TENDINTE ELECTORALE IN ALEGERILE

EUROPARLAMENTARE

STUDIU DE CAZ: ROMANIA SI BULGARIA

PROIECT DE CERCETARE

CUPRINS:

A. ARGUMENT B. CONSTRUCTIA TEORETICA A

CERCETARII1. OBIECTIVELE CERCETARII2. INTREBARILE CERCETARII3. IPOTEZELE STIINTIFICE4. PERSPECTIVE DESCRIPTIVE SI

EXPLICATIVE ASUPRA TEMEI DE CERCETARE

5. CONCEPTE SI OPERATIONALIZAREA CONCEPTELOR.

C. CULEGEREA, PREZENTAREA SI REPREZENTAREA DATELOR CERCETARII

1. TEHNICI DE CULEGERE A DATELOR SI DE INFORMARE STIINTIFICA

2. TIPOLOGIA DATELOR CULESE

3. MODELE DE REPREZENTARE A DATELOR

D. ANALIZA DATELOR CERCETARII1. VARIABILELE CERCETARII2. MASURAREA DATELOR

CERCETARII.3. CORELATIA SI ANALIZA

VARIABILELOR.4. INTERPRETAREA CALITATIVA

SI CORELAREA REZULTATELOR CU IPOTEZELE CERCETARII.

E.LANTURI CAUZALE F. METODA OPTIMA DE CERCETARE G. INSTRUMENTE DE CERCETARE H. SURSE DE DOCUMENTARE I. CONCLUZIILE CERCETARII.

AJUSTAREA TEORIEI.

A. ARGUMENT

Dinamica politica a Europei Centrale si de Est a cunoscut o deschidere spre fenomene democratice la nivel national, dar si la nivel transnational, in contextul in care majoritatea statelor iesite din “cortina de fier” a Razboiului Rece au adoptat dupa anul 1989 o serie de politici de deschidere spre exterior si de reforma atat la nivel micro cat si la nivel macrosocial.

In acest context, inca din 1992 prin intermediul Tratatului de la Maastricht s-au pus bazele unei configuratii etatice durabile, care pana in anul 2007 a cuprins 27 de state atat din sfera Europei Occidentale, cat si din sfera Europei Centrale si de Est.

Astfel, prin prisma unor politici coerente de aderare si integrare a nivelului societal, economic si politic in spatiul comunitar, statele din centrul si estul Europei au ajuns sa participe activ in procesul decizional al UE atat prin prisma reprezentativitatii la nivelul legislativului european, cat si prin apartenenta la nivelul decizional-executiv si consultativ al acestei organizatii transnationale.

Pornind de la aceste premise putem observa maniera in care statele “ex-couniste” au ajuns prin intermediul mecanismelor democratice sa participe la procesul politic al UE. In acest sens reprezentativitatea statului nationa reprezinta un ideal-tip al constructiei europene, o maniera administrativa prin intermediul careia se pune in aplicare principiul subsidiaritatii dar si cel al suveranitatii nationale, in conditiile in care statele componente ale UE raman actori cu drepturi depline pe scena internationala a politicii.

Pentru a putea descrie si explica in ce maniera statele din partea estica a Europei ajung sa exercite roluri reprezentativ-legislatie in spatiul comunitar ne-am propus sa investigam principalele tendinte electorale pentru Parlamentul European in statele est-europene , avand ca studii empirice de caz Romania si Bulgaria, ultimile state care au aderat la UE in 2007, si in cadrul carora s-au desfasurat alegeri pentru nivelul europarlamentar.

B. CONSTRUCTIA TEORETICA A CERCETARII1. OBIECTIVELE CERCETARII

La nivelul teoretico-normativ al analizei, cercetarea de fata isi propune sa analizeze:

O1: relatia dintre ideologiile politice nationale si cele europene.

O2: nivelul participarii la alegerile europarlamentare in cadrul statelor din Europa Centrala si de Est.

O3: comportamentul electoral al cetatenilor dar si al actorilor politici individuali si colectivi.

O4: tendinta de vot in cadrul electoratului din spatiul est-european.

2. Intrebarile Cercetarii Din punct de vedere teoretic, cercetarea de fata

porneste de la o serie de interogatii analitice atat cu caracter normativ cat si cu carater empiric precum:

I1: In ce masura ideologiile nationale se regasesc la nivel european?

