru producerea spumei sunt mijloace care concura la realizarea spumei mecanice sau chimice, fie caaccesorii distincte fie facand parte din instalatiile autospecialelor din utilajelor sau din instaltaiile fi2e de stins incendii de larezervoare de produse petroliere si lichide inflamabile.

Din grupa acestor accesorii fac parte: amestecatorul de linie, tevile generatoare de spuma mecanica, generatorul despuma chimica, dozatorul de spuma mecanica, capul deversor, prelungitorul tevii generatora de spuma, bidonul pentru lichidspuman si dispozitivul de transvazare spumant.

1. A(estecatorul de linie

Amestecatorul de linie este realizat in doua tipodimensiuni: ! si C in functie de care prezinta urmatoarele caracteristicitehnice:

B C

Debitul de spuma l6min" &*** (&**

)resiunea de lucru bari" $3/ &3$

Debitul de apa l6min" 0$& ('$

asa 5g" ',7 ',7

Descriere.Amestecatorul de linie este confectionat din aliaj de aluminiu anticoroziv si se compuna din urmatoarele parti:3 coloane de ejectie sau ramura inferioara la care se distinge:

3 un racord fi2 pentru intrarea apei prevazut cu o sita metalica pentru retinerea impuritatilor mecanice43 ajutajul convergent de ejectie43 ajutajul convergent3divergent43 un racord fi2 pentru iesirea amestecului emulsie"43 corpul supapei de retinere in care se gaseste supapa de retinere din sticla sau cauciuc circulatia lichidului intr3

un sens4

3 un racord fi2 tip D pentru racordarea tubului de aspiratoe a lichidului spumant43 patru nervuri pentru intarire43 patru picioare de sprijin pe sol43 conducta cotita sau ramura superioara la care se disting:

3 un robinet cu cep, cu cursa limitata, pe care se gaseste un indice43 un sector gradat avand marcate semnele plus si minus4

3 o sageata indicatoare a sensului de circulatie a apei aflata pe partea superioara a conductei cotite.Functionar

)entru punere in functie, amestecatorul se racordeaza la dispozitivul de interventie sau la iesirea din pompe, cu sageataindicatoare a sensului pe directia de curgere a apei. +a racordul D se ataseaza tubul de aspiratie care se introduce cu calalat capatin bidonul rezervorul" cu lichid spumant.

Apa intata in amestecoator antreneaza lichidul spumant din bidon rezervor" = pe principiul ejectiei = si formeaza

impreuna cu acesta un amestec emulsie". Amestecul emulsia" este completat si cu apa ce vine din ramura superioara, dupa careisi continua drumul pe tevile generatoare de spuma mecanica.

)entru obtinerea unui amestec mai bogat in lichid spumant si formarea unei spume mai dense, se pune robinetul cuindicele fi2 la semnul plus, iar pentru obtinerea unui amestec mai sarac si spuma mai putin depusa la semnul minus.

)unand robinetul cu indicele fi2 la semnul plus, se inchide orificiul de intarea a apei in ramura superioara si apa fiind

astfel obligata sa curga prin coloana de egectie. In felul acesta se mareste presiunea in ajutajul convergent si, deci, si viteza decirculatie a apei, creiandu3se astfel o depresiune mai mare ce duce la antrenarea unei cantitati sporite de lichid spumant. >otindrobinetul cu indicele fi2 catre semnul minus, o parte din apa refulata circula prin ramura superioara, micsorandu3se astfel debitulsi presiunea apei ce trece prin ajutajul convergent ceea ce duce la realizarea unei depresiuni mai mici si, ca urmare, la antrenareaunei cantitati mai reduse de lichid spumant.

Intretinere



Dupa folosire, amestecatorul se spala pana la inlaturarea completa a urmelor de lichid spumant si se verifica starearacordurilor, etanseitatea si functionarea normala a robinetului, a supapei de retinere si starea de curatenie a sitei.

2. Tevile -eneratoare de spu(a (ecanica

In raport de tipul lor, (.&**, &.*** si #*.*** l6min., tevile generatore de spuma mecanica prezinta urmatorele

caracteristici tehnice :

3debitul de spuma l6min." (.&** &.*** #*.***

consum de apa l6min." '/* $/* #.%**

3presiunea nominala bari" % 7 #*

lungimea mm %7# /0( /#*

masa 5g" (,* ',* %,*

Descriere

8evile generatoare sint confectionate din aliaj de aluminiu rezistent la coroziune si se compune din urmatoarele parti :3partea cilindrica pe care sunt sudate doua inele mecanice pentru intarire si pentru fi2area tubului prelungitor 43partea tronconica, sudata la partea cilindrica si la corpul de racordare 43corpul de racordare 4

In partea e2terioara a corpului de racordare, sint practicate orificiile intrarea aerului, iar la partea interioara ajutajele pentru trecerea amestecului emulsiei" de apa si spumant, din care unul central si trei dispuse periferic, circularla #(* ".Ajutajelesint inclinate pentru ca jeturile lor sa se intilneasca intr3un punct pe a2ul jetului central, la terminarea partii tronconice a tevii 4

3racordul fi2.

Functionare

8eava generatoare de spuma se foloseste numai in combinatie cu un dispozitivpreamestecator de spuma, fie inclus in

instalatiile autospecialei, fie intercalat in dispozitivul de interventie sau la iesirile din pompa amestecator de linie sau generatorde spuma mecanica".

)rocesul de formare a spumei are loc in doua faze.in prima fazacu ajutorul dispozitvului de dozare amestec" seformeaza emulsia de apa si spumogen. In cea de3a doua faza, care are loc in interiorul tevii generatoare, se formeza spuma prinabsorbtia aerului si inglobarea acestuia in emulsia de apa si lichid spumant. Astfel, amestecul de apa si lichid spumant patrunde inteava pe la racordul fi2, trece prin cele 0 ajutaje practicate in interiorul corpului de racordare si la iesire antreneaza, pe principiul

ejectiei, aerul prin orificiile e2terioare ale corpului de racordare.Intretinere

Dupa folosire teava generatoare de spuma mecanica se spala pana la inlaturarea completa a lichidului spumant si severifica starea de curatenie a racordului si a ajutajelor.

3. eneratorul de spu(a c/i(ica

-eneratorul de spuma chimica are urmatoarele caracteristici tehnice :

presiunea de lucru bari" *37

debitul minim de spuma l6min." '***

consum de apa la 7 bari l6min." 0$&

consum de praf de 7 bari 5g" %*3%'

tipul spumantului sulfat de aluminiu Al 9@0" bicarbonat de sodiu <na C@'

asa 5g" 0*

De regula, generatorul de spuma se intrebuintaza in cadrul instalatiilor semifi2e e2istente in obiective chimie,

petrochimice sau al celor din depozitele de produse petroliere.Descriere.

9e compune din urmatoarele parti:3 carcasa de tabla cu capac de inchidere, manere pentru transport si suport de sprijin aglat la partea inferioara4

3 palnia pentru praf cu sita metalica3 coloane de ejectie la care se deosebesc:

3 un racord fi2 tip C pentru intrarea apei3 robinet pentru deschiderea apei43 ajutajul convergent de ejectie43 ajutajul convergent3divergent4

3 supapa de retinere din cauciuc, ce asigura circularea amestecului de apa si praf unic intr3un singur sens si gratarulopritor al supapei4

3 racordul fi2 tip ! pentru iesirea amestecului43 conducte au2iliare43 conducta pentru circuitul de antrenare a prafului ce se ramifica din coloana de ejectie dupa robinetul de deschidere a

apei si care este prevazut cu robinet de inchidere4 3 conducta pentru circuitul de spalare a prafului, care se ramifica din coloana de egectie inaintea robinetului de

deschidere a apei si este prevazuta cu robinet de inchidere si furtun prelungitor din cauciuc43 conducta de manometru ramificata din conducta circuitului de spalare43 conducta pentru golire, cu robinetul de inchidere.Functionare.

9e toarrna praful in pilnie 4 apa ce intra in coloana de ejectie pe la racordul C antreneaza, pe principiul ejectiei, prafuldin pilnie si are loc o reatie chimica dupa formula :



%<aC@ 'BAl (9@ 0"%C@ (B(Al@<" 'Ba9@ 0

in urma careia rezulta spuma chimica ce este refulata pe teava.+ungimea liniei de refulare de la racordul ! al generatorului si pina la teava nu trebuie sa fie mai mica de 0* m sau mai

mare de #** m.

Intretinere

Dupa intrebuintare se spala cu apa pina la inlaturarea resturilor de praf si spuma, se verifica starea racordurilor,etanseitatea robinetelor, conductelor si a supapei de retinere.

9palarea generatorului dupa folosire se face utilizandu3se circuitul de spalare dupa deschiderea prealabila a robinetuluiconductei de golire

4. Do,atorul pentru spu(a (ecanica

Dozatorul pentru spuma mecanica prezinta urmatoarele caracteristici tehnice : presiunea de lucru bari" %37

debitul minim de spuma l6min." &***

consum de apa mediu l6min." #***

consum mediu de spumant 5g6min". &37

asa 5g" '&

Descriere

9e compune din urmatoarele parti :a" corpul generatorului la care se deosebesc :3pilnia cu sita metalica pentru praf 3dispozitivul de reglaj format dintr3un dop metalic, uun surub cu roata de manevrare si un suport filetat pentru surub :3coloana de ejectie la care se disting :3un racord fi2 C pentru intrare a apei 4

3ajutant convergent de ejectie 43ajutajul convergent3divergent 43conducta pentru golire cu buton de inchidere 43supapa de retinere din cauciuc, care asigura circularea emulsiei intr3un singur sens si gratarul opritor al supapei 43racordul fi2 tip ! pentru iesirea amestecului de apa si spumogen praf. b" conducta pentru circuitul de antrenare a prafului ce se ramifica din coloana de ejectie inainte de ajutajul convergent,

prevazuta cu robinet de inchidere, pe care se afla manometrul pentru controlul presiunii apei.c" cadrul suport prevazut cu picioare de sprijin si maner pentru transport.Functionare

)entru punerea in functiune a dozatorului, la racordul C se cupleaza furtunul ce vine de la pompe, iar la racordul !, liniade furtun pentru dirijarea amestecului de apa si spumogen praf spre teava generatoare de spuma mecanica.

)entru a se asigura dizolvarea completa a spumogenului praf lungimea liniei de firun intre dozator si teava generatoare

de spuma trebuie sa fie de cel putin %* m.9e refuleaza apa cu presiune de %37 bari la intrarea in generator, presiune ce se verifica la manometru.9e deschide robinetul circuitului de antrenare a prafului rotindu3se apro2imativ o jumatate de tura, dupa care se deschide

dopul metalic al dispozitivului de regalj manevrand roata acestuia cu o jumatate pana la o tura, pana ce se observa ca apa din palnie este antrenata in totalitate pe o coloana de ejectie.

9e toarna praf in palnie.

Apa intrata in coloana de ajectie pe racordul C antrenaza, pe principiul ejectiei, praful din paine cu care se amesteca,formand prin dizolvarea lui emulsia de apa si spumogen praf, ce iese pe langa supapa de retinere prin racordul !. Dizolvarea prafului si omogenizareaamestecului se continua de3a lungul liniei de furtun. Aerul este inglobat in amestec la teava generatoarein care se obtine spuma mecanica.

Antrenarea prafului din paine este ajutata de jetul de apa al circuitului de antrenare.!una functionare a dozatorului depinde de concordanta intre presiunea apei ce intra in coloana de ejectie, debitul

circuitului de antrenare a prafului si pozitia dopului de reglaj. )entru reglare, se ia o medie de consum de % 5g praf pe minut,respectiv ( 5g in (* secunde. )entru aceasta se pune dozatorul in functiune folosind ( 5g praf" si se cronometeaza timpul in carea fost consumat. Daca timpul este mai mare de (* secunde se mai deschide dispozitivul de reglaj, iar daca este mai mic se maiinchide, operatie ce se repeta pana la stabilirea scurgerii optime a prafului in cadrul limitelor admise, dupa care se marcheaza pozitia optima a dispozitivului de reglaj.

Intretinere.

Dupa intrebuintare dozatorul se spala, se inlatura resturile de praf si emulsie, verificandu3se starea racordurilor,etanseitatea robinetului, a conductelor dopului metalic, functionarea normala a dispozitivului de reglaj si a supapei de retinere.

. Capul deversor

Capul deversor este confectionar din tabla de otel avand la partea inferioara forma cilindrica, prevazut cu un colier destrangere, iar la partea superioara un orificiu de refulare a spumei, de forma deptunghiulara.

)entru utilizare se cupleaza capul deversor la prlungiturol tevii generatoare, insuruband apoi fluturele colierului de

strangere.". 0relun-itorul tevii -eneratoare de spu(a

Caracteristicile tehnice ale prelungitorului tevii generatoare de spuma sunt:+ungimea m" '

)osibilitati de racordare la teava genetatoare de spuma &*** l6min

asa 5g" '(

)relungitorul tevii generatoare de spuma este confectionata din teva de aluminiu rezistent la coroziune, cu sectiunidiferite la cele doua capete.



+a capatul cu sectiune mai mare este prevazut un colier de strangere cu surub si piulita fluture pentru prinderea la teavageneratore sau intre ele. 8ubul terminal la care se monteaza capul deversor nu are decat un colier de strangere la partea sainferioara.

+a unele tipuri de prelungitoare colierele de strangere sunt inlocuite cu racorduri fi2e sau cu o piesa filetata.

Intretinere.

Dupa folosire, se spala si se verifica starea colierelor de strangere racorduri" si a capetelor tubului. 9uruburile colierelor se ung dupa fiecare intrebuintare.

#. Bidonul pentru lic/id spu(ant

!idonul pentru lichid spumant foloseste la transportul si pastrarea lichidelor spumante utilizate la stingerea incendiilor.Caracteristici tehnice:

Capacitate utila (*asa %,$

Descriere.

;ste confectionat din tabla de otel, are o forma paralelipipeda si se compune din urmatoarele parti:3 patru pereti laterali intariti prin nervuri, pe doi din acestia fiind plasate minerale laterale pentru nransport43 fundul bidonului43 capacul bidonului la care se disting:

3 un maner pentru transport43 o gura de umplere3scurgere cu capac.

Intretinere.

8rimestrial se goleste de lichidul spumant si se spala cu jet puternic de apa in scopul inlaturarii rezidurilor. In e2terior bidonul se sterge, apoi se verifica si se remediaza etanseitatea capacului, starea manerelor si a imbinatilor de la pereti.

%. Dispo,itiv de transva,are spu(ant.

Dispozitivul se compun dintr3o teava3sifon care se insurubeaza in locul busonului bidonului si care se continua cu unfurtun tip D pentru transvazare.

8impul de tranzavaza a unui butoi de (** 5g este ce cca 0 min.

Accesorii pentru protectie

Accesoriile pentru protectie sunt mijloace care se folosesc in scopul protejarii personalului pe timpul actiunilor deinterventie la incendii, la calamitati naturale, precum si pe timpul sedintelor de instructie la tehnica de lupta, instructie tactica si

pregatire fizica de specialitate.Din grupa accesoriilor pentru protectie fac parte: casca, costumul de protectie contra apei, costumul de protectie

anticalorica, masca contra fumului si gazelor, aarate izolante cu o2igen, aparate izolante cu aer comprimat, trusa cu butelii sicartuse filtante, aparatul pentru cercetare chimica, trusa electrica, cizmele de cauciuc electrolizante, cizmele de protectie cu talpineperforabile, manusile de cauciuc si ochelari pentru sudura.

1. CascaCasca are greutatea de cca %** gr si se prezinta in doua variante: casca fara vizor si casca cuu vizor.Descriere.

;ste confectionata din straturi de tesatura de bumbac impregnate cu un lac special. Ca materie pentru tesatura se mai potfolosi fibre de stincla sau sintetice.

+a partea superioara casca este prevazuta cu o nervura longitudinala pentru intarire.In interiorul castii se gaseste sistemul de protectie si fi2are compusa din tampoane de masa plastica sau cauciuc

spongios, cureluse e panza, rama din mesina si snur te2til pentru ajustare.)entru fi2are pe cap, casca este prevazuta cu doua cureluse din piele si o catarama.In varianta cu vizor, casca este prevazuta cu aparatoare impermeabile pentru gat si un vizor din stiple2.Intretinere.

Dupa folosire, casca se curta prin stergere cu apa in care este dizolvat sapun, se remediaza eventualele defectiuni alesistemului de protectie si fi2are pe cap.

2. Costu(ul de protectie contra apei.

Costumul de protectie contra apei este confectionat din material de foaie de cort, pe talii de la * la 0 si forsimi cuprinseintre 00 si &7. 9e compune din urmatorele parti:

3 bluza, prevazuta la umeri cu perelina platca, buzunare, mansete cu elastic si nasturi43 pantaloni cu bretele reglabile, bazoane la genunchi, nasturi.

Intretinere.

Dupa folosire se curata de prin periere si se fac reparatiile necesare. )eriodic, cand este cazul, se spala cu apa si sapun.3. Costu(ul de protectie anticalorica.

In raport de destinatie, costumele de protectie anticalorica sunt:3 tip apropiere normal A."43 tip patrundere normal )."4

3 tip apropiere usor A."43 tip patrundere greu ).-".a" costumul de protectie anticalorica tip apropiere normal

Asigura protectia pompierilor in conditiile impuse de lucrul in vecinatatea surselor foarte intense de caldura radianta si acontactului accidental cu flacarile. ;ste confectionat din panza de azbest aluminizat, captusit cu panza de bumbac rezistenta laactiunile mecanica.

9e compune in urmatoarele parti:



3 bluza strnasa pe talie cu sicana de etansare43 panaloni cu burduf lateral si bretele reglabile43 gluga detasabila cu casca interioara si vizor duple2 antisol43 manusi cu un singur deget4

3 cizme scurte de protectie cu dubluri interioare din pasla.-reutatea totala a costumului este de cca $ 5g. b" costumul de protectie anticalorica tip patrundere normal

Asigura protectia pompierilor la incendii in conditiile trimiterii prin culoare, flacari sau in timpullucrului in incinta cutemperaturi de pana la (&* oC, al contactului calortic intermitent si atmosfera respirabila.

+a fel ca si costumul de apropiere normala este confetionat din panza de azbest aluminizata captusita cu panza de

bumbac.9e compune din bluza cu gluga atasata, etansa pe talie, cu casca interioara si vizor duple2 metaliza in locas dorsal pentru

aparat de respiratie, precul si din pantaloni, manusi si cizme de aceeasi constructie ca in cazul costumului de protectieanticalorica tip apropiere normala. -reutatea costumului este de cca #* 5g.

c" costumul de protectie anticalorica tip apropiere usor

Adigura protectia pompierilor la incendii in conditiile apropierii la (3' m de sursele radiante puternice, cu evitareacontactului caloric. ;ste confectionat din panza de azbest aluminizat, captusit caloric. ;ste confectionat din panza de azbestaluminizat, caprusit cu panza de bumbac rezistenta si se compune din urmatoarele parti:

3 haina lunga pana la genunchi43 cizme inalte pana la sold cu dubluri interioare din pasla43 gluga detasabila cu casca interioara din te2tolit si vizori din geam duple2 antisol fumuriu"4

3 manusi cu un singur deget.-reutatea completului este ce circa $ 5g.

d" costumul de protectie anticalorica tip patrundere greuAsigura protectia pompierilor la incendii in conditiile impuse de patrunderea prin flacari, cu treceri de scurta durata sau

lucrul in incinte inclazite la peste (&* oC si cu atmosfera irespirabila.9e compune din urmatoarele parti:

3 combinezon cu gluga si cizme etanse avand practicata o deschidere dorsala cu locas pentru aparat de respiratie43 gluga este prevazuta cu casca interioara si vizor metalizat, iar cizmele sunt dublate in interior cu pasla43 manusi cu un singur deget.-reutatea costumului este de cca #& 5g.Intretinere.

Dupa intrebuintare se curata, se cos cu fire de azbest eventualele rupturi si se inlocuiesc vizorii daca s3au spart.

4. asca contra fu(ului si -a,elor

asca contra fumului si gazelor prin modul de constructie asigura:3 etansare principala la periferia fetei si etansare secundara nas3gura semimasca interioara"4

3 vizibilitate bioculara = camp vizual relativ = 7&43 protectia vizoarelor impotriva aburirii43 volumul redus al aerului respirat.

9e compune din urmatoarele parti:asca eterioara cu aneele ei

asca e2terioara este e2ecutata din cauciuc rezistent la actiunea substantelor to2ice. Are o forma ce permite mularea sietnsarea perfecta pe cap. ;tansarea este asigurata si de o rama de cauciuc care urmareste conturul fetei. )e masca e2terioara segasesc montate: masca interioara, blocul supapei de inspiratie, blocul supapei de e2piratie, vizoarele, cordelele si cataramele defi2are si cordeaua de purtare.

a" masca interioara

;ste confectionata tot din cauciuc, prevazuta cu doua supape dispuse lateral supapele de inspiratie" are rolul, pe langarealizarea celei de a doua linii de etansare pe figura, de a micsora la ma2imum spatiul mort. De asemenea, este prevazuta cu o piesa din maerial plastic ce are rolul de a3i impiedica deformarea pe timpul pastrarii4

b" blocul supapei de inspiratie;ste e2ecutat din material plastic rezistent si are montat pe el supapa de inspiratie si o garnitura de cauciuc. )rezinta un

filet interior si este fi2at de masca e2terioara printr3un colier metalic4c" blocul supapei de expiratie

;ste realizat din acelasi material ca vlocul supapei de inspiratie, avand montata supapa de e2piratie la e2terior" si este prevazut cu un capac de protecite, perforat. 1i2area la masca e2terioara se realizeaza tot printr3un colier metalic.

d" vizoarele

Au forma apro2imativ triunghiulara si sunt e2ecutate din sticla duple2. ;le sunt fi2ate etans ca masca e2terioara prin

doua rame metalice crestate. )rotejarea vizoarelor contra aburirii atat pe timp de vara cat si pe timp de iarna se asigura prinmodul de constructie a mastii. Aerul de inspiratie spala vizoarele in interior la fiecare ciclu repirator, iar aerul de e2piratie vine incontact cu acesta intrucat este izolat de masca interioara4

e" cataramele si cordelele de fixare

asca are 7 catarame din care % cu doua traverse pe care se monteaza cordele de fi2are doua frontale, doua temprale,

doua ma2ilare" si doua catarame cu trei traverse pe care se monteaza cordeaua de purtare.Cataramele sunt e2ecutate din material plastic rezistent si se fi2eaza la masca e2terioara in prelungirea acesteia, iar

cordelele de fi2are sunt e2ecutate din cauciuc si prezinta pe ambele suprafete insemne de reglaj al mastii pe figura. 8oate se unescintr3o placa compacta occipitala4

f" cordeaua de purtat

;ste e2ecutata tot din cauciuc si sereste la sustinerea mastii de gatul purtatorului in pozitie de asteptare.



Cartusul filtrant

a" contra oxidului de carbon

De forma cilindrica cu inscriptia EC@” la care se deosebesc:3 racordul filetat pentru racordarea la blocul supapelor, prevazut cu capac de protectie4

3 orificiul pentru intrarea aerului prevazut cu filet, la care se poate insuruba dopul metalic de inchidere sau cartusulcontra fumului4

3 nervuri pentru intarire43 incarcatura formata din stratul de uscare inferior din clorura de calciu, stratul de hopcalita amestec de o2id de cupru si

bio2id de mangan cu cantitati mici de argint si cobalt care au rolul de a o2ida o2idul de carbon la temperatura normala,transformandu3l in bio2id de carbon, si stratul de uscare superior.

b" polivelent De forma cilindrica, menit sa asigure protectia respiratiei impotriva fumului, aerosolilor si a unor no2e diverse, avand ca

incarcatura straturi suprapuse de filtre fum, aerosoli, precum si no2e diverse acid cianhidric, clor, o2izi de azot, parathion3nicoto2". De mentionat ca acest tip de cartus nu retine o2idul de carbon.

$acul port!(asca

9acul port3masca este confectionat din masca plastica pe suport te2til si constituie ambalajul subansamblurilor cealcatuiesc masca contra fumului si gazelor. In interior are trei compartimete pentru amsca e2terioara si cartusele filtrante. ;ste prevazut cu o cordea de sustinere, o bentita cu carabiniera si o eticheta pentru scrierea numelui.

Functionarea (astii.

)entru folosirea mastii se racordeaza cartusul filtrant la blocul supapei de inspiratie.In cauzl cand se lucreaza in prezenta o2idului de carbon se racordeaza mai intai cartusul filtrant la blocul supapei de

inspiratie.In cazul cand se lucreaza in prezenta o2idului de carobon se racordeaza mai intai cartusul filtrant pentru o2id de carbon

si la acesta, cartusul filtrant polivalent.In raport de caracteristicile fetei putratorului, mastile sunt fabricate pe talii indicate printr3o cifra romana imprimata pe

masca e2terioara, deasupra vizolarelor. )entru stabilirea taliei se e2ecuta masurarea inaltimii fetei purtatorului distanta dintreradacina nasului si barbie". >ezultatul in mm se foloseste la stalilirea taliei conform datelor de mai jos:

8alia III Inaltimea fetei purtatorului pana la ##* mm

8alia II Inaltimea fetei purtatorului de la ### la #(& mm

8alia I Inaltimea fetei purtatorului peste #(& mm

Intretinere.

Dupa intrebuintare, masca e2terioara se curata in e2terior prin stergere si se usuca in interior prin tamponare cu o carpa

moale4 dupa uscare, fata mastii se pudreaza cu talc. Cartusele filtrante, se sterg si li se pune capacul sau dopurile de protectie. Deasemenea, se verifica starea fetei mastii, a vizoarelor si e2istenta supapelor.

. Aparatele i,olante

Aparatele izolante se clasifica in:

3 aparate izolante cu o2igen43 aparate izolante cu aer comprimat.

Aparatele izolante cu oxigen realizeaza purificarea aerului e2porat, de bio2id de carbon si vaporii de apa, prinintermediul unui material absorbant, precum si imbogatirea lui cu o2igen in raport de efortul depus pe timpul lucrului.

9e utilizeaza in medii in care procentul de o2igen este sub #$, cand concentratia substantelor to2ice este mare, iarcartusul filtrant si masca nu pot asigura protectia decat un timp foarte scurt sau cand se lucreaza in atmosfera viciata cu vapori sisubstante pe care cartusul filtrant al mastii nu le poate retine.

8ipurile de aparate izolante cu o2igen cu raspandire in unitatile de pompieri sunt: ;DI tip !.F.A. 0/&3!60**, ;DI

tip #$#*7 si ;DI tip #$##$, fapt pentru care le vom face o descriere mai amanuntita.In afara lor se mai fasesc in dotare aparate tip: D>A-;>, A;> si C<3#0%.

.1. Aparate i,lente cu oi-en.

A. Aparatul i,olant &DI B A. 4) B54++ se compune din urmatoarele subansambluri principale:a" carcasa aparatului

;ste confectionata din tabla de aluminiu sau din material pastic presat cu fibre de sticla pe o plasa din sarma, serveste la

fi2area tuturor subansamblurilor din aparat, precum si la protejarea lor.Capacul carcasei este detasabil si prevazut cu nervuri longitudinale care au rolul de a3i conferi o rezistenta mai mare la

diferite solicitari, ajutand si la impingerea aparatului in fata la trecerea prin spatii inguste. In aceasta ultima situatie, servantultrebuie sa dea jos aparatul de pe spati si sa3l aseze cu capacul pe vatra lucrarii prin care circula.

)artea posterioara a carcasei este prevazuta cu orificii pentru ventilarea aparatului pe timpul functionarii, atunci cand ininteriorul lui temperatura aerului creste ca urmare a reactiei chimice e2oterme care are loc in cartus, la care se adauga

temperatura din zona, in special cand se lucreaza la incendii.Inchiderea si deschiderea carcasei aparatului izolant se realizeaza prin intermediul a doua clape laterale. b" butelia de oxigen

Contine, sub presiune, o2igenul necesar regenerarii aerului e2pirat si este confectionata din otel aliat cu duraluminiu, areforma coolindrica, bombata la ambele capete, cu o prelungire filetata interior pentru fi2area robinetului buteliei. ;ste vopsita inalbastru, culoarea conventionala a o2igenului.

Capacitatea buteliei este de *,73#,*# l.>obinetul buteliei asigura retinerea o2igenului sub presiune din recipient. In partea opusa rozetei, ventilul are o

terminatie filetata in e2terior ce se racordeaza la reductorul de presiune prin intermediul unei piulite he2agonale. @ sita din metalasezata la iesirea din butelie impiedica antrenarea, o data cu o2igenul a eventulaleor particule de rugina care at putea infundareductorul de presiune.

c" Reductorul de presiune



Indeplineste urmatoarele functii:3 reducerea presiunii din butelie la presiunea de lucru de ' atm43 dozarea cantitatii de o2igen pentru regenerarea aerului e2pirat.>educerea presiunii o2igenului din butelie se realizeaza cu ajutorul unor membre, parghii si arcuri, asupra constructiei si

functionarii carora nu insistam intrucat demontarea reductorului se realizeaza numai de catre specialisti in vederea reglarii sirepararii lui.

Dozarea continutului de o2igen se realizeaza astfel:3 dozajul fi2 care are valoarea de #,& *,#& G #,'& G #,%& C@(6min si intra in functiune in momentul in care se

deschide butelia de o2igen, indiferent daca aparatul se foloseste sau nu43 dozajul prin automatul pulmonar ce are valoare de la * la (* l @(6min si intra in functiune atunci cand servantul,

depunind un efort mai mare transport de materiale sau accidentati, urcari", inspira mai adinc si creeaza in circuitul aparatului odepresiune, deschide dispozitivul de dozare prin automatul pulmonar, cedind o2igen suplimentar 4

3dozajul prin suplimentare manuala are aceeasi valoare ca in cazul celui automat si intra in functiune prin actionarea butonului aflat langa rozeta buteliei si tinut in pozitia Einchis” de un resort metalic. A ctionarea se realizeaza prin apasari scurte pentru eliminare consumului suplimentar de o2igen.

D e la reductorul de presiune se ramifica ' conducte :3conducta finimetrica pe care o2igenul circula cu presiune e2istenta in butelie. Aceasta conducta merge pe linga butelie

si iese din aparat pe sub bratul stang al servantului 43conducta de alimentare pe care o2igenul circula cu presiunea de ' atm. 9i cae merge tot pe linga butelie pina la cutia

supapelor unde se termina prin capul dispersor prevazut cu patru orificii dispuse in cruce si in planuri diferite pe unde o2igenuleste dispersat in camera de inspiratie. Aceasta conducta are sectiunea mai mare pentru ca la intrare in ea o2igenul sa3si micsoreze

viteza cu care urmeaza sa intre in camera de inspiratie a cutiei cu supape 43conducta sirenei de alarma ce merge pe sub cartus la partea superioara a cutiei de supapa si prin care o2igenul circula

cu aceeasi presiune de ' atm.)ozitionarea conductelor fata de reductorul de presiune si butelie este prezentata schematic.d" cutia supapelor Are rolul de a separa, in aparatul izolant, procesul de respiratie in cele doua faze : faza de inspiratie si faza de e2piratie.

;ste confectionata din tabla de alama.+a cutia supapelor se deosebesc : camera de inspiratie in partea ei inferioara si camera de e2piratie, in partea superioara,

despartite printr3un perete diagonal.In camera de inspiratie se gasesc :3supapa de inspiratie 43capul dispersor 4

3racordul furtunului de inspiratie.+a camera de e2piratie se deosebesc :3racordul furtunului de e2piratie 4

3sirena de alarma 43supapa de e2piratie 43racordul conductei de alarma 4

3membrana de cauuciuc 43resortul metalic 43tija sirenei de alarmare 43orificiile sirenei de alarmare 43lamele metalice.e" cartusul filtrant

Are rolul de amentine bio2idul de carbon din aerul e2pirat, este confectionat din tabla si la el se deosebesc :3doua orificii cu dispozitiv filetat pentru racordarea la cutia supapelor, respectiv la sacul de respiratie 43incarcatura formata din straturi de granule de hidro2id de sodiu soda caustica", separate intrer ele prin sita de sirma

ondulate si plane 4

3sageata care indica sensul de circulatie a aerului e2pirat si care la montare trebuie sa corespunda ca sens cu cea de pesuportul cartusului.

f" sacul de respiratieAre rolul de a inmagazina o cantitate de aer mai ales in timpul depunerii unui efort mai redus. ;ste confectionat din

pinza cauciucata si are capacitatea de 03% l, fiind prevazut cu doua orificii prin care se racordeaza la cartusul filtrant printr3o piesa numita cot striat" si la cutia de supape.

In aparatul izolant, sacul de respiratie indeplineste urmatoarele functii :3constituie rezervor de aer cu un continut redus de o2igen cca. #$ @(" 4

3condenseaza vaporii de apa proveniti din cartusul filtrant 43raceste aerul e2pirat ce vine din cartusul filtrant fierbinte 43retine eventualele impuritati scapate si care odata ajunse in sac cad in partea inferioaraa a acestuia 43pune in functiune pirghia automatului pulmonar 43pune in functiune supapa de preaplin.

)e fata interioara a sacului se gaseste un triunghi metalic la care se fi2eaza parghia automatului pulmonar si supapa dere preaplin.

)rin supapa de preaplin se elimina aerul din sac in cazul unei umpleri e2agerate evitindu3se astfel spargerea sa. 9upapase deschide la o presiune de (*30* mm.col. <(@ cand sacul, umplandu3se, impinge supapa de preaplin intr3o placa metalica de peaparat eliminind aerul in e2ces.



)e partea posterioara sacul de respiratie sacul pulmonar" este prevazut cu un manson prin care trece un cadru de sirmace fi2eaza sacul de aparat.

Cadrul se fi2eaza la partea superioara in doua orificii ale aparatului izolant, iar la partea inferioara se trece pe dupaconducta.

g" 1urtunurile de respiratie9unt confectionate din cauciuc gofrat, cu una sau doua insertii din material te2til in interior, pentru marirea rezistentei la

rupere.1iind gofrat, cauciucul permite indoirea furtunurilor fara riscuri de obturare si face ca acestea sa fie mai fle2ibile pentru

a nu jena miscarile corpului.1urtunurile de respiratie se compun din :

3furtunul de inspiratie, aflat la partea inferioara, compus din doua elemente racordate intre ele printr3o piesa metalica lacare se gaseste fi2ata cutia de saliva, ce are rolul de a colecta saliva si de a umezi aerul inspirat 4 de aceea se fi2eaza, atunci candsunt montate furtunurile la aparat, perfect orizontal si in jos pentru a nu deranja in timpul lucrului 4

3furtunul de e2piratie aflat la partea superioara, cele doua furtunuri fiind cuplate intre ele printr3o piesa metalica la carese fi2eaza masca de etansare sau mustiucul.

