REFERAT

Tema : Noi principii si metode in diagnosticul sitratamentul cariei dentare. Metode moderne sirecomandări in profilaxia cariei dentare.

Universitatea de Stat de Medicina si Farmacie“N. Testemițanu” Catedra Stomatologie Terapeutica

Studentul: Babanuta Tudor Grupa.3507

• Scopul stomatologiei contemporane este de a pune la dispozitia medicilor metode diagnostice avansate, pentru a se elimina necesitatea vizualizarii obiective a cariei doar cu ajutorul sondei dentare sau al radiografiilor care sugereaza o leziune constituita . Astfel, scopul diagnosticului ca si al tratamentului implica nivelul histologic al dezvoltarii cariei dentare. In aceste conditii, detectarea cantitativa a cariei dentare se bazeaza pe doua concepte distincte: conductibilitatea electrica (EC) si modificarea fluorescentei tesuturilor dure dentare (QLF) care vor identifica leziunea carioasa suficient de devreme pentru a necesita doar un tratament neinvaziv sau nerestaurativ.

Examenele paraclinice utilizate sunt următoarele :1.Examenul radiologic cu film muşcat (bite-wing), este mai relevant pentru leziunile

dentinare, decât pentru cele în smalţ.

2. Radiografia digitală directă (Rx dentară computerizată)

- pentru depistarea cariilor incipiente de pe suprafeţele aproximale.

• Radiografia digitală de subfracţie – evaluează evoluţia demineralizărilor (progresia cariei în timp).

• Sistemul CCD (Charge Coupled Device) – depistează cariile aproximale şi ocluzale în treimea externă a smalţului.

3. Radiografia digitală indirectă scanată - se bazează pe captura analogică a imaginilor,

care apoi sunt transformate digital.

• Microtomografia cu raze X – măsoară densitatea mineralelor din leziunea incipientă;

• Tomografia computerizată cu raza conului limitată - pentru detectarea şi monitorizarea

cariilor aproximale;

• Microradiografia transversală - măsoară densitatea mineralelor, pe secţiuni de dinţi.

4. Transiluminarea cu fibre optice - FOTI (sonda cu fibră optică) se bazează pe faptul că

smalţul cariat are un indice de transmisie al luminii mai scăzut decât smalţul intact.

5. Fluorescenţa laser, ce analizează modificările din materialul organic al leziunilor incipiente de pe suprafeţele ocluzale şi netede ( se bazează pe faptul că

fluorescenţa smalţului este mai scazută în zonele demineralizate).

6. Ultrasunetele - măsoară amplitudinea reflecţiei US pe feţele aproximale, la ecouri cu amplitudine scăzută se certifică existenţa cariei incipiente, detectează leziunile de

subsuprafaţă ale smalţului.

7. Microimagini cu rezonanţă magnetică – în viitor le vom putea folosi, fiind metoda nondistructivă, neinvazivă, ce pare a fi mai eficientă în depistarea leziunilor din

dentină şi ţesut moale şi mai puţin din smalţ

• În concluzie, diagnosticul precoce al cariei este important în stabilirea strategiei de tratament, care presupune o abordare neinvazivă, studiile arătând că leziunile carioase pot fi stopate la orice nivel de avansare, chiar şi în conditiile unei cavităţi, dacă se controlează corect şi eficient placa dentară

• Decizia de a trata o leziune carioasă existentă prin metode chemoterapice (de exemplu prin fluorizare, tratament antimicrobian, consum xylitol) sau prin metode chirurgicale (îndepărtarea ţesuturilor alterate şi restaurarea cavităţii) poate fi influenţată de poziţia sau localizarea, adâncimea şi extinderea leziunii şi starea activităţii leziunii (activă sau oprită în evoluţie).

• Numeroase studii au concluzionat că folosirea sondei dentare pentru depistarea precoce a cariilor ocluzale nu este indicată, iar datorită situaţiilor fals negative, pot conduce la un număr semnificativ de leziuni rămase nedetectate, aşa numitele „leziuni ocluzale ascunse“.