I2: Care este comportamentul electoral al cetatenilor din statele Europei Centrale si de Est fata de alegerile pentru Parlamentul European

I3: Care este tendinta de vot a populatiei din spatiul central si estic Europen?

I4: Care este relatia dintre tendinta electorala pentru alegerile nationale si alegerile europarlamentare?

3. IPOTEZELE STIINTIFICE

A. Relatia ideologie nationala- ideologie europeana.

H0: Nu exista nici o corelatie intre ideologiile politice promovate la nivel national si ideologiile politice din spatiul comunitar.

H1: Cu cat inclinatia electorala pentru o ideologie politica nationala este mai ridicata cu atat aceasta ideologie va fi votata la nivelul scrutinului european.

H2: Cu cat tendinta de a vota ideologiile nationale este mai ridicata cu atat votul acordat ideologiilor europene este mai scazut.

B. Rata participarii la alegerile europarlamentare:H0: Nu exista nici o corelatie intre rata participarii la

alegerile nationale si rata participarii la alegerile europarlamentare.

H1: Cu cat rata participarii la alegerile nationale este mai ridicata, cu atat rata participarii la alegerile europarlamentare este mai ridicata.

H2: Cu cat rata participarii la alegerile nationale este mai ridicata, cu atat rata participarii la alegerile europarlamentare este mai scazuta.

c. Tendinta de vot

H0: Nu exista nici o legatura intre actorii preferati la nivel national si actorii politici preferati la nivel european.

H1: Cu cat notorietatea unui actor politic este mai ridicata la nivel national cu atat acest actor va fi votat la alegerile europarlamentare.

4. PERSPECTIVE EXPLICATIVE SI DESCRIPTIVE

Cristalizarea spatiului comunitar a insemnat ab initio si implementarea unor mecanisme concrete si coerente prin prisma carora nivelul national al politicului sa poata fi reprezentat la nivel transnational. Pornind de la aceste premise observam faptul ca fiecare stat membru al UE are reprezentanti la nivelul forului legislativ ( Parlamentul European) selectati dupa o serie de proceduri electorale similare cu cele ale sufragiului national.

In acest sens procedura electorala pentru alegerea membrilor la nivelul Parlamentului European este bazata pe principiul proportionalitatii, numarul de reprezentanti in structurile legislative europene fiind stabilit prin intermediul unor instrumente legisltive elaborate de CE si in directa dependenta cu impactul si importanta statului-natiune la nivel transnational.

Anul 2007 a reprezentat pentru noile state integrate in sfera UE un an electoral pentru reprezentare la nivel transnational. In acest sens, similar alegerilor nationale, cetatenii au desemnat in urma sufragiului universal, direct si liber exprimat reprezentantii nationali in structurile Parlamentului European.

La nivelul normativ- teoretic putem observa faptul ca tendinta electorala in sfera participarii va fi una extrem de scazuta,tendinta determinata de impactul relativ scazut al unor alegeri transnationale in sfera suveranitatii nationale, precum si de absenta unei culturi civice si politice relative in randul electoratului bulgar si roman.Pe langa dimensiunea participativa putem reitera faptul ca electoratul din ambele state supuse analizei au tendinta de a alege in procesul decizional ideologii politice corespondente sferei nationale.

Astfel, atat Romania cat si Bulgaria, state aflate in proces de consolidare democratica au optat la nivelul ofertei electorale pentru ideologii cu tendinte de stanga sau centru stanga in virtutea promovarii statului asistential, ca tara fundamentala mostenita inca din timpul regimului comunist.

5. CONCEPTE SI OPERATIONALIZAREA CONCEPTELOR.

Concepte cheie: Participare electorala Ideologie politica Cultura civica si politica

Concept

Participare politica

Definite reala/

nominala

Gradul de implicare directa si activa a cetatenilor in viata politica

Variabile Prezenta la vot

Activitatea in partide si organizatii civice

Definitie

operationala

Prezenta la vot

Activitatea in partide si organizatii civice reprez. Part. politica

Instrumente/ Masuri

Surse BEC, statistici, sondaje

Concept

Ideologie politica

Definite reala/

nominala

Maniera compreheniva de abordare a lumii social-politice.