Aceasta piesa metalica are doua orificii interioare ce corespund celor doua furtunuri. @rificiul de la furtunul de e2piratieare un prag mai inalt obligind astfel saliva sa circule prin furtunul de inspiratie pentru a se colecta in cutia special destinata.

n manson de piele tine apropiate intre ele cele doua furtunuri.@ catarama fi2ata pe manson serveste la legarea lacureaua umerara stanga care astfel preia greutatea furtunurilor.

h" finimetrul manometrul"9erveste la masurarea in orice moment a presiunii o2igenului din butelie la parametrii cuprinsi intre *3(&* atm. )e

cadran este trasata o liniuta de reper in dreptul divizinii de #&* sau (** atm., corespunzatoare presiunii ma2ime de incarcare cuo2igen.1inimetrul este prevazut cu cap de racord la furtunul finimetric.

)e capul furtunului finimetrului, sub imbinarea lui cu manometrul, este asezat dispozitivul de fi2are montura metalica" pe cureaua umerara.

i" harnasamentul este -resit

;ste confectionat din piele si serveste la fi2area aparatului pe spatele purtatorului. 9i se compune din doua curele

umerare, centura de mijloc si cureaua de piept. j" mustiucul;ste format dintr3o piesa metalica in forma de pipa prevazut cu o membrana din cauciuc, care se fi2eaza intre buze si

gingii, si doua proeminente ce se tin intre dinti. De mustiuc este fi2ata clema nazala pentru obturarea nasului, respiratia facandu3se numai pe gura.

n dop de cauciuc serveste la inchiderea mustiucului in stare de repaus, impiedicand astfel patrunderea impuritatilor.

5" masca de etansareConfectionata din pinza cauciucata, este prevazuta cu un vizor panoramic din sticla securit sau sticla fle2ibila cu un

orificiu de fi2are la furtunuri.

ontarea aparatutlui i,olant comporta urmatoarele operatii :3 se deschide capacul carcasei 4

3 se racordeaza butelia de o2igen la reductor stringind3o 43se deschide robinetul buteliei de o2igen si se controleaza la finimetru daca presiunea din butelie este de #&* sau (**

atm. 4 in caz ca aceasta este sub #0& respectiv #/& atm., butelia se schimba 43se inchide ventilul buteliei 43se rupe sigiliul, se desfac capacele cartusului filtrant si se scutura praful alcalin 43se racordeaza tubul striat si conducta supapei de e2piratie la cartusul filtrant, avand grija ca la imbinari garnitura sa fie

pusa corect 43se monteaza furtunurile de respiratie in in orificiile corespunzatoare la cutia supapelor 43se verifica dozajul si etnseitatea aparatului izolant 43se scoate inelul de blocare a supapei de preaplin si se verifica daca pirghia de comanda a automatului pulmonar este

cuplata la butonul corespunzator de pe sacul de respiratie 43se racordeaza la furtunurile de respiratie prin insurubare si se consolideaza cu ajutorul cheii mustiucul sau masca de

etansare.Functionare

Dupa echiparea cu aparatul izolant fi2area aparatului izolant pe spatele purtatorului, potrivirea bretelelor si strangereacenturii curelei de piept" se da drumul la o2igen, se inspira si se fi2eaza mustiucul sau masca de etansare.

Aerul e2pirat paraseste mustiucul masca de etansare" prin tubul de e2piratie, trece pe linga sirena de alarma si prinsupapa de e2piratie si merge la cartusul filtrant.Aici are loc retinerea bio2idului de carbon rezultind carbonat de sodiu si vapori de

apa, dupa reactia :(a@<BC@(a(C@'B<(@BH cal.

>eactia dintre a@< si C@( avand caracter e2oterm, aerul care iese din cartus are in final o temperatura de cca.7*37&*C. Incalzirea cartusului pe intrega suprafata este un indiciu ca incarcatura este nealterata si functionarea aparatului

este normala.

Din cartusul absorbant, aerul purificat dar sarac in o2igen, intra in sacul de respiratie de unde urmeaza sa treaca incamera de inspiratie pentru a fi imbogatit cu o2igen.

In camera de insspiratie vine, din sacul de respiratie prin supapa de inspiratie, aer ce contine aer #$ o2igen si seamesteca cu o2igenul venit prin capul dispersor si regenerat merge prin furtunul de inspiratie la caile respiratorii ala servantului.

@2igenul care vine cu presiunea de ' atm., pe conducta sirenei de alarma, apasa asupra membranei de cauciuccomprimind resortul metalic si astfel tija este impinsa in jos o data cu sirena de alarma cu care tija este racordata.



In acest fel aerul e2pirat are posibilitatea sa treaca pe linga sirena de alarma spre cartusul filtrant.In timpul repausului sau in cazul depunerii unui efort mediu, consumul de aer fiind normal, sacul de respiratie se umple

cu aer aproape complet pina la finele ciclului de e2piratie si se goleste cca. *,'3*,& din capacitatea sa in timpul ciclului deinspiratie. )arghia face miscari relativ mici, astfel ca tija din interiorul automatului pulmonar nu deschide supapa de dozare

pentru cedarea unei cantitati suplimentare de o2igen. In tot acest timp supapa de supraplin este inchisa, impiedicind iesireaaerului din interiorul sacului de respiratie.

Daca purtatorul aparatului izolant depune unefort mai mare si constant, consumul de o2igen creste si, in consecinta,sacul de respiratie se goleste treptat, fetele sale se apropie, antrenind totodata si parghia ce este racordata la triunghiul metalic dela sac si care la un moment dat apasa asupras tijei din interiorul automatului pulmonar, deschizand astfel supapa de dozare sicedind o2igen suplimentar. In acest caz, supapa de supraplin ramane inchisa.

Atunci cind presiunea o2igenului pe conducta de alarma scade sub ' atm., resortul metalic, a carui rezistenta este invinsala cel putin ' atm., se destinde tragand in sus tija si sirena de alarma.

Astfel se obtureaza trecerea pe langa sirena de alarma, aerul e2pirat trebuind sa strabata interiorul sirenei punand inmiscare lamelele metalice care scot un sunet ca muzicuta ce avertizeaza scaderea presiunii in butelie.

9irena de alarma mai suna in urmatoarele doua situatii:

3 s3a omis deschiderea buteliei de o2igen43 butelia de o2igen a fost deschisa doar printr3o singura rotatie a rotutei si la trecerea printr3un spatiu ingust s3a frecat in

sens invers inchizand butelia. De aceea se recomanda ca deschidere buteliei sa se faca prin mai multe rotiri ale rozetei.)entru ca aparatul izolant sa asigure protectia servantului pana la parasirea zonei periculoase, el trebuie sa procedeze

astfel:3 citeste presiunea o2igenului la manometru dupa ce a pus masca pe figura si a deschis robinetul buteliei4

3 citeste din nou presiunea o2igenului la manometru dupa ajungerea la locul de lucru si retine diferenta)entru a afla momentul in care trebie sa se retraga in afara zonei periculoase servantul face, de e2emplu, urmatorul

calcul:3 daca pentru deplasare la punctul de lucru presiunea in butelie a scazut sub & atm. pentru inapoiere vor fi necesare $,&

atm. tinand seama ca gradul de oboseala necesita un surplus de o2igen de cca &* fata de cel consumat la ducere43 pentru asigurarea functionarii normale a aparatului, presiunea din butelie trebuie sa fie de minimum ' atm4

3 este necesara si o rezerva de siguranta de #* atm pentru factori neprevazuti ce pot aparea pe timpul retragerii.Insumand cantitatile respective se obtin (*,& atm ce reprezinta presiunea minima la care servantul trebuie sa inceapa

retragerea.Insusirea principiului de calcul al rezervei este obligatorie pentru fiecare servant in vederea protejarii vietii deoarece

intrarea in functie a sistemului de alarmare nu indica momentul cand trebuie sa inceapa retragerea ci lipsa de o2igen in reductor.

Intretinere.

)e timpul cat aparatul izolant se afla pe masina, orificiile cartusului absorbant vor avea capacele de protectie infiletate sisigilate. Dupa intrebuintare aparatul izolant se curata de apa condensata si saliva, de praf, se inlocuieste cartusul absorbant, precum si butelia de o2igen. De asemenea, se verifica starea mastii, a vizorilor, a mustiucului, a tuburilor de legatura si a sacului

pulmonar.Daca aparatul izolant se schimba de la un servant la altul, se procedeaza la dezinfectarea mustiucului mastii" cu alcool

pentru a preveni tranmiterea diferitelor boli.

erificarea functionarii aparatelor izolante se realizeaza numai de catre personalul autorizat in acest scop.B. Aparatul i,olant &DI 1#1+%

8endinta generala in modernizarea aparaturii de salvare consta in realizarea unor aparate cu gabarit si greutate redusa,simple din punct de vedere constructiv, functionale si cu posibilitatea de a fi folosite cat mai mult.

In acest scop au fost indreptate cercetarile ce au dus la realizarea acestui tip de aparat.Cantareste circa #& 5g, este mai plat decat modelul descris anterior permitind trecerea prin spatii inguste, gabaritul sau

dindu3i posibilitatea inscrierii sale intre umerii salvatorului.a" carcasa aparatului;ste confectionata din poliester si fibra de sticla, material ce permite omai rapida cedare a caldurii spre e2terior. Capacul

carcasei nu este detasabil ci fi2at printr3o montura metalica care, pentru inchidere, trebuie pliata spre interior.

b" butelia de o2igenIsi pstreza aceeasi parametri ca la buteliile cunoscute, cu singura deosebire ca se incarca la (** atm., inmagazinind in

acel moment 0** l @(. >ozeta buteliei se prezinta sub forma unui cilindru metalic.c" reductorul de presiuneA suferit modificari esentiale din punct de vedere constructiv, avand urmatoarele doua functii :3reducerea presiunii o2igenului din butelie la presiunea de trei atm. 43dozarea o2igenului pentru purtatorul aparatului izolant.De la reductorul de presiune placa doua conducte :

3conducta de alimentare care merge direct in sacul de respiratie, cu presiunea de ' atm. 43conducta finimetrica care iese din aparat pe sub bratul drept al purtatorului, cu presiunea e2istenta in butelie. ;ste

prevazuta, la partea superioara a reductorului cu o supapa de retinere ce declanseaza automat atunci cind, accidental, conductafinimetrica se agata si se smulge. In aceasta situatie servantul trebuie sa paraseasca urgent punctul de lucru deoarece nu mai arecontrol asupra presiunii o2igenului din butelie.

Acest tip de aparat are urmatoarele ' tipuri de dozaje :3dozajul fi2 are valoarea #,&B*,(#,'3#.$ l @( min si intra in functiune in momentul in care se deschide butelia de

o2igen43dozajul prin automatul pulmonar are valoarea de *3&* l @(6min. si intra in functiune atunci cand servantul depunind un

efort mai mare, inspira adinc din aparat in care creeaza o depresiune.



Cand dozajul atinge valoarea de #&3(* mm col. <(@ se deformeaza o membrana aflata in interiorul reductorului careface sa declanseze dispozitivul de dojaz suplimentar.

3dozajul prin suplimentare manuala are valoarea de *3&* l @(6min si intra in functiune prin actionarea asupra unei clapeaflata in locul butonului de suplimentare.

9uplimetarea se face prin apasari scurte si se foloseste si atunci cand una din supape nu se deschide normal.Au disparut cutia de supape si sirena de alarma, considerandu3se ca avertizeaza tarziu servantul despre lipsa de o2igen si

ca citirea finimetrului la intervale cat mai scurte asigura securitatea oamenilor in zona.9upapa de inspiratie este asezata la iesirea aerului din sac si este pusa in functiune la depresiunea de ( mm col <(@.9upapa de e2piratie se afla inainte de intrarea in cartusul filtrant si intra in functiune la presiunea de ( mm col. <(@.

embranele lor sunt confectionate din placi de mica, tinute in pozitia”inchis”de un arc fin care deschide la valorile mentionate

mai sus.Asezata lateral fata de sac si intre cele doua supape mentionate se gaseste supapa de supraplin care intra in functiune la

presiunea de (*30* mm col. <(@ prin apasarea sacului de respiratie asupra ei.d" cartusul filtrant;ste de tipul deschis la modelul anterior indiferent daca este de ( sau 0 ore.

e" sacul de respiratie;ste confectionat din panza cauciucata, are capacitatea de 0,& l si in aparatul izolant indeplineste urmatoarele functii:3este rezervor de aer 43condenseaza vaporii de apa din aerul e2pirat 43raceste aerul e2pirat 43retine eventualele impuritati scapate din cartusul filtrant 4

3serveste in interiorul sau la regenerarea cu o2igen a aerului e2pirat 43pune in functiune supapa de preaplin.

f" furtunul de respiratie;ste confectionat din cauciuc gofrat, identic cu cele de la aparatul izolant ;DI !.F.A. 0/&6!60**, cu deosebirea ca

mansonul din piele care tine apropiate furtunurile, a fost inlocuit cu o piesa din material plastic.g" finimetrul

;ste asezat pe cureaua umerara dreapta de care se gaseste fi2at printr3o bretea din cauciuc care3i usureaza citirea.1inimetrul trebuie citit la intervale de #*3#& min, sarcina ce revine servantului si solidar cu acestea, comandantului de

grupa.h" harnasamentul;ste confectionat din material te2til se compune din doua curele umerare, centura de mijloc, cureaua de pipet

confectionata din piele" si triunghiul de spate.

C. Aparatul i,olant &DI tip 1#1## pentru 1 ora

a" carcasa aparatului;ste confectionata tot din poliester si fibra de sticla.

b" butelia de presiuneAre capacitatea de *,73#,* l si poate fi incarcata pana la presiunea de (** atm.c" reductorul de presiune

;ste identic cu cel folosit la aparatul izolant ;DI tip #$#*7. Dozajul fin are valorile cuprinse intre #,' *,# #,( = #,0l @(6min. Dozajul prin automatul pulmonar are valoarea de *3&* l @(6min. Acest tip de aparat nu are suplimentare manuala pentruo2igen.

d" cartusul filtrant folosit este de # ora.9upapa de preaplin se deschide la presiunea de (*30* m col. <(@, iar automatul pulmonar la depresiunea de #*3(* mm

col. <(@.

9upapele de inspiratie si e2piratie plasate ca si la aparatul descris anterior #$#*7" se deschid la 3& mm col. <(@ si,respectiv & mm col. <(@.

Aparatul izolant ;DI tip #$##$ poate fi folosit cu eficienta indeosebi pentru e2ecutarea evacuarilor din zone cu gazeto2ice sau pe timpul lucrului de scurta durata in mediu to2ic la instalatiile aflate la suprafata.

". Aparatul i,olant cu aer co(pri(at;ste destinat protectiei servantilor la interventiile in medii to2ice pe durata de pana la o ora.

Caracteristici tehnice:

Durata nominala de utilizare %* minute

Dimensiunile %#*2($*2#'& min

)resiunea de incarcare (** atm

asa #% 5g

>ezerva de aer #%** l

Descriere.

Aparatele cu aer comprimat sunt construite cu circuit deschis si functioneaza pe principiul descarcarii aerului dintr3unrecipient de stocare sub presiune, printr3un sistem automat de detenta, iar inspiratia facandu3se atmosfera.

In constructia aparatelor cu aer comprimat intra urmatoarele elemente principale: butelia cu aer comprimat, regulatorulde presiune cu dispozitiv de semnalizare a rezervei de retragere si un automat pulmonar racordat la masca direct sau prinintermediul unui furtun gofrat. +a acestea se adauga un manometru pentru controlul presiunii, toate elementele fiind fi2ate pe unsasiu cu harnasament de purtare in spate.

Intrebuintare.

Aparatele de respiratie cu aer comrpimat le pot inlocui pe cele cu o2igen la interventiile cu durata de pana la o ora, fiind preferate in mediile care prezinta pericolul de contact cu uleiuri si grasimi.



Incarcarea buteliilor se realizeaza cu ajutorul electrocompresoarelor transportabile de inalta presiune, special destinateacestui scop, prevazute cu filtre de purificare a aerului.

#. Trusa cu butelii si cartuse filtrante

8rusa cu butelii si cartuse filtrante este accesoriul folosit in scopul crearii unei rezerve de butelii pentru o2igen si cartuse

filtrante necesare inlocuirii celor consumate pe timpul lucrului cu aparatele izolante.Descriere.

Ansamblul trusei se compune dintr3o cutie de forma paralelipipedica confectionata din lemn, prevazuta cu sistem deinchidere si miner pentru transport, in interiorul careia se gasesc de butelii pentru o2igen si doua cartuse filtrante pe suporti, niturisi chei speciale.

Intretinere.

Dupa folosire se inlocuiesc buteliile pentru o2igen, cartusele absorbante si garniturile consumate.%. Aparatul pentru cercetare c/i(ica

Aparatul pentru cercetare chimica se foloseste pentru detectarea gazelor to2ice o2id de carbon, fosgen, difosgen, acidcianhidric etc" si, in raport de acestea, pentru stabilirea masurilor de protectie a servantilor si a restului personalului careactioneaza in zone cu to2icitate.

Descriere.

Aparatul pentru cercetare chimica se compune din urmatoarele parti:3 pompa de mana cu piston la care se deosebesc:

3 corpul cilindrul" pompei43 pistonul cu garnitura din piele si supapa de cauciuc43 corpul colector prevazut cu obturator rotativ cu arc si numerotat de la # la & in functie de numarul orificiilor

deschise simultan4 in interiorul lui se gaseste un cartus de protectie care impiedica intrarea in pompa a gazelor to2ice si asolventilor din tuburile indicatoare4

3 manerul pompei cu dispozitivul pentru deschiderea fiolelor format dintr3un cutit circular pentru taiereatuburilor indicatoare, un orificiu pentru ruperea capetelor tuburilor taiate si opt cuie din otel pentru spargerea fiolelor din tuburileindicatoare4

3 ajutajul ce permite marirea sensibilitatii determinarii substantelor to2ice la care se deosebesc:

3 corpul ajutajului cu 0 fante43 cilindrul de sticla aflat in interiorul ajutajului4

3 palnia cu orificii pentru intarea aerului43 piulita cu inelul de stranfere a filtrelor contra fumului si cetii4

3 casetele din hartie cu tuburi indicatoare.In dotarea aparatului se gasesc & bucati casete tuburi indicatoare C@, fosgen, difosgen, clor, acid cianhidric", fiecare cu

un numar de #* tuburi indicatoare. 8uburile indicatoare sunt niste fiole de sticla in care se gasesc substante ce reactioneaza cugazele to2ice dand coloratii caracteristice. 1iecare tub indicator are o marcare conventionala pentru determinare carei substanteto2ice este destinat.

3 filtrele contra fumului si cetii, rondele de hartie speciala care la trecerea aerului retin particule de fum, precum si pecele fine de apa ceata"4

3 cutia aparatului cu capac si sistem de inchidere la care se deosebesc:

3 locasul tubular pentru pompe de mana prevazut cu sistemul de blocare si arc43 suportul ajutajului43 suportul filtrelor43 suportul casetelor cu tuburi indicatoare43 suportul pentru lopatica ce se foloseste la demontarea aparatului43 cordeaua de purtare reglabila4

3 cordeaua cingatoare reglabila.Functionare.

)entru punerea in functiune a aparatului se procedeaza in felul urmator:3 se trece aparatul din pozitia de Emars” in pozitia de Elucru”, deplasandu3l catre in fata4

3 se deschide cutia aparatului3 se scot tuburile indicatoare corespunzatoare gazelor to2ice a caror prezenta se presupune4

3 se taie ambele capete ale tuburilor indicatoare cu ajutorul cutitului si se rup in orificul special al cutitului4 daca tuburileau in interior pe langa incarcatura granulata si substante reactive lichide infoplate, fiolele respective se spart prin introducereatubului in oridiciul prevazut cu un cui de otel, avand grija sa nu se foloseasca acelasi cui pentru spargerea fiolelor diferite. +aspargerea fiolei cuiul trebuie sa apese de sus in jos, pentru a nu se scurge lichidul afara din tub4

3 se introduc tuburile cu capatul nemarcat in corpul colectorului, dupa ce obturatorul acestuia a fost reglat pentru unnumar de orificii deschise in functie de numarul de tuburi care se folosesc concomitent4 detectarea cu mai multe tuburi deodata se

face in cazul cand se presupune e2istenta unui amestec de mai multe gaze to2ice sa cand nu se stie ce gaz to2ic poate e2ista lalocul actiunii4

3 se monteaza ajutajul cu sau fara fultru contra fumului sau cetii dupa caz43 daca se lucreaza cu un singur tub se e2ecuta un numar de pompari conform indicatiilor de pe caseta dupa care se

compara colorarea substantelor din tub cu cea etalon de pe caseta.

In cazul cand se folosesc mai multe tuburi simulta, se e2ecuta '* pompari, verificandu3se apoi in care tun substanmta aintrat in reactie. 9e inlatura tuburile, se pune obturatorul pe o singura deschidere si se introduce un tub nou, similar cu cel intrat inreactie. In continuare se procedeaza ca in cazul lucrului cu un singur tub.

In cazul cand se foloseste filtrul contra fumului si cetii numarul de pompari se dubleaza.)e timpul pomparii, cand pistonul este tras catre inapoi, supapa lui se inchide si in corpul pompei se creaza o depresiune

ce obliga aerul atmosferic sa patrunda, prin ajutaj in tuburile indicatoare si de aici in corpul pompei. In cazul cand in aer e2ista



gaze to2ice la care sunt sensibile tuburile respective, atunci substantele din tub capata o coloratie corespunzatoare celei etalon, de pe caseta. Cand pistonul este impuns inainte, supapa lui se deschide permitand iesirea aerului din corpul pompei prin orificiile dincapul pistonului.

Intretinere.

Dupa folosire, aparatul se curata, se indeparteaza cioburile de sticla, se verifica starea pieselor aparatului si, la nevoie, sefac reparatiile necesare4 se curata unsoarea veche de pe garnitura din puele, iar interiorul corpului pompei se greseaza din nou.

8uburile indicatoare consumate se inlocuiesc cu altele din completul de rezerva.Cartusul de protectie se inlocuieste dupa intrebuintarea a %*3$* tuburi indicatoare.8rimestrial se fae contrulul pompei. )entru aceasta se regleaza obturatorul colectorului la o singura deschidere care se

astupa apoi cu degetul aratator d ela mana stanga. Cu mana dreapta se trage de manerul pompei pana la refuz iar dupa &3#*

secunde se lasa liber. Daca pistonul se intoarce repede cu pocnitura in pozitia initiala, pompaeste in stare de functionare.). Trusa electrica

8rusa electrica se compune dintr3o cutie de lemn, prevazuta in interior cu locasuri pentru fi2area pieselor componente:3 foarfece pentru taiat cablu sub tensiunea de &**43 cleste patent cu manere izolate4

3 surubelnita mare izolata, cu indicator de tensiune43 surubelnita mica izolata, cu indicator de tensiune43 manusi cauciuc electroizolante43 ochelari de protectie electricieni43 covor cauciuc electroizolant43 lampa control cu bec ((*4

3 doua bucati banda izolanta43 bec ((*2(0J pentru control lampa.

1+. Ci,(ele de cauciucCizmele din cauciuc, electroizolante se folosesc pentru protectia servantilor ce lucreaza la autospeciale pentru fum, gaze

si iluminta, precum si la intreruperea curentului electric de joasa tensiune.

Descriere.

9unt confectionate din cauciuc fiind captusite in interior cu panza.Intretinere.

Dupa intrebuintare se spala cu apa si apoi se sterg.11. Ci,(e de protectie cu talpi neperforabile

Cizmele de protectie cu talpi neperforabile asigura protectia contra apei, noroiului si obiectelor penetrante pe timpullucrului la interventii.

9unt confectionate din cauciuc poliizoprenic si au talpule neperforabile dat fiind vratul metalic, inclus in constructia lor.12. anusile din cauciuc

anusile din cauciuc se folosesc pentru protectia servantilor pe timpul lucrului la autospeciala de fum, gaze si iluminat

si la intreruperea curentului de joasa tensiune.Descriere.

9unt confectionate din cauciuc si sunt prevazute cu & degete.

Intretinere.

Dupa intrebuintare se spala cu apa si apoi se sterg.13. 6c/elarii pentru sudura

@chelarii pentru sudura se folosesc pentru protectia ochilor servantilor care e2ecuta lucrari de sudura sau taieri cuaparatul de sudura si taiat autogen sau electric.

Descriere.

9unt confectionate din metal si sunt prevazuti cu ( vizori rabatabili din sticla colorata, protejati in interior si e2terior custicla alba. ;i au un sistem reglabil de fi2are pe cap, orificii de aerisire si garnituri din piele pentru etansarea pe fata.

Intretinere.

Dupa intrebuintare se sterg, se controleaza starea vizorilor si a sistemului de fi2are pe cap.

)e timpul folosirii, vizorii vor fi feriti de lovituri pentru a nu se sparge.Accesorii pen tru salvari si pri( a'utor (edical

Accesoriile pentru salvari si prim ajutor medical sunt mijloace care se folosesc pe timpul lucrului la interventii invederea asigurarii impotriva caderii, salvarii oamenilor si animalelor, a evacuarii bunurilor materiale, precum si acordarii primelor ingrijiri medicale.

Din grupa accesoriilor pentru salvari si prim ajutor medical fac parte: centura de siguranta, carligul de siguranta, coardasi cordita pentru salvare, completul de salvare de la inaltime, perna pneumatica de salvare, aparatul de inhalat o2igen si trusasanitara.

1. Centura de si-uranta

Centura de siguranta este destinata asigurarii impotriva caderilor pe timpul lucrului la inaltimi, e2ecutarii autosalvarilorsi salvarilor, precum si portului diferitelor accesorii.

Centura este confectionata din chinga lata de terom polistiren", incheiata in fata printr3o pafta metalica din doua piese:chinga are un capat fi2 la care este montata piesa mica a paftalei si un capat mobil cu rezerva intoarsa, trecuta prin piesa mare.

)e langa chinga sunt fi2ate:3 inelul mare in fata dreapta, din otel, care serveste pentru asigurare si suspendare, precum si pentru prinderea

carluigului de siguranta.3 inelul mijlociu in spate, din otel, pentru tragere de la verticala indepartare de zid" cu ajutorul unei cordite cu carlig de

siguranta prins printr3o intaritura43 doua inele mici laterale pe fiecare parte care servesc pentru prinderea diferitelor accesorii.



)e capatul mobil sunt introduse doua gaici din piele pentru fi2area rezervei.Centura se ajusteaza pe talia purtatorului prin reglarea capatului mobil. 8alia ma2ima admisa este cea corespunzatoare

unei rezerve minime de (** mm la capatul mobil.

Intretinere.

Dupa folosire, se curata prin periere si se fac reparatiile necesare.2 Carli-ul de si-uranta

Carligul de siguranta este confectionat din otel si are o clapa mobila prevazuta cu arc si sistem de inchidere de siguranta.Caracteristici tehnice:

9arcina utila 5g" '***

Dimensiunile mm" Cca #&&27&2 K #'

asa gr" Cca (**Intrebuintare.

Intainte si dupa folosire se verifica elasticitatea arcului si functionarea normala a sistemului de inchidere.

3. Coarda si cordita de salvare

coarda si cordita de salvare sunt confectionate din fire rasucire din material plastic. +a unul din capete sunt prevazute cu

un ochi pentru agatare, protejat cu cosa metalica.Caracteristici tehnice:

Coarda Cordita

+ungime m" (& (&

Diametrul mm" #( #*

asa 5g" (,# #,$

9arcina minima de rupere 5g" #&** /**

Alungirea ma2ima " (* (*

4. Co(pleul de salvare de la inalti(e

In compunerea curenta a compleului intra urmatoarele mijloace:3 cadrul universal de salvare pentru suspendare la inaltime43 aparatul de salvare cu dubla actiune43 scripetele cu suport4

3 tubul e2pandabil de salvare, se ambalat in doua huse43 doua cosuri de salvare43 doua corzi de salvare de (& m cu carlige de siguranta43 doua corzi de salvare de 7* m cu carlige de siguranta43 doua centuri de siguranta.9uplimentar in compunerea copleului de salvare, pot fi prevazute doua targi pliante pentru persoane aflate in

imposibilitate de a se deplasa.a" Cadrul de suspendare

Descriere.

Apararatul de salvare cu dubla actiune este constituit duuntr3un sasiu, un tambur cu doua sectiuni pe care sunt infasuratein sensuri

Cadrul universal de salvare pentru suspendare la inaltime este realizat din teava de otel, compus dintr3un cadru principal,

prevazut cu locas de fi2are a mijloacelor de coborare, un sistem de fi2are pe zid cu deschidere reglabila, precum si un cadrusecundar detasabile pentru suspendarea tubului e2pandabil la care gasim o palnie din panza groasa.

Cadrul de suspendare prezinta urmatoarele caracteristici tehnice:

Inaltime totala m" #

+atime m" *,$

Inaltime deasupra zidului m" *,$

Deschidere in afara zidului m" *,&

Deschidere reglabila m" *,#&3*,%*-reutate 5g" Cca 0&

)entru transport si depozitare cadrul are posibilitatea de reducere a gabaritului prin rabdarea sistemului reglabil ininteriorul cadrului principal, ansamblul fiind ambalat intr3o husa, in care se introduc si mijloacele au2iliare cosuri, corzi, centurietc".

7tili,area cadrului.

)entru utilizare, cadrul se transporta sau se ridica la punctul de salvare si se scoate din husa, procedand la pregatirea simontarea pe zid, dupa cum urmeaza:

3 se desfac chingile de fi2are ale sistemului reglabil ale cadrului secundar si ale pintenilor43 se rabate sistemul reglabil in e2terior si se fi2eaza cu ajutorul surubului de blocare4 se infiltreaza pintenii in mufele

respective43 daca este cazul se ataseaza cadrul secundar si tubul de salvare43 se manevreaza mufele cadrului reglabil si pintenii astfel incat sa se asigure o deschidere mai mare decat latimea zidului

in punctul de fi2are43 se aseaza cadrul pe bordura zidului prin ridicarea pe partile laterale4 tubul racordat se va aseza lateral langa zid pentru a

nu stinjeni montarea cadrului43 se e2ecuta strangerea cadrului pe zid, manevrandu3se mai intai mufele de relare si apoi pintenii4 manivelele pintenilor

se vor fi2a cu capetele spre e2teriorul zidului4



3 se ancoreaza cadrul de elementele rezistente ale cladirii cu ajutorul corzilor de (& m introducandu3se carligele ingaurile de la capetele superioare ale montantilor verticali4

3 in functie de varianta de utilizare in locasul cadrului se va fi2a aparatul de coborare cu dubla actiune sau scripetele cusuport4

3 in cazul utilizarii targilor se va prceda la fi2area corzilor de sustinere, iar in cazul utilizarii scripetelui se va treve pesterola de coarda de 7*.

b" Aparatul de salvare cu dubla actiune

Aparatul de salvare cu dubla actiune prezinta urmatoarele caracteristici tehnice:

Inaltime ma2ima de salvare m" %*

+ungimea cablului in fiecare sectiune m" %#Diametrul cablului mm" 030,&

iteza de coborare #,&3'

>itm de salvare pers6ora" Cca &*

-reutate aparatului 5g" Cca #/

Descriere.

Aparatul de salvare cu dubla actiune este constituit dintr3un sasiu, un tambur cu doua sectiuni pe care sunt infasurate insensuri opuse doua cabluri de lugimi egale, astfel incat desfasurarea coborarea" unui determina infasurarea celuilalt. Capatul

fiecarui cablu este prevazut cu ochi de suspendare care printr3un carlig se fi2eaza in crestaturile periferice ale discului mijlociu altamburului. )entru controlul coborarii apartul este prevazut cu o frana automata centrifuga, o frana manuala, un sabot pentru portnire3oprire, preum si o frana suplimetara cu sabot, a carei reglare prealabila asigura reducerea vitezei de coborare. 8emburuleste protejat cu 0 capace detasabile care in timpul utilizarii se demonteaza, iat sasiul este prevazut cu un maner de purtare.

7tili,are.

Inainte de montarea aparatului pe cadru se scot cele 0 capace de protectie.

ontarea se efectueaza prin asezarea aparatului in locas, in functie de vatianta de salvare, astfel:3 intr3o prima varianta aparatul se aseaza cu a2ul tabburului perpendicular pe sil si cu frana manuala spre acesta43 in cea de3a doua varianta, se aseaza cu a2ul tamburului paralel cu zidul si cu frana manuala spre dreapta.1i2area se efectueaza in fiecare caz cu ajutorul unuia dintre suruburile cu cap fluture prevazute in cele doua parti ale

locasului, asigurandu3se patrunderea capatului surubului in orificiul corespunzator din sasiul aparatului.)entru e2ecutarea salvarilor se procedeaza astfel:

3 se slabeste frana manuala si se elibereaza capatul unuia dinre cablurile de coborare, derulandu3se atat cat este necesar penru a asigura inaltimea potrivita pentru suspendare, de regula #& cm sub nivelul superior al cadrului4

3 se strange bine frana manuala si, dupa caz, se suspenda de ochiul cablului un cos de salvare printr3un carlig desiguranta" procedandu3se la imbracarea primei persoane sau se echipeaza prima persoana cu o centura de siguranta cu inelul sicarligul de suspendare in fata", asigurandu3se suspendarea cu ochiul cablului4

3 se slabeste treptat frana manuala si cu ajutorul acesteia se controleaza coborarea, asigurandu3se orpirea in caz de

nevoie si reducerea vitezei inainte de atingerea solului43 cablul coborat se deruleaza in continuare cca *,&m si se trece peste rola de ghidare din partea respectiva, repetandu3se

apoi seria operatiilor cu al doilea cablu a doua coborare", dupa care salvarea se va continua prin coborarea si ridicarea alternativaa celor doua cabluri4 de fiecare data cablul coborat va fi trecut peste rola de ghidare din partea respectiva, repetandu3se apoi seriaoperatiilor cu al doilea cablu a doua coborare", dupa care salvarea va continua prin coborarea si ridicarea alternativa ale celordoua cabluri, de fiecare data cablul coborat va fi trecut peste rola de ghidare din partea respectiva, iar cablul va fi degajat de pe

rola.)entru evitarea accidentelor pe timpul sedintelor de instructie se vor lua urmatoarele masuri:3 incercarea la prima coborare a aparataului folosind manechinul de $* 5g43 imbarcarea in cosuri sau suspendarea in centurile de siguranta numai cu aparatul bine fi2at43 atenuarea, inainte de fiecare pornire a coborarii, a balansului capetelor ambelor cabluri43 trecerea inaintea fiecarei porniri a cablului urcator peste rola de ghidare din partea respectiva in vederea evitarii

impletirii celor doua cabluri.+a folosirea cosurilor persoanele vor fin instruite sa nu se tina cu minile de inelul superior, iar la folosirea persoanele vor

fi instruite sa se tina cu ambele maini de capatul cablului si sa evite indoirea corpului si sprijinirea picioarelor pe zid in timpulcoborarii.

c" Scripetele cu suport

Descriere.

