Prezentare Petrova Text

7/25/2019 Prezentare Petrova Text

1/31


2/31

CUPRINS

1. Ce este informaia?-Boncescu Diana Elena2. Caracteristicile informaiei-Cheverean !iri"ana

3. Dimensiunile informaiei-#imon Costin$. Informaia %in &ers&ectiv' in%ivi%ual'-Cociu (na). Informaia %in &ers&ectiv' or*ani+aional'-Co"ocaru Iulian,. Informaia %in &ers&ectiv' social-!aim Ileana. Informaia %in &ers&ectiv' /loso/c'-o&escu ariel

!oncescu "iana Elena


3/31

Filosofie# anul I

Semestrul II

Introducere n tiinele informrii i documentrii

Profesor: Tamara Petrova

1. Ce este informaia?

$%$% Etimolo&ia i evoluia termenului de informaie

"e'a lun&ul tim(ului termenul de informaie a suferit sc)im*ri semnificative n sensul n

care o tot mai mare varietate de domenii au (lasat informaia n centrul (reocu(rilor lor

adu&+ndu'i acestui cuv+nt o serie de sensuri# conotaii i denotaii% Aceast situaie a condus

im(licit la (ro*lemati,area oricror ncercri de definire &eneral% Sensurile n tim( s'au

s(eciali,at# astfel nc+t orice tentativ de a (rivi informaia unitar devine o real (rovocare%

S(ecialitii din ,one diferite de cercetare au (reluat termenul i l'au asociat adesea c)iar cu

conce(te diferite% Practic# c+nd vor*im de informaie ne confruntm cu o situaie similar celeis(ecifice termenilor te)nici care au corres(ondent n lim*a-ul comun%

"in (unct de vedere etimolo&ic cuv+ntul informaie se (are c a intrat n u, (rin

intermediul lim*ii france,e% La finele secolului $. nce(e s fie utili,at n france,a vec)e cu

sensul de instruciune, sfat, (reluat fiind din latinescul informationem cu ntelesul de idee,

concept% /n secolul urmtor se adau& un nou sens acestui cuv+nt# cel de cunotiine comunicate%

"e,voltarea cercetrii tiinifice va conduce la o adevrat revoluionare a termenului de

informaieodat cu im(unerea te)nolo&iei informaiei n $0.1% Finalmente# n anul $020 a(areasocierea cu revoluia informaiei%

Evident c suntem nc de(arte de a fi e(ui,at aria (olisemantic a cuv+ntului% /n cele ce

urmea, voi ncerca (e de o (arte s cu(rind sensurile cele mai relevante asociate acestui termen

eva,iv iar (e de cealalt (arte voi acorda o atenie s(ecial celor dou tendine ma-ore
http://www.studentweb.uvt.ro/ums/do/secure/vizualizare_situatie_detaliata_evaluari?id=125398&id_back=-1&p_back=-1http://www.studentweb.uvt.ro/ums/do/secure/vizualizare_situatie_detaliata_evaluari?id=125398&id_back=-1&p_back=-1


4/31

contem(orane im(use de cercetarea desfurat (e dou direcii diferite# i anume te)nolo&ia

informaiei i structuralism% Tre*uie menionat c la momentul de fa e3ist numeroase ncercri

de a a*orda unitar informaia# ceea ce nu este e3clus s conduc n fa(t la o diversificare i mai

mare a sferei semantice a acestui termen%

$%4% Sensurile comune ale termenului

5)iar i atunci c+nd vor*im des(re acce(iunea cuv+ntului informaie n lim*a-ul u,ual#

comun# avem o varietate de sensuri con&ruente (+n ntr'un (unct# ns suficient de nuanate

(entru a -ustifica o a*ordare se(arat% /n acest conte3t# dicionarul e3(licativ ne ofer sursa cea

mai si&ur% 5ele mai u,itate sensuri# n numr de trei# (rivesc informaia din (ers(ectiva

comunicrii care devine actul (rinci(al# ve)icolul s(ecific informaiei care su* acest as(ect se

(lasea, (e un teritoriu a(roa(e comun cu datele%

$% Fa(tele i o(iniile (erce(ute sau o* inute n cursul vie ii de ,i cu ,i direct de la o alt

fiin vie# din mass'media# din *a,e de date electronice i din toate ti(urile de fenomene

o*serva*ile din mediul ncon-urtor%4% Lmurire asu(ra unei (ersoane# lucru sau domeniu6 totalitatea materialului de informare

i de documentare6 i,voare# surse67% 5uno tin e comunicate de al ii sau o* inute (rin investi&a ii (ro(rii ori cercetri