Variabile -gradul de orientare si programare

-impactul in politicile publice

Definitie

operationala

Instrumente/ Masuri

Platforme electorale, Oferte politice, programe de guvernare

Concept

Grad de cultura civica si politica

Definite reala/

nominala

Maniera de cunoastere a regulilor vietii politice.

Variabile -frecventa lecturii mass-media

-frecventa vizionarii emisiunilor politice

Definitie

operationala

Instrumente/ Masuri

-statistici, sondaje, ratinguri tv.

-sondaje electorale, exit-polluri

C. CULEGEREA, PREZENTAREA SI REPREZENTAREA DATELOR CERCETARII

1. TEHNICI DE CULEGERE A DATELOR SI DE INFORMARE STIINTIFICA

Observarea gradului de participare la vot prin exit-polluri si surse BEC.

Analiza de continut a programelor politice.

Sondaje cu privire la gradul de cultura si educatie civica, politica si sociala.

2. TIPOLOGIA DATELOR CULESE

A.Resurse numerice:- Participare electorala- Procente votanti- Frecvente Voturi

B. Resurse nonnumerice:- Analiza platformelor - electorale- Analiza sloganelor si a- mesajelor politice

3. MODELE DE REPREZENTARE A DATELOR

Rezultatul Voturilor In alegerile Europarlamentare

0 5 10 15 20 25 30 35

PSD

PLD

PNG

PC

UDMR

Serie1

D. ANALIZA DATELOR CERCETARII

1. Variabilele Cercetarii

A. Participare nationala – V.I.

Participare Europeana- V.D.

B. Ideologie nationala- V. I.

Ideologie Europeana- V.D.

2. MASURAREA DATELOR CERCETARII.

Participare politica:

S1: Absenta

S2: Foarte scazuta

S3: Scazuta

S4: Medie

S5: Ridicata

S6: Foarte Ridicata

S1<S2<……<S6- Nivel Ordinal

Ideologie politica

S1: Conservatoare

S2: Liberala

S3: Socialista

S4: Social- democrata

S1 S2……..S4- Nivel Nominal

3. CORELATIA SI ANALIZA VARIABILELOR.

Graficul Corelatiei:

Participarea politica nationala si europeana

0

5

10

15

20

25

30

35

40

1 2 3 4 5

Serie1

Matricea de corelatie

Part.

Europ.

Part

m

Nationala

M

m 2 0

+

M 0 3

Coeficientul liniar de corelatie r= 0,98

Ideologii nationale- Ideologii Europene

Romania & Bulgaria- Ideologii social- democrate –

35%- Ideologii liberale- 27%- Ideologii conservatoare- 15%- Ideologii ecologiste- 1%- Ideologii extremiste: 5%

Ideologii in UE- Ideologii social democrate-29,5%- Ideologii liberale- 25%- Ideologii Conservatoare- 5%- Ideologii ecologiste-6%- Ideologii extremiste- 0,3%

Ideologii nationale- europene

0

5

10

15

20

25

30

35

1 2 3 4 5

Serie1

Matricea de corelatie

Ideologii Europene

Id.

m

Nationala

M

m 1 0

+

M 1 3

R= 0,89

4. INTERPRETAREA CALITATIVA SI CORELAREA REZULTATELOR CU IPOTEZELE CERCETARII.

In ambele cazuri ale variabilelor s-a confirmat corelatia de tip pozitiv

E.LANTURI CAUZALE

Cons. Dem.

Stab. Pol.

Reprez. ideologica

Sufragiurational

Sufragiu european

F. METODA OPTIMA DE CERCETARE- Ancheta de teren- Observatia directa- Studiul de caz G. INSTRUMENTE DE CERCETARE- Sondaj de opinie- Chestionar standardizat

H. Surse de documentare

Bibliografice:

1. H. Wallace, Procesul politic in UE, Ed. Cartier, Chisinau, 2004.

Web:

www.europa.eu

www.mmt.ro

Mass-Media

Ziarul: Cotidianul, nr.7, luna XI, 2007, p.5.

I. Concluziile studiului

In urma analizelor statistice am observat faptul ca demersul reprezentarii in plan european depinde de nivelul national al politicii.