9cripetele cu suport este realizat dintr3o rola montata pe un sasiu a carui constructie asigura fi2area in locasul cadruluide suspendare prin doua urechi.

)rezinta urmatoarele caractaristici tehnice:

Dimesniunile sasiului mm" ('* L #**

Diametrul rolei mm" #**

-reutate 5g" Cca (

7tili,area scripetelui.

)entru utilizare, scripetele se va onta in locasul cadrului, de regula, avand a2ul paralel cu zidul. In functie de conditiilelocale montarea se poate face si cu a2ul rolei perpednicular pe zid. Asezarea scripetelui se realizeaza inroducand mai intaiurechea curba in partea opusa surubului de fi2are, iar pentru consolidare se asigura patrunderea capatului surubului i orificiulcorespunzator al urechii drepa a scripetelui.

9cripetele se utilizeaza impreuna cu coarda de 7* m. anevrarea corzii se poate efectua de la inaltime sau de la sol,tinand seama de inaltimea de salvare, in primul caz fiind de ma2imum $&m, iar in al doilea caz de '&30* m.



De regula, coarda se va trece pe rola scripetelui o singura data. In cazul coborarii unor obiecte grele peste &* 5g" coardase poate trece peste rola de ( ori formand o spirala" pentru asigurarea autofranarii prin frecare, dezavantajul constituindu3linfreunarea la tragerea corzii.

d" Tubul explandabil de salvare

8ubul e2pandabil de salvare este e2ecutat sub forma de tronsoane cu lungimi diferite, constituind seturi care prinimbinare cap la cap realizeaza inaltimi de salvare variate.

)rincipalale caracteristici tehnice ale tubului sunt:

+ungime tronsoane set m" (*4 #*4 & si (&

+atime aplatizata tub e2terior cm" 7*

+ungime palie cm" '*

-reutae unitara 5g6m" #,'>itm salvare pers6ora" Cca 7*

8ubul este constituit din ' tubuti concentrice4 un tub interior care asigura franarea, realizat din tricot de polister in stratdublu si intarit cu 0 chingi longitudinale din relon4 un tub interior din panza foaie cort, cu rol de etansare contra fumului si delimitare a intinderii4 un tub e2terior din tesatura gumata cu cauciuc ignifug care asigura protectia impotrica caldurii inclusiv prinstropirea cu jet de apa in caz de nevoie".

8ubul interior si cel intermediar sunt imbinate la capete prin cusaturi pe bordurile unei palnii dun panza groasa de

bumbac, prevazuta cu chingi la capatul superior" si catarame la capatul inferior". 8ubul e2terior este cusup pe bordura palnieisuperioare, capatul inferior fiind liber acopera zona de imbinare.

In cazul tubului e2pandabil de salvare nu vom insista asupra modului sau de utilizare, spre deosebire de celelatemijloace din cadrul completului, manuirea lui fiind descrisa in E>egulamentul instructiei de specialitate a pompierilor militari”.

e" Cosul de salvare

Descriere.

Cosul de salvare este confectionat din panza rezistenta, avand forma cilindrica, cu fund la partea inferioara. Are undiametru interior de cca && cm si o inaltime de cca #,'* m.

+a el se disting:3 doua cercuri metalice, imbracate in piele, cu rolul de a da forma cilindrica cosului si a mari rezistenta43 sistemul de suspendare firmat din ' corzi prinse de sac prin chingi de panza cusute4 corzile sunt unite la partea

superioara, permitand suspendarea cosului de coarda de salvare4

3 intariturile din chinga de panza de pe gundul sacului.Intretinere.

Dupa intrebuintare se curata prin scurutate sau periere si se repara eventualele rupturi.Acelasi tranament se aplica si celorlalte accesorii confectionate din panza din dotarea completului.f" Targa plianta

Descriere.

8arga plianta este formata dintr3un cadru metalic pliant, cu picioarele de sprijin si mansoane de blocare in pozitiadesfacut, confectionat din aliaj de aluminiu, intre lonjeroanele caruia se gaseste un suport de panza rezistenta. 9uportul de panzaeste prevazut cu chingi ce au catarame pentru imobilizarea persoanelor accidentate.

+a targa se mai deosebesc curelele cu catarama pentru fi2area ei in pozitia Estrans”.

odul de intrebuintare.

)entru folosire se desfac cataramele curelelor de fi2are a targii in pozitia Estrans”, se depliaza lonjeroanene si se fi2eaza

barele distantiere cu ajutorul mansoanelor de blocare.Dupa asezarea pe targa, persoana se leaga cu ajutorul chingilor pentru a nu cadea pe timpul transportului.Intretinere.

Dupa intrebuintare, suportul de panza se curata prin periore si, daca este cazul, se spala, apoi se usca, iar rupturile se cos.)eriodic se vor unge articulatiile mobile ale targii.

. 0ernele pneu(atice de salvare

)ernele sunt realizate in doua tipuri, denumite cu indicativele )9 '%6( si )9 7*6'3!.A.0erna pnu(atica de salvare 0$ 3"52

)erna pneumatica de salvare )9 '%6( prezinta urmatoarele caracteristici tehnice:

Dimnsiuni in stare umflata m" %L%L(

Dimensiuni in stare pliata m" #L#L*,&

-reutate 5g" #**

Inaltime ma2ima de salvare m" (*

Inaltimea in stare umflata (

Descriere.

)erna are doua etaje cu inaltimea egala, de # m, separate pe verticala in trei compartimente, fiecare cu inaltimea de ( m.;tajele si compartimetele comunica intre ele prin orificii circulare cu diametrul de (* cm. )e una din laturile etajului

inferior sunt atasate doua tuburi de umplere cu lungimea de ' m si diametrul de '* cm, prevazute la capete cu palnii si snururi deracordare la ventilatoare de umplere. )e cele doua laturi opuse ale etajului superior, in lungul compartimentelor, sunt prevazute

douasprezece supape de evacuare, cate doua la fiecare din capetele compartimentelor.

odul de utili,are.)entru e2ecutarea salvarilor perna se transporta la locul de aplansare, care, anterior, este curatat de materialele ascutite

sau taioase ce ar putea sa o deterioreze si se umfla cu aer. )entru umflare se folosesc electroventilatoare tip A 0&*, cu debit de#** mc6min si tensiunea de alimentare (&*.

Durata umplerii initiale difera astfel:



Cu un ventilator % minute

Cu doua ventilatoare ' minute

Dupa umplerea initiala, functionarea in regim poate fi asigurata cu un singur ventilator. Durata umplerii dupa fiecaresalvare este de #&3(* secunde.

B. 0erna pneu(atica de salvare 0$ %+53!B

)erna pneumatica de salvare )9 7*6'3! prezinta urmatoarele caracterisitici tehnice:

Dimensiuni in stare umflata m" #* 2 7 2 0

Dimensiuni in stare pliata m" ( 2 ( 2 #

-reutatea 5g" Cca '**

Inaltimea ma2ima de salvare m" 0*

Inaltimea in stare umflata m" 0

Descriere.

+a perna )9 7*6'3! etajul inferior are inaltimea de # m, iar cel superior de ( m. )e verticala si pe lungimea perneietajele sunt separate in cinci compartimente, doua e2terne avand inaltimea de # m si trei mijlocii cu inaltimea de ( m. )e laturilelungi ale etajului superior, deasupra compartimentelor e2treme, sunt prevazute borduri cu latimea si inaltimea de # m.

Intre cele doua etaje ale pernei, intre compartimentele etajului inferior, precum si intre etajul superior si borduri sunte2ecutate orificii de comunicatie cu diametrul de (* cm. Compartimentele mijlocii ale etajului superior comunica intre ele prinorificii cu diametrul de '* cm, amplasate cate % pe fiecare perete despartitor si decalate pe inaltime.

)e laturile de 7 m ale etajului inferior sint atasate cate doua tuburi de umplere cu lungimea de 'm si diametrul de '*cm 4 avind la capete pilnii cu snururi de racordare la ventilatoare. )e laturilr de 7 m ale etajului superior sunt prevazute #( supapede evacuare, cate doua la fiecare dintre capatele compartimentelor, realizate sub forma de clape cu benzi elastice. +a umflarea

initiala si dupa fiecare salvare, clapele se introduc in corpul supapei, dat fiind faptul ca la caderea pe perna sunt e2pulzate subefectul socului de presiune.

odul de intrebuintare

+a amplasarea pernei se vor respecta aceleasi precautii ca si in cazul pernei ).9. '%6(, iar umflarea se va realiza deaceasta data cu :

3doua ventilatoare = % minute 4

3patru ventilatoare 3' minute.In cazul lucrului, cele doua tipuri de perne se amplaseaza cu tuburile de umplere paralel cu zidul, intr3un loc pe cit

posibil ferit de radiatii calorice puternice. In situatii e2treme se poate recurge la protectia anticalorica a pernelor prin udareintermitenta intre salvari", de preferinta cu apa pulverizata.

Intretinere

Dupa folosire, pernele pneumatice se curata de impuritati prin periere, se verifica aspectul e2terior, se pliaza si se

introduc in husele de protectie.". Cuiul de sustinere

Dupa dimensiunile lui, cuiul de sustinere poate fi :3mare, pentru coarda 43mic, pentru cordita.

Descriere

;ste confectionat din otel moale. +a un capat este ascutit pentru a patrunde cu usurinta in lemn sau zid, iar la celalaltcapat are o forma patrata pentru a putea fi batut cu toporasul. +ateral, la capatul patrat, se gaseste un carlig metalic pentru treceracorzii sau corditei.

#. Aparatul de in/alat oi-en

In raport de posibilitatile de racordare a primului ajutor aparatele de inhalat o2igen se clasifica in :3aparar de inhalat o2iggen cu 0 posturi 4

3aparate de inhalat o2igen cu # post.A. Aparatul de in/alat oi-en cu 4 posturi

Descriere

Aparatul de inhalat o2igen cu 0 posturi se compune din :3butelie pentru o2igen confectionata din otel si prevazuta cu un robinet de inchidere din alama presata, cu o capacitate de$ l, incarcata cu #0** l o2igen la (** atm. 4

3reductor de presiune, prevazut cu un manometru 43distribuitor primar cu trei ramificatii cu robinete, legat printr3o conducta la reductorul de presiune 4 ramificatia din

stinga pentru o2igenul de inhalat de catre pacient este prevazuta cu un robinet cu inscriptia ,, I<A+A8I@”, cea din mijloc pentru dusuri adaosuri" de o2igen prevazuta cu robinet cu inscriptia ,,*( D9C<;”, iar cea din dreapta pentru absorbireasecretiilor prevazuta cu un robinet cu inscriptia ,,A!9A--” 4

3debitmetru montat pe ramificatie pentru inhalat o2igen 4 el este etalonat cu 0 gradatii dupa numarul de pacienti tratati,fiecare gradatie corespunzind unui consum de #( l6min. 4 reglarea debitului se face de la robinetul ramificatiei pentru inhalato2igen 4

3ejectorul pentru crearea depresiunii necesare absorbtiei 43umezitorul in al carui vas de sticla pentru apa, prevazut cu dou gradatii ma2im si minim", se gaseste un cilindru de

piatra poroasa si o teava sifon 4 la capacul sau se disting 4 intrarea pentru o2igenul de inhalat, intrarea pentru o2igenul de dus, intub in forma de ,,8”cu racord pentru cartusul filtrant, prevazut cu supapa de legatura cu atmosfera si distribuitorul secundar cu 0ramificatii terminate cu racorduri cu filet, prevazute cu capace de inchidere 4

3sacul pulmonar cu o capacitate de & l , confectionat din cauciuc si fi2at la tubul in forma de ,,8” al umezitorului 40 conducte de legatura din material plastic :3conducta de legatura intre robinetul pentru inhalat o2igen si intrarea respectiva de la capacul umezitorului 43conducta de legatura intre robinetul pentru dusul de o2igen si intrarea de la capacul umezitorului 4



3conducta de legatura intre ejector si vasul pentru colectarea secretiilor 43conducta cu canula, pentru absorbirea secretiilor si transportarea lor in vasul colector.0 tuburi de lagatura din cauciuc gofrat prevazute la un capat cu racord filetat pentru fi2area la distribuitorul secundar, iar

la celalalt capat cu un segment negofrat pentru fi2area la masca 4

30 masti de respiratie cu doua supape de inspiratie si e2piratie" si cordele elastice de fi2are 43doua mustiucuri pentru respiratie 43butelia pentru apa distilata necesara umezitorului confectionat din masa plastica si avand o capacitate de *,& l 43cutia aparatului cu dispozitiv de fi2are a pieselir componente si un compartiment pentru cordele de fi2are 4 este

confectionata din lemn, are manere pentru transport si doua incuietori.

Functionare

Aparatul de inhalat o2igen poate fi folosit pentru reanimarea unui numar ma2im de 0 persoane concomitent.)entru punerea in functiune a aparatului se procedeaza astfel :3se aseaza cutia in pozitia verticala si se deschide 43se slabesc colierele buteliei care se roteste apoi cu /**, pentru a fi adusa cu ditribuitorul primar spre afara 43se verifica robinetele distribuitorului primar pentru a fi inchise 4

3se deschide robinetul buteliei pentru o2igen si se controleaza presiunea indicata de manometru care, inmultita cu cifra$, indica cantitatea de o2igen din butelie in litri 4

3se umple vasul umezitorului cu apa distilata din butelia de masa plastica, astfel incit nivelul apei sa se gasasca intre celedoua gradatii din vas 4

3se monteaza tuburile de legatura la distribuitor, iar la celelalte capete mastile sau mustiucurile de respiratie 4 numarultuburilor ce se folosesc va fi in functiune de numarul persoanelor ce urmeaza a fi reanimate 4

3daca folosirea aparatului are loc in atmosfera viciata, atunci la racordul pentru cutia filtranta de la umezitor se monteazaobligatoriu cartusul filtrant respectiv.

Aparatul poate fi folosit pentru inhalarea o2igenului, pentru dusuri de o2igen si pentru absorbirea secretiilor de pe cailerespiratorii.

)entru inhalarea o2igenului se pune masca de respiratie pe figura persoanei ce urmeza a fi reanimata, fi2andu3se pe capcu ajutorul cordelelor sau i se introduce mustiucul in gura. 9e deschide apoi robinetul cu inscriptia,,I<A+A8I@” astfel ca acul

debitmetrului sa se suprapuna pe gradatia care indica numarul de persoane carora li se administreaza o2igen.@2igenul din butelie patrunde in reductorul de presiune, unde i se reduce presiunea, dupa care trece in distribuitorul

primar iar prin robinetul ramificatiei din stingas isi continua drumul prin conducta de legatura la umezitor. Aici prin balbotare,o2igenul este umezit pentru a se evita iritarea mucoaselor. Din umezitor o2igenul trece in distribuitorul secundar de unde estedirijat prin tubul de legatura la pacient, pe timpul cit acesta inspira sau in sacul pulmonar pe timpul cit pacientul e2pira inatmosfera prin supapa de e2piratie a mastii sau pe nas cand se foloseste mustiucul". @2igenul intrat in sac formeaza o rezerva

care este folosita pe timpul inspiratiei4 daca rezerva din sac este insuficienta, inspiratia producand o depresiune, face sa sedeschida supapa de legatura cu atmosfera si sa permita intrarea aerului armosferice, direct sau prin cartusul filtrant.

)entru dusuri care reprezinta administrarea suplimentara, abundenta de o2igen pe timp scurt si concomitent cu

inhalatia" se procedeaza la fel ca mai sus, numai ca din cand in cand se deschide robinetul cu inscriptia E*( D9C<;”. In cazulde fata, o2igenul pentru dus este condus pe conducte de legatura la umezitor, de unde urmeaza acelasi drum ca si o2igenul pentruinhalatie.

)entru absorbirea secretiilor de pe caile respiratorii se deschide robinetul cu inscriptia EA!9A--” si se plimbacanula conductei pentru secretii pe mucoasele ce trebuie curatate nas, gura, laringe etc.".Aceasta operatie se face inainteainhalatiei in cazul cind pacientul are caile respiratorii incarcate cu secretii.

Absorbirea secretiilor are loc ca urmare a depresiunii create datorita trecerii o2igenului ce vine de la distribuitorul primar prin ejector, pe principiul ejectiei. 9ecretiile absorbite de canula sint conduse pe conducte de legatura in vasul colectorunde se depoziteaza.

Cantitatea de o2igen debitata de aparat in cazul inhalatiei este de #( l6min. pentru fiecare persoana. De e2emplu, daca lamanometru se citeste o presiune de #(* atm. inseamna ca in butelie e2ista #(*M$70* l o2igen. Daca sint reanimate doua persoane, timpul de folosire a aparatului va fi 70* : (0 '& min. Daca se administreaza dusuri de o2igen sau se va face absorbireasecretiilor, acest timp se scurteaza.

IntretinereDupa intrebuintare, se curata si se dezinfecteaza mastile si mustiucurile cu alcool, apa sapunita sau solutie de formol

#*, se spala vasul colector si conducta cu canula, se goleste vasul umezitorului de apa, se completeaza apa distilata din buteliesi eventual se reincarca butelia de o2igen.

B. Aparatul de in/alat oi-en cu un post

Aparatul de inhalat o2igen cu un post ofera posibilitatea acordarii primului ajutor unei singure persoane. Din punct devedere constructiv este identic cu primul, cu mentiunea ca numarul circuitelor se reduce la unul singur. In acestcaz bitelia arecapacitatea de ( l o2igen.

1olosirea si intretinerea aparatului de inhalat o2igen cu un post se realizeaza in acelasi mod ca in cazul celui cu patru posturi.

%. Trusa sanitara

8rusa sanitara, se foloseste pentru acordarea primului ajutor medical.

Descriere

8rusa sanitara se compune dintr3o cutie de lemn rezistenta cu capac geanta de pinza", cu miner bretele" pentru purtaresi sistem de inchidere, prevazuta in interior cu compartiment pentru instrumentarul medical si medicamente.

In cutie se gasesc :a" medicamente :3antinevralgice pentru tratarea racelilor, gripei si a durerilor de cap 43jecolan pomada" pentru tratare arsurilor 4



3spirt sanitar, ca dezinfectant 43tinctura de iod, ca dezinfectant 4 b" utilaj medical :30 atela 5ramer pentru imobilizarea fracturilor 4

3comprese din tifon pentru pansamente 43garou de cauciuc pentru hemostaze 43flacoane diverse pentru medicamente lichide 43vatahidrofila.

Intretinere

Dupa intrebuintare, aparatura folosita se dezinfecteaza iar medicamentele se completeaza.

CA0IT6878

ACC&$6*II 0&9T*7 TAIAT $I D&68AT

Accesoriile pentru taiat si demolat sint mijloace ajutatoare care se folosesc la incendii, calamitati si catastrofe pentru

e2ecutarea taierilor, deschiderilor, evacuarea bunurilor materiale, precum si pentru lucrari au2iliare.Din grupa accesoriilor pentru taiat si demolat fac parte : toporul3tirnacop, toporasul, ranga, cangea, lopata, cazmaua,

furca, ferastraul coada de vulpe, joagarul, motoferastraul cu lant, foarfecile pentru taiat cablu, aparatul de sudat si taiat autogen, bormasina electrica portativa, ciocanul si spitul pentru spart beton.

1. Toporul ! tirnacop

Descriere

8oporul = tirnacop se compune din urmatoarele parti :3coada, confectionata din lemn 4

3corpul toporului, confectionat din otel 4 imbinarea intre corpul toporului si coada facindu3se cu ajutorul armaturii defi2are 4

3tocul de piele cu armatura care permite purtarea toporului = tirnacop la spate. ;ste prevazut in acest scop cu o cureareglabila, cu inel si un sistem de inchidere cu catarama.

Intretinere

Dupa folosire toporul se curata, se unge partea matalica cu un strat subtire de unsoare consistenta in vederea evitariicoroziunii, se verifica imbinare intre coada si corp, precum si starea corpului.

2. Toporasul

Descriere

8oporasul se compune din urmatoarele parti :

3coada, confectionata din lemn 43corpul toporasului, confectionat din otel 4 la unele toporase se gaseste o crestatura care se foloseste la scoaterea cuielor.

Imbinarea intre corpul toporasului si coada se face cu ajutorul armaturii de fi2are 4

3tocul din piele, cu armatura metalica, ce are acelasi rol ca tocul toporului = tirnacop si care este prevazut cu un sistemde agatare la centura prin intermediul cirligului de siguranta, un sistem de inchidere cu buton si locasul cuiului mic de sustinere.

Intretinere

@peratiile de intretinere se e2ecuta la fel ca in cazul toporului 3 tirnacop.3. *an-a

Descriere

>anga este o bara de otel ascutita la un capat, tesita si putin indoita la celalalt capat.

Intretinere

Dupa folosire, ranga se curata si, pentru evitarea coroziunii, se unge cu un strat subtire de unsoare consistenta.

4. Can-ea

Descriere

Cangea se compune din urmatoarele parti :3coada, confectionata din lemn cu o lungime de (,& = & m. nele cangi au coada formata din doua bucati, cu armaturi

metalice de fi2are 43cirligul metalic prevazut cu doua ramificatii, una curbata si una pe directia a2ului cangii 4 imbinarea intre carlig si

cange se face prin mansonul metalic al carligului cu ajutorul suruburilor.Intretinere

Dupa folosire cangea se curata, se unge partea metalica cu un strat subtire de unsoare consistenta, se verifica imbinareaintre carlig, coada si carlig.

. 8opata si ca,(aua

+opata si cazmaua se folosesc pentru aruncarea maselor pulverulente, evacuarea cerealelor, e2ecutarea unor lucrari de

amenajare a surselor de apa etc.Descriere

+opata si cazmaua se compun din urmatoarele parti :3coada, confectionata din lemn 43lopata sau cazmaua propriu3zisa, confectionate din tabla.

Intretinere

Dupa intrebuintare, lopata sau cazmaua se curata, se unge partea metalica cu un strat subtire de unsoare consistenta si severifica inbinarea intre lopata cazmaua" propriu3zisa si coada.

". Furca

1urca se foloseste pentru evacuarea paioaselor sau a altor materiale nebalotate in, canepa etc.".

Descriere



1urca se compune din urmatoarele parti :3coada confectionata din lemn 43furca propriu3zisa confectionata din otel 4

Intretinere

9e e2ecuta la fel ca in cazul lopetii.#. Ferastraul coada!de!vulpe;

1erastraul Ecoada3de3vulpe” se foloseste pentru taierea materialelor lemnose cu grosimi miciDescriere

1erastraul Ecoada3de3vulpe” se compune dintr3o pinza de otel cu dinti ascutiti si un miner din lemn pentru manevrare.

Intretinere

Dupa intrebuintare se curata, se unge pinza cu un strat subtire de unsoare consistenta si, daca este cazul, se ascut dintii.%. <oa-arul

Noagarul se foloseste pentru taierea materialelor lemnose cu grosimi mari sau a copacilor.Descriere

Noagarul se compune dintr3o panza de otel cu dintii ascutiti si din doua minere de lemn pentru manevrare.

Intretinere

9e e2ecuta la fel ca in cazul ferastraului Ecoada de vulpe”.). Ciocanul si spitul pentru spart beton

Ciocanul se foloseste pentru desprinderea diferitelor materiale prinse in cuie sau scoabe si pentru spargerea elementelorde constructie din beton sau caramida, folosind in acest scop si spitul pentru spart beton. Ciocanul poate fi de ( sau & 5g.

Descriere

Ciocanul se compune din urmatoarele parti :3coada, confectionata din lemn 4

3corpul ciocanului, confectionat din otel.9pitul este o dalta din otel prevazuta cu o parte ascutita si una tesita pentru aplicarea loviturilor cu ciocanul".Intretinere

Dupa folosire cocanul se curata, se unge partea metalica cu un strat subtire de unsoare consistenta si se verifica

imbinarea intre corpul ciocanului si coada.9pitul se curata, se ascute si se unge cu unsoare consistenta.

1+. otoferastraul cu lant

otoferastraul prezinta urmatoarele caracteristici tehnice :3puterea motorului C.)." '3numarul ma2im de ture6min. 07**

3consumul de carburanti pentru # C)6ora g" &&*3capacitatea rezervorului l" #,&3lungimea utila a ferastraului cm" 00

3viteza lantului m6sec" 0,&3productivitatea de taiere a materialelor lemnoase cu diametrul de 0& cm cmp6sec." 0&3inaltimea minima de la baza capacului pentru functionarea ferastraului cm" &

3greutatea ferastraului fara piesele de rezerva 5g" ma2. #(Descriere

otoferastraul cu lant se compune din urmatoarele parti :a" motorul cu benzina in doi timpi, prevazut cu un singur cilindru.+a el se deosebesc ca sisteme ane2a :3sistemul de alimentare, compus dintr3un rezervor cu robinet 43conducta de lagatura din material plastic prin care se face alimentarea prin cadere libera si un carburator montat pe

partea stinga a cilindrului al carui suber de deschidere a a amestecului carburant este comandat prin cablu de la manetea deaccelerare, montata pe minerul din dreapta 4

3sistemul de aprindere, cu magnetou, montat pe volantul motorului 43sitemul de racire, cu aer prin turbina 0" 4

3ungerea se realizeaza prin amestec de benzina cu ulei 43sistemul de pornire format dintr3o fulie cu cablu si are readucator care se monteaza la priza de aer a sistemului de

racire. b" ferasraul propriu-zis, format din suportul lantului, lantul cu dinti ascutiti si suportul de sprijin cu trei pinteni.8ransmiterea miscarii de la motor la lantul ferastraului se realizeaza cu ajutorul unui reductor cu pinioane conice care

pune in miscare roata canelata cu nervuri speciale pentru angrenarea lantului.Carcasa reductorului este prevazuta cu o mufa speciala, rotativa, cu sistem de fi2are care permite schimbarea planului de

lucru al ferastraului fata de carcasa reductorului, la suportul lantului se gaseste un sistem de deblocare al acestuia aflat pe partea

lui dreapta.c" cadrul din teava metalica este prevazut cu doua manere pentru transportul si minuirea ferastraului si sprijinul pentru

genunchi, pe care se apasa in tipul lucrului.d" bidonul pentru combustibil amestec de benzina si ulei" confectionat din tabla si prevazut cu orificiu de umplere cu

capac, conducta de golire si maner pentru transport. ;l are o capacitate de & l.

e" trusa pentru deservire, confectionata din pana prevazuta cu buzunare, cordea de purtare dupa gat si coardele pentrustrangere dua impachetare. In ea se gasesc palnia si cana pentru alimentarea rezervorului ferastraului cu combustibil din bidon, cucleste patent, chei diferite, presa pentru scoaterea volantei, pila etc.

Functionare.

)entru punerea motoferastraului in functiune se monteaza lantul pe suportul si pe roata canelata cu nervuri speciale dupacare suportul se fi2eaza cu ajutorul sistemului de blocare4 se deblocheaza sistemul de fi2are a mufei duble de la carcasa



reductorului si se alege planul de lucru cel mai favorabil, dupa care mufa se blocheaza la loc4 se deschide robinetul rezervoruluide benzina si se apasa pe butonul care actioneaza asupra membranei carburatorului, pentru umplerea acestuia cu enzina, semonteaza fulia sistemului de pornire pe a2ul motorului la priza de aer a sistemului de racire si se trage de cablu". iteza demiscare a lantului se regleaza de la maneta de acceleratie.

)e timpul lucrului se apasa cu genunchiul pe sprijinul special de cadru pentru a obtine forta ma2ima de taiere.)entru oprire se apasa pe butonul care actioneaza asupra membranei carburatorului dupa care se inchide robinetul

rezervorului de benzina si se fi2eaza ferastraul in pozitia cea mai convenabila pentru transport.+a terminarea combustibilului din rezervor se face alimentarea din bidonul de benzina.

Intretinere.

Dupa folosire se reface plinul de carburant si lubrifiant, se curata lantul ferastraului si se ung piesele care sunt in miscare

pe timpul functionarii.Cand este cazul, se ascut dintii lantului sau se inlocuiesc piesele uzate cu altele din trusa de rezerva lantul, bujiile,

suportul lantului, filtrul carburatorului, conducta de benzina etc".11. Foarfece pentru taiat cablu

1oarfecele pentru taiat cablu su foloseste pentru taierea conductorilor in scopul alimentarii cu curent electric.

Descriere.

9e compune din foarfecele propriuzis din otel, prevazut cu manere izolate impotriva trecerii curentului electric de joasatensiune pana la '7* ".

Intretinere.

Dupa intrebuintare se curata, se unge articulatia mobil si, daca este cazul, se ascute.

12. Aparatul de sudat si de taiat auto-en

Aparatul de sudat si de taiat autogen este folosit in special pentru taierea materialelor metalice in cadul operatiei dedemolare a constructiilor.

Descriere.9e compune din urmatoarele parti:3 butelia pentru o2igen, de culoare albastra, cu o capacitate de ( mc prevazuta cu robinet de inchidere4 acetilena aflata in

interiorul ei fiind comprimat initial la o presiune de cca #&* atm4

3 butelie pentru acetilena, de culoare bruna, cu o capacitate de ( mc prevazuta cu robinet de inchidere4 acetilana aflata ininteriorul ei este comprimata la o presiune initiala de cca '* atm si dizolvata in acetona care, la randul ei se gaseste absorbita intr3o masa poroasa4

3 reductorul de presine pentru o2igen, prevazut cu doua manometre unul care indica presiunea o2igenului din butelie,iar celalalt presiune dupa trecerea o2igenului prin reductor", tija cu filet pentru reglarea presiunii de lucru si robinetul pentrudeschiderea si inchiderea o2igenului4

3 reductorul de presiune pentru acetilena cu o constructie asemanatoare cu a celui pentru o2igen, diferind doar sistemulde racordare la butelie4

3 furtunurile de legatura, din cauciuc panzat, care fac legatura intre buteliile cu o2igen si cele de acetilena cu suflaiul

aparatului4 fiecare dintre ele cu o lungime de apro2imativ (* m43 suflaiul aparatului la care se deosebesc conductele pentru racordarea furtunurilor de cauciuc si doua robinete pentru

inchiderea si deschiderea o2igenului si a acetilenei4

3 trusa de becuri brenere" pentru sudura si pentru raiere, duze, capete de becuri si capete taietoare. Capetele becurilor pentru sudura si duzele respective sunt numerotate de la *37, capetele taietoare de la #3', iar duzele pentru capetele taietoare de la#3&. becurile pentru taiere sunt prevazute cu o conducta cu robinet pentru flu2ul suplimentare de o2igen, necesar obtinerii uneiflacari subtiri si cu temperatura ridicata.

In trusa se mai gasesc caruciorul cu tija si gheara de fi2are pentru conducerea becului de taiere in cazul e2ecutarii tairilor in linie dreapta sau curbata si o chiei universala.

Functionare.

)entru folosire se monteaza la suflaiul aparatului becul brenerul" necesar, in functie de grosimea materialului de sudatsau de taiat, cu duzele si capetele respective. 9e deschid robinetele buteliilor cu o2igen si acetilena, tijele cu filet pentru reglarea presiunii o2igenului si a acetilenei si robinetele pentru o2igen si acetilena ale reductoarelor. 9e deschid robinetele suflaiului, se

apropie jetul de amestec carburant de o flacara sau corp incandescent si se regleaza debitul de o2igen si acetilena de la tijele cufil5et ale reductoarelor de presiune si de la robinetele suflaiului pana la obtinerea flacarii corespunzatoare, pentru e2ecutarea

operatiei de sudura sau taiere.Dupa terminarea lucrului se inchid toate robinetele de la butelii, reductoare si suflai".Intretinere.

Dupa intrebuintarem aparatul se demonteaza, se sterg piesele folosite si se pun in locasurile lor.;ste interzisa ungerea pieselor componente ale aparatului deoarece o2igenul in contact cu grasimile poate produce

e2plozii violente.

;ste interzisa amplasarea buteliilor cu o2igen sau acetilena in apropierea surselor de caldura pentru evitarea e2ploziilor.13. Bor(asina electrica portativa

!ormasina electrica portativa se foloseste pentru gaurirea materialelor metalice sau lemnoase in cadrul operatiei dedemolare a constructiilor sau pentru crearea de orificii in vederea scurgerii lichidelor.

Descriere.

!ormasina electrica portativa se compune din urmatoarele parti:3 carcasa din aliaj de aluminiu rezistent la coroziune, prevazuta cu capace metalice demontabile4 in capacul superior sunt

practicate orificii pentru accesul aerului necear racirii pe timpul functionrii, iar in cel inferior se gasesc orificiul pentru fi2area burghielor si doua orificii pentru introducerea penei de indepartare a burghielor in cazul blocarii lor in bormasina4

3 electromotorul care functioneaza la o tensiune de '7* cu o turatie de (%* rot6min



3 sistemul de angrenaje roti dintate" pentru transmiterea miscarii de la electromotor la burrghiu, cu raport de transmisie#:#

3 sistemul de racire format dintr3o roata cu palete actionata de a2ul roturului electromotorului si orificiul pen tru accesulevacuarea aerului

3 doua manere pentru manuirea bormasiniil cu ajutorul manerului mai mic se actioneaza asupra intrerupatorului decurent pentru pornirea si oprirea electromotorului

3 rezemul pentru piept, aflat la partea superioara a bormasinii si pe care se sprijina servantul pentru a mari forta deinaintare a burghiului4 sub rezemul pentru piept se gaseste o rozeta de presare care se infileteaza pe un a2, indepartand sau presand burghiul pe materialul de gaurit in cazul cand bormasina este sprijinita la partea superioara de un rezem fi24 pentrumarirea fortei de actionare asupra rozetei, pe bratele ei se pot introduce tevi metalice cu lungimi diferite care sa mareasca bratul

parghiei de actionare3 cablul de forta, cu stecher pentru curentul trifazic si intrerupator de curent actionat de la manerul mic43 trusa cu #% burghie pentru metal si lemn cu diametrul de la #*3'* mm4 confectionata din panza si prevazuta cu

buzunare si cordea pentru strangere dupa impachetare.