(ersonale6 cuno tin e acumulate din lectur# ra(oarte des(re evenimente recente sau

necunoscute anterior# materiale din ,iare# din (eriodice sau din *uletine de tiri6

cuno tin e do*+ndite (rin studiu sau instruire6 cuno tin e deduse din o*serva ii directe i

e3(erien a (ro(rie%

Acestor sensuri# s le numim de *a,# le'au fost adau&ate alte dou mai recente# care de-a sunt

mai s(eciali,ate dec+t (rimele indic+nd o diversificare continu a domeniilor n care termenul se

im(une%

$% Ac iunea cuiva de a 8se9 informa sau de a comunica cuno tin e# nout i# lmuriri# ve ti#

tiri# ndrumri# (reci,ri etc%# unei (ersoane 8sau unui &ru( de (ersoane9 i re,ultatul ei

8fa(tul de a ti c mesa-ul este rece( ionat i n eles de ctre destinatar96 4% 5omunicare# veste# tire# mesa- care (une (e cineva la curent cu o situa ie nou sau mai

vec)e# dar de care acesta nu avea tiin nainte de a fi informat%


5/31

$%7% "efiniia S)annonian i incidena teoriei informaiei

Lucrarea A ;at)ematical T)eor< of 5ommunications=85%S)annon# $0.19 reevaluea,

termenul de informaie care se s(eciali,ea, i devine astfel un nou conce(t% Informaia este (e

de o (arte cuantifica*il# ntr'un mod com(ara*il cu cel s(ecific oricrei cantiti fi,ice ca de

e3em(lu masa sau ener&ia% /n acest sens informaia utili,ea, o unitate standard de msur# *it'

ul%

O a doua (ers(ectiv asu(ra informaiei la care recur&e S)annon este cea care (rivete

informaia ca (e o ale&ere fcut de emitor i# n mod forat# de rece(tor% /n alte cuvinte n

(rocesul de transmitere al informaiei cantitatea emis nu este e&al cu cea rece(tat% 5a atare

informaia devine un termen matematic# a*stract cu o natur oarecum dual% Prin (risma unei

su*stane cuantifica*ile informaia este inde(endent de actul comunicrii# ca atare are un &rad

de o*iectivitate similar celui s(ecific oricrei mrimi fi,ice% "in (ers(ectiva actului de

comunicare ns# informaia e3(rim incertitudinea nlturat (rin reali,area unei ale&eri dintr'un

set%

5unatificarea informaiei utili,ea, formula de calcul I > lo&?8$@(e9 > 'lo&?8(e9# unde (e

re(re,int (ro*a*ilitatea de a(ariie a unui mesa- iar l este informaia asociat mesa-ului% /n ca,ul

n care *a,a al&oritmului este 4 informaia se msoar n cifre *inare# n *ii% n e3em(lu n

acest sens este informaia cu(rins n aciuni de ti(ul aruncarea n aer a unei monede# secvena(ornit'o(rit# alternarea culorilor verde'rou la un semafor# informaie n cuantum de $ *it% 5u c+t

o aciune sau un fenomen este mai com(le3# cu at+t cuantumul de informaie crete (+n la

ordinul a miliarde de *ii%

lterior# acest sens s(eciali,at im(us de formularea teoriei informaiei a fost e3tins i el

la a cu(rinde sensul de element nou# necunoscut al realitii ncon-urtoare cu(rins ntr'un sim*ol

sau &ru( de sim*oluri% Aceste sim*oluri se refer la a*solut orice modalitate de trasmitere a unei

informaii# nce(+nd de la te3tul scris# vor*ire# ima&ine# sunet etc% "efiniia aferent acestui sensa(are in dicionare su* urmtoarea formulare:

Fiecare dintre elementele noi# necunoscute anterior# ale e3(erien ei 8fi,ice sau mentale9

sau ale unui conce(t# n ra(ort cu cuno tin ele (reala*ile# ce sunt cu(rinse n semnifica ia

unui sim*ol sau unui &ru( de sim*oluri 8te3t scris# mesa- vor*it# ima&ini (lastice#