Identificarea cariei dentare .• Determinarea florei cariogene nu este suficientă pentru a aprecia

riscul de carie dentară. Sonda dentară poate transmite flora cariogenă de la un dinte la celălalt. În plus, vârful sondei, penetrând smalțul dinților poate transforma o leziune reversibilă într-o leziune cavitară. De aceea, se preferă inspecția atentă sau palparea cu sonde mai puțin ascuțite după îndepartarea plăcii dentare, toaletarea, izolarea si uscarea suprafețelor dentare.

• Unul din instrumentele pentru detectarea cariei dentare, DiagnoDent, utilizează o sursă de lumină laser ce poate identifica o leziune cu o adâncime de 300 - 500 μm de la suprafața smalțului.

• Terapia minim invazivă a bolii carioase Terapia minim invazivă adoptă o filozofie ce include prevenirea, remineralizarea țesuturilor și

intervenția minimă în ceea ce privește plasarea și înlocuirea restaurărilor dentare. Această terapie atinge obiectivele tratamentului folosind cea mai invazivă manopera chirurgicală cu îndepartarea cât mai puțină a țesutului dentar sănătos.

* Principiile terapiei minim invazive cuprind :• Nu se îndepartează niciodată din structura dentara mai mult decât este necesar restaurării;• Întotdeuna se folosesc materiale dentare care conservă structură dentară;• Întotdeuna se folosesc materiale dentare care au fost testate de către medicii dentiști din

centre universitare;• Se folosesc întotdeuna materialele dentare cele mai bune și de durată pentru a reduce riscul recondiționării restaurărilor;• Terapia minim invazivă trebuie să cuprindă un număr de ședințe cât mai scurt;• Întotdeuna se folosesc materiale de restaurare a structurii dentare care nu uzează dinții antagoniști;• Terapia minim invazivă dă voie practicianului să nu neglijeze șanțurile și fosetele dentare pentru a detecta leziunile cariogene cu pierdere minimă de substanță dentară;• Capacitatea de a îndeparta leziunile cariogene incipiente prin intervenție minimă nu înseamnă să inervenim asupra tuturor șanțurilor și fosetelor pigmentate;• Sigilanții sunt folosiți ca masură de prevenție pentru șanțurile și fosetele dentare, când este prezentă leziunea carioasă, restaurări compozite mici, numite „restaurări preventive cu rașini compozite” sunt de preferat în locul restaurărilor extinse cu amalgam, oferind o preparație

mult mai conservativă .

Noua metodă de tratament a cariei dentare, fără plombe şi curăţare mecanică.

* Cercetătorii britanici au elaborat o metodă de restabilire a dinţilor

cariaţi, care nu necesită curăţare mecanică sau plombare. După cum a fost menţionat în raport, cauza de bază a dezvoltării şi progresării unei carii este frica faţă de stomatolog şi necesitatea preparării cavităţii cariei dentare. Colaboratorii Dental Institute, Universitatea din Leeds au decis să întrerupă acest „cerc vicios”. Deci, a fost elaborată o metodă mai fiziologică de restabilire a dintelui afectat la stadiile precoce. Cu acest scop a fost utilizată o soluţie, elaborată de grupul de cercetare Amalia Aggeli de la Şcoala de Chimie a aceleeaşi universităţi. Componentul de bază a soluţiei estepeptidul P11-4, care în condiţii speciale se transformă în fibre ce absorb ionii de calciu. La aplicarea soluţiei la nivelul unei carii dentare incipiente, P 11-4 pătrunde în microporii ţesutului dentar, care s-au format sub influenţa bacteriilor producătoare de acizi. Acolo el se transformă în gel fibros care „colectează” calciu, în rezultatul căreia se formează o substanţă asemănătoare după structură cu ţesutul fiziologic al dintelui. Acest proces este absolut indolor. Într-un grup mic de pacienţi, remediul nou a fost eficient, stopînd procesul de cariere dentară şi restabilind ţesutul dentar. Profesorul Paul Brunton, sub conducerea căruia au fost efectuate testările, şi-a exprimat încrederea, că implimentarea acestor rezultate într-un studiu mai masiv, va permite implicarea metodei noi în practica stomatologică timp de 2-3 ani.

  

VA MULTUMESC !!!