Functionare.

)entru punerea bormasinii in functiune se monteaza burghiul necesar, se racordeaza cu ajutorul stecherului la bobina decablu care face legatura cu sursa de curent electric trifazic de '7* si se invarte manerul mic paa la portnirea electromotorului.)entru marirea fortei de apasare a burghiului, servantul apasa cu pieptul pe rezemul respectiv si cu mainile pe manere4 in cazulmaterialelor metalice gaurirea poate fi usurata prin ungerea cu ueli a locului in care se practica orificiul. Daca bormasina estesprijinita cu partea superuoara de un rezem fi2, indepartarea sau prearea burighiului, pe materuialul de gaurit se gace prinactionarea asupra rozetei de presare.

)entru oprire, se actioneaza tot asupra manerului mic. 9coaterea burghiului din bormasina, in caszul cand s3a blocat, serealizeaza prin introducerea unei pene metalice prin unul din orificiile speciale practicate in capacul inferior al carcasei si prin

apasare catre in jos.Intretinere.

Dupa folosire se sterge corpul bormasinii, se curata si se ascut burghiele, iar cu pcazia reviziilor se ung lagarele sicelelalte angrenaje.

14. 0o(pa /idraulica du dublu efect

)ompa hidraulica du dublu efect este destinata actionarii distantorului hidraulic in operatiile de salvare a oamenilor,avand urmatoarele caracteristici tehnice:

)resiunea dezvoltata bari" %**

Dimensiunile mm" K 7* L ($*

asa 5g" #(

Descriere.

In principiu, pompa hidraulica cu dubla efect se compune din corpul pompei de forma cilindrica in care se introduce ocantitate de #,& l ulei, pistonul pompei, supapele si tija articulata de actionare a pistonului. Actionarea pistonului se poate efectua

atat cu ajutorul mainii cat si prin apasari succesive cu talpa piciorului.Intrebuintare.

)entru intrebuintare se amplaseaza furtunurile de cauciuc cu insertie metalica dupa care, prin manevrarea ventilului dedescarcare a pompei, se actioneaza asupra tijei articulate.

Intretinere.

Dupa intrebuintare pompa se sterge, se verifica daca nu prezinta scurgeri de ulei si totodata se verifica stareafurtunurilor.

1. Distantorul /idraulic

Distantorul hidraulic prezinta urmatoarele caracteristici tehnice:

9arcian de deschidere la varfuri t" #,&%

9arcian de inchidere la varfuri t" #,#

)resiunea ma2ima in cilindu bari" '&*

asa 5g" (',(&Descriere.

Distantorul hidraulic se compune din cilindrul hidraulic cu pinten, jug, bride, bra, corpul distribuitorului si distribuitorul.

Intrebuintare.

leiul sub presiune intra in distribuitor si, in functie de pozitia acestua inchis, deschis", este dirijat in fata sau in spatele pistonului. )entru pozitia deschis a bratelor distantorului, uleiului este introdus in spatele cilindrului si bratele acestuia se deschid.)rin manevrarea distribuitorului pe pozitia inchis, uleiul este introdus sub presiune in fata pistonului, inchizand astfel brateledistribuitorului. Dupa caz, lucrul incepe cu bratele deschise pentru efectuarea strangerii sau cu bratele inchise pentru efectuarea

deschiderilor.Intretinere.

Dupa folosire distantorul se curata de resturile de materiale pri stergere, se verifica sa nu e2iste scurgeri de ulei si cuocazia operatiilor de intretinere periodica se inlocuiesc garniturile.

In timpul interventiilor distantorul se manipuleaza cu atentie pentru a nu lovi persoanele din jur, iar furtunurile de

presiune se vor deri de sursele de caldura sau de muchiile taioase.;ste interzisa utilizarea distantorului in mediile inflamabile sau e2plozive, precum si la presiuni mai mari de '&* bari.1". Cricul penu(atic

Cricul pneumatic prezinta urmatoarele caracteristici tehnice:0ernele

paralelipipede

0ernele

cilindrice



Dimesiuni de gabarit cm" &(L0$L(7 K %#

-reutatea # bucata 5g" $,& $

Inaltimea ma2ima de ridicare cm fara sarcina" (0,& 0&3&*

9arcina ma2ima de ridicare t.f" #' ( cu ambele"

)resiunea de lucru bari" % #

8impul de umflare sec" #* %* ambele

Descriere.

Cricul se compune din doua perne pneumatice de forma paralelipipedica, doua butelii pentru aer comprimat a 0 litrifiecare, cu reductor de presiune, cu manometre si furtunuri de alimentare cu aer, prevazute la capete cu racorduri de cuplare3decuplare, doua perne pneumatice de forma cilindrica. Ca accesorii are doua racorduri speciale pentru cuplarea cricului la

compresorul de aer al autospecialelor si, respectiv, la instalatia de aer comprimat e2istent pe vagoanele C.1.>.Intrebuintare.

)regatirea dispozitivului pentru realizarea interventiilor consta in aplasarea alementelor sale componente astfel:reductorul de presiune cu manometre se racordeaza la butelia de aer comprimat4 in cazul utilizarii reductorului modificat, acestase va racorda direct la butelie cu reductorul fluture e2istent pe reductor4 furtunul de alimentare cu aer de la reductor se cupleaza prin racorduri tip niplu, doua furtunuri pentru alimentare cu aer a celor doua perne penumatice. )e cricul de alimentare cu aer alunei perne este asamblat un robinet distribuitor pentru cazul in care se solicita umflarea unei singure perne.

)ernele pneumatice paralelipipedice se asambleaza sub sarcina de ridicat cate o perna sau ambele" la e2tremitati sau

suprapuse la unul din capetele sarcinii ori la spatiul aflat intre elementele de constructie, ce se vor deplasa lateral, in functie desituatia e2istenta la locul interventiei. Cand spatiul de sub greutate este mai mare decat frosimea unei singure perne sau a ambelor perne suprapuse, de cca ( si respectiv % cm, se completeaza diferenta cu scanduri ori alte materiale ce se vor amplasa sub pernesau deasupra lor.

)ernele pneumatice cilindrice se amplaseaza numai impreuna si la e2tremitati sub sarcina de ridicare pentru pastrareaechilibrului acesteia distanta de amplasare fiind egala cu inaltimea pernei, de cca #* cm in stare neumflata".

In ambele cazuri de utilizare atat pentru pernele paralelipipedice ca si pentru cele cilindrice" se vor lua masuri desecuritate si se vor instrui corespunzator servantii ce urmeaza a manipula dispozitivul, in sensul protejarii lor impotriva pericolului rasturnarii greutatii ridicate, al dislocarii de alte materiale etc.

)unerea in functie a dispozitivului se efectueaza prin deschiderea robinetului buteliei si manipularea lenta a reductoruluide presiune pana la atingerea presiunii de lucru, citita pe manometru de joasa presiune al reductorului, urmarindu3se umflarea pernei.

)entru descarcarea pernei se inchide robinetul buteliei si se decupleaza furtunul de la o perna pentru cazul in care semuta perna din loc" sau de racordul E8”, cand perna ramane pe locul amplasrii initiale.

Intretinere.

Dupa intrebuintare accesoriile componente se sterg si se verifica starea furtunurilor de aer, procedandu3se la inlocuirealor daca prezinta fisuri.

Cu ocazia verificarilor anuale, efectuate numai de personal specializat in metrologie se urmareste functionarea corecta a

manometrelor si a reductorului, inlocuindu3se totodata si garniturile deteriorate.Capitolul =I

Accesorii pentru ilu(inat

In grupa accesoriilor pentru iluminat sunt incluse mijloacele folosite pentru iluminarea locului de lucru, transmitereasemnalelor pe timpul noptii, precum si celor ajutatoare montarii si realizatii circuitelor de alimentare cu energie electrica.

Din grupa accesoriilor pentru iluminat fac parte: lampa electrica cu acumulator, proiectorul portabil de #** J, farul

pompier, corpul de iluminat cu faruri, bobina pentru cablu, trepiedul proiector, furca pentru ridicat cablu, ghiarele pentru urcatstalpi.

1. 8a(pa electrica cu acu(ulator

Descriere

+ampa electrica cu acumulator se compune din urmatoarele parti:3 cutia acumulatoarelor confectionata din tabla, prevazuta cu sistem de inchidere si borne de contact4

3 farul confectionat din tabla la care se deosebesc:3 oglinda metalica43 becul pentru faza mare de 0,& si #,& A43 becul pentru faza mica de 0,7 si *,0 A43 dulia43 comutatorul cu ( faze si o pozitie de nul4

3 cablurile electrice de legatura43 capacul farului, cu grila de protectie a geamului si sistemul de inchidere4

3 gemul farului din sticla groasa43 manerul lampii43 articulatia mobila, care perite schimbarea fascicului luminos in plan vertical cu un unchi de cca 7* o

3 baterie acumulator formata din 0 acumulatori alcalini de camiu nichel introdusi in curii de masa plastica legati inserie.

8ensiunea medie a fiecarui element al bateriei de acumulatori" este de #,( insumand o tensiune de 0,7

+a acumulator se deosebesc:3 bacul din tabla de otel nichelata43 ( electrozi pozitiv si negativ"43 barele cu puntile de legatura43 orificiile de umplere prevazute cu dopuri surub si supape inele" din cauciuc pentru asigurarea evacuarii gazelor

rezultate in urma reactiei din interiorul acumulatorului43 electrolitul solutie de hidro2id de potasiu"4



3 cheia pentru deschiderea si inchiderea cutiei acumulatorilor si farului.Functionare.

)entru punerea in functie a lampii se actioneaza asupra comutatorului, facand contactul pentru faza mica si mare.Curentul electric este debitat de acumulatoare. )e timpul folosirii lapii descarcarii acumulatorilor" electrlitul nu isi schimba

concentratia prea mult si, ca urmare, densitatea electrolitului ramane practic constanta.Astfe, gradul de incarcare al bateriei nu poate fi determinat prin masurarea densitatii electrolitului #,(* la (*" cu prin

tensiunea la borne in momentul deconectarii de la statia de incarcare, tensiune care trebuie sa fie cuprinsa intre &,%3$,( 4 bateriade acumulatori se considera descarcata cand tensiunea la borne este sub 0 3 0,0.

Intretinere.

Dupa intrebuintare se curata prin stergere, iar saptamanal, se scot acumulatoarele din cutie, se inlatura prin spalare cu

apa calduta electrolitul scurs accidenta, se usuca si se unf cu un strat subtire de vaselina, se curata bornele si se verifica supapelede cauciuc de la dopurile surub.

+unar, la fiecare incarcare a acumulatoarelor se verifica si se completeaza nivelul electrolitului cca # cm peste placi" secontroleaza duritatea acestuia, se destupa orificiile de aerisire ale dopurilor surub. ;lectrolitul se inlocuieste dupa o durata de doiani sau cand se constata ca, in momentul incarcarii, in jurul orificiului de aerisire, se creaza o spuma abundenta.

+a demontarea farului se va evita atingerea oglinzii cu mana sau cu obiecte imbibate cu grasimi deoarece acestea dedegradeaza pierzandu3si luciul.

2. 0roiectorul (obil de 1+++ >

Descriere

)roiectorul mobile de #*** O6O6 se compune din urmatoarele parti:3 carcasa proeictorului, de forma semisferica, confectionata din tabla si prevazuta cu manere pentru manevrare4

3 oglinda metalica concava43 becul de #*** O6O6 care, cand nu este montat la proiector, se pastreaza intr3o cutie speciala cu despartituri tapisate c

material buretos, pentru protejarea impotriva socului43 rama rabatabila cu geam de protectie din sticla termorezistenta43 suportul duliei43 cablul electric cu dulie pentru insurubarea becului si cu stecher pentru cuplare la priza masinii sau la bobina de cablu4

3 dispozitivul metalic pentru fi2area pe trepied si pentru schimbarea directiei fascicolului de lumina in plan orizontal sauvertica.

Functionare.

)entru punerea proiectorului in functiune se deshcide rama cu geam, se monteaza becul, dupa care acesta se inchide laloc, se transporta proiectorul la locul dorit si see monteaza pe trepied sau se suspenda la inaltime. Dupa instalare, proiectorul seracordeaza cu ajutorul stecherului fie direct la sursa de curent ((* , fie prin intermediul bobinei de cablu.

In cazul in care proiectorul este instalat pe trepied, dirijarea fascicolului luminos, se face prin stabilirea suruburilor de blocare a discpozitivului pentru fi2area pe trepied, manevrandu3se apoi pe directia dorita, dupa care se strang suruburilerespective.

Intretinere.Dupa intrebuintare, proiectorul se curata prin stergere cu carpe moi, se controleaza coblul si stecherul si se ung

articulatiile mobile ale dispozitivului pentru fi2area pe masina sau pe trepied.

)e timpul intrebuintarii, proiectorul trebuie sa fie ferit de lovituri care pot duce la deteriorarea lui si in special laspargerea becului si a geamului.

3. Farul po(pier

Descriere

1arul pompier se compune din urmatoarele parti :3carcasa proiectorului, de forma semisferica, formata din doua calote asamblate prin ambutisare si prevazuta la unele

modele cu miner pentru manevrare, montat longitudinal 43oglinda metalica concava 43bec cu incadescenta tip D; #(060&M0* J 43rama cu geam de protectie din sticla groasa si dispozitiv de fi2are 4

3cablu electric cu dulie pentru insuribarea becului si stecher pentru cuplare la priza autospecialei sau a bobinei cu cablu 43dispozitivul metalic pentru fi2area pe masina sau pe trepied si pentru schibarea directiei fasciculului de lumina.

Functionare

)entru punerea in functiune a farului se racordeaza stecherul cablului electric la priza masinii, tensiunea de alimentarefiind de (0 .c.c. +a unele variante constructive, dupa cuplare se actioneaza comutatorul aflat pe carcasa farului. Dirijareafasciculului luminos se face prin slabirea suruburilor de blocare a dispozitivului pentru fi2area pe masina, manevrindu3se apoi proiectorul cu ajutorul minerului, iar cind fasciculul a fost orientat pe directia dorita se string suruburile de fi2are.

In cazul cind in fata farului se gaseste un obstacol care impiedica dirijarea fasciculului luminos catre locul dorit se

folosesc trepiedul si bobina cu cablu.Intretinere

@peratiile necesare intretinerii farului pompier sunt aceleasi ca si in cazul proiecterului de #*** J.4. Corpul de ilu(inat cu faruri

Corpul de iluminat cu faruri este destinat, la fel ca si accesoriile descrise la punctele ( si ' din prezentul capitol,

iluminarii locului la interventii in caz de incendii, e2plozii, accidente rutiere, calamitati naturale sau altor scopuri ce solicita osursa de iluminozitate intensa.

1unctie de varianta constructiva, corpurile de iluminat pot fi cu doua lampi cu halogen" sau cu patru lampi lampiincadescente sau lampi cu halogen".

Indiferent de tip, acestea au urmatoarele caracteristici tehnice :3tensiunea de alimentare .c.c." #( sau (0



3modul de utilizare : portabil sau fi2at pe trepied)uterea unei lampi este de && J in cazul celor cu halogen, 0& sau 0* J in cazul celor cu incadescenta.

Descriere

Corpul de iluminat se compune din :

3( 0" faruri alcatuite la rindul lor din carcasa, oglinda, dulie pentru lampa cu fire de legatura, lampa, rama si gea, de protectie 4

3suportul lampilor cu dispozitive articulate demanevrare in plan orizontal sau vertical, dispozitiv de fi2are pe trepied sicablu cu stecher.

1unctionarea si intretinerea sint identice cu ale farului pompier.

. Bobina pentru cablu

Din punct de vedere al destinatiei, bobinele pentru cablu se clasifica in :3bobina cu cablu pentru iluminat, folosita la farul pompier 43bobina cu cablu pentru iluminat, folosita la praiectorul mobil de #*** J43bobina cu cablu pentru forta, folosita la diferite accesorii ca :electroe2hhaustor, electroventilator, bormasina electrica

portativa etc.

Descriere

Indiferent de tip, bobina se compune dintr3un cadru matalic, prevazut cu un tambur pe care se infasoara cablul electric.)entru invartirea tamburului la stringerea cablului, bobina este prevazuta cu o manivela cu miner rabatabil si dispozitiv de blocare pe timpul operatiei de derulare.

Diferentierea bobinelor se realizeaza prin felul cablului si gabarit datorat lungimii acestuia.Astfel, in cazul bobinei folosita la farul pompier se utilizeza cablu cu lungumea de '* m format din doua fire. +a bobina

pentru proiectorul mobil se foloseste cablu din trei fire cu lungimea de &* m, iar la cel de forta cablu din 0 fire cu aceeasilungime.

+a unul din capetele cablului se monteaza stecherul, iar celalalt capat se monteaza la priza bobinei aflata pe a2ultamburului.

Functionare

)entru folosire, se deruleza cablul pina in apropierea consumatorului, apoi se blocheaza tamburul, dupa care se

racordeaza stecherul bobinei la priza masinii sau a unei alte bobine" cit si stecherul consumatorului la priza bobinei.De mentionat este faptul ca bobina pentru proiectorul mobil poate fi racordata la orice sursa de curent de ((* , iar cea

de forta la '7* .Intretinere

Dupa intrebuintare se curata bobina si cablul, se controleaza starea cablului, a prizei si a stecherului. )eriodic se vorunge lagarele a2ului.

)e timpul folosirii se va evita trecerea cablului prin foc, peste locuri cu jar sau prin substante care ii dizolva izolatia si,de aasemenea, strivirea sau taierea lui.

". Trepiedul proiector

Descriere8repiedul proiector se compune din ' picioruse din lemn, articulate mobil la un suport metalic care serveste la fi2area

proiectorului.

)icioarela sint prevazute cu cuie pentru fi2area la teren, iar suportul metalic cu articulatii si suruburi cu piulite fluturecare permit schimbarea pozitiei proiectorului directiei fasciculului luminos".

Intretinere

Dupa intrebuintare se curata, iar periodic se ung articulatiile si suruburile suportului.)e timpul folosirii va fi ferit de lovituri pentru a nu se rupe picioarele.

#. Furca pentru ridicat cablurile electrice

9e foloseste pentru ridicat cablurile electrice cind acestea sint intinse peste obstacole stilpi, pomi" spre a le feri dedistrugere.

Descriere

;ste formata dintr3o coada de lemn cu o luugime de cca. ' m si furca propriu3zisa cu doua ramificatii, confectionata din

otel.Intretinere

Dupa intrebuintare se curata si se verifica imbinarea furcii propriu3zise cu coada.). /earela pentru urcat pe stilpi

-hearele pentru urcat pe stilpi se folosesc pentru urcarea pe stilpi sau pomi in scopul montarii proiectoarelor sau acablurilor.

Descriere

9e compune din doua gheare metalice, curbate fiecare in parte avind colti, suportul talpii si dispozitivul de fi2are la

picior cu curele si catarame.Intretinere

Dupa intrebuintare se curata, se varifica dispozitivul de fi2are la picior si cind este cazul se reascut coltii ghearei.Accesorii diverse

Accesoriile diverse sint mijloace care se folosesc pentru realizarea unor operatii impuse de interventii la incendii,

calamitati naturale si catastrofe.Din grupa accesoriilor fac parte : puntea de trecere peste furtunuri, cotul pentru futrtun, fasa pentru furtun, cheia pentru

racorduri, geanta pentru chei si fese, cheia pentru cofret, aparatul pentru legat furtunuri, pentru spalat furtunuri,electroe2haustorul, electroventilatorul, cordita pentru sustinerea sorbului, cordita pentru legat furtunuri, coarda pentru ancorareascarilor, galeata pe pinza.

1. 0untea de trecere peste furtun



Descriere

)untea de trecere peste furtun este compusa din doua rame de lemn cu grosimi diferite, rezistente, prinse intre ele printr3o ghinca de pinza si armate cu platbande sau bucati de table.

Are trei santuri dimensionate 4 doua pentru trecera furtunului C si unul pentru furtunul ! care marcheaza si intervalul

dintre cele doua rampe.Intretinere

)e timpul folosirii nu trebuie sa fie trintite, iar vehiculele le vor traversa cu viteza mica.Dupa folosire se curata si, cind este cazul, se repara.

2. Cotul pentru furtun

Cotul pentru furtun prezinta urmatoarela caracteristici tehnice :

diametrul e2terior mm" (**diametrul interior mm" #''

latimea mm" #*%

3. Fasa pentru furtun

1esile sint construite in trei tipuri dimensiuni, in raport de care prezinta urmatoarele caracteristice tehnice :

A B C

diametrul interior al fesei mm" ##* $% &&

latimea mm" 7* %* 0*

Descriere

Indiferent de tip, fesile sint confectoinate din tabla de aluminiu si la ele se disting :

3doua semicoliere articulate moi 43un adaos articulat mobil 43un ochi de prindere 43inchizatorul.)entru aplicarea fesii se sprijina furtunul pe colierul de jos, se aseaza adaosul si colierul de sus, apoi se actioneaza

asupra inchizatorului care stringe colierele si fi2eaza furtunul.Datorita presiunii apei, furtunul se lipeste strins de coliere si adaos ,asigurind inchiderea sparturii.

Intretinere

Dupa folosire fasa se sterge si i se ung articulatiile.4. C/eia pentru racordare

Descriere

Cheia pentru racordare este confectionata din otel si are doua brate curbate, de marimi diferite si prevazute cu pinteni, pentru sprijinirea cheii pe nervurile corpului racordului.

Intretinere

Dupa intrebuintare se sterge si se unge cu un strat subtire de unsoare.. eanta pentru c/ei si fesi

Descriere

-eanta pentru chei si fese este confectoinata din pinza rezistenta, intarita cu carton si are o forma paralelipipedica, iargreutatea de ( 5g, dimensiunile fiind de #'* L #0* L 0** mm.

In interior are o despartitura care realizeaza separarea compartimentului pentru fesi de cel pentru chei, iar pe capac segaseste un inel pentru fi2area creionului chimic, folosit la marcarea sparturilor pe rolele de furtun.

-eanta este prevazuta cu un sistem de inchidere cu catarame, o cordea de purtare reglabila, iar unela genti au si o cordeacingatoare, tot reglabila.

Intretinere

Dupa intrebuintare se curata prin periere si se repara eventualele rupturi.". C/eia cofret

Descriere

Cheia cofret este confectoinata din otel si se compune dintr3o cheie fi2a cu capac circular, prevazuta cu miner de

actionare.Functionare

In functie de tipul incuietorii cofretului se alege cheia potrivita care se introduce in broasca si apoi se rasuceste sprestinga.

Intretinere

Dupa folosire se curata, se indreapta limbile si se ung articulatiile mobile.

#. Aparatul pentru le-at furtunuri

Descriere

Aparatul pentru legat furtunuri este confectionata din otel si se compune din urmatoarele parti:3 corpul aparatului43 discul, actionat cu ajutorul manivelei prin intermediul unui a2 filetat. )e disc se gasesc doua suruburi cu filet, o

siguranta de blocare a discului cu doua pozitii si doua orificii pentru fi2area capacelor sarmei cu care se leaga furtunul de racord43 bucsa pentru conducerea a2ului filetat.

Functionare.+egarea furtunului de racor se face cu ajutorul unei sarme galvanizate cu diametrul de #,%mm.)entru aceasta se ia un dorn de lemn cu o lungime de cca &* cm, si cu diametrul egal cu cel al racordului4 se introduce

racordul pe dorn care apoi se fi2eaza intr3o menghina. )e teava racordului se trage capatul furtunului ce trebuie legat, iar in cazul primului se scoate inelul de siguranta si se trage peste furtun corpul racordului. 9e ia o bucata de sarma de #3#,( mm si serasuceste cu mana peste furtun, intre nervuri, pana se formeaza 0 spire4 inainte de a se trece la folosirea aparatului, pe sub sarma

se va introduce o placa dreptunghiulara din tabla cu dimensiunea de ( L # L *,&3# cm. Cu ajutorul clestelui patent se intinde bine



sarma, iar capetele se rasucesc pe cele ( suruburi cu filet ale discului, care apoi se strag. 9e pune siguranta de blocare a disculuiinspre afara in pozitia Eblocat”" si se invarte cu manivela astfel incat discul sa se ridice.

Cincimitent, cu ajutorul unui ciocan din lemn, se va bate sarma de jur imprejur pentru a usura intinderea si fi2area eiintre cercurile reliefate ale tevii racordului.

Dupa ce sarma a fost bine fi2ata si intinsa, se pune siguranta de blocare a discului inspre inauntru in pozitia Eblocat”" sise invarte de manivela pentru a continua ridicarea discului pana ce sarma se strage suficient.

In continuare se indoaie placa de tabla peste spire, astfel incat capetele ei indoite sa nu depaseasca, dupa care se lipesccu cositor atat caoete5e tableim cat si sarma de pe ea. Dupa aceea se taie capetele sarmei la cca *,& cm, se indoaie deasupraspirelor, in sens contrar si apoi se cositoresc. +egatura continua in acelasi mod si la urmatoarele spire de sarma.

Intretinere.

Dupa intrebuintare se curata si se ung partile mobile.%. Aparatul pentru spalat furtunuri

Descriere

Aparatul pentru spalat futunuri este confectionat din aliaj de aluminiu si se compune din urmatoarele parti:3 corpul aparatului format din ( cilindri concetrici, prevazut cu doua capace filetate si picioare de sprijin4

3 capace reglabile, pe filet, care atunci cand sunt complet stranse lasa intre ele si corpul aparatului o deschidere circularade *,& mm prin care tasneste apa pentru spalare4

3 racordul tip C pentru intrarea apei.Functionare.

)entru punerea sa in functiune aparatul se racordeaza la o sursa de apa cu presiune, iar furtunul ce trebuie spalat seintroduce progresiv in interior pana la spalarea lui completa. Daca furtunul este foarte murdar se repeta operatuia de cateva ori.

Intretinere.

Dupa folosire se spala cu apa, se ung portiunile filetate, se verifica starea garniturii, a racordului si a ghearelor. ;l

trebuie ferit de lovituri pentru a nu suferi degradari.). &lectroe/austorul

;lectroe2haustorul prezinta urmatoarele caracteristici tehnice:

Descriere.

9e compune din urmatoarele parti:

3 electromotorul dispus pe a2ul carcasei43 carcasa confectionata din tabla si rotorul cu palete, fi2at pe a2ul electromotorului43 sasiul metalic prevazut cu doua manere pentru transport4

3 cablul de forta cu stecher pentru curentul trifazic si intrerupator de curent43 cotul si tubul metalic pentru absorbtia aerului4 cotul este prevazut cu clame rabatabile pentru cuplarea la carcasa si la

tubul de absorbtie4

3 perdeaua pentru astuparea deschiderilor prin care se absoarbe aerul viciat, cu o suprafata de &3% mp, confectionata din panza rezistenta si prevazuta cu o maneca in care se introduce tubul de absorbtie4 la partea superioara are un manson in care seintroduce bara de sus a cadrului metalic4

3 suportul metalic al perdelei format din trei bare care se pot cupla pentru a sprijini perdeaua43 tubul pentru evacuarea aerului, confectionat din panza rezistenta avand o lungime de cca (* m.Functionare.

)entru punerea e2haustorului in functie se monteaza perdeaua pe suportul metalic si se astupa cu ea deschiderea princare urmeaza sa fie evacuat aerul viciat usa, fereastra, spartura etc".

9e fi2eaza apoi la orificiul de absorbtie al carcasei cotul metalic si se prinde capatul cu rama al tubului de absorbtie4

fi2area se face cu ajutorul elementelor de la cot. Celalalt capat al tubului de absorbtie se introduce in maneca perdelei ce sefi2eaza apoi de el cu ajutorul unei curele. +a orificiul de evacuare al carcasei ventilatorului se fi2eaza tubul pentru evacuareaaerului, celalalt capac al acestui tub se indreapta intr3o zona unde aerul viciat evacuat din incapere nu mai prezinta pericol.

9e face apoi legatura cu sursa de curent prin intermediul unei bobine cu cablu la care se racordeaza stecherul

e2haustorului. 9e actioneaza comutatorul si se incepe evacuarea aerului viciat.;lectromotorul primind curent intra in functiune si, prin intermediul a2ului, transmite miscarea la rotorul cu palete.

Absorbtia si refularea aerului au loc pe principiul fortei centrifuge care ia nastere prin invartierea rotorului.Datorita fortei centrifuge aerul aflat intre palete este aruncat catre e2terior si obligat sa paraseasca carcasa, prin

evacuarea aerului din zona rotorului, aici se creeaza o depresiune datorita careia este absorbit aerul viciat.Intretinere.

Dupa folosire, se curata de praf si fum, se scutura perdeaua si tubul pentru evacuare si se verifica starea cablului de fortasi a stecherului.

)eriodic, si cu ocazia reviziei anuale, se ung lagarele a2ului, iar daca este cazul se repara eventualele rupturi la pieseledin panza.

1+. &lectroventilatorul.

;lectroventilatorul prezinta urmatoarele caracteristici tehnice:

Debitul mc6ora" #**

)uterea absorbita 5J6ora" *,0

Descriere.

enilatorul se compune din urmatoarele parti:3 electromotorul43 ventilatorul radial pentru aer, confectionat din tabla si format din carcasa spirala si roturil cu palete fi2at pe a2ul

electromotorului4 carcasa este prevazuta cu un orificiu de absorbtie pe peretele lateral si unul de refulare la partea superioara4

Debitul mc6ora" %***

)uterea absorbanta 5J6ora" ',%

8ensiunea de alimentare " '7*



3 sasiul metalic prevazut cu doua manere pentru transport43 cablul de forta cu stecher pentru curent trifazic43 tubul pentru refularea aerului proaspat confectionat din panza rezistenta si avand o lungime de cca (* m.

Functionare.

)entru punerea in functiune se racordeaza un capat al tubului pentru refularea aerului la orificiul de refulare a aeruluisituat la partea superioara a ventilatorului, iar celalalt capat se introduce in incaperea in care urmeaza a fi introdus aer protaspat.9e face apoi legatura ventilatorului cu sursa de curent prin intermediul unei bobine cu cablu la care se racordeaza stecherul.

)rincipiul de functionare al ventilatorului este identic cu cel al e2haustorului.

Intretinere.

@peratiile de intretinere sunt identice cu cele prezentate pentru e2haustor.

11. Cordita pentru sustinerea sorbului.Descriere.

Cordita pentru sustinerea sorbului este confectionata din fire rasucite din canepa sau fire sintetice. Are o lungime de cca#( m, la unul din capete avand prevazut cu un ochi pentru legare la parghi de manevrare a supapei sorbului.

12. Cordita pentru le-at furtunul

Descriere

Cordita pentru legat furtunu confectionata din fire rasucite din canepa sau fire sintetice si are o lungime de cca ( m. +aun capat este prevazut cu un ochi, iar celalat cu un maer din lem pentru legarea furtunului de treptele scarilor, de balustrade etc.

13. Coarda pentru ancorat scari

Descriere

Coarda pentru ancorat scari este confectionata din fire rasucite sintetice. Are o lungime de cca 07 m, la unul din capete

avand prevazut un ochi pentru legat scara.14. aleata din pan,a

Descriere-aleata este confectionata din panza rezistenta si are o capacitate de #& l. Atat la partea superioara cat si la cea inferioara

este prevazuta cu cercuri din lemn pentru a3i pastra forma cilindrica. )entru transport are o toarta si un maner din panza. +a fundse gasesc doua chingi din panza pentru intarire si un inel pentru agatare.

Capitolul =III

$cari (anuale

9carile manuale sunt mijloace destinate asigurarii accesului servantilor la inaltimi si e2ecutarii salvarilor.Din grupa scarilor manuale fac parte: scara de imperechere, scara culistanta, scara de fereastra si scara plianta baston".

1. $cara de i(perec/ere

9cara de imperechere are urmatoarele caracteristici tehnice:

Inaltime de utilizare m" %,&7

Inaltime in stare pliata de transport m" (,$*

asa unui tronson 5g" #0

Descriere.

;ste confectionata din lemn lamelat sau aluminiu. 9e compune din ' tronsoane de scara, alcatuit fiecare din doua

lonjeroane, trepte, dispozitive de fi2are pentru realizarea imperecherii segmentilor si armaturi metalice pentru marirea rezistentei.Dupa realizarea imperecherii tronsoanelor este necesar ca dispoziticele de fi2are sa nu fie iesite din locasurile respective.Intretinere.

Dupa folosire se curata, se verifica si se fac reparatiile necesare. )eriodic se ug dispozitivele de fi2are.2. $cara culisanta

9cara culisanta este confectionata din lemn si se compune din:

Inaltimea in stare de transport m" 0,'%

Inaltimea in stare de utilizare m" #*,%%

+atimea treptelor pe tronsoane mm" '0*4 0*'4 07*

asa 5g" &/

Descriere.9cara culisanta este confectionata din lemn si se compune din urmatoarele parti:3 trei tronsoane de scara care culiseaza aluneca" unul pe celalalt, fiecare fiind format din doua lonjeroane, trepte si

armaturi metalice pentru ghidarea segmentilor pe timpul intinderii, precum si pentru marirea rezistentei43 sistemul de scripeti cu sant si cablu metalic pentru intinderea scarii si siguranta de blocare in pozitia “intins”.Intinderea scarii se realizeaza prin simpla manevrare a lantului in jos, avand grija ca dupa atingerea lungimii dorite

siguranta de blocare sa se fi2eze bine pe una din treptele segmetului de baza.

Intretinere.

9e procedeaza ca in cazul scarii de imperechere, in plus se vor unge lagarele scripetilor si ale sigurantei de blocare,santurile in care aluneca armaturile metalice pentru ghidarea segmentilor scarii4 se va verifica starea lantului zala cu zala" si acablului metalic.

3. $cara de fereastra

9cara de fereastra are urmatoarele caracteristici tehnice:Inaltimea m" 0,0*

+atimea m" *,(&

asa 5g" #*

Descriere.



;ste confectionata din aluminiu. 9e compune din doua lonjeroane, trepte, carligul de agatare cu colti, armaturi metalice pentru marirea rezistentei si doua distantiere, cate unul la partea de jos a fiecarui lonjeron.

Intretinere.