6/31

indica ie a unui instrument# date e3(erimentale# (artitur mu,ical etc%9 care (roduc

sc)im*ri ntr'un conce(t 8cum ar fi un (lan sau o teorie9%

Oarecum adiacent (oate fi luat n considerare i informaia &enetic# *a,at deasemenea

(e un lim*a- codificat# i anume A"N'ul% "e aceea ale& s includ acest sens al termenului de

informaie n acest su*ca(itol% Informaia &enetic re(re,int motenirea *iolo&ic a unui

or&anism control+nd (rocesele s(ecifice acestuia% Acest ti( de informaie se com(ort ntr'un

mod similar celei descrise de Sannon (rin aceea c este coninut# transmis# msura*il#

com(ara*il i universal%

$%.% Informaia ca realitate fi,ic

5ea mai revoluionar (oate a*ordare a informaiei im(lic un sens ontolo&ic asociat acestui

termen% Acest nou conte3t i se datorea, n mare msur *iolo&ului# filosofului i teoreticianului

Tom Stonier care (lasea, informaia alturi de ener&ie i materie la *a,a universului% /n

vi,iunea lui# lumea material este re,ultatul evoluiei dinamice a tradei materie'ener&ie'

informaie# aflate n ec)ili*ru% /n $00# Stonier (u*licInformation And The Internal Structure

Of The Universe# n care susine c informaia crete e3(onenial# n s(iral (+n la infinit%

lterior Stonier va adu&a la teoria sa iniial o*servaia c B descrierea oricrui sistem

fi,ic cu(rinde nu doar (arametrii care definesc cantitatea de materie i de ener&ie# ci i cantitatea

de informa ie# iar orice sc)im*are ntr'un sistem tre*uie s in seama nu numai de sc)im*rile

n ener&ie sau mas# ci i de sc)im*rile n informa ia con inut de sistem= i c dac informa ia

este o com(onent intrinsec a tuturor sistemelor fi,ice# atunci toate le&ile fi,icii tre*uie

reevaluate= ( Information and Meaning: An volutionar! "erspective# $00C9%

Ontolo&ic vor*ind# aceast teorie lea& informaia de e3isten cau,al# ceea ce

reinvestete acest conce(t cu o dimensiune creatoare% Informaia &enerea, realitate nu doar a-ut

la descrierea acesteia% Informaie este (ractic tot ceea ce are e3isten n lumea material%

$%D% 5onclu,ie


7/31

Orice ncercare de definire a termenului de informaie tre*uie s se ra(orte,e la diferitele

conce(te e3istente ast,i# (rin (risma fa(tului c ma-oritatea acestora sunt ela*orate e3clusiv

(entru un anumit domeniu# i ca atare (ro(rii acestora% E3ist un efort la acest moment din

(artea teoreticienilor ns(re o a*ordare unitar# &eneral vala*il# n&runat ns de tendina

din ce n ce mai accentuat ns(re s(eciali,are (e care tiinele i domeniile de cercetare o

manifest la acest moment%

i!"io#rafie

$% A*ramson# ;%# N%#Information Theor! and #oding% ;cra'Gill# Ne Hor# $02764% 5over# ;%# T)omas# T)omas# A%# Jo


8/31

$. CARACTERISTICILE INFORMAIEI

4%$% Atri*utele informaiei (rin (risma actului de comunicare

Informaia ale crei caracteristici sunt identifica*ile sau cuantifica*ile este cea

ve)iculat (rin actul de comunicare% 5a atare# n cele ce urmea, m voi refericu (recdere la informaie din aceast (ers(ectiv% Permanent (rimim i transmiteminformaii% Informaia este coninut ntr'un mesa-# semnal sau sim*ol care reflect stareaunui sistem sau a mediului n care acesta funcionea, i care aduce rece(torului# celuicare o (rimete# un (lus de cunoatere%

Aceasta definiie este dealtfel inclus i n dicionarele e3(licative# (rintre sensurilerecent ac)i,iionate%

A(ariia radioului# a televi,iunii # a telefonului i mai ales al internetului# a sc)im*atn mod radical viaa noastr% "atorit de,voltrii ra(ide a informaiei nultimii ani# im(actul a fost foarte mare n (rivina societii # aduc+nd mari sc)im*ri n

viaa cotidian% Astfel nc+t te)nolo&iile di&itale fac tot mai uor i mai ieftintotodat accesarea# (rocesarea# stocarea i transmiterea informaiilor%olumul din cen ce mai mare de informaii necesita o modalitate mai clar i mai accesi*il declasificare i ordonare%