)e timpul operatiilor de intretinere se verifica sarea coltilor carligului de agatare si starea sudurilor realizate intre trepte

si lonjegoane.4. $cara baston

9cara baston prezinta urmatoarele caracteristici tehnice:

Inaltimea in stare de utilizare m" ',*

Inaltimea in stare pliata m" ',(%

+atimea '(

+atimea in stare pliata cm" #*asa 5g" #&

Descriere.

;ste cofectionata din lemn lamelat. 9e compune din doua lonjeroane prevazute cu locasuri speciale pentru pliereatreptelor si cu trepte articulate mobil la capete.

Intretinere.

9e procedeaza la fel ca in cazul scarii de imperechere4 in plus se vor unge articulatiile treptelor.

i'loacele pentru trans(isiuni

ijloacele pentru transmisiuni sunt destinate realizarii legaturilor radiotelefonice de conducere si cooperare pe timpulinterventiilor la incendii.

Din grupa mijloacelor pentru transmisiuni fac parte: radiotelefoanele, unitatea de comanda prin laringofon, incarcatorul pentru baterii de acumulatori, bateriile de acumulatori, amplificatorul cu dispozitiv de alarmare, megafonul de 0 P, dispeceratul,centrala telefonica automata, centrala telefonica si telefonul de campanie, bobina de cablu telefonic.

1. *adiotelefoanele

>adiotelefoanele din dotarea pompierilor militaro functioneaza in benzi din gama undelor ultrascurte atat in reteauaradiofonica simple2 cat si in reteaua semiduple2, clasificandu3se astfel:

3 radiotelefoane fi2e:3 radiotelefonul fi2 de (& J43 radiotelefonul fi2 de #* J4

3 radiotelefoane mobile:3 radiotelefonul mobil de (* J43 radiotelefonul mobil de #* J4

3 radiotelefoane portabile:3 radiotelefonul transportabil de #* J43 radiotelefonul portabil de *,& J.

a" radiotelefonul fi2 de (& J “98@>@” tip CH1 %#(>adiotelefonul fi2 de (& J E98@>@” lucreaza numai in reteaua simple2, instalarea acestuia putandu3se face in doua

variante:3 cu comanda de trecere la emisie, manuala, prin butoane, situatie in care nu se permite stabilirea legaturii radio la un

post telefonic din reteaua telefonica urbana43 cu comanda de trecere in emisie prin voce, varianta ce permite stabilirea legaturii radio de la un post telefonic din

reteaua telefonica urbana.)rincipalele caracteristici tehnice ale acestui tip de radiotelefon sunt urmatoarele:

)uterea de radiofrecventa a emitatorului P" (&

)uterea de audiofrecventa a difuzorului incorporat in unitatea de comanda P" (

Descriere.

In prima varianta de instalare din comple2ul radiotelefonic fac parte urmatoarele:3 unitatea emisie3receptie statia propriu3zisa" care include emitatorul, receptorul, blocul de alimentare si un panou de

comanda miniaturizat, constructiv prezetandu3se sub forma unei cutii metalice care, cu ajutorul enei chei speciale, se desface indoua parti simetrice43 unitatea de comanda ce se prezinta sub forma unei cutii cu rama din metal si capace din tabla, cel superior fiind

perforat. ;ste echipata cu butoane, comutatoare, indicatoare optice lampi" si instrumentede masura prin intermediul carora seopereaza pe timpul lucrului. In interior sunt montate difuzorul, microfonul si circuitele electronice aferente4

3 unitatea de alimentare a unitatii de comanda si de cuplare la linia telefonica in cazul statiilor telecomandate43 antena43 microreceptor special, utilizat la verificarile locale ale unitatii emisie3receptie. Deci, in cazul unei statii telecomandate,

la care unitatea de emisie3receptie este instalata in alt loc decat cel al unitatii de pompieri, nu se pot selecta decata canalele # si (de la unitatea de comanda, instalate in incinta unitatii.

Dispunerea si destintia butoanelor comutatoarelor si indicatorilor optici pe panoul unitatii de comanda

3 butonul de emisie. )rin apasarea lui statia trece in regim de emisie43 butonul sQuelch. )rin actionarea lui circuitul sQuelch este scos din functiune si in difuzor se aude un zgomot continuu,

in lipsa receptionarii mesajelor de la alti corespondenti. Acest buton se utilizeaza in cazul receptionarii foarte slabe a mesajelorsau pentru reglarea volumului sinir43 comutatorul de canale permite selectarea canalului dorit fiind echipate numai canalele #,( si '43 potentiometrul pentru reglarea volumului sonor43 lampa de culoare rosie care se aprinde cand radiotelefonul emite43 lampa de culoare galbena care indica ce echipament este alimentat4



3 instrumentul indicator care in regim de emisie prezinta intensitatea sunetului atunci cand se vorbeste in fata unitatii decomanda.

)entru ca mesajul sa fie corect transmis acul indicatorului trebuie sa se situeze in sectorul rosu. In caz contrar,receptionarea de catre alt corespondent a mesajului poate fi de slaba calitate sau chiar imposibila.

!utoanele 7, /, #*, ##, #( si #' nu sunt utilizate la aparatura din dotarea pompierilor si, in consecinta, nu vom insistaasupra destinatiei lor.

Intrebuintare.

Consideram echipamentul instalat complet.+ampa galbena este aprinsa ehipamentul este alimentat" si comutatorul de canale ' este pe pozitia canalului dorit.

Apasam butonul ( 9Q si cu ajutorul potentiometrului 0 reglam convenabil nivelul auditiei in difuzorul din unitatea de comanda,

dupa care eliberam butonul (. Din acest moment radiotelefonul este pregatit pentru receptionarea mesajelor. In caz careceptionam un mesaj foarte slab, apasam butonul ( 9Q de mai multe ori, obtinand astfel o imbunatatire a auditiei.

Daca se doreste transmiterea unui mesaj, se apasa butonul de emisie #, lampa rosie & se va aprinde si se va vorbi in fataunitatii de comanda, cu o intensitatea a vocii care sa determine pozitionarea acului instrumentului indicator $ in zona rosie. Dupaterminarea mesajului, se elibereaza butonul de emisie #, radiotelefonul trecand in regim de receptie.

In a doua varianta, din competul radiotelefon fac parte urmatoarele componente:3 unitatea de emisie3receptie statia propriu3zisa" care este identica cu cea prezentata la prima varianta43 unitatea de comanda, in care este inclus difuzorul, fara microfon, cu circuitele aferente. )e panou sunt dispuse

butoanele, comutatoarele si indicatoarele optice cu ajutorul carora opereaza radiotelefonul. Constructiv se prezinta sub formaasemanatoare primei variante4

3 unitatea de alimentare a celei de comanda si de cuplare la linia telefonica4

3 antena43 microreceptor special, utilizat la verificarile locale ale unitatii de emisie3receptie4

3telefonul obisnuit, de abonat, cu sau fara disc.In aceasta varianta nu e2ista posibilitatea schimbarii canalului de lucru de la unitatea de comanda. )entru a schimba

totusi canalul de lucru in cazul statiei telecomandate, este necesara deplasarea unui specialist pana la locul unde este amplasataunitatea e emisie3receptie.

Dispunerea si destinatia butoanelor, comutatoarelor si indicatoarelor optice pe unitatea de comanda in varianta de fataeste urmatoarea:

3 butonul cu doua pozitii de lucru: “neapasat” pozitie in care telefonul racordat la unitatea de comanda este folosit catelefon obisnuit, si “apasat”, pozitie in care telefonul cu unitatea de comanda sunt folosite pentru actionarea radiotelefonului prinvoce4

3 butonul sQuelch4

3 comutatorul de canale care nu este functional la aceasta varianta43 potentiometrul pentru reglarea volumului sonor43 lampa rosie care se aprinde cand statia emite4

3 lampa galbena se aprinde cand echipamentul se alimenteaza43 butonul care, prin apasare, permite unul abonat din reteaua telefonica urbana sa transmita si sa receptioneze mesaje

prin intermediul radiotelefonului.

9i in aceasta varianta butoanele 7, /, #*, ## si #( sunt inutilizabile la aparatura din dotarea trupelor de pompieri.Intrebuintare.

9e poate emite uneori prin intermediul telefonului cuplat la echipament si care este amplasat langa unitatea de comanda.nitatea de comanda nu are microfon incorporta, ci numai difuzor, prin intermediul caruia se asculta traficul radio atunci cand butonul este neapasat.

9istemul permite oricarui abonat din reteaua urbana care cunoaste numarul de telefon alocat acestui tip de legatura sa

transmita si sa receptioneze mesaje prin intermediul statiei radio cu conditia ca ea sa fie manipulata corespunzator. b" radiotelefonul fix ! RT" S #SD$ ! %& ' ! tip ()*(

>adiotelefonul fi2 = >81 9 9D" = #* P = tip I;I permite realizarea legaturilor radio necesare indeplinirii misiunilorde prevenire si stingere a incendiilor.

Descriere.In completul unui radiotelefon fi2 de #* P, im I;I intra urmatoarele componente:

3 unitatea de emisie3receptie in care sunt incluse principalele blocuri functionale: receptorul4 emitatorul4 convertizorul deaminetare4

3 unitatea de comanda cu microfon si difuzor incorporta, produsa in doua variante:3 pentru comanda locala43 pentru cmanda la distanta, varianta in care statia poate lucra pe #3( canale oferind urmatoarele avantaje:

comutarea canalelor, reglarea volumului sonor, trecerea din regim de reptie pe regim de emisie si invers. )entru alimentarea

aparatului in aceasta varianta se utilizeaza un bloc redresor de dimensiuni reduse43 bloc de alimentare de la retea.Indiferent de varianta constructiva adoptata pentru unitatea de comanda radiotelefoanele sunt de doua tipuri “vechi” si

“nou”.+a tipul vechi destinatia comutatoaarelor si indicatoarelor optice dispune de unitatea de comanda este urmatoarea:

3 comutatorul pornit3oprit prin apasarea caruia se realizeaza alimentarea echipamentului43 becul care indica faptul ca echipamentul este alimentat43 comutatoarele prin apasarea carora regleaza volului sonor in difuzor, incorporat in unitatea de comanda43 comutatoarele cu ajutorul carora, prin apasare, se selecteaza canalul dorit, fiind marcate cu frecvente pe care le

selecteaza4



3 comutatorul cu ajutorul caruia prin translatare spre stanga sau spre dreapta se selecteaza una din cele doua subgame:f.#3f.' sau f.03f.%4

3 clapa care, prin apasare, trece radiotelefonul in regim de emisie43 becul care se aprinde in momentul emisiei, prin apasarea clapei.

Comutatoarele ##,#(,#' si #0nu se folosesc la aparatura din dotarea pompierilor.+a tipul “nou” pe unitatea de comanda sunt dispuse:3 comutatorul pornit3oprit prin apasarea caruia echipamentul este alimentat43 comutatorul prin care se regleaza volumul sonor in difuzorul incorporat in unitatea de comanda43 comutatorul prin mijlocirea caruia se selecteaza subgamele dupa cum urmeaza:

3 apasat3canalele %3#*4

3 eliberat3canalele #3&43comutatorul care prin apasare trece radiotelefonul in regim de emisie43 indicatorul optic ce se aprinde in momentul in care radiotelefonul emite43 comutatoarele cu ajutorul carora se alege canalul dorit in subgama selectata in prealabil. 9unt marcate cu frecventele

pe care le selecteaz din cadrul subgamelor selectate cu comutatorul 0.

Comutatorul #B( nu este folosit la aparatura din dotarea trupelor de pompieri.Intrebuintare.

In cazul primei variante de :tip vechi” consideram realizata instalarea compl4etului radiotelefonului.9e apasa comutatorul #, se aprinde indicatorul optic (, dechi echipamentul este alimentat.Cu ajutorul comutatorului 7 se alege subgama in care se afla canalul pe care vom lucra.)rin apasarea unuia din comutatoarele &, %, $ selectam canalul dorit din cadrul subgamei.

)rin apasarea comutatoarelor ' si # #se regleaza volumul.In acest moment radiotelefonul este pregatit pentru lucru si funtioneaza pe receptie. In functie de intensitatea sonora a

mesajelor receptionate, se regleaza volumul sonor, dupa cum s3a aratat mai sus.Daca transmitem mesajele, se apasape pe clapa / si se vorbeste in fata unitatii de comanda la o distanta de '* cm.)e durata emisiei, indicatorul optic sta aprins.In cazul celei de3a doua varianta “noua”, pornim de la faptul ca instalare completului radiotelefonului fi2 este realizata.

9e apasa comutatorul # si se aprinde indicatorul optic ( deci echipamentul este alimentat.Cu ajutorul comutatorului 0 se alege subgama in care se afla canalul pe care vom lucra.)rin apasarea unuia din comutatoarele $, 7, /, #*, ## selectionam canalul dorit din cadrul subgamei alese.)rin apasarea comutatorului ' se regleaza volumul.In acel moment, radiotelefonul este pregatit pentru lucru si functioneaza in regim de receptie4 in functie de intensitatea

sonora a mesajelor receptionate se regleaza volumul sonor dupa cum s3a aratat mai inainte.

Daca se transmit mesaje, se apasa pe clapa & si se vorbeste in fata unitatii de comanda, de la o distanta de '* cm.)e durata emisiei, indicatorul optic sta aprins.c" radiotelefoanele mobile de +& , tip R-%& ca unitate de comanda incorporata" si tip R-%+cu unitatea de

comanda searata".>adiotelefoanele mobile tip >37#0( au aceeas destinatie ca si cele fi2e descrise anterior, fiind asa cum rezulta si din

titlul subcapitolului, realizate in doua variante.

)rima varianta cu sistem de comanda incorporat, tip >37#0*, la care toate butoanele si comutatoarele necesaree2ploatarii statiei se afla dispuse chiar pe panoul frontal al radiotelefonului propriu3zis si prezinta avantajul ca nu mai necesitainterconectari cu unitatea de comanda separata, la statie conectandu3se direct antena, microfonul, difuzorul si firele dealimentare. Dezavantajul consta in necesitatea instalarii unui echipament relativ voluminos pe bordul autospecialelor.

A doua varianta cu unitate de comanda separata tip >37#0( care se conecteaza la radiotelefon printr3un cablu dema2imum &,& m prezinta avantajul unui echipament cu volum redus intalat pe bordul autospecialelor dar si dezavantajul

determinat de interconectarea unitatii de comanda cu unitatea de emisie receptie, prin cablu multifrier.Caracteristicile tehnice ale radiotelefoanelor mobile de (* J sunt urmatoarele:

umarul ma2im de canale #(

oduri de lucru 9imple2 sau duple2

Impedanta antenei &** <I

Dimensiuni mm" $* 2 (#* 2 (0*

)utere iesire emitator (* J

8ensiunea de alimentare % 4 #( sau (0 .c.c

Consum la receptie alimenare la #(4 % . c.c" a2. &** mA

Consum de emisie alimenare la #(4 % . c.c" 0,& A

Descriere.

Din completul radiotelefonului de (* J fac parte:3 unitatea de emisie3receptie, cu sau fara sistem de comanda incorporat43 unitatea de comanda separata, tip >37%*% necesara atunci cand unitatea de emisie3receptie, nu este echipata cu sistem

de comanda incorporat43 microfon >370$0 sau >370$#"4

3 difuzor >370$(43 antena 13'*0(06II43 cabluri cu mufa destinata alimentarii radiotelefonului,precum si cabluri de interconectare ale componentelor

sistemului.>adiotelefoanele se pot instala si ca statii fi2el in acest caz, alimentarea se realizeaza de la reteaua de ((* .c.c.6&* <z

printr3o sursa de alimentare >37&*'.



>adiotelefonul propriu3zis este construit intr3o carcasa metalica cu capacele superioar si inferioar detasabile pentru a permite accesul numai al specialistilor" la circuitele interioare ale emitatorului, receptorului, sursei de alimentare si eventual alesistemului de fi2are pe bordul autovehiculelor.

nitatea de comanda >37%*% de la radiotelefonul >37#0( este protejata de o carcasa metalica si are un suport de fi2are

pe bordul masinii.Comutatoarele si butoanele de comanda sunt dispuse pe panourile frontale ale radiotelefonului >37#0* sau ale unitatii de

comanda >37%*% de la radiotelefonul >37#0(.In cazul radiotelefonului >37#0* destinatia butoanelor si comutatoarelor este urmatoarea:3 clapa pornit3oprit prin apasarea careia telefonul este alimentat43 clape de vorum ( si ' care permit reglarea volumului in patru trepte in ordine crescatoare astfel:

3 volumul minim: nici o clapa apasata43 clapa ( apasata si ' neapasata43 clapa ( neapasata si ' apasata4

3 clapa EsQuelch” 0 prin apasarea careia circuitul sQuelch este scos din functiune. In difuzor se aude un zgomot permanent, in lipsa receptionarii semnalului util. ;ste marcata cu literele 9H.

3 clapa comutatorului automat de canale &4 cand este apasata cautatorul de canale intra in functiune4 este carcata culiterele CA4

3 clapa ;I9I;3>;C;)8I; %, care prin apasare permite intrarea emitatorului in functiune4 toate clapele #3% sunt permanent autoilumintae4

3 comutatorul de canale $ cu ajutorul caruia se selecteaza canalul dorit, ilumiat atunci cand functioneaza emitatorul decanale sau cand un alt radiotelefon emite pe canalul solicitat cu acest comutator, iar clapa & este apasata4

3 comutatorul prin care se selecteaza cel de3al doilea canal supravegheat 7 este iluminat numai in situatia in carefunctioneaza cautatorul automat de canale si un alt radiotelefon emite pe canalul selectat cu comutatorul respectiv.

>adiotelefonul nu intra in emisie atunci cand este apasata clapa ECA” deci cand functioneaza cautatorul automat decanale. Catatorul automat de canale nu functioneaza daca este apasata clapa E9H”.

In cazul radiotelefonului >37#0( butoanele si comutatoarele sunt dispuse po panoul unitatii de comanda >37%*% si auurmatoarele destinatii:

3 comutatorul )@>I83@)>I8 si volum sonor #, prin a carui rotire in sensul acelor de ceas se relizeaza:3 in prima pozitie statia este alimentata, se aprinde +;D3ul %43 pe urmatoarele pozitii se regleaza, crescator, volumul sonor.

3 comutatorul de canale cu ajutorul caruia se selecteaza canalul de lucru dorit4 +;D3ul de deasupra se aprinde atuncicand statia este alimentata si comutatorul cautatorului de canale este comutat pe pozitia ECA”4 cand comutatorul de canale estecomutat po pozitia ECA” +;D3ul se aprinde numai cand un alt radiotelefon emite pe canalul selectat cu acest comutator de canale

(43 comutatorul de canale au2iliar, prin care se selecteaza cel de3al doilea canal supravegheat, functional numai cand

comutatorul 0 se afla pe pozitia :CA: iar +;D3ul $ de deasupra lui se aprinde numai cand un alt radiotelefon emite pe frecventa

canalului selectat cu ajutorul comutatorului '43 comutatorul automat de canale manevrat pe pozitia ECA” permite circuitului cautator de canale sa intre in functiune43 comutatorul sQuelch pe pozitie E9H” permite scoaterea crcuitului sQuelch din functiune, in difuzor auzindu3se un

zgomot permanent, in lipsa receptionarii unui mesaj43 +;D3ul se aprinde cand radiotelefonul este in emisie.)e spatele unitatii de comanda se afla o mufa de interconectare a acesteia cu unitatea de emisie3receptie, microfonul si

difuzorul.

Intrebuintare.

)entru intrebuintare radiotelefonului de (* J tip >37#0* dupa realizarea interconectarilor se procedeaza astfel:

3 se alimenteaza radiotelefonul prin apasarea clapei #4 becul din interiorul clapei se va aprinde43 se selecteaza canalul de lucru cu ajutorul comutatorului$4 becul interior se aprinde43 se regleaza volumul sonor cu ajutorul clapelor ( si '. aceasta se poate face in functie de intensitatea sonora a

zgomotului care se aude in difuzor, cand se scoate din functiune circuitul sQuelch cand se apasa clapa 0 E9H”". Dupa reglarea

volumului sonor, se elibereaza clapa 0 in lipsa receptionarii mesajelor.>adiotelefonul astfel este pregatit pentru lucru, aflandu3se in regim de receptie.

Daca vrem sa transmitem un mesaj se apasa butonul de emisie dispus pe corpul aparatului si se vorbeste in fatamicrofonului de la cca #* cm, situatie in care se aprinde becul de la pozitia %, cat timp emite.

8recerea in emisie a radiotelefonului se poate face si prin apasarea clapei %. la fel se aprinde becul interior al clapei.8recerea radiotelefonului la regim de supraveghere a doua canale simultan cu ajutorul cautatorului automant de canale

se face astfel:3 se apasa clapa & ECA” se aprinde becul interior" si se stinge becul din dreapta comutatorului $4

3 se selecteaza cele doua canale supravegheate cu comutatoarele $ si 7.Cand se receptioneaza un mesaj pe cele ( canale becul respectiv se aprinde. )entru a transmite un mesaj, eliberam clapa

& ECA” si selectam cu comutatorul $ canalul pe care am primit mesajul. 8recem statia in regim de emisie si transmitem mesajuldorit.

Amintim ca nu se poate emite cand circuitul cautator automat de canale este in functiune clapa & ECA” este apasata".

In cazul intrebuintarii radiotelefonului de (* J tip >37#0( cu unitate de comanda separata", dupa realizareainterconectarilor se procedeaza astfel:

3 se alimenteaza radiotelefonul prin rotirea comutatorului # +;D3ul % se va aprinde"43 este selectat canalul de lucru cu ajutorul comutatorului (43 se regleaza volumul din comutatorul #. aceasta se poate face in functie de intensitatea sonora a zgomotului care se aude

in difuzor cand se scoate din functiune circuitul sQuelch comutatorul & este pe pozitia 9H".



3 se trece comutatorul & pe pozitia normala si astfel nu se mai aude zgomot in difuzor in lipsa receptionarii mesajelor.In acest moment, radiotelefonul este pregatit pentru lucru, aflandu3se in regim de receptie.Daca vrem sa transmitem un mesaj, luam microfonul, apasam butonul de emisie si vorbim in fata lui de la cca #* cm.8recerea radiotelefonul in regim de supraveghere a doua canale simultan cu ajutorul cautatorului automat de canale se

face astfel:3 se trece comutatorul 0 pe pozitia ECA” si +;D3ul % se va stinge43 se selecteaza cele doua canale supravegheate cu comutatoarele ( si ', cand se receptioneaza un mesaj pe unul din cele

doua canale, +;D3ul de deasupra canalului respectiv se va aprinde.Amintim ca nu se poate emite cand emitatorul cautatorului de canale este in functiune comutatorul 0 este in pozitia

ECA”".

d" radiotelefonul mobil tim RT* ! *" ! S#SD$ de %- '>adiotelefonul mabil >8301399D"3#*P este destinat echiparii autospecialelor de prevenire si stingere a incendiilor

si are posibilitatea de lucru in sistem simple2 sau semiduple2.Acest tip de radiotelefon prezinta urmatoarele caracteristici tehnice:

umar ma2im de canale #*

oduri de lucru 9imple2 sau semiduple2

Impedanta antenei &* @<I

Alimentare %4 #( si (0 .c.c.

Curent ma2im absorbit de radotelefon ;misie ',0 A6#(.c.c sau #,$ A6(0 .c.c

>eceptie *,& A6#(.c.c sau *,' A6(0 .c.c

In completul radiotelefonului intra urmatoarele componente:3 unitatea de emisie receptie43 unitatea de comanda43 microfonul4

3 antena43 placa de baza destinata fi2arii unitatii emisie3receptie pe autospeciale43 cablurile de concentrare intre unitatea de emisie3receptie, cablurile de amimentare, cutia de sigurante fuzibile si

suportul microfonului.

7nitatea de e(isie receptie constituie statia poropriu3zisa si contine emitatorul, receptorul, convertorul. Constructiv se prezinta sub forma unei cutii de metal ce este prevazuta cu o mufa pentru antna, mufa3fata in care se introduce mufa3mama a

cablurilor de interconectare si alimentare.+ocul de instalare se alege astfel incat sa nu deranjeze prin spatiul pe care3l ocupa si sa fie ferita de lovituri.7nitatea de co(anda este cea la care se e2ecuta operatiunile ori de cate ori este necesara stabilirea legaturi radio. ;ste

instalata pe bordul autospecialelor, astfel incat sa sa permita manevrarea comoda a comutatoarelor si potentiometrelor cu careeste echipata.

Dispunerea comutatoarelor si potentiometrelor pe panoul unitatii de comanda, precum si destinatia acestora este

urmatoarea:3 comutatorul de canale ce permite alegerea canalului dorit43 potentiometrul de volum in trepte prin care se stabileste nivelul audientei optime in Edifuzor”43 comutatorul basculant de pornire si oprire in cele doua pozitii e2treme permite alimentarea si respectiv, intreruperea

alimentarii radiotelefonului de la bateria autovehicolelor43 butonul de emisie3receptie prin apasarea carora statia trecein regim de emisie4 are functie indentica cu butonul de

emisie dispus pe microfonul radiotelefonului43 potentiometrul permite introducerea sau scoaterea din functiune a releului de zgomot circuitul de sQuelc". Acesta

funcioneaza in pozitia in care zgomotul din difuzor dispare atunci cand nu se receptioneaza nici un mesaj43 mufa3mama pentru microfon este dispusa pe partea laterala stanga, cand privim cutia din fata43 lampa de culoare verde se aprinde in momentul alimentarii, deci in momentul cand comutatorul ' este basculat pe una

din partile laterale.

Intrebuintare.

)entru punerea in functiune a radiotelefonului se procedeaza astfel:3 se cupleaza contactul general al masinii si se porneste motorul43 se actioneaza comutatorul ' intr3una din pozitile laterale numai dupa pornirea motorului"43 se aprinde lampa verde4 moment in care radiotelefonul este alimentat si functioneaza in regim de receptie43 cu comutatorul de canale # se stabileste canalul dorit4

3 cu comutatorul ( se regleaza nivelul auditiei.)entru trecerea radiotelefonului in regim de emisie se detaseaza microfonul de pe suport, se apasa butonul laterial si se

vorbeste4 sau se apasa butonul 0 care introduce radiotelefonul in regim de emisie si se vorbeste.Cand se e2ecuta lucrari de intretinere a bateriilor de acumulatori, instalatiile electrice ale radiotelefoanelor se vor

deconecta.e" radiotelefonul transportabil de %& ' tip C/0 ! 1%+

>adiotelefonul transportabil de #* P tip CH) = %#( produs de firma daneza E98>@@” lucreaza in gama undelor

ultrascurte, fiind echipat cu frecvente din reteaua simple2, proprie pompierilor.)rim modul in care a fost conceput poate fi utilizat ca statie mobila sau fi2a6Caracteristici tehnice:

)uterea emitatorului P" inim #*

Impedanta antenei @<I" &*

umar ma2im de canale #(

8ensiunea de alimentare .c.c" '*



oduri de lucru 9imple2

Descriere.

Din completul radiotelefonului fac parte:3 statia propriu3zisa care contine emitatorul si receptorul43 unitatea de alimentare tip !03%*(43 monofonul microfon3difuzor" tip +.%*#4

3 antena tip A3%## <.Atat statia propriu3zisa cat si unitatea de alimentare sunt introduse in carcase metalice. )rindere unitatii de alimentare de

corpul radiotelefonului se realizeza cu ajutorul a doua cleme laterale. Conectarea unitaii de alimentare la statie se realizeaza, din punct de vedere electric, prin intermediul unui conector mama3tata cu $ contacte.

onofonul, care contine capsula difuzor3microfon plus partea electrica aferenta si butonul de emisie3receptie, estedispus intr3o carcasa de plastic si se fi2eaza, cu ajutorul unei cleme pe partea laterala a statiei.

Destinatia comutatorului, a mufelor si a indicatoarelor dispuse pa panlul frontal este urmatoarea:3 mufa3tata destinata conectarii monofonului la radotelefon prin introducerea mufei3mama a monofonului in mufa3tata

care apoi se fi2eaza prin insurubare in sensul acelor de ceas43 mufa3antena prin intermediul careia antena se fi2eaza la radiotelefon prin insurubare, in sensul acelor de ceas43 butonul destinat pornirii statiei si reglajului volumului sonor43 comutatorul de canale cu ajutorul caruia se alege canalul de lucru dorit4

3 comutatorul cu ' pozitii petnru:3 scoaterea din functie a difuzorului43 receptia cu circuitul sQuelch in functiune43 receptia fara circuit sQuelch in functiune4

3 instrumentul indicator care prezinta starea de incarcare a bateriei de acumulatoare astfel:

3 baterie incarcata = indicatorul pozitionat in zona verde43 baterie descarcata = indicatorul pozitionat in zona rosie.

)e panoul frontal al radiotelefonului mai sunt dispuse4 indicatorul optic, mufe ce nu sunt utilizate.onofonul este echipat cu ( butoane din care se utilizeaza numai unul: butonul de emisie3receptie prin apasarea caruia

statia trece in emisie.

Intretienere.

)entru punerea in functiune a radiotelefonului se ataseaza unitatea de alimentare in radiotelefon cu ajutorul celor (

clame laterale, avand grija ca mufa tata dispusa la partea inferioara a acestuia sa intre corect in mufa mama pe unitatea dealimentare, dupa care:

3se introduce antena in mulfa ( si se pozitioneaza, astfel incat oricare ar fi pozitia statiei, antena sa fie mereu verticala43 se alimenteaza radiotelefonul rotind butonul ' in sensul acelor de ceasornic, astfel ca acul instrumentului indicator sa

treaca in sectorul verde43 se regleaza nivelul sonor, momentul in care radiotelefonul este pregatit pentru lucru si functioneaza in regim de

receptie.Daca se doreste transmiterea unui mesaj se apasa butonul de pe monofon si se vorbeste in fata lui de la distanta de

apro2imativ (* cm.nitatea de alimentare are incorportata pe langa bateria de acumulatori si incarcatorul bateriei, ce se conecteaza la retea

prin intermediul cordonului cu stecher.8imul de incarcare al bateriei este de #0 ore, iar daca acesta este mai mare bateria nu se degradeaza.

f" radiotelefonul transportabil de %& ' R-+&

>adiotelefonul transportului de #* P >37(0* este destinat, in functie de frecventele cu care este echipat, stabiliriilegaturilor radio in reteaua simple2 si semiduple2. >adiotelefonul este astfel construit incat ofera legaturi sigure pe distanterelativ mari datorita atat caracteristicilor tehnice sensibilitatea receptorului si puterea de radiofrecventa la emisie = #* P" cat simultiplelor accesorii cu care poate functiona ca statie portabila, mobila sau fi2a. )oate fi echipat cu ma2imul #( canale iarcomenzile se realizeaza cu totalitate pe penoul frontal pe care e2ista mufele si suportul pentru monofon si antena.

)rezinta urmatoarele caracteristici tehnice:

)uterea emitatorului P" inim #*


umar ma2im de canale #(

oduri de lucru 9imple2 sau semiduple2

8ensiunea de alimentare .c.c" #(4% #&

Consum ma2im la #(4% .c.c in emisie ma2 0 A in receptie ma2. &** mA

Completul statiei cuprinde urmatoarele componente:

3 unitatea emisie3receptie >37(0*43 antena >3700(43 monofon >370$&43 accesorii pentru alimentare:

3 casete cu baterii cadmiu3nichel Cd3i" de 0 Ah >37&*$4

3 casete cu baterii cadmiu3nichel Cd3i" de Ah >37&*7 sau $ Ah >37&*7 A43 caseta cu baterii cadmiu3nichel si incarcator pentru baterii incorporat, >37&*0 pentru functionarea cu statie fi2a sautransportabila"4

3 sursa de alimentare de la reteaua de ((* .c.c6&* <z >37&*& in caz ca functioneaza ca statie fi2a"43 cordon cu mufa cu &* contacte care asigura alimentarea unitatii de emisie receptie >37(0* de la bateria de #( .c.c a

autovehiculelor.

Descriere.



>adiotelefonul emitator, receptor, sistem de comanda si sistem de alimentare" este asamblat intr3o casea metalica dinaluminiu cu capacele din fata si spate detasabile, ceea ce permite accesul la partea electrica interna.

Are prevazut un maner de transport fi2at lateral prin dua butoane cu filet.)ozitionarea comutatoarelor si a mufelor, precum si modul lor de utilizare sunt urmatoarele:

3 comutatorul rotativ cu % pozitii care asigura:3 pozitia # oprirea statiei43 pozitia ( controlul bateriei, pozitie in care +;D3ul din dreptul comutatorului se aprinde daca bateria are

tensiune mai mare de #* 43 pozitiile ', 0, & si %: reglajul in trepte al nivelului auditiei in microfon4

3 comutatorul cu #( pozitii care asigura selectarea canalului dorit4

3 comutatorul cu #( pozitii ce fi2eaza cel de3al doilea canal pe care dorim sa3l supraveghem prin intermediul acestuicomutator automat de canale. )e canalul stabilit cu acest comutator se poate receptiona cand se lucreaza cu cautatorul automat"dar nu si emite4

3 comutator basculant cu ' pozitii43 mijloc3radiotelefonul este pe receptie cu circuitul 9H in functie, iar in mufa nu se aude nimic zgomotul este surpimat"4

3 basculat po pozitia fara retinere E9(” este pe receprie cu circuitul 9H scos din functie. In microfon se aude, in regim deasteptare fara receptionarea unui mesaj", un zgomot permanent in functie de reflajul comutatorului Cl4

3 basculat in pozitia ECA” = este pus in functiune cautatorul automat si sunt supravegheatesimultan canalele fi2ate cucomutatoarele C( si C'. )e aceasta pozitie radiotelefonul doar receptioneaza, nu poate emite. Circuitul 9H in functiune, peasteptare, neauzindu3se nimic in monofon4

3 mufa mama" pentru conectarea la antena I"4

3 mufa cu $ contacte" pentru conectarea monofonului ("43 suportul monofonului 9#"

3 indicatoare optice +;D3uri.anerul mecanic cu care este prevazuta statia asigura transportul si functionarea in repaus, intr3o pozitie inclinata

convenabila pentru oerator.9istemul radiotelefon3unitate de alimentare casete fi2ate in partea inferioara prin cele doua carabine laterale" formeaza

un sistem etans la ploaie.onofonul contine in caseta de plastic difuzorul cae functioneaza si ca microfon", un amplificator de audiofrecventa si

un sistem de actionare cu clapa pentru trecerea in emisie a radiotelefonului.)e capul din spate, monofonul are o clama de fi2are pe radiotelefon.Intrebuintare.

)entru punerea in functie a radiotelefonului se procedeaza astfel:

3 se cupleaza monofonul prin apasarea si rotirea mufei in sensul acelor ceasului pana la blocare43 se introduce antena in mufa corespunzatoare si se infileteaza dispozitivul de fi2are al aceseia43 se cupleaza unitatea de alimentare casete cu baterii, bateri auto sau alimentata de la reteaua de ((* .c.c.6&* <z"4

3 comutatorul Cl este rotit pe prima pozitie. In caz ca bateria este complet incarcata are peste #* " +;D3ulcorespunzator comutatorului Cl se aprinde. In aceasta situatie radiotelefonul nu emite si nu receptioneaza. Daca +;D3ul nu seaprinde, bateria trebuie incarcata sau schimbata4

3 se roteste comutatorul in sensul acelor de ceasornic regland volumul sonor al semnalului din monofon. +;D3ulcorespunzator comutatorului se va aprinde indicand ca pe canalul fi2at se poate lucra. >eglajul se face ori in timpul receptiei unuisemnal de la un corespondent ori trecand pe pozitia 9H si regland volumul in functie de zgomotul permanent al radiotelefonului,caracteritic scoaterii din functie a circuitului 9H. Dupa reglarea comutatorului revine singur in pozitia de mijloc, zgmotul disparesi statia este pregatita pentru receptie.

Cand vrem sa transmitem un mesaj se apasa clapa monofonului, radiotelefonul intra in emisie si vorbind in fata acestuia

de la apro2imativ #* cm mesajul este transmis in eter.)entru lucrul cu cautatorul automat de canale:3 se trece comutatorul C0 pe pozitia cu mentiunea CA3cautator automat, toate +;D3urile fiind stinse43 din comutatoarele C( si C' se stabilesc doua canale pe care dorim sa le supraveghem simultan.

Daca pe unul din cele doua canale un corespondent trimite un mesaj, +;D3ul corespunzator canalului se aprinde pe toatadurata transmiterii mesajului, stingandu3se odata cu incetarea lui.

@bservand care +;D s3a aprins, se trece comutatorul C' pe canalul respectiv daca nu s3a transmis chiar pe canalul fi2atcu comutatorul respectiv". 9e trece comutatorul basculat A" pe pozitia de mijloc si +;D3ul corespunzator comutatorului ( seaprinde. In aceasta situatie, radiotelefonul, prin apasarea clapei monofonului, intra in emisie si se poate comunica cucorespondentul care a facut alel.

Daca pe timpul functuinarii comutatorului este in pozitia ECA” radiotelefonul nu emite. )entru a fi posibila emisia,comutatorul C0" nu trebuie sa fie pe pozitia ECA”.

In cazul instalarii radiotelefonului ca statie fi2a functioneaza cu caseta de acumulatori, cu incarcator incorporat >37&*0sau cu sursa de alimentare >37&*& ambele fiind in permanenta conectate la reteaua de ((* .c.c6&* <z.

+a mufa de antena se culeaza o antena de radiotelefon fi2 pentru a castiga inaltime si, implicit, pentru a mari distanta delegatura.

;fectuand operatiile de mai sus se pot asigura cu >88 legaturi de calitate si pe distante apreciabil sporite.

)entru a lucra cu radiotelefonul mobil acesta se fi2eaza la bordul masinii, utilizand cele doua suruburi laterale, destinate prinderii manerului, ca sistem de prindere pe autovehicul.

)rin intermediul mufei din partea inferioara a radiotelefonului se cupleaza bateria masinii, in acest scop se va utilizasetul de cabluri livrate, terminate cu o muga de interconectare la radiotelefon si cu papuci sau alte dispozitie pentru prinderea la bornele bateriei de acumulatori a masinii", conectarea la bateriaautovehicolului fiind facuta obligatoriu, prin intermediul cutiei desigurante fuzibile.



+a mufa de antena se cupleaza o antena fi2ata pe autovehicul.g" radiotelefonul portabil tip RT0-*"-S-&2 '

ratiotelefonul portabil de *,& P este un aparat de emisie3receptie tranzistorizat, cu posibilitati de lucru pe ma2imu %frecvente canale". ;ste destinat comunicatiilor radio bilaterale si functioneaza numai in sistemul simple2.


umar ma2im de canale %


8ensiune de alimentare .c.c." #*3#(

Consum receptie cu circuitul 9H in functie mA" (&

;misie mA" '**

Completul radiotelefonului de *,& P este compus din:3 unitatea de emisie3receptie radiotelefonul propriuzis"43 antena, poate fi de tipul banda, confectionata din lame de otel spiralate, acoperita cu un mason protector din material

plastiv. +a baza acestei antene e2ista p banda din material plastic de culoare verde ce caracterizeaza frecventele alocate reteleisimple2 a pompierilor militari4

3 caseta )C cu #* elemente acumulatori nichel3cadmiu cu o tensiune de #( .c.c pe baterie43 husa de protectie, echipata cu curele de prindere si purtare4

3 unitate de comanda prin laringofon.9emnificatia comutatoarelor, potentiometrelor si mufeor dispuse pe panoul radiotelefonului de *,& P este urmatoarea:3 mufa antena permite conectarea la radiotelefon printr3o apasare usoara si o rotire in sensul acelor de ceasornic a

antenei43 comutatorul de canale cu ajutorul caruia se alege unul din cele trei canale de lucru43 comutatorul de volum sonor prin care se realizeaza auditia corespunzatoare la difuzor sau in csca unitatii de comanda

prin laringofon43 comutatorul pornit3oprit cu ' pozitii:

3 oprit, pozitie marcata pe panou *43 pornit, pozitie in care radiotelefonul este alimentet insa circuitul 9H nu este in functiune si, ca urmare, in

difuzor se aude un zgomot permanent43 pornit, cu circuitul 9H in functiune, semnul desenat pe panou fiind EI”. In aceasta pozitie radiotelefonul este

alimentat, pe receptie, iar zgomotul permanent in difuzor inceteaza.3 butonul emisie prin apasarea caruia radiotelefonul trece in regim de emisie43 mufa pentru cuplarea unitatii de comanda prin laringofon.Intrebuintare.

)entru punerea in functiune a radiotelefonului se e2ecuta urmatoarele operatii:3 se cupleaza antena la aparat si se blocheaza cu ajutorul surubului dispus pe mufa antenei4

3 se introduce caseta cu acumulatori in aparat si se strange pana la blocare surubul marcat, situat pe capacul din spate alradiotelefonului4

3 se roteste comutatorul de canale pe pozitia corespunzatoare canalului pe care se va lucra43 se roteste comutatorul pe pozitia II4 radiotelefonul fiind alimentat in difuzor se va auzi un zgomot permatent43 se roteste comutatorul pe pozitia III si, ca urmare, zgomotul dispare, namaideranjand in lipsa receptionarii sau

transmiterii mesajelor. Daca zgomotul nu dispare inseamna ca bateria este descarcata si trebuie schimbata.

;fectuand aceste manevre radiotelefonul este adus pe regim de receptie avand posibilitatea de a se auzi mesaje transmisede alti corespondenti care lucreaza pe acelasi canal.

Daca se doreste transmiterea unui mesaj, se apasa butonul de emisie si se vorbeste, aducand radiotelefonul la o distantade apro2imativ #* cm de gura.

entinerea indelungata a radiotelefonului in emisie solicita tranzistorul final de emisie si duce la descarcarea rapida a bateriilor. In acest redim statia consuma de cel putin #* ori mai mult decat in regim de receptie si, ca urmare, nu este permisa

mentinerea aparatului in emisie mai mult de #* minute. In cazul ca se emite, totusi, pe o perioada atat de mare, este obligatoriu caapoi radiotelefonul sa ramana pe receptie minimul #* minute.

In cazul in care bateriile de acumlatori sunt bine incarcate radiotelefonu trebuie sa finctioneaza la parametri precisi de producator apro2imativ 0 ore la un regim mediu de functionare, de 7* receptie B (* emisie.

Daca se doreste utilizarea radiotelefonului prin intermediul unitatii de comanda prin laringofon, se conecteaza aceastadin urma la mufa % a statiei, efectuandu3se manevrele specifice.

Daca nu mai este necesara mentinerea radiotelefonului in functie, la terminarea lucrului el se va opri prin trecereacomutatorului pe pozitia I, evitandu3se consumul de baterii.

Atunci cand se impune stabilirea legaturii radio din incaperi se va evita, in limita posibilitatilor, vecinatatea structurilormetalice sau lucrul in camere din beton armat situatie in care radiotelefonul va fi dispus cat mai aproape de feresre.

9e va avea in vedere evitarea lucrului fara antena sau scurcircuitarea accidentala a acesteia de ordinul a #* secunde. )etoata perioada lucrului cu radiotelefonul, antena va fi tinuta in pozitie verticala.

2. 7nitatea de co(anda prin larin-ofon

nitatea de comanda prin laringofon serveste la asigurarea traficului pentru cazurile cand persoanele care intervin in

actiunile de stingere poarta casca de protectie, masca impotriva gazelor sau au ambele maini ocupate. nitatea de comandafunctioneaza numai impreuna cu radiotelefonul portabil de *,& P si face parte din completul numit Eradiotelefon portabil cularingofon” compus din:

3 radiotelefon portabil de *,& P4

3 antena43 caseta cu acumulatori care alimenteaza atat radiotelefonul cat si unitatea de comanda prin laringofon43 unitatea de comanda prin laringofon.



Caracteristicile tehnice ale unitatii de comanda sunt urmatoarele:

8ensiunea de alimentare .c.c" #*3#0,0

-reutatea 5g" *,&

Descriere.

nitatea de comanda prin laringofon se compune din:3 casca introdusa intr3un manson de cauciuc care prin sistemul de prindere cu o curea elastica, permite fi2area la una din

urechi4

3 laringofonul, cu cele doua capsule microfonice introduse in doua mansoane de cauciuc se prinde la gat printr3undispozitiv elastiv asemanator celui de la casca4

3 unitatea de comanda propriu3zisa care e reprezentata prin cutia metalica cu comutatorul basculant pentru modul de

lucru instalat pe ea si la care sunt conectate casca si laringofonul43 cablurile de legatura intre subansamburi.nitatea de comanda poate lucra atat in sistem manual cat si in cel automat.

In prima varianta inrarea in emisie este comandata de vocea operaturului avand in vedere mentinerea in pozitia Efararetinere” a comutatorului basculant de pe cutia metalica a unitatii. Cand se in mana de pe el, comutatorul revine in pozitiaEmijloc” si nu se mai poate emite, radiotelefonul lucrand numai in regim de receptie.

In cea de3a doua varanta comutatorul este basculat in pozitia Ecu retinere”. Din acest moment, mainilr operatorului suntlibere iar cand se vorbeste radiotelefonul trece automat in regim de emisie, transmitandu3se mesajul dorit. Cand operatorul aterminat mesajul, deci nu mai vorbeste dupa o durata de #3( secunde timp in care statia este inca in emisie" radiotelefonul trece

automat in regim de receptie.nitatea casca3laringofon este astfel reglata incat, la receptionarea oricarui mesaj, de la oricare corespondent, emisia sa

fie automat blocata. Daca un alt corespondent a inceput transmiterea unui mesaj, incercarile de intrare in retea sunt inutileindiferent de modurile de lucru in care se opereaza, deoarece dispozitivul de blocare incorporat in cutia metalica a unitatii de

comanda, nu permite trecerea in emisie a radiotelefonului propriu3zis.)entru lucrul cu unitatea de comanda se procedeaza astfel:

3 se introduce mufa unitatii in mufa special pregatita a radiotelefonului si se blocheaza printr3o usoara apasare si rotire insensul acelor de ceasornic4

3 se alimenteaza radiotelefonul, trecand comutatorul de pornire pe pozitia # circuitul 9H nu functioneaza", in difuzorauzindu3se un zgomot permanent, moment in care se realizeaza si alimentarea unitatii casca3laringofon4

3 cu ajutorul comutatorului de canale se fi2eaza canalul de lucru43 comutatorul de volum se trece pe pozitia Edifuzor” indicatorul comutatorului fiind in sus", pe pozitia casca

indicatorul comutatorului fiind indreptat in jos"43 se trece comutatorul de alimentare pe pozitia (, introducandu3se circuitul 9H si, ca urmare, va dispare zgomotul

permanent din casca43 daca frecventa cu care se transmit mesajele e mica si daca servantul are o mana libera, se poate utiliza modul de lucru

manual4

3 daca frecventa mesajelor e mare sau daca servantul are mainile ocupate, se trece comutatorul pe pozitia Ecu retinere” sicomanda emisiei se va face numai prin voce, in sistemul automat.

In regimul Eautomat” orice zgomote mai puternice gafaieli, tipete etc" scoase involuntar trec statia in regim de emisie,sunete auzite de ceilalti corespondenti, iar statiile care sunt echipate cu garnitura casca3laringofon nu mai pot emite pana laincetarea emisiei primei statii. 8otodata, mesajele utile transmise de alti corespondenti se suprapun cu sunetele intamplatoarescoase inconstient sau din neatentie, rezultand un amestec neinteligibil. Deci un radiotelefon echipat cu o anumita casca3laringofon neutilizata corect poate produce efecte nedorite ce duc, in unele cazuri, la imposibilitatea de a transmite ordine prin

sistemul radio, anihilatoare involuntara a retelei organizata, fapt ce poate avea urmari nedorite.3. Incarcatoare pentru baterii de acu(ulatori ale radiotelefoanelor

)entru incarcarea bateriile de acumulatori ale radiotelefoanelor se folosesc urmatoarele tipuri de incarcatoare:3 IA>8 # si IA>8 ( = desctinate incarcarii bateriilor casetelor" de acumulatori pentru radiotelefoanele portabile de *,& P

I;I43 incarcatorul tip >37&*% destinat incarcarii bateriilor cu acumulatori fara incarcator incorporat.

a" (ncarcatorul (ART-%

Aceasta permite incarcarea simultana a 0 baterii. Constructiv, panoul cu butoane si locasuri pentru baterii la caredeosebim:

3 comutatorul pornit3oprit prin care se realizeaza conectarea aoaratului la retea43 indicatorul optic, de concetare a aparatului la reteaua electrica43 comutatoarele glisante cu ajutorul carora se stabileste timpul de incarcare4

3 pozitia dreapta = timp de incarcare #0 ore43 pozitia stanga = timp de incarcare $ ore43 becuri cu dublu rol 04&": ce indica optic ca incarcarea este in curs de desfasurare cand becurile sunt aprinse, precum si

limitarea curentului de incarcare43 locasuri de introducere a bateriilor casetelor" cu acumulatori %4$"43 dispozitivele elastice de blocare a casetelor in incarcator si a caror blocare se realizeaza printr3o simpla apasare cu

egetul.In spatele incarcatorului se deosebesc:3 selectorul tensiunilor de alimentare de la retea4 pentru ##* si pentru ((* 43 sigurante de: #A la ##* sau *,& A la ((* destinate protejarii aparatului43 0 sigurante de *,# A, cate una pentru ficare circuit de incarcare a casetelor cu acumulatori.)entru utilizarea incarcatorului se procedeaza astfel:

3 se introduc casetele in locasuri si se apasa pana cand sunt blocate de catre lamele din otel4



3 se conceteaza aparatul din comutatorul43 in functie de tipul de incarcare ales de comutatoarele glosante E#0 ore”, E$ ore” se vor aprinde urmatoarele becuri:

3 la timpul de incarcare #0 ore, becurile din dreapta43 la timpul de incarcare $ ore, becurile din stanga si cele din dreapta.

Dupa epuizarea timpului de incarcare, casetele se scot obligatoriu din locasurilor lor, in caz contrar se vor descarca. b" incarcatorul (ART ! +

Acesta are o schema electrica mai simpla decat IA>8 = # si permite incarcarea simultana a 0 baterii de acumulatori cutimpul de incarcare de #( ore.

+a panoul cu butoane, indicatoare optice si locasuri pentru baterii se deosebesc:3 comutatorul pornit3oprit prin care aparatul este cuplat sau decuplat de la retea4

3 becuri de (0 6&* mA ce indica faptul ca ateriile se incarca43 locasuri pentru introducerea bateriilor, prevazute cu resorturi interioare care prin apasare blocheaza sau deblocheaza

caseta.Intrebuintare.

)entru utilizarea incarcatorului se introduc casetele in locasuri, se conecteaza la retea prin comutatoare pornit3oprit,

moment cand se aprind becurileindicatoare ale incarcarii. 9e mentine specificatia de scoatere a casetelor.c" (ncarcatorul R-2&1

Acesta este utilizat pentru incarcarea casetelor cu baterii de acumulatoare, >37&*$ 0 Ah" si >37&*7 7 Ah", alimentareasa realizindu3se de la reteaua de ((* .c.c6&* <z.

Descriere.

Incarcatorul este montat intr3o carcasa din aluminiu, peretii laterali fiind construiti din ( radiatori pe care sunt dispusi,

spre e2terior cate un tranzistor de putere ( '*&&.)e panoul frontal al incarcatorului se deosebesc:

3 comutatorul pornit3pornit43 indicatorul optic cu +;D ce arata conectarea aparatului la retea43 mufe la care, prin cablul de interconectare, se cupleaza casetele cu acumulatori in vederea incarcarii43 indicatoarele optice cu +;D3uri ce arata ca la mufele in dreptul carora se aprind becurile, sunt conectate baterii care se

incarca. +a panoul din spate al aparatului se disting:3 mufa pentru cuplarea la retea ((* .c.a6&* <z prin intermediul unui cordon4

3 siguranta fuzibila de *,' A care protejeaza aparatul pe timpul alimentarii la retea.+egatura electrica intre incarcarot si casete se realizeaza prin intermediul a doua cabluri terminate intr3un capat cu mufe

de conectare la incarcator, iar in partea opusa cu mufe de conectare la caseta cu acumulatori.

Intrebuintare.

)entru utilizarea incarcatorului se introduce cordonul de aminetare in mufa prevazuta pe panoul din spate al aparatului,iar sthecherul din celalat capat in priza retelei de ((* .c.a4 mufele trapezoidale cu &* contacte" se introduc in mufele casetelor.Conectare fresita este e2clusa datorita formei mufelor.

4. Baterii de acu(ulatoriimpreuna cu alimentatoarele stabilizate sau nu" cu care este echipata aparatura de transmisiuni, bateriile cu acumulatori

cu plumb sau cadmi3nichel constituie a doua sursa de alimentare care asigura functionarea aparaturii respective.

!ateriile de acumulatoare alcaline, cu cadmi3nichel sunt destinate alimentarii radiotelefaonelor portabile sitransportabile. Aceste surse de alimentare sunt de tip capsulat. )entru evacuarea gazelor aparute in cazul incarcarilor saudescarcarilor cu curenti mari, acumulatorii sunt prevazuti cu supape de supraveghere si se incarca numai cu incarcatoarele specialconstruite.

!ateriile de acumulatoare stationare cu plumb sunt destinate alimentrii dispeceratelor din dotarea pompierilor militari.

. A(plificator cu dispo,itiv de alar(are tip ADA ? +2

Amplificator cu dispozitiv de alarmare tip ADA = *( este destinat alarmarilor si cumunicarilor pe caile de transportrutier sau la locurile de desfasurare a actiunilor de interventie. Aparatul este conceput pentru montarea pe autovehicule,alimentarea facandu3se cu o tensiune de #( .c.c. de la bateria masinii, in montaj cu polul negativ la sasiu.

Din completul dispozitivului fac parte:

3 amplificatorul propriu3zis43 microfonul de radiotelefon mobil"4

3 difuzorul cu dispozitivul de prindere43 cabluri de interconectare si alimentare.Descriere.

ADA 3 *( se prezinta sub forma unei cutii paralelipiRede cu rama de plastic si capace metalice in care sunt fi2ate placilecu circuite electronice amplificator, generatoare de semnale si etaj de putere" si comutatoare prin care se fi2eaza regimul delucru.

Aparatura asigura urmatoarele functiuni:3 amplificatorul al semnalului vocal sosit de la microfon sau de la o sursa e2terna de program megafon etc". olumul

semnalului audio din difuzor este reglail printr3un potentiometru dispus lateral43 generator si amplificator a trei tipuri de semnale: sirena cu vobulare mabuala, sirena cu vobulare automata si semnal

bitonal.

Intrebuintare.

)entru utilizarea acestui aparat se procedeaza astfel:3 comutatorul pornit3oprit se basculeaza in pozitia * si se alimenteaza ADA = *(43 se vobeste in fata microfonului conectat prin mufa, regland convenabil volumul potentiometrului pentru comunicarea

mesajelor4



3 cand este necesarea avertizarea sau folosirea alarmei cu semnalul tip sirena se apasa pe una din clapele (, ' sau 0, prinelimerarea carora semnalul inceteaza.

9uportul sigurantei de % A este dispus pe partea laterala dreapta.

". e-afonul de 4 @

egafonul de 0 P este un sistem electroacustic portabil destinat amplificarii vocii.Descriere.

Comutatoarele si potentiometrele cu care este echipat megafonul au urmatoarea destinatie:3 tragaciul care, prin apasare, actioneaza microintrerupatorul si alimenteaza aparatul43 comutatorul cu trei pozitii43 sirena3automata, pozitie in care, prin apasare sirena intra automat in functiune, fara a fi necesara apasarea tragaciului4

3 sirena3oprit, pozitie in care megafonul functioneaza ca amplificator al vocii umane43 sirena3manual, cand sirena intra in functiune numai la apasarea tragaciului43 potentiometru prin care se regleaza nivelul sonor43 capacul detasabil care permite accesul la compartimentul bateriilor43 microfonul.

Intrebuintare.

)entru punerea aparatului in functiune se proceeaza astfel:3 se fi2eaza cele 7 baterii in cele doua suporturi avand grija sa se respecte polaritatile indicate si se monteaza suporturile

in aparat43 se alege prim comutatorul (, regimul de lucru dorit, dupa cum urmeaza:

3 functionarea fara sirea, situatie in care se trece comutatorul in pozitia II, se aduce microfonul in dreptul gurii,

se apasa tragaciul si se vorbeste. In potentiometrul ' se regleaza volumul sonor sub limita intrarii in microfon aparatul nu trebuiesa Efluiere”".

3 sirena3automata, cand se trece comutatorul ( pe pozitia I, megafonul urmanda a emite un semnal sonor a caruifrecventa este variata cu o perioada de 0 secunde4

3 sirena3manuala cand comutatorul este pe pozitia III si cand prin apasarea tragaciului megafonul va functiona ca sirena.Daca aparatul nu se utilizeaa, nu se va apasa tragaciul, deoarece bateriile se consuma inutil.

In caz de neutilizare indelungata sau depozitare, bateriile vor fi scoase pentru a peveni scurgerea electrolitului din ele sideteriorarea aparatului.

#. Dispeceratul

;ste destinat concentrarii tuturor legaturilor radio si fir, precum si a altor mijloace de anuntare3alarmare folosite inserviciu.

;ste contruit in doua variante: de 0* linii si respectiv 7* linii.

Descriere.

Dispeceratul este conceput sub forma a 0 blocuri, astfel:3 pupitrul, care include toata partea de comenzi butoane, comutatoare, lampi de semnalizre, unitatile de comanda ale

radiotelefoanelor, inregistrarea magnetica, microfoanele" si la care are acces numai personalul din serviciul operativ43 cadrele cu relee, ce constituie echipamentul propriu3zis si include releele, amplificatoarele, mi2erii, convertoarele etc.

8ot in cadre echipament" sunt instalate si unitatile de emisie3receptie ale statiilor radio4

3 partea de elecroalimentare care este compusa din redresori de (0 6#* A pentru varianta de 0* linii si de (0 6(& A pentru varianta de 7* linii si bateria stationara de acumulatori compusa din #( blocuri din sticla, cu elemente de plumb si elecrolitin interior4

3 repartitorul in care sunt concentrate legate, concentrate" toate firele dinspre e2terior si cele dinspre echipamentul propriu.

;2ploatarea dispeceratului se face numai de catre personal special instruit, iar intretinerea si repararea lui de catre

personal ehnice de transmisiuni.%. Centrala telefonica auto(ata de institutie 0.4+

Centrala telefonica automata de institutie E);8@A8 0*” linii tip EC>@993!A>”, asigura comutatia prin intermediulelementelor de selectie inzestrate cu contacte prin presiune, eliminandu3se cele rotative si, ca urmare, zgomotul si uzura pieselor

in miscare sunt inlaturate, iar viteza de selectie este marita. Aceste avantaje fac ca functionarea centralei sa fie sigura iaractivitatea de intretinere a acesteia sa fie redusa.

)upitrul operator este de conceptie moderna permitand o e2ploatare simpla.Cheile butoanele" din pupitru se actioneaza prin rotire si prin apasare, sunt de culori diferite si dispuse in ordine logica,

eliminand toate manevrele inutile, formand un ansamblu complact si armonios.Claviatura de apel #4 (4 ... /4 *" este prevazuta pentru transferul apelurilor abonatilor din oras catre abonatii din interior.Discul de apel de pe pupitru este utilizat norml pentru a stabili apeluri de iesire din oras sau a forma la disc un interior

prin intermediul cheii A.#. ;l poate fi folosit si pentru transferul apelurilor claviaturii setul de chei #4 (4 ... /4 *" folosind cheia

EC!”.Centrala prezinta urmatoarele caracteristici tehnice:3 capacitatea 0* linii 0* abonati"43 trunchiuri sau circuite" cu orasul &43 rezisntenta liniei in care este inclusa si rezisntenta aparatului telefonic ohmi" #.***4

3 rezisntenta de pierderi ohmi" (*.*** intre firele a, b si pamant43 pentru a chema telefonistul operatorul" se formeaza la aparatul telefonic cifra E/” sau E##”43 pentru a iesi la oras se formeaza cifra E*” etc43 tensiunea de alimentare ((* .c.a6&* <z.! c/eile A1 ? A



Aaceste chei butoane" de culoare rosie in care se gasesc lampile C+.# = C+.& permit, prin apasarea lor, operatoruluiintrarea sau iesirea la trunchiuri circuite cu orasul". +ampile respective semnalizeaza sosirea3iesirea apelurilor de oras.9emnalizarea optica si cea acustica prin intrarea in functiune a buzeruli incorporat in pupitrul operator.

! -rupul de butoane $8.1 ? $8.

In butoanele respective, de culoare alba, sunt instalate lampi pentru supravegherea liniilor cu orasul trunchiurilor".;le indica urmatoarele:3 daca abonatul de interior solicitat de un abonat este solicitat de un abonat din oras este liber, fileaza lent43 daca abonatul de interior este ocupat, fileaza rapid.Dupa ce abonatul din interior solicitat a intrat in legatura cu abonatul solicitat din oras" lampa E9+” respectiva ramane

aprinsa continuu. +a terminarea convorbirii cu abonatul din oras lampa 9+ se stinge.

! -rupul de butoane 9 B C T* si 6* S = separa cele doua tipuri de servicii de noapte la noi nu se foloseste"4!F cheie, buton" = care, rotit in sensul acelor ceasului, intrerupe buzerul ce este incorporat pupitrului"4CS = butonul de concentrare utilizat in cazul a doua posturi de operator la noi nu se foloseste"4@> = rezervarea liniilor de oras pentru operator la noi nu se foloseste".

! -rupul de c/ei butoane 9859 CB D8 FB8 $I 08

+6 = pentru initierea serviciului de noapte, operatorul actioneaza cheia . +ampa + lumineaza continuu, indicandca pozitia este in serviciul de noapte la noi nu se foloseste"

C! = cheie de transfer la solicitarea de catre un abonat din oras a unui abonat din e2terior si daca setul de chei #4(4 .../4 * = este defect, prin apasarea cheii EC!” se poate forma numarul din e2terior solicitat la disc"

D+ = lampa de alarma rosie" indicand ca bateria este descarcata sub 00 .c.c."

1!+ = lampa de alarma rosie", indicand ca un fuzibil s3a ars)-+ = lampa de alarma rose", indicand o bucla locala permanenta telefon deschis".

! -rupul de c/ei butoane TC 0C850C T85T T*85=T $I CC85CC8C = cheie de separare a legaturii de oras fata de legatura cu un interior. Convorbirea intre operator si abonatul din oras,

precum si cea dintre operator si abonatul local nu pot fi ascultate de cealalta parte4)C+6)C = )C cheie pentru apel prin cod4 )C+ = lampa verde pentru apelul prin cod la noi se nu se mai foloseste".

;chipamentul nu este echipat cu apel prin cod.Cheile 8+68 si 8>+68 la noi nu se folosesc"CC+6CC = CC+ lampa verde" pentru cone2iuni in lant4 CC cheie pentru actionarea si eliberarea cone2iunii in lant in

timpul unui apel intrand cand un abonat din oras doreste sa vorbeasca pe rand cu mai multi abonati din interior, operatorul vaactiona inainte de a da prima legatura cheia CC4 se va aprinde lampa CC+ iar dupa ce abonatul din interior va inchide telefonul,apelul de la acelasi trunchi va reveni si operatorul poate da a doua legatura, fara ca abonatul din oras sa mai formeze din nou

numarul. Inainte de a da ultima legatura operaturul va actiona CC si lampa CC+ se va stinge4 dupa aceasta ultima convorbire,realizarea legaturilor se va face in mod normal".

! -rupul de c/ei butoane * C$858I C$8 H C8 15A 1 si C8 25A 2

> = cheia de eliberare a circuitului comun de operator cu parcajul automat al apelului de oras pe linia locala in conditiide apel sau de ocupare cheie de eliberare"4

C9+6+I = operaturul apasand cheia +I intra peste doi abonati aflati in convorbire pentru a anunta pe cel din interior ca

este cautat". In timpul intrarii operatorului peste ocupat, un ton de avertizare este auzit de partile aflate in convorbire = aceasta pentr a fi informanti ca o a treia persoana ii asculta4

C9+ = este lampa de supraveghere comuna, aprinderea ei indicand formarea unui numar gresit la interior. Anulareanumarului gresit se obtine prin actionarea cheii E>9”T

< = cheie de mentinere a liniei de oras si a circuitului de linie al operatorului parcare".Daca operatorul vorbeste cu un abonat din oras si mai primeste inca un apel din oras sau din interior apasa cheia <

gardandu3l pe primul abonat = dupa care va deservi noul apel4 dupa aceasta poate intra in legatura cu abonatul pus in asteptare prin apsarea cheii A la trunchiul gardat4

C+ #6A # = A # = cheia de raspuns a operaturoului la un apel din interior, iar C+ # este lampa de semnalizare a acestuiapel.

)rin apasarea acestei chei, operatorul poate intra in legatura cu un abonat de interior care face apel sau poate capata tonde interior pentru a forma un numar de interior la disc. Dupa terminarea convorbirii operatorul anuleaza legatura prin actionarea

cheii E>”C+ (6 A ( are aceeasi functie cu C+ #6 A # la noi nu se foloseste"! -rupul de c/ei butoane 1 2 ... ) +

;ste claviatura de selectie cu aceste chei se formeaza numerele de interior la solicitarea abonatilor din oras fara a mailua ton de interior prin cheia A #"

! -rupul de c/ei butoane: *$ ID85ID AD85AD I85I$ si CA

>9 = cheie de anulare a selectiei in cazul formarii unui numar de interior gresit folosind claviatura este cheia deanularea numarului de interior format la claviatura, daca s3a gresit sau nu raspunde ori este ocupat"4

Cheile ID+6ID4 AD+6AD4 I+6I9 si CA nu se folosesc la noi.Intrebuintare.

Daca un abonat din interior sa stabileasca legatura cu operatorul ridica microreceptorul, asteapta sa3i vina ton dupa care

formeaza la disc cifra E/” sau E##”.+ampa C+ # clipeste si buzerul suna. @peratorul apasa cheia butonul rosu" A #, buzerul se opreste, iar lampa C+ # va

lumina continuu indicand astfel ca operatorul este conectat cu abonatul local chemator. Dupa terminarea convorbirii anuleazalegatura prin apasarea cheii E>”.



1ind centrala automata, abonatii locali pot vorbi intre ei prin formarea la disc a numarului dorit, dupa primirea tonuluide interior in pupitru nu semnalizeaza nimic". Daca centrala ar fi prevazuta si cu superviziune ar sti ca cei doi abonati suntocupati.

Daca un abonat local doreste sa vorbeasca in oras, ridica microreceptorul, primeste ton de interior, formeaza cifra E*” si

primeste ton de oras dupa care formeaza la disc numarul dorit.Daca abonatul respectiv este restrictionat cu iesirea la oras, cere ton de oras de la operator formaeaza cifra E/” solicita,

de e2emplu, de la operator un ton de oras pentru abonatul local numarul ('4 operatorul apasa cheia A pe o jonctiune de oraslibera, cheama pe (' prin claviatura penru a lua tonul de oras".

Daca operaturul doreste sa vorbeasca in oras, alega un trunchi liber, apasa pe cheia A a trunchiului ales, de e2emplu pe A', lampa C+ ' se va aprinde continuu, va primi ton de oras, dupa care va forma la disc numarul dorit. +a terminarea convorbirii

operatorul apasa pe cheia E>” si lampa C+ ' se stinge.Daca un abonat al retelei telefonice urbane e2terior" doreste sa inre in legatura cu un abonat interior, apelul din oras este

semnalizat prin aprinderea cu intermitenta a lampii de chemare C+ poate fi C+ # 4 C+ (4 ... 4C+ &".In acelasi timp soneria incorporata in pupitrul operator, va suna pentru a atrage atentia operatorului.Cand nu se raspunde la chemare in timp de #7 la ($ secunde, lampa C+ respectiva incepe sa clipeasca.

@peratorul raspunde la chemarea prin actionarea cheii butonului" la abonatul chemator din afara oras"4 lampa C+respectiva lumineaza continuu indicand astfel ca operatirul a preluat apelul. Cand abonatul din afara a informat operaturul asupranumarului de interior dorit, acesta formeaza numarul solicitat cu ajutorul setului de chei #4(4../4*. Daca linia abonatului chemateste libera = apel spre abontatul chemat = lampa 9+ respectiva 9+ #4 9+ (4 ...9+ &" se aprinde cu intermitenta operatorul primestetonul de rezerva apel. Indata ce abonatul chemat raspunde, lampa 9+ arde continuu si operatorul este conectat la linia chematapartea care cheama fiind plasata in pozitia de asteptare in mod automat o data cu apasarea cheii E A”. Cind raspunde abonatul

chemat aude numai operatorul. )entru ca abonatul chemator sa3l poata auzi pe abonatul chemat, trebuie sa iasa operatorul, ceeace se realizeaza prin apasarea butonului E>” sau a altui buton A solicitat.