/n consecin ncercarea de a identifica caracteristicile informaiei devine nu doar oncercare academic ci o condiie%

4%4% 5aracteristici din (unct de vedere al varia*ilei TI;P

a)Actualitatea

La momentul (rimirii informaiei# informaia tre*uie s fie im(ortant i e3isten lamomentul transmiterii%

Informaia furni,at la un moment dat# (oate s reflecte evenimente derulate ntr'o(erioad de tim( trecut# (re,enta sau viitoare%

Astfel de c+te ori avem nevoie de aceea informaie# s o (utem accesa sau(rocura%"u( cum am v,ut mai sus dimensiunea tem(oral i (lanurile ei de e3(rimaresunt im(ortante n domeniul informaiei#n viaa de ,i cu ,i ne dm mereu de ele# e3istsituaii c+nd dorim s aflm ceva deci situaii la cerere# sau c+nd dm de anumite condiiis(ecifice# (utem s(une situaii de e3ce(ie# sau la intervale re&ulate de tim( avem nevoiede o informaie# atunci (ot s(une c suntem ntr'o situaie (eriodica%"atorit fa(tului ctim(ul se com(rim# oamenii i dau seama c nu le mai a-un&e s fac foarte multe dinceea ce i'au (ro(us%

"ei unele studii confirma c tim(ul nu e3ist# totui noi trim ntr'un s(aiu n careceasurile noastre i s(un cuv+ntul# te anuna (arc c fiecare minut trece ca o secund ifiecare or trece ca un minut%"e aceea (arc nici (lanificrile nu mai dau re,ultat#datorit tim(ului scurt# c)iar i informaiile se (are c uneori dei le (rimeti sau le ai landem+n#nici


9/31

nu mai ai tim( s te i foloseti de ele%/n conclu,ie tim(ul este foarte im(ortant# doar c(are din ce n ce mai (uin%

b)Accesibilitatea

Sistemele informaionale (ot fi (roiectate (entru a furni,a informaii de c+te ori ledorim#de c+te ori cerem%Noiunea de accesi*ilitate a informaiei (oate (ermite (ersoanei#omului# individului s o a-uste,e n aa maniera nc+t s'i aco(ere nevoile i (referinelela nivelul vederii# au,ului# vor*irii sau ale (rocesului de nvare% 5omunicarea care esteaccesi*il (oate fi neleas i rece(tat (entru &ru(uri diferite de oameni%

Informaia tre*uie s (oat fi accesat cu uurin (entru a (utea fi folosit lamomentul (otrivit% Evoluia (e care a avut'o# n ultima vreme# te)nolo&ia informaiilor in s(ecial internetul# nlesnete accesi*ilitatea informaiei%

$%&% #aracteristicile din punct de vedere al formei

As(ectul (rivind forma informaiei su*linia, fa(tul c informaia tre*uie s fie(lcut# atractiv #s (oate fi neleas cu a-utorul &+ndirii lo&ice# clar i *ineneles uorde utili,at la cel care o (rimete# rece(torul%

"ac n trecut se (unea *a, i accent (e informaiile clare# (recise# n (re,ent ntr'adevr contea, i acestea dar este mai im(ortant modul n care este (re,entat informaiai mai ales accentul cade (e calitatea am*ala-ului (roduselor de ti( informaional# (entrua le face mai atractive i utile (entru utili,atori# cei care consum%

Am s m dau c)iar (e mine e3em(lu i (reci,e, c atunci c+nd mer& la cum(rturi#

foarte mult m atra&e am*ala-ul i modul n care mi este (re,entat acel lucru%/n arta deasemenea# e3ist informaia ca dimensiune i forma# c+nd (rivim un ta*lou# o scul(tur#un o*iect ce re(re,int un lucru estetic sau artistic%

5onclu,ia este ca n tot niversul vi,ual i nu numai# e3ist informaie# ns (entruacea informaie tre*uie s e3iste i (erce(ie (entru a detecta informaia% n co(ac uscatn mi-locul unei (duri# nev,ut de nimeni niciodat# nu (utem avea certitudinea c ele3ist# deoarece informaia ca form nu este (erce(ut%