Daca chemarea este acceptata operatorul se poate retrage din cone2iune, fie actionand cheia unei alte linii e2terne, fieactionand cheia E>”.

Din acest moment legatura este stabilita intre abonatul din oras si postul local chemat iar operatorul nu mai poateasculta.

Daca chemarea din afara nu este acceptata de postul local" chemat, aceasta chemare poate fi transferata asupra acestui post avand, dreptul de a purta convorbiri cu e2teriorul abonatul respectiv nu are restrictionare totala".

In acest scop operatorul actioneaza cheia >9, prin care linia chemata devine libera si astfel operatorul poate legachemarea intrata din afara cu un alt post local, asa cum s3a descris mai sus.

Daca este cazul, operatorul, dupa ce elibereaza linia locala, poate informa pe abonatul din afara ca persoana cautata nuraspunde.

Daca postul local cere mai multe amanunte cu privire la chematorul din afara, operatorul se poate conecta din nou culinia e2terna prin actionarea cheii 8C. Dupa ce a obtinut informatia dorita, operatorul revine la cone2iunea locala eliberind cheiaactionata 8C.

Convorbirea intre operator si abonatul din afara, precum si cea dintre operator si postul local nu poate fi ascultata decealalta parte.

Daca postul chemat intarzie sa raspunda sau daca operatorul este foarte ocupat, el se poate elibera din cone2iune fara a

astepte un raspuns. +ampa 9+ continua sa se aprinda cu interminenta pina cand postul chemat rapunde.Daca postul chemat nu ridica receptorul in #7 pina la ($ secunde, lampa C+ respectiva se aprinde cu intermitenta

semnalind operatorului ca postul chemat nu raspunde.Indata ce operatorul intervine, lampa C+ respectiva incepe sa arda continuu.@peratorul poate plasa acum chemarea intr3o noua pozitie de asteptare, pentru a doua persoana, de la #7 la ($ secunde,

sau poate anula legatura cu postul chemat, prin actionarea cheii >9 si, in functie de hotarirea abonatului din afara, poate conecta

chemarea unui alt post local sau poate elibera firul e2tern respectiv prin actionarea cheii> sau A".Cind operatorul gaseste acupata linia chemata, lampa 9+ respectiva clipeste.Daca convorbirea in curs este o convorbire cu e2teriorul lampa C9+ lumineaza continuu. @peratorul poate asculta si

interveni in convorbirea in curs prin actionarea cheiii +I.

Cind operatorul asculta o convorbire, un ton de avertizare este auzit de cei doi abonati.Daca chemarea din afara este acceptata, operatorul se retrage din convorbire. Cone2iunea nu este anulata iar chemarea

din afara este plasata in pozitie de asteptare. +ampa continua sa arda cu interminenta.Daca linia chemata mai este in convorbire dupa #7 la ($ secunde, lampa C+ respectiva incepe sa arda cu intermitenta,

semnalind operatorul ca trebuie sa intervina4 operatorul face acest lucru actionind intai cheia A respectiva, apoi cheia +I siinformind postul chemat ca abonatul din e2terior asteapta.

Daca chemarea este acceptata, operatorul se retrage din convorbire si plaseaza chemarea in pozitia de asteptare asa cums3a descris mai sus.

Cind chemarea nu este acceptata, operatorul intrerupe legatura locala actionind cheia >9 si informeaza postul din afara,care cheama, ca persoana dorita nu poate fi gasita. ;liberarea jonctiunii se face prin apasarea butonului >.

Daca operatorul este anuntat ca un apel din afara urmeaza a fi conectat succesiv la mai multe posturi locale, elacctioneza cheia CC4 procedind astfel se asigura ca legatura cu orasul nu va fi intrerupta dupa prima convorbire. +ampa CCI seaprinde cu intermitenta, indicand e2istenta, unei legaturi la linie.

Cind postul chemat pune inapoi receptorul pe furca, chemarea este remisa la operator care este avertizat prin clipirealampii C+ corespunzatoare.

Cind operatorul raspunde, lampa C+ respectiva lumineaza continuu, iar lampa CC+, care lumina continuu, va incepe saarda cu intermitenta. @peratorul poate conecta acum chemarea din afara cu un alt post local, folosind in acest scop setul de chei.

In timpul ultimei convorbiri operatorul declanseaza cheia CC si astfel circuitul de jonctiune trunchiul" devine liberatunci cand postul local pune receptorul pe furca.



). Centrala telefonica de ca(panie cu 1+ nu(ere

Centrala telefonica de campanie cu #* numere realizata in sistem !+ este destinata legarii linilor telefonice in vedereaefectuarii convorbirilor abonatilor.

Denumirea sistemului !+" s3a stabilit dupa procedeul de alimentare al microfoanelor abonatilor, adica acestia primesc

energia de la sursele locale de curent, asezate in aparatele de abonat sau in imediata lor apropiere.Descriere.

Centrala se compune din urmatoarele parti:3 echipamentul de abonat care este alcatuit din: dispozitivele de protectie parafulgeri", anuntatori de apel, firele de

convorbire si ja5urile de cone2iune in numar de #*43 echipamentul dicordului circuitul de cordon" care se compune dintr3un numar de #* cordoane cu fisele necesare

pentru cuplarea abonatilor pe timpul convorbirii. >olulul6cordoanelor cu fise poate fi suplinit de butoanele de interogare si apelin nuar de #*" a caror deconectare se poate fae prin actionarea unui buton aflat deasupra lor4

3 cutia centralei confectionata din tabla si prevazuta cu capete cu sisteme de inchidere, suporti pentru fi2area pe perete,schema electrica si cordea reglabila pentru purtarea la umar.

Functionare.

)entru punerea centralei in functiune , aceasta se amplaseaza la locul de lucru, se deschid capacele cutiei , se scotcordoanele cu fise si se realizeaza legatura cu posturile telefonice la bornele centralei +.# si +.( si cu telefonul operativ la bornele8@. 9e face legatura centralei la pamint prin borna de pamint )".

In acel moment centrala este gata de functionare.9a presupunem ca abonatul nr. # doreste sa obtina legatura cu abonatul nr. #*: el transmite un semnal electric in centrala

!.+. invartind de manivela inductorului.

Curentul electric ce vine de pe linia # obliga clapa anuntatorului de apel si fine de convorbire a echipamentului deabonat nr. # sa actioneze. 8elefonistul observand ca a cazut clapa nr. #, apasa pe butonul de interogare si apel nr. # si, folosindu3se

de aparatul sau telefonic 8@", interogheaza pe abonat.)entru a e2ecuta comanda abonatului nr. # de a3l pune in legatura cu nr. #*", telefonistul trebuie inainte de toate sa3l

cheme pe abonatul nr. #* la telefon. )entru aceasta el apasa pe butonul de interogare si apel nr. #* si, invartind de manivelainductorului de pe aparatul sau, face apelul cuvenit. Cind abonatul nr. #* raspunde, telefonistul, introducand fisa nr.#* in ja5ul

nr.#, ii pune in legatura pe cei doi abonati iar dupa ce verifica inceperea convorbirii iese din circuitul prin apsarea butonuluicentral de deconectare a butoanelor de interogare si apel.

+a terminarea convorbirii, fiecare din abonati trebuie sa dea semnal de fine de convorbire, prin invartirea de #3( ori amanivelei inductorului.

)rimind semnalul, telefonistul scoate fisa din ja5 operatie prin care desface legatura abonatilor" si ridica clapaanuntatorului de apel si fine de convorbire.

Datorita constructiei centralei !+ se pot stabili concomitent legaturi intre mai multi abonati doi cite doi, sau unul cu toticeilalti prin introducerea succesiva a fiselor in ja5uri dupa schema # la (4 ( la '4 ' la 0 etc.".

Intretinere

In vederea bunei functionari a centralei !+ este necesar ca cel ce deserveste sa3i acorde o grija deosebita, verificand3o periodic lunar".

In acest scop se e2ecuta :

a" erificarea e2terioara :3integritatea butoanelor de interogare si apel, a coordonatelor si fiselor 43buna stare a bornelor de pe cutie 43buna stare a clapelor anuntatoare de apel si fine de convorbire. b" erificarea functionarii centralei :3controlul dispozitivelor de cone2iune, al cablului de legatura si al anuntatorului de apel si fine de convorbire prin

atingerea firelor aparatului telefonistului 8@", la fiecare pereche de borne, in timp ce se transmite un apel prin invirtireamanivelei inductorului aparatului. +a aceasta operatie trebuie sa cada pe rand clapele de apel 4

3controlul cordoanelor, fiselor, ja5urilor si butoanelor de interogare si apel se face introducind alternativ fisele tuturor ja5urilor in celelalte ja5uri dupa schema (3#, '3(, 03'...#3#*"si apsind butoanele deapel si fine de convorbire corespunzatoare

blocului unde s3a introdus fisa, cu transmiterea concomitenta a unui apel prin invirtirea manivelei inductorului telefonului 8@".Daca clapele anuntatorului de apel so fine de convorbire vor cadea pe rind la fiecare ja5 inseamna ca circuitele sint in buna stare 4

3verificarea parafulgerelor se realizeaza prin legarea unuia din firele telefonului operativ la borna de pamint )" acentralei iar cu celalalt atingindu3se pe rind fiecare borna de linie +.# si +.(", invartind in acelasi timp manivela inductoruluiaparatului. Daca manivela se invarte usor iar clapele anuntatorilor de apel si fine de convorbire ramin inchise, parafulgerii sint in buna stare de functionare.

1+. Telefonul ATI!2

telefonul de companie A8I3&( asigura transmiterea convorbirilor telefonice la distanta prin transformarea la statia

emitatoare a osiclatiilor sonore in oscilatii electrice, programarea acestora prin conducatori si transformarea la statia receptoare aoscilatiilor electrice in oscilatii sonore.

Caracteristici tehnice:

Asigurarea unei bune audibilitati 5m" (&

Durata pilei de la fabricare fara a fi intrebuintata" Cca #? an

8ensiunea minima de functionare a pilei v" *,7

8imp ma2im de pregatire pentru functionare min" (

-reutatea impreuna cu sursa de curent 5g" &

Descriere.

9e compune din urmatoarele parti:a" microreceptorul confectionat din bachelita, la care se deosebesc:



3 capsula microfonului43 capsula receptoare43 clapa de vorbire asezata pe maner43 cordonul microreceptorului cu fisa de legatura proprie si suplimentara"

b" corpul propriuzis al telefonului confectionat din bachelita cu locasul bateriei, pe care se gasesc:3 autotransformatorul care este in esenta un transformator cu o singura infasurare Esecundara” impartiata in mai multe

sectiuni, dintre care una se foloseste si ca infasurare Eprimara”4 el are rolul de a pune de acord rezistenta interna a microfonuluicu rezistenta liniei, pentru a asigura transmiterea convorbirilor la distante cat mai mari deoarece rezistenta interna a microfonuluila trecerea curentului electric este mult mai mica decat la rezistenta liniei de transmisie"4

3 inductorul bobina de inductie" cu manivela format dintr3un magnet permanent, statorul, un rotor bobinat si un shunt

cu trei lamele elastice a.b.c" care in repaus stabiles contact in pozitia a3b, iar la invartirea manivelei, in pozitia b3c4 manivelaactioneaza rotorul prin intermediul unui angrenaj cu raport de multiplicare4 in principiu, inductorul este un generator de curentalternatic actionat manual si constituie sursa de curent alternativ de apel4

3 soneria polarizata cu rolul de a receptiona semnalele de apel din afara, averizand auditiv momentul apelului43 condensatorul de separare care serveste la separarea circuitului de apel de circuitul de convorbire si condensatorul de

echilibrare care serveste la reglarea intensitatii curentului electric in scopul unei bune auditii4 ambele condensatoare se gasescmontate intr3un bloc comun4

3 parafulgerul constituit din ' placi de alama izolate intre ele, din care una de Epamant” si celelalte doua de Elinie” curolul de a proteja aparatul telefonic impotriva tensiunilor si curentilor periculosi ce apar in liniile de transmisiuni in timpulfurtunilor4 placile din e2terior sunt legate de bornele de linie +.# si +.(", iar placa interioara este legata de borna de pamant )"4 punerea la pamant se realizeaza cu ajutorul tarusului metalic care este legat prin intermediul unui conductor la borna de pamant

)"43 butonul de control pentru verificarea bunei functionari a unor circuite ale aparatului de apel, de linie etc"

c" pila #bateria$ electrica servind ca sursa de curent pentru alimentarea microfonului.d" cutia telefonica confectionata din bacelita, prevazuta cu capac cu sistem de inchidere, suporti pentru corpul propriu3

zis al telefonului, schema electrica si cordea reglabila pentru purtarea pe umar.

Functionare.

In vederea punerii in functiune a aparatului telefonic de campanie A8I3&( procedeaza astfel:3 se deschide capacul cutiei telefonice43 se cupleaza microreceptorul prin intermediul prizei cu ' contacte43 se face legarea corecta a bateriei pilei" la borne43 se face legatura cu pamantul cu ajutoru tarusului metalic care se cupleaza prin intermediul unui conductor la borna de

pamant a aparatului4

3 se conecteaza cablul de linie la bornele +.# si +.( de pe aparat linie Esimpla” sau Edubla”" conform schemei.3 se cheama postul telefonic cu care aparatul este in legatura prin invartirea manivelei inductorului4 concomitent cu

aceasta se poate face si verificarea bunei functionari a propriei sonerii prin apasare pe butonul de control linie4

3 se stabileste legatura telefonica cu postul chemat pentru transmiterea convorbirilor, iar cand se asculta se elibereazaclapa respectiva.

In schema aparatului telefonic deosebim o serie de circuite electrice, astfel:

3 circuitul de receptie al apelului, atunci cand cuplajul invarte manivela inductorului aparatului sau, ia nastere un curentelecric alternatic ce trece prin borna de linie +.#, prin shuntul inductorului pozitia a3b, prin infasurarile soneriei si borna de linie+.(4 la trecerea curentului prin acest circuit, soneria trebuie sa sune, ceea ce dovedeste ca circuitul este in buna stare.

3 circuitul de transmitere a apelului care se stabileste prin invartirea manivelei propriului inductori4 in acest caz curentulelectric ce ia nastere va trece prin capatul din stanga al infasurarii rptorului inductorului, prin borna +.#, prin circuitul e2terior alaparatului celui cuplat, din nou circuitul e2terior, borna +.(, butonul de control, lamele shuntului inductorului pozitia b3c" si

capatul din dreapta al infasurarii rotorului. 9oneria aparatului chemat trebuie sa sune, ceea ce arata buna stare a circuitului.3 circuitul de transmitere a vorbirii. Acest circuit se stabilestedin momentul in care telefonistul a apasat clapa de vorbire

a microreceptorului si incepe sa vorbeasca in microfon. Curentul electric pulsatoriu ce ia nastere atunci cand se vorbeste inmicrofon datorita vibratiilor membranei acestuia in ritmul vibratiilor sonore si transformarea vibratiilor sonore respective in

vibratii electrice" este alcatuit din doua compinente: una continua si alta alternativa. Componenta continua plecata de la unul din polii bateriei, trece prin sectiunea a II3a a autotransformatorului, prin microfon, prin contactul clapeiu de vorbire, prin celalalt pol

al bateriei si are rolul de a alimenta microfonul cu curent electric4 componenta alternativa ce urmeaza acelasi drum va include,trecand prin sectiunea a II3a a autotranformatorului, o forta electromotorice de inductie, care la randul sau va da nastere unuicurent alternativ de frecventa vocala, al carui circuit este capatul de jos a sectiuneii a III3a a autotranformnatorului, sectiunea aI3a asa numita de echilibrare, condensatorul de echilibrare, condensatorul de separatie, borna de linie +.(, circuitul e2terior,telefonul cuplajului, din nou circuitul e2terior, borna de linie +.#, shuntul inductorului pozitia a3b" si partea de sus a sectiunii a3I3a a autotransformatorului.

Acesta este circuitul principal al curentului de vorbire emisie.Componenta alternativa, in afara curentului principal mai da nastere la trecerea prin autotranformator la inca ( curenti

secundari, de sens contrar, care trece prin receptor.Daca acesti curenti nu sunt egali ca valoare, atunci prin receptor trece diferenta lor. De obicei, diferenta respectiva este

cu mult mai mica decat curentul principal de transmitere a vorbirii" si in consecinta, vocea celui care vorbeste la microfon nu se

aude tare in receptorul propriu, ceea ce duce la o buna auditie.3 circuitul de receptie a vorbirii. Atunci cand cuplajul vorbeste in microfon, curentul ce ia nastere trece prin circuitul

e2terior, borna de linie +.#, shuntul inductorului pozitia a3b", sectiunile I si II ale autotransformatorului receptor, condensator deseparare, borna de linie +.( si circuitele e2terioare4 o mica parte a curentului se ramifica trecand prin sectiunile III si I si princondensatorul de echilibrare insa acest curent este neglijabil fata de cel care trece prin receptor din cauza rezistentei mari opusade condensatorul de echilibru" si in consecinta, auditia va fi buna.



3 circuitul curentilor proveniti din descarcarile electrice. @rice aparat telefonic de campanie trebuie protejat impotrivatensiunilor si curentilor periculosi, in special impotriva descarcarilor electrice atmosferice de e2emplu, cu cat traznetul cade maiaproape de o linie telefonica, cu atat tensiunea indusa in fir este mai mare si deci mai periculoasa pentru intregul dispozitivtelefonic"4 ca mijloc de protectie serveste parafulgerul care este construit pe principiul condensatorului.

)rincipiul de functionare a parafulgerului se bazeaza pe proprietatea pe care o are condensatorul de a opune o rezistentafoarte mica curentilor alternativi de inalta frecventa in cazul nostru curentilor proveniti din descarcari electrice".

In aceasta situatie, curentii se scurg la pamant prin borna de linie +.#, parafulgerul, borna ), tarusul metalic sau borna delinei +.(, parafulgerul, borna ) si tarusul metalic.

In ambele cazuri curentii se scurg la pamant protejand astfel aparatul telefonic ale carui circuite opun o rezistenta maimare trecerii curentului electric provenit din descarcari electrice".

Daca tensiunea indusa creste peste o aumita limita '**30** " atunci parafulgerul se deterioreaza prin sudarea placilorsale intre ele.

In acest caz legatura telefonica se intrerupe insa aparatul nu se strica. )entru repunerea in functiune, se schimba parafulgerul deteriorat cu unul bun.

Intretinerea.

Aparatul electronic de campanie A8I3&( necesita o supraveghere permanenta si o intretinere periodica lunara in vedereafunctionarii in bune conditii. Aceasta se face prin:

a" verificarea e2terioara la care se stabileste:3 daca aparatul telefonic este complet43 daca partile sale componente nu sunt degradate, verificand buna lor stare si fi2area cordonului in locasul respectiv de la

aparat4

3 daca rotorul inductorului se invarte usor43 strangerea suruburilor de fi2are a aparatului in cutie carcasa"

b" verificarea pilei bateriei":3 daca pila este in buna stare si are o tensiune = in sarcina = de cel putin *,7 masurarea se face cu un voltmetru

conectat la bornele pilei, in timp ce se tine apasata clapa de vorbire"4 daca voltmetrul arata o tensiune sub *,7 , pila nu este buna.3 daca este matisat corespunzator capatul gros al pilei si daca contactele nu sunt o2idate.

c" verificare circuitelor de apel:3 se insurubeaza manivela inductorului si se face cateva invartiri4 daca inductorul se greu inseamna ca e2ista scurt3circuit

in circuitul de transmitere a apelului43 se scurtcircuiteaza bornele de linie +.# si +.( cu o lita etc" si se invarte manivela inductorului4 daca aceasta se invarte

usor inseamna ca avem o intrerupere a apelului43 continuand invartirea manivelei inductorului cu bornele +.# si +.( scurtcircuitate si apasand pe butonul de control

soneria trebuie sa sune, aceasta insemna ca circuitul de receptie a apelului este in buna stare.d" verificare circuitelor de convorbire:3 fara a apasa clapa de vorbire, se sufla in microfon, in receptor nu trebuie sa se auda nici un fasait, ceea ce arata ca

lamele clapei nu se ating intre ele43 se apasa clapa de vorbire si se sufla in microfon4 in receptor trebuie sa se auda un fasait, ceea ce arata buna stare a

pilei, a microfonului, a receptorului, a clapei de vorbire, a sectiunilor II si III a autotransformatorului, a circuitului de echilibrare

format din sectiunea I si condensatorul de echilibrare" cat si a tuturor conductorilor electrici ce unesc aceste subansamble43 se apasa clapa de vorbire, se sufla uniform nu prea tare" si continuu in mircofon, timp in care se pune contact intre

bornele +.# si +.(, intrerupandu3l apoi, operatia se face repede si des4 taria fasaitului trebuie sa varieze, ceea ce arata buna stare asectiuni I a autotransformatorului si a condensatorului de separare.

e" verificarea parafulgerului:3 se leaga cu un conductor bornele +.# si ) intre ele, se apasa butonul de control si se invarte manivel inductorului4

soneria nu trebuie sa sune4 in caz contrar, inseamna ca cealalta borna de linie +.( vine in contact cu borna )43 a doua verificare este similara si se face legand borna +.( sau ).

11. Bobina cu cablu telefonic

!obina cu cablu serveste pentru rularea si derularea cablului telefonic necesar realizarii linilor de legatura.

Descrirere.;ste confectionata din metal si se compune dintr3un suport si un tambur prevazut cu a2 si manivela de actionare4

manivela are un dispozitiv de cuplare cu tamburul pentru cazul cand se face rularea cablului.)e bobina sunt infasurati &** m cablu telefonic.-reutatea bobinei fara cablu este de 0,& 5g, iar cu cablu de cca #( 5g.Intretinere.

)e timpul intinderii si stangerii cablului se va avea grija sa nu se deterioreze izolatia acestuia, iar in cazul ca s3adeteriorat sa se refeca cu banda izolatoare.

Dupa intrebuintare, bobina si cablu se curata si se ung legaturile a2ului tamburului.

$TI9AT6A*&

9tingatoarele se clasifica si au simbolurile, in functie de natura substantei de stingere pe care o contin, astfel:3 cu apa pulverizata A.)"4

3 cu spuma chimica 9.C"43 cu pulbere )"43 cu dio2id de carbon -"4

1.$tin-atorul portativ cu apa pulveri,ata A.0. 1+



9tingatorul portativ cu apa pulverizata este destinat primei interventii la incendiile din clasa A materiale celulozice,mase plastice" si limitat la unele din clasa ! motorina grea, ulei, vopsele, unsori" dezvoltate cu precadere in spatiile cu pericolredus de incendiu locuine, birouri, scoli, magazine". )rezinta urmatoarele caracteristici tehnice:

Capacitatea recipientului #(

Capacitatea utila #*

8imp de descarcare sec" '*30%

+ungimea jetului pulverizat m" 03%

8emperatura de functionare oC" B0o G %*o

asa stingatorului incarcat 5g" #%

Cantiatea C@( pentru antrenare 5g" *,$&

9uprafata ma2ima mp" Circa *,7

Descriere.

9tingatorul cu apa pulverizata este alcatuit din urmatoarele subansamble: recipientul stingatorului, capacul cudispozitivul de percutare, butelia cu C@( si sistemul de refulare.

>ecipientul stingatorului este o constructie din tabla de #,& mm sudata si are ca destinatie pastrarea substantei de

stingere apa" si fi2area tuturor celorlalte subansambluri.!utelia cu C@( este confectionata din teava de otel rezistenta la presiunea de 0** bari. Capacitatea ei asigura pastrarea

cantitatii necesare de C@( pentru refularea apei din stingator. !utelia este prevazuta cu membrana de sigurnata din cupru care sesparge la actionarea percutorului.

Capacul stingatorului se fi2eaza prin insurubare si are incorporat dispozitivul de percutare cu ajutorul caruia sestrapunge membrana buteliei si care este compus din agrafa de siguranta, are de revenire si cui percutor.

9istemul de refulare este alcatuit dintr3un tub sifon si un furtun de refulare, racordate printr3o piulita butelie. +a celalaltcapat al furtunului se gaseste o duza de pulverizare a apei.

Intrebuintare.

9tingatorul functioneaza pe principiul sifonului: dio2idul de carbon eliberat din butelie, prin spargerea membranei,antreneaza apa din recipient si o dirijeaza prin tubul sifon si furtunul de refulare spre focar.

)entru punerea in functiune a stingatorului se procedeaza astfel:

3 se aseaza pe sol in apropierea locului de interventie si se scoate agrafa de siguranta ce blocheaza cuiul percutor43 cu mana stanga se prinde furtunul de refulare, iar cu dreapta se loveste energic butonul percutorului43 se apuca stingatorul de maner cu mana dreapta si se indreapta jetul pulverizat spre focar.@data pus in functiune, stingatorul lucreaza pana la golirea completa.

Intretinere.

Dupa folosire se sterge recipientul, se verifica starea garniturii de etansare a capacului, se inlocuieste butelia si se umple

stingatorul la capacitatea utila.2. $tin-atoarele transportabile cu apa pulveri,ata A.0. 1++ sau A.0 +

9tingatoarele transportabile cu apa pulverizata sunt destinate, ca si cele portative, primei interventii la incendii deateriale combustibile din clasa A si limitat la unele din clasa !, dezvoltate in spatii cu pericol de incendiu ridicat depozitemateriale combustibile, ateliere mari de tamplarie, vopsitoie, depozite de marfuri etc" si au urmatoarele caracteristici tehnice:

8ipul A) &* A) #**

Capacitatea de apa a recipientului l" #** &*

Capacitatea buteliei C@( 5g" #,( #,(

1orma jetului )ulverizat )ulverizat

+ungimea jetului inim % m inim % m

8emperatura de lucri &oC = 0*oC Antigel sub *oC Antigel sub *oC

asa stingatorului incarcat 5g" #$& #*$

Descriere.

9tingatoarele transportabile cu apa pulverizata sunt alcatoite din urmatoarele subansamble: recipientul stingatorului,capac cu dispozitiv de actionare, butelia cu C@(, sistemul de refulare, rotile si manerul de transport.

>ecipientul stingatorului este o constructie sudata din tabla de 0 mm si este destinat pastrarii solutiei de stingere apa,apa distilata" si fi2arii tuturor celorlalte subansamble si repere componente.

Capacul fi2at prin patru prezoane cu piulite are prevazut un sistem tip e2centric pentru delcansarea buteliei cu C@( care,odata actionat, ramane blocat pana la golirea completa a stingatorului.

!utelia cu C@( fi2ata in capacul stingatorului, este construita din otel special, rezisntenta la presiunea de 0** bari siasigura pastrarea in conditii de etanseitate a gazului necesar antrenarii si refularii apei din stingator.

9istemul de refulare este similar celui de la stingatoarele portative cu apa pulverizata, lungimea furtunului fiind de &3%

m.Intrebuintare.

9istemul de functionare este identic cu cel al stingatorului portativ.)entru punerea in functiune a stingatorului se deruleaza furtunul si se actioneaza sistemul de declansare a buteliei. @data

declansat, stingatorul functioneaza pana la golire.

Intrebuintare.

In plus fata de operatiile mentionate la stingatoarele portative, la acest tip se ung lagarele sistemului de transport.3. $tin-atoare portative cu spu(a c/i(ica C) si C)9F

9tingatoarele portative cu spuma chimica sunt destinate prime interventii la incendiu locuinte, birouri, scoli, magazinecu spcific industriab, ateliere sau locuri unde se lucreaza cu cantitati mici de substante combustibile etc" si in raport de tipul lor prezinta urmatoarele caracteristici tehnice:

9imbolul C/ C/1



Capacitatea recipientului l" #( #(

8imp de descarcare sec" 0*3&* 0*3&*

+ungimea jetului m" %37 %37

asa stingatorului incarcat 5g" #&,( #%,#

8emperatura de functionare oC" B0oC .. B%*oC B0oC .. B%*oC

9uprafata ma2ima controlata mp" *,% *,%

9tingatoarele C/1 sunt de tip etans, destinate dotarii unor mijloace de transport nave, vagoane C1", fiind asigurateimpotriva eventualelor declansari prin rasturnati accidentale.

Descriere.

9e compun din urmatoarele parti:

3 recipientul stingatorului de forma cilindrica, din tabla sudata groasa de #,& mm destinat pastrarii solutiei bazice la carese deosebesc:

3 capacul cu garnitura de cauciuc4 la stingatorul C/1 capacul are incorporat un sistem de etansare a tubului centralcuajutorul unui dop conic de cauciuc actionat prin culisare de o tija metalica4

3 supapa de siguranta tip membrana3 ajutatul de refulare43 doua manere pentru manuirea stingatorului43 un cerc metalic pentru protejarea funcdului stingatorului care serveste si ca suport de sprijin la asezarea pe sol4

3 trei bare de ghidare a buteliei sudata pe funcdul interior al stingatorului43 tubul central confectionat din sticla destinat pastrarii solutiei acide prevazut la partea superioara cu un suport din

material plastic care serveste, impreuna cu barele de ghidare, la fi2area lui in corpoul stingatorului.Functionare.

1unctionarea se bazeaza pe principiul reactiei dintre cele doua componente, acid si baza, pastrate separat si care vin incontact prin rasturnarea stingatoarelor.

9tingatoarele cu spuma chimica de folosesc doua tipuri de incarcaturi:3 tip I avand temperatura de congelare sub 3(oC3 tip II cu temperatura de congelare sub 3#& oC1iecare incarcatura la randul ei este constituita din douca componente:3 componenta A = acid43 componenta ! = baza.

Coeficientul de spumare este urmatorul:3 solutie cu temperatura B(*oC 3 B((oC = min.*,(, min.$,(3 solutie cu temperatura 3#0oC 3 3#&oC = min &.9tabilitatea spumei este la:3 solutie cu temperatura B(*oC 3 B((oC = min $*3 solutie cu temperatura 3#0oC 3 3#&oC = min %%

)repararea componentei bazice = ! = se asigura prin dizolvarea continutului pachetului cu praf ! bicarbonat de potasiu"in cantitatea de apa pregatita la temperatura indicata de gabrica proicatoare, in instructiunile din pachet. Dizolvarea se face prinagitarea amestecului de apa si praf ! cu o vergea curata din lemn intr3un vas curat, smaltuit sau zincat. Dupa dizolvarea intregiicantitati de praf, solutia astfel obtinuta se filtreaza printr3o sita deasa si se toarna in recipientul stingator.

)repararea componentei acide = A = in cazul incarcaturii tip I se realizeaza prin dizolvarea continutului pachetului cu praf A sulfat de aluminiu" in cantitatea de apa si la temperatura indicata de fabricarea amestecului, cu o vergea curata din lemn

intr3un vas curat, smaltuit sau zincat. Dupa dizolvarea intregii cantitati de praf, solutia astfel obtinuta se toarna in tubul central dinsticla.

Incarcatura tip II, se livreaza gata preparata din fabrica producatoare in sticle de # l. Continutul din sticla se agita si sefiltreaza printr3o sita deasa, turnandu3se apoi in tubul central.

Dupa umplere, in cazul ambelor incarcaturi butelia din sticla se spala la e2terior cu apa, pentru a inlatura eventualelescurgeri acide si se introduce in corpul stingatorului, fi2andu3se la partea inferioara in barele de ghidare, iar la partea superioara,

pe pragul inelului filetat. Dupa aceasta se insurubeaza capacul stingatorului pe inelul filetat.In final, se completeaza fisa stingatorului cu datele pe ea felul incarcaturii, data incarcaturii, numele, prenumele

persoaneli care efectuat incarcarea, data controlului incarcaturii".)entru punerea stingatorului in functiune, se procedeaza astfel:3 se desfunda ajutajul de refulare cu o sarma sau un cui43 se ridica stingatorul si se agita prin rasturnare de 03& ori pentru ca cele doua solutii continute de aparat sa se amestece

intre ele si sa formeze spuma chimica43 se indreapta ajutajul jetul de spuma chimica" spre locul incendiului43 daca pe timpul functionarii se infunda ajutajul, desfundarea se realizeaza tot cu ajutorul unei sarme sau a unui cui.In urma reactiei dintre cele doua solutii se formeaza spuma chimica ale carei bule sunt umplute cu bio2id de carbon.Datorita bio2idului de carbon rezultat in urma reactiei, presiunea in interior creste si spuma este evacuata prin ajutajul

stingatorului.

olumul spumei obtinute este $3/ ori mai mare decat volumul solutiilor din stingator.

9tingatorul functioneaza pana la completa lui golire, deoarece reactia odata inceputa nu mai poate fi oprita.Controlul incarcaturii stin-atorului.

9olutiile chimice din stingatorul incarcat trebuie sa3si pastreze caracteristicile minimum un an de la prepararea lor, dacase respecta conditiile de incarcare.

Controlul se e2ecuta din sase in sase luni, in primul an de la incarcare, la toate aparatele aflate in dotare.

Dupa e2pirarea termenului de un an, controlul se e2ecuta din trei in trei luni, prin sondaje, la #3' aparate din aceeasigrupa, incarcate la aceeasi data si tinute in aceleasi conditii.



9e iau cca 7* cmc din solutia ! din corpul stingatorului si cca #* cmc din solutia A din butelia de sticla si se amestecaintr3un vas gradat. Daca volumul spumei obtinute este cel putin de %37 ori mai mare decat volumul total al celor doua solutiiamestecate, atunci incarcatura este buna, daca nu, solutile din stingator trebuie inlocuite.

Data controlului incarcaturii se trece in fisa stingatorului.

Intretinere.

9tingatorul se sterge de praf, se curata ajutajele de evacuare, se verifica supapele si starea garniturilor capacelor.Capacele si inlele filetate se ung cu vaselina.

Cand stratul de protectie impotriva coroziunii s3a deteriorat, se inlocuieste corpul singatorului.

4. $tin-atoare transportabile cu spu(a c/i(ica C)+ si C1%+

9tingatoarele transportabile cu spuma chimica sunt destinate ca si cele portabile primei interventii al incendii de

materiale din clasele A si !, cu precadere in spatiile cu pericol ridicat de incendiu, acolo unde este de asteptat ca incediul odataaparut sa se e2tinda rapid pe suprafete apreciabile de peste '30 mp. In aceasta categorie se includ, de regula, spatiine e2istente indepozite cu stive inalte, ateliere de timplarie, de reparatii auto, tratamente termice, depozite pentru lichide combustibile etc.

Caraceristicile tehnice ale acestor stingatoare sunt:

9imbolul C/* C#7*

Capacitatea utila l" /* #7*

umarul de incarcaturi AB! necesare pentru incarcare buc" #* (*

+ungimea jetului m" % %

8impul de descarcare sec" &*3%* 7*3#**

8emperatura de finctionare B0oC3B%*oC incarcatura de vara"3(*oC3B0*oC incarcatura de iarna"

asa stingatorului incarcat 5g" (** '(*

Descriere.

9tingatoarele transportabile cu spuma chimica, indiferent de capacitate, sunt lcatuite din urmatoarele subansamble:3 recipientul stingatorului destinat pastrarii solutiei bazice si fi2arii tuturor celorlalte subansamble si repere la care se

deosebesc:3 capacul demontabil, care se fi2eaza prin prezoane cu piulite avand incorporat un sistem de etansare a tubului

central cu ajutorul unui ventil cu dop conic din cauciuc a carul deplasare se realizeaza printr3un surub cu roata la manevrare43 furtunul tip D cu o lungime de 03& m care este racordat cu un capat la teava tip sifon, iar la celalalt este

prevazut cu un ajutaj de refulare a spumei schimice43 supapa de siguranta, asemanatoare celei de la stingataorele portative4

3 suportul tubului central.3 tubul central, confectionat din teava de material plastiv, avand in partea superioara forma tronconica pentru a permite

asezarea sistemului de etansare si cateva orificii prin care, im momentul punerii in functiune, se deverseaza solutia acidacontinuta de tub, intrand in reactie cu solutia bazica e2istenta in recipient4

3 sasiul metalic prevazut cu doua roti si cadrul pentru manervare.

Incarcare.

Inainte de incarcare se deschide capacul recipientului si se scoate tubul central, dupa care se procedeaza atat la spalareainteriorului recipientului cat si a tubului central, cu apa calda.

9olutiile A si ! se prepara dupa procedeul aratat la stingatorul portativ cu spuma chimica, folosind numarul deincarcaturi corespunzatoare capacitatii recipientului.

9lutia A se incarca in tubul central, iar solutia ! in corpul stingatorului, dupa care tunul central se fi2eaza pe suportii lui.9e monteaza apoi capacul recipientului, dupa care se inchide gura tubului central cu ajutorul dispozitivului de inchidere comandat

de la e2terior prin roata de manevra. Inchiderea tubului central trebuie sa se faca etans, pentru a nu permite celor doua solutii saintre in reactie inainte de punerea in functiune a stingatorului.

Functionare.

)entru punerea in functiune se scoate furtunul de pe suport, se indreapta ajutajul de refulare a spumei catre loculincendiului si se actioneaza roata de manevra a venitului montat in capaculstingatorului. Dupa aceasta se basculeaza recipientul

de 03& ori, prin coborari si ridicari alternative ale cadrului apoi se lasa jos, sprijinindu3l pe sol.)rin amestecarea celor doua solutii ia nastere spuma chimica ce va fi refulata asupra incendiului datorita presiunii bio2idului de carbon ce ia nastere in urma reactiei solutiilor din interiorul recipientului.

9tingatorul functioneaza pana la completa lui golire, deoarece reactia nu mai poate fi oprita.Intretienre.

9etingatorul se curata d e praf, se ung lagarele osiei si bucsele rotilor, tija filetata a dispozitivului de inchidere central si butoanele capacului recipientului. 9e controleaza starea furtunului de refulare, a supapei de siguranta, a garniturilor capacului,

precum si etanseitatea robinetului de la dispozitul de inchidere a tubului central.Cand se constata ca stratul de protectie impotriva coroziunii s3a deteriorat, se trece la inlocuirea acestuia, operatie

precedata de indepartarea celui vechi cu ajutorul unei perii de sarma.. $tin-atoare portative cu pulbere 0.1 0.3 0." si 0.1+

9tingatoarele portative cu pulberi sunt destinate primei interventii la incendiile de materiale din clasele ! sau C si mai putin la cele din clasele A si D la care se utilizeaza pulberi speciale.

In raport de tipul lor, stingatoarele portative cu pulberi prezinta urmatoarele caracteristici tehnice:9imbolul de fabricatie )# )' )% )#*

asa si tipul pulberii 5g" # flore2 ' flore2 % flore2 #* flore2

asac incarcaturii cu C@( 5g" 0* $& #'* (0*

8impul de descarcare sec" %37 73#* #*3#& #&3(*

+ungimea jetului de pulbere m" ',& (,& 0 0



asa stingatorului incarcat 5g" (,0 $,( #( #/

9uprafata ma2ima controlata C@(" *,0 #,*$ (,( (,$/

9tingatoarele portative prezentate, de tipul celor cu butelie interioara sunt construite si functioneaza similar custingatoarele portative cu apa pulverizata. Constructiv, singura diferenta fara de acesta consta intr3o manta metalica ce fereste butelia de C@( de contactul direct cu pulberea din stingator asigurand totodata dirijabilitatea gazului in partea de jos arecipientului, respectiv o mai buna afinare a pulberii.

Functionare.

)entru punerea in functiune a stingatorului se actioneaza asupra percutorului si se indreapta jetul de praf catre loculincendiului.

9tingatorul functioneaza pana la completa lui golire.

". $tin-atoare transportabile cu pulbere 0.+ si 0.129tingatoarele transportabile cu pulbere au acelasi domeniu de utilizare ca se cele portative, fiind destinate acoperirii unor

suprafete mult mai mari.

Caracteristicile tehnice ale celor doua tipuri stingatoare sunt:

).&* ).#(&

asa incarcaturii cu pulbere 5g" &* #(&

asa incarcaturii cu C@( 5g" ' '

8imp de descarcare min" #3( (30

+ungimea jetului de pulbere m" a2 % a2 %

asa stingatorului incarcat 5g" #&* ('7

Descriere.

9e compune din urmatoarele parti :

3 corpul stingatorului de forma cilindrca, confectionat din tabla de otel la care se deosebesc:3 capacul cu garnitura de etansare si supapa de siguranta 43 suportu buteliei cu C@( prevazuta cu coliere de fi2are 43 difuzorul pentru evacuarea pe o garnitura de cauciuc aflata la suport pentru a impiedica patrunderea umezelii

la praf 43 furtunul tip D cu o lungime de & cm, racordat cu un capat la difuzor si celalalt capat la teava prin care iese

praful din corpul stingatorului 4 furtunul este fi2at pe cadrul de manevrare 43 teava pentru introducerea dio2idului de carbon in masa de praf, in legatura cu butelia de dio2id de carbon si

prevazuta la parte a inferioara cu un dop cu opt orificii radiale petnru dispersarea bio2idului de carbon 43 un cerc metalic fi2a la funcul stingatorului pentru sprijinirea acestuia.

3 butelia pentru dio2id de carbon de forma cilindrica, incarcata la o presiune de %*3$& atm este confectionata din otel sieste prevazuta cu robinet de inchidere 4 fi2area ei la corpul stingatorului se realizeaza cu ajutorul unui colier aflat la suportul

buteliei si se racordeaza la teava pentru introducerea dio2idului de carbon in masa de praf 4

3 sasiul metalic prevazut cu doua roti si cadru pentru manevrare.Functionare.

)entru punerea stingatorului in functiune se intinde furtunul, se indreaota difuzorul catre locul incendiului si se deschide progresiv robinetul buteliei cu dio2id de carbon.

#. $tin-atorul re(orcabul cu pulbere si dioid de carbon 0.2+

9tingatorul remorcabil cu pulbere si C@( ).(&* este destinat pentru stingerea incendiilor de produse petroliere si lainstalatii electrice. Deoarece pulberea nu degradeaza obiectivele cu care vine in contact este indicat ca stingatorul sa fie utilizat lastingerea incendiilor izbucnite in muzee, teatre, biblioteci, magazine etc.


Capacitatea recipientului l" '**

asa incarcaturii de pulbere 5g" (&*

umarul buteliilor de cu C@( (B( rezerva

asa incarcaturii cu C@( a unei butelii 5g" %

)resiunea de lucru in rezervor bari" #* umarul grupurilor de evacuare (

8imp de evacuare sec" '&

Debitul de pulbere pe un pistol 5g6min" Cca (**

!ataia norului de pulbere m" (*

Descriere.

9tingatorul remorcabil cu pulbere si bio2id de carbon tip ).(&* se compune din urmatoarele ansambluri principale:3 grupul buteliei = recipient pentru pulbere43 sasiul cu roti.-rupul butelii3recipient este format din doua butelii cu C@(, fiecare cu capacitatea de % l, montate pe sasiu intr3un suport

sudat, si recipientul cu pulbere, fi2at tot pe sasiu. !uteliile cu C@( sunt puse in legatura cu recipientul pentru pulbere prin tuburide cauciuc de inalta presiune, iar patrunderea dio2idului de carbon in recipiente se face prin doua conducte metalice prevazute cudispersare la capete.

>ecipientul pentru pulbere este construit din tabla si are prevazute & orificii : doua pentru admisia gazelor sub presiune,unul de umplere situat la partea superioara, unul pentru golire = la partea inferioara si unul practicat e2centric, la parteasuperioara, prin care trece teava de evacuare a pulberii.

8eava de evacuare a pulberii este prevazuta in interiorul recipientului cu un sifon pilnie " pentru absorbirea pulberii, iarin e2terior se ramifica in doua parti stinga3 dreapta", avind pe fiecare ramificatie cite un robinet sferic de inchidere. +a fiecare



ramificatie se poate racorda cite o linie de furtun tip C pentru evacuarea pulberii stingatoare prin tevi de refulare pistoale"adecvate.

>ecipientul pentru pulbere este prevazut cu doua supape de siguranta reglate pentru #* = #( bari si un manometru decontrol * = (& bari", toate montate pe flansa orificiului de evacuare a pulberii.

)entru decomprimarea instalatiei dupa incetarea lucrului cu stingatorul, s3a prevazut pe flansa orificiului de umplere cu pulbere un filtru pentru praf si o conducta de refulare a dio2idului de carbon ce serveste si la purjarea instalatiei speciale.

)unerea in functiune a stingatorului se e2ecuta de la un tablou de comanda pe care sunt fi2ate patru manete : doua pentru manevrarea robinetelor de refulare a pulberii si doua pentru actionarea robinetului de purjare. 8ot pe tabloul de comandaeste montata o lampa pentru iluminat, alimentarea cu curent electric facindu3se de la autovehicolul care tracteaza utilajul.

9asiul stingatorului este o constructie sudata din profile de otel, formata din doua lonjeroane imbinate in forma de furca.

;l se fi2eaza pe a2ul trenului de rulare prin intermediul a doua arcuri lamelare miltiple ce au rolul de a amortiza socurile petimpul deplasarii. A2ul este prevazut la e2tremitati cu doua lagare pe care se monteaza rotile.

)e sasiu mai sunt prevazute doua aripi pentru roti si doua cutii laterale unde se aseaza furtunurile de evacuare a pulberiisi tevile de refulare pistoalele".

9tingatorul ).(&* fiind remorcabil, indeplineste conditiile impuse pentru circulatia pe drumurile publice. In acest scop, el

este prevazut cu doua lampi tricompartimentate pozitie, frina, semnalizare directie" si doi catadioptri.Functionare

)entru punerea in functiune a stingatorului si refularea pulberii se e2ecuta urmatoarele operatii :3se verifica e2istenta robinetului de purjare si refulare a pulberii pe pozitia “inchis “43se deschid robinetele buteliilor cu C@(43se verifica la manometru ca preciunea din rezervor sa nu depaseasca #* bari4

3se deschid robinetele de la liniile de refulare a pulberii.+a incetarea lucrului se inchid robinetele de evacuare a pulberii si apoi robinetele buteliilor cu C@(.

Intretinere)e timpul e2ploatarii, pentru a se asigura buna functioanare a utilajului sint necesare o serie se de lucrari de intretinere si

verificari periodice :3verificarea periodica a manometrului 4

3verificarea lunara a incarcaturii de pulbere 43verificarea, prin cintarire, a incarcaturii de C@( din butelii nefiind admise buteliile din care lipsesc mai mult de &** g

C@( fata de incarcatura nominala 43curatirea, dupa fiecare utilizare, a sitelor filtrelor prin suflarea cu aer comprimat 43verificarea starii de fi2are, a ansamblelor de baza ale utilajului, atentie deosebita acordindu3se recipientului si buteliilor

cu C@(.

%. $tin-atoare portative cu diid d carbon . 3 . " si . 3 8D&

9tingatoarele portative cu dio2id de carbon sint destinate primei interventii la incendiile dezvoltate, in general, in spatiiinchise de dimensiuni reduse, indiferent de natura materialelor combustibile, e2ceptind cele din clasa D cu care C@( venind in

contact ar putea genera reactii periculoase.tilizarea C@( are avantajul ca nu lasa urme, nu impurifica si nu prezinta pericol de electrocutare in cazul interventiei la

echipamente electrice sub tensiune. Din acest motiv, acest tip de stingatoare se recomanda a fi folosite pentru biblioteci, muzee,

magazine sau depozite de blanuri sau materiale de valoare, alimentatie publica si echipamente electronice sub tensiune etc.In raport de tipul lor prezinta urmatoarele caracteristici tehnice :

-' -'+D; -%

masa incarcaturii C@( 5g" ' ' %

masa stingatorului incarcat 5g" #$ #$,% '*

lungimea jetului de zapada carbonica m" 0 0 0

8imp de descarcare sec" '* '* %*

Descriere

9tingatoarele portative cu C@( se compun din urmatoarele parti :3butelia pentru dio2id de carbon, de forma cilindrica, confectionata din otel, prevazuta la e2terior cu un miner pentru

manevrare, iar in interior cu o teava sifon prinsa pe robinetul de inchidere a buteliei. >obinetul este prevazut cu o siguranta si uncep gaurit pentru iesirea dio2idului de carbon4

3difuzoare, de forme diferite, confectionate din fier sau masa plastica, prevazute la partea posterioara cu un miner pentrumanevrare, iar la partea anterioaraa cu o gaura pentru iesirea zapezii carbonice, puse in legatura cu robinetul buteliei, fie prin

intermediul unui furtun de cauciuc armat cu sirma, fie prin intermediul unei tevi scurte din otel si a unei articulatii care sa permitarotirea.

9tingatoarele -' +D; pentru locomotive" au o constructie specifica determinata de e2istenta unei mantale de protectiedin tabla si a posibilitatii de rabatare a pilniei de refulare.

Functionare

)entru punerea stingatorului in functiune se indreapta difuzorul spre locul incendiului si se deschide robinetul buteliei.

)rin deschiderea robinetului, dio2idul de carbon lichid aflat in butelie iese din teava sifon datorita presiunii la care seafla" si, prin furtunul de cauciuc sau teava de otel, patrunde in difuzor. In difuzor, datorita fenomenului de detenta ce are loc

trecerea de la in volum mic si presiune mare la volum mare si presiune mica", temperatura dio2idului de carbon scade subtemperatura de solidificare a lui de $7,&7UC" si trece in starea solida, sub forma de fulgi albi de zapada carbonica. Fapadacarbonica formata este evacuata din difuzor prin gura acestuia spre focarul incendiului. 1ulgii de zapada carbonica pot producerani dureroase atunci cind vin in contact cu partile descoperite ale corpului omenesc.

Controlul incarcaturii si intretinerea stin-atorului :

9e verifica prin cintarire cantitatea de bio2id de carbon din butelie, in functie de tipul stingatorului. Cind butelia a pierdut cca. (* = (& din greutate, se face verificarea si inlocuirea incarcarea" ei.



9tingatorul se curata si se verifica periodic, urmarindu3se functionarea robinetului si etanseitatea buteliei si scufundareaei in apa.

). $tin-atorul transportabil cu dioid de carbon . 12+

9tingatorul transportabil cu cu dio2id de carbon tip -.#(* este destinat stingerii incendiilor izbucnite in magazii sidepozite sau alte spatii inchise, in care se gasesc valori materiale.

)rezinta urmatoarele caracteristici tehnice :

masa incarcaturii de C@( 5g" (**

masa stingatorului fara incarcatura 5g" &'&

masa stingatorului cu incarcatura 5g" %&&

timpul de descarcare sec" : cu o linie de refulare (**cu doua linii de refulare #**

bataia jetului de C@( m" %

viteza ma2ima de manevrare 5m6h" %*

Descriere

9tingatorul transportabil cu dio2id de carbon tip -. #(* se compune in principal dintr3un tren de rulare, ce include siaripile, cadrul metalic, cele 0 butelii de C@(, suportul pentru furtun, dispozitivul de refulare si cutia cu scule.

Cadrul are rolul de a sustine buteliile cu C@( si se compune din : bara de tractiune, suportul pentru butelii, suportul aripiisi suportul cadrului din spate.

Dispozutivul de refulare are rolul de a conduce si dirija dio2idul de carbon asupra focarului. 9e compune dintr3un furtunlung de #( m si un dispozitiv de evacuare ce se termina cu un difuzor.

8renul de rulare se compune din doua brate oscilante stinga si dreapta" pe care se fi2eaza cele doua arcuri cu foi ceasigura suspensia stingatorului. )e cele doua brate sint montate rotile.

Aripile au rolul de a proteja utilajul si de a3I imbunatati aspectul e2terior, fiind confectionate din table de otel, si sunt

fi2ate pe suporturile de aripa prin suruburi.!uteliile cu C@( sint recipienti sub presiune pentru gaze lichefiate. Dupa montare pe stingator, acestea se protejeaza

impotriva inghetului sau temperaturilor ridicate prin acoperire cu o husa.9tingatorul -.#(* este echipat cu instalatia electrica completa de semnalizare pentru circulatia pe drumurile publice,

alimentarea cu energie electrica facindu3se de la autovehiculul care3l tracteaza.

Functionare

Dupa transportarea stingatorului la locul interventiei, acesta se aseaza in pozitie de lucru, pe roti si pe suportul cadru dinfata.

;vacuarea dio2idului de carbon din butelii se face prin deschiderea manuala a robinetelor acestora, care sint sigilate siasigurate pentru evitarea declansarii lor accidentala. Agentul stingator este condus prin intermediul a unul sau doua furtunuri infunctie de nevoi", prevazute la capete cu difuzoare de evacuare.

9tingatorul poate functiona cu un singur dispozitiv de evacuare = respectiv cu doua butelii = sau cu doua dispozitiva de

evacuare, alimentate de 0 butelii.9uccesiunea operaatiilor de punere in functiune a stingatorului este urmatoarea :3se rupe sigiliul de la robinetele buteliilor cu C@( 43se scoate difuzorul din brida de sustinere si se desfasoara furtunul prin care se evacueaza C@( 43se deschid robinetele buteliilor cu C@( 43se dirijeaza jetul de gaz asupra focarului.

Intretinere

entinerea stingatorului in stare de functionare presupune e2ecutarea unor verificari si lucrari de intretinere astfel :3se verifica incarcatura de C@( prin cintarire, o data pe luna sau ori de cite ori este necesar 43se vor face probe de functionare, la fiecare % luni 43se va urmari si verifica permanent starea futrunurilor, spre a nu fi deteriorate si se va controla integritatea sigiliilor

robinetelor de la buteliile cu C@( 43se va verifica uzura pneurilor si presiunea aerului din acestea 43se vor controla toate imbinarile demontabile.Asistenta tehnica se e2ecuta conform ane2ei #& pct. & din ;>C67&.

1+. aleata stin-ator

Dscriere

-aleata stingator se compune din urmatoarele parti :

a" rezervorul, de forma cilindrica, cu o capacitate de #* = #& l confectionat din tabla de otel la care se deosebesc :3capacul prins in balamale43inchizatorul capacului43priza de racordare a pompei43minerul rezervorului43suportul furtunului de refulare4

3suportul galetii stingator prevazut cu un orificiu si o bar pentru fi2area acesteia la sol cu ajutorul piciorului4 b" pompa de mina la care se deosebesc :3cilindrul pompei43pistonul cu tija lui43minerul pompei43bila supapa de aspiratie4

3bila supapa de refulare4



3sita pentru retinerea impuritatilor din apa43racordul fi2 D4c" furtunul de refulare Dde & m prevazut cu racorduri, care se racordeaza cu un capat la racordul fi2 al galetii

stingatoare, la celalat fiind prevazut cu o teava de refulare tip D.

Functionare

)entru punerea galetii in functiune se procedeaza astfel :3se umple rezervorul cu apa 43se racordeaza furtunul de refulare si se indreapta teava catre locul incendiului 43se fi2eaza galeata stingator la sol tinind3o cu o mina d miner si introducind piciorul in orificiul special al suportului" 43se actioneaza asupra pistonului, dindu3i o miscare alternativa de sus in jos.

)rin ridicarea pistonului in sus, in cilindrul pompei, se produce o depresiune in urma careia apa din rezervor impingesupapa de aspiratie si patrunde in cilindru. )e timpul aspiratiei supapa de refulare este inchisa.

Impingind pistonul in jos, datorita presiunii create in cilindrul pompei se inchide supapa de aspiratie, si se deschidesupapa de refulare, permitind trecerea apei deasupra pistonului si refularea ei prin racordul fi2, furtun si teava" asupraincendiului.

Atunci cind pistonul face cursa in jos, nu este refulata intreaga cantitate de apa di ncilindrul pompei. Aceasta apa esterefulata la ridicarea pistonului in sus cind sub piston are loc momentul aspiratiei" ceea ce face ca pompa sa refuleze la ambelecursa ale pistonului, asigurind astfel continuitatea jetului de apa.

Intretinere

Dupa intrebuintare, se spala cu apa curata si se verifica starea racordului, a furtunului de cauciuc si buna functionare a bilelor = supapa.

CA0IT6878 EI

7TI8A<& 0&9T*7 $TI9&*&A I9C&9DII86*

Din grupa utilajelor pentru stingerea incendiilor fac parte motopompa de 0** l6min. motopompa 7** l.min. motopompade stins incendii )> #'** ) $'"4 motopompa )> #&** ) $/"4 motopompa )> #%** @)9I #%**"4 hidrogeneratorulde spuma usoara 4 tunul remorcabil de spuma si apa 4 tunul fi2 de spuma si apa 4 tunul telecomandat de spuma si apa 4 tunul

remorcabil pentru stingerea incendiilor cu apa si spuma, cu o teava de refuare.1. otopo(pa usoara de 4++ l5(in.

otopompa usoara de 0** l6min este un utilaj tranportabil, cu posibilitati de deplasare fie pe caruciorul propriu, fie purtata de patru servanti, ce serveste la stingerea cu apa a incendiilor de mici proportii.

Caracteristici tehnice :Dimensiuni :

lungimea mm #%%*

latimea mm" ##7&

inaltimea mm" #***

lungimea cu acc.mm" #/**

latimea cu acc.mm" #(#*

-reutati :

greutatea fara acc. 5g" #%*

greutatea cu acc. 5g" (&*

greutatea pe targa 5g" ##*

greutatea caruciorului 5g" &*

otorul :3model (93/ in doi timpi monocilindrici3puterea C)" $,&3turatia nominala rot6min." '***

3consum la puterea nominala l6h" %

3componenta combustibilului # l ulei la (0 l benzina3felul racirii cu aer furnizat de o suflaCapacitati :3rezervorul de benzina #" 7)ompa centrifuga :

3tipul pompei cu un etaj3numarul intrari una !3numarul iesiri doua C3presiune ma2uma la '*** rot.6min. 0,0 bari cu vanele inchise"3debitul nominal 0** l6min.)ompa de vid :

3tipul pompei cu rotor si palete mobile3timp ma2im de aspiratie /* sec.

3inaltimea statica de absorbtie ma2ima m" %,&Descriere

otopompa usoara de 0** l6min. se compune din urmatoarele ansamble principale :3 grupul motor = pompa 4

3 caruciorul.a" grupul motor3pompa este format din motor si pompa centrifuga care reprezinta agregatul de lucrul al motopompei,

fi2at pe o targa, prin intermediul careia, poate fi transportat, in stare purtata, de patru servanti, in locuri greu accesibile. 8otodata,



targa permite, fi2are agregatului pe sasiul motopompei in vederea transportului pe carucior. )rinderea targii pe sasiu se realizeaza printr3un sistem simplu si rapid de ancorare si dezancorare.

otorul este morde ( 93/ in ( timpi, monocilindric, cu o putere nominala de $,& C) cu pornire prin magnetou.;2ploatarea si intretinerea motorului se realizeaza in conformitate cu instructiunile elaborate de uzina constructoare.

)ompa este de tip centrifuga, cu un singur etaj de presiune, amorsarea realizandu3se prin intermediul unei pompe de vidcu rotor si palete mobile, antrenata printr3o transmisie cu frictiune actionata manual4

b" sasiul cu roti caruciorul" este o constructie sudata din tevi de otel prevazuta cu doua roti de rulare cu pneuri si doua picioare de sprijin.

Functionare.

)unerea in functiune a motopompei reclama trei operatiuni de baza:

3 amplasarea motopompei la sursa de apa43 pornirea motorului43 amorsarea pompei centrifuge.Intretinere.

)rincipalele lucrari de intretinere si verificari periodice care asigura buna functionare a motopompei pe timpul

e2ploatarii sunt:3 ungere43 verificarea etanseitatii43 intretinerea pompei de vid43 intretienrea motorului43 verificarea functionarii motopompei.

2. otopo(pa de %++ l5(in

otopompa de 7** l6min este un mijloc eficace de stingere a incendiilor oferit de posibilitatea transportului rapid la

locul interventiei a acesteia, fie in stare purtata, de patru servanti sistem targa", fie pe carucior, ca utilaj transportabil sauremorcabil.

)ompa centrifuga, cu care este echipata asigura debit ma2im de #(** l6min.Alimentarea motopompei cu apa se poate realiza de la surse de apa fara presiune rauri, lacuri, fantani, bazine, etc" cat si

de la hidranti surse de apa cu presiune".)rezinta urnatoarela caracteristici tehnice:Dimensiuni:

+ungimea fara accesorii" Cca ##%* mm

+atimea fara accesorii Cca ##&& mm

Inaltimea fara accesorii" Cca #*$* mm

+ungimea cu acccesorii" Cca #/** mm

+atimea cu accesorii" Cca #(#* mm

-reutati:

-reutatea motopompei fara accesorii 5g" #/7

-reutatea motopompei complet echipata 5g" '*7

-reutatea motopompei pe targa 5g" #0&

-reutatea caruciorului 5g" &'

Capacitati:

>ezervorul de benzina l" #%

otorul:

)uterea nominala C)" #&

8uratia nominala rot6min" '***

Consum putere nominala 6h" %

Compozitia combustibilului # parte ulei (0 parti benzina

1elul racirii Cu aer furnizat de o suflanta a2iala

)ompa centrifuga:8ipul pompei centrifuge Cu un etaj

umarul de intrai # K #** mm racord tip A"

umarul de iesiri ( K 0& mm racord tip C"

)resiunea ma2ima cu vanele inchise turatie '** rot6min %,& bari

Debitul de presiune de %,& bari l6min" 7**

)ompa De vid cu rotor cu palete mobile

Inaltime de aspiratie m" %,&

8imp ma2im de aspiratie pentru inaltimea statica de absorbtie %,& m sec" /*

Descriere.

+a fel ca si motopompa de 0** l6min se compune din urmatoarele ansamble principale:3 gupul motor3pompa43 sasiul cu roti.a" grupul pompa3motor, format din motor si pompa centrifuga, reprezinta agregatul de lucru al motopompei, fi2at pe o

targa, care permite totodata fi2area agregatului pe sasiu, in vederea transportului pe carucior.)rinderea targii pe sasiu se realizeaza printr*un sistem simplu si rapid de ancorare si dezancorare.otorul model 93#7 in doi timpi cu doi cilindri, are o putere de #& C), aprinderea realizandu3se prin magnetou.

;2ploatarea si intretinerea se face conform instructiunilor elaborate de uzina constructoare.



)ompa centrifuga este cu un singur etaj de presine, iar pentru amorsare este prevazuta cu o pompa de vid, antrenata printr3o transmisie cu frictiune, actionata manual4

b" sasiul este o constructie din teava de otel prevazut cu doua roti de rulare cu pneuri si doua picioare de sprijin.

Functionare.

)unerea in functiune a motopompei reclama ' operatii de baza:3 amplasarea la sursa43 pornirea motorului43 amorsarea pompei centrifuge.

Intretinere.

)rincipalele lucrari de intretinere si verificarile periodice care asigura functionarea motopompei pe timpul e2ploatarii si

dupa sunt urmatoarele:3 ungerea43 verificarea etanseitatii43 intretinerea pompei de vid43 intretinerea motorului4

3 verificarea functionarii motopompei.%. otopo(pa de 13++ l5(in 0 #3

otopompa de stins incendii ) $' este destinata stingerii incendiilor cu apa din surse naturale sau artificiale fiind unmijloc simplu, eficace si rapid care nu prezinta dificultati in e2ploatare si intretinere. ;ste echipata cu o pompa centrifuga cu patru etaje, care asigura un debit ma2im de #&** l6min.


Dimensiuni:

+ungimea totala mm" '0'*+atime totala mm" #&**

Inaltimea ma2ima mm" #(&&

Calea rotilor mm" #(0*

-retati:

-reutatea motopompei fara accesorii 5g" %70

-reutatea motopompei complet echipata 5g" 77&

-reutatea pompei 5g" #07

-reutatea motorului 5g" ('&

Capacitati:

!aia de ulei l" &,&

9istemul de racire l" 7

>ezervorul de benzina '*

otorul:

odelul A>@ +3(&

8ipul motorului In patru timpi cu aprindere de la magnetou

)uterea ma2ima C)" &*

8uratia la puterea ma2ima rot6min" ($**

8uratia ma2ima mers in gol rot6min" '***

9arcina motorului 1unctionare circuit cu alimentare de la pompa>acirea motorului ;2terior prin palnie

9istemul de ungere i2t

Consum putere nominala l" $,&

)ompa centrifuga:

pul pompei Centrifuga cu patru etaje

umarul de intrari (3#** mm racord tip A"

umarul de iesiri (3%& mm racord tip !"

resiunea ma2ima cu vanele complet incise la ($** rot6min #% bari

ebitul la iesirea liberla la #,& m inaltime statica de aspiratie cu o conducta de aspiratie si ($** rot6min #&** l6min

ebitul la 7 bari, turatia ($** rot6min, inaltime statica de aspiratie #'** l6min

)ompa de vid:

tipul pompei cu retur cu palete mobile

inaltime statica de aspiratie mm" $,%

8imp ma2im de aspiratie sec" /*



Descriere. otopompa se compune din urmatoarele ansamble principale:3 motorul43 transmisia la pompa4

3 pompa43 sasiul.a" motorul este tip A>) +3(& adaptat pentru aprindere la magnetou. ;2ploatarea si intretinerea se realizeaza in

conformitate cu instructiunile elaborate de uzina constructoarea.In partea stinga a motorului, pe flansa pe care se fi2eaza blocul motor si suportul3distribuitor, printr3o piesa intermediara

se monteaza magnetoul, antrenat cu un pinion de la arborele cu came al motorului.

agnetoul este un generator de curent alternativ de inalta tensiune cu un circuit de inalta tensiune si scanteia intreelectrozii bujiei.

Alimentarea cu benzina a motorului motopompei se face dintr3un rezervor montat pe sasiu cu capacitatea de '*l.!enzina este absorbita din rezervor prin pompa de benzina care o refuleaza in carburator, unde se face amestecul cu aerul.

>acirea motorului se face cu curent fortat de apa rece. Apa este impinsa de pompa printr3o conducta in orificiul de

intrare al blocului motor. )rintr3o alta conducta ce pleaca de la orificiul de iesire al blocului motor, apa din motor ajunge laconducta de aspiratie a pompei si inchide circuitul.

ngerea se realizeaza prin pompa de ulei fi2ata de peretele batii de ulei pe partea stanga a motorului si antrenata dearborele cu came. ;a aspira uleiul din baie cu ajutorul unui sorb si il impinge in filtru de ulei. Dupa filtrare este trecut in rampacentrala de ungere, asigurand ungerea palierelor si lagarelor arborelui cotit, precum si a boltului pistonului. 8ot din rampacentrala de ungere este dirijata la palierele arborelui cu came si palierele a2elor culbutorilor. )rin balbotare se ung pistoanele,

arcurile de supapa, pinionele de distributie. leiul se introduce in baie printr3un cot prevazut cu o teava de serviciu. b" transmisia la pompa se face printr3un cuplaj cu gheare. )artea fi2a a cuplei este fi2ata de volanul motorului prin

suruburi, iar partea mobile culiseaza pe canelurile de pa a2ul pompei cetrifuge. Cuplarea si decuplarea se face cu maneta fi2ata peconsola de legatura dintre motor si pompa, cand motorul nu functioneaza.

c" pompa centrifuga este de tip cu patru etaje cu un debit ma2im de #&** l6min la iesirea libera si o presiune ma2ima de#% bari. 1i2area pompei de motor se face printr3o cosola atasata la blocul motor prin suruburi.

d" sasiul motopompei are un cadru suspendat prin arcuri de o a2a pe care sunt montate cele doua roti ce contituiemecanismul de rulare.

Functionare.

)entru punerea in functiune a motopompei se realizeaza urmatoarele operatii:3 amplasarea pentru lucru43 pornirea ansamblului motor3pompa.

Intretinere.

3 veriicarea, ingrijirea, controlul si revizia tehnica a motorului pompei se e2ecuta conform ane2eler (3/ din ;>C67&.4. otopo(pa de 1++ l5(in 0 )#

otopompa de #&** l6min are acceasi destinatie ca si cea de #'** l6min ) $'" prezentand urmatoarele caracteristicitehnice principale:

8ipul motorului de actionare A>@ +3(&3#(

8ipul pompei #/#3(3*

)resiunea ma2ima cu vanele inchise la '*** l6min ##,( bari

Debitul la iesirea libera l6min" #$**

Inaltimea statica de aspiratie m" $,&

asa neta cu accesorii 5g" $/$

iteza ma2ima de tractare 5m6h" %*

)artine componente, functionale si intretinerea motopompei de #'** l6min sunt asemanatoare motopompei ) $/.. otopo(pa de stins incendii cu 0* ? 1"++ 60$I 1"++

otopompa de stins incendii )>3#%** face parte din grupa utilajelor de stins incendii construite pe sasiu special si

poate fi deplasata la locul interventiei remorcata de autovehicule sau pentru distante mici, de (30 servanti.Caracteristicile tehnice ale acestui tip de motopompa sunt urmatoarele:Dimensiuni:

+ungimea totala mm" '%7*

+atime totala mm" #&**

Inaltimea ma2ima mm" #0(*

Calea rotilor mm" #(0*

-reutati:

-reutatea motopompei fara accesorii 5g" Cca %&*

Manual Cunoastere TL - 92

Documents

Transcript of Manual Cunoastere TL - 92