Astfel caracteristicile informaiei din (unct de vedere al formei# (ot fi clasificate n:

a) claritate' informaia tre*uie (re,entat n mod clar i accesi*il# utili,+nd(re,entarea &rafic# artistic# numeric# lo&ic sau alte forme de (re,entare nformat electronic sau (e )+rtie%

La *a,a formrii coninutului informaiei c+t mai clar# accesi*il i (erce(tiv avemnevoie cred eu# c orientarea#nele&erea# lo&ica #identificarea#inter(retarea# s fie&uvernat de o serie de le&i &enerale# a(lica*ile tuturor modalitatiilor sen,oriale i tuturorsituaiilor reale%Astfel le&ea selectivitii#semnificaiei#(roiectivitii (erce(ieiinformaiei c+t i formele mai com(le3e a nele&erii s(aiului# tim(ului#micrii# sunt


10/31

foarte im(ortante n viaa noastr (entru a (rimi# nele&e i folosi totalitatea informaiilorcu care suntem (ui n contact mereu%

b) nivelul de detaliere'consta n a (rimi informaia c+t mai detaliat#ca e3em(lu aici

sunt:listele# sau (ros(ectele de (e medicamente# in&redientele coninute(e am*ala-ul res(ectiv# etc%

c) secventialitate'informatia (oate fi aran-at ntr'o serie de fa(te# evenimente# stri(redeterminate%

d) modul de prezentare'informatia (oate fi (re,entat ntr'o form oral#numeric#&rafica sau n alte forme%

e) suport'informatia tre*uie furni,at n form de document scris#&rafice# video sau

alte su(orturi%

4%.%#aracteristici din punct de vedere al coninutului

a) acuratee:informaia tre*uie s reflecte corect evenimentul (e care l descrie# s fieli(sit de erori6

Astfel s(us# informaia tre*uie s fie e3act# (recis i o im(ortan atenie ne3ecutarea unui eveniment (e care l furni,ea, ea%Sursele tre*uie s susin n mod direct informaia aa cum este ea (re,entat%

b) relevant:informaia tre*uie s fie le&at de cerinele informaionale ale unuirece(tor (entru o situaie s(ecific6Informaia tre*uie s ias n eviden (rin claritate i (rin (reci,ia cerinei su*iectului

cerut%Orice informaie tre*uie s se refere la un anumit su*iect%"e multeori# &sim informaii confu,e# care trec de la un su*iect la altul# fc+nd mesa-ul &reu dedi&erat sau neles% /n (rocesul deci,ional#relevant informaiei este cu at+t maiim(ortant%

c) completitudine:informaia tre*uie s aco(ere toate cerinele informaionale alesistemului mana&erial la un moment dat%5om(letitudinea informaiei este deose*itde im(ortan mai ales n (rocesul deci,ional% Li(sa unor *uci de informaie (oateconduce la luarea unor deci,ii &reite%

d) conciziune:tre*uie furni,ate numai informaiile cerute# de care este nevoie (entrufundamentarea deci,iilor6

Pentru a fi concis o informaie nseamn a relata un eveniment (e scurt# la o*iect imenionate lucrurile cele mai im(ortante a acelui eveniment curent%


11/31

e) obiectivitate:informaia (oate avea un sco( mai &eneral sau limitat# un interesintern sau e3tern# o direcie ascendent sau descendent%

Orice informaie care (oate fi verificat n realitatea e3istent la un anumit moment%f) performana:informaia (oate de,vlui (erformanta (rin msurarea activitii

nde(linite# a (ro&ramului reali,at sau a resurselor accumulate%

$%'% #oncluie

"e o*icei# informaia se refer la nt+m(lri# la evenimente# la ceva ce s'a (etrecutsau se (etrece n momentul de fa# la un (roces al crui re,ultat nu ne este nc cunoscutnainte de (rimirea tirii% Or# nu ntotdeauna aflarea re,ultatului unui atare (roces nesur(rinde# cci se (oate nt+m(la c# nc nainte de a surveni de,nodm+ntul# noi s lcunoatem de-a# fie n urma e3(erienei #fie n urma unei deducii lo&ice% Noutatea uneiveti e cu at+t mai mare cu c+t datele de care dis(unem nu ne n&duie s (revedem

desfurarea evenimentelor%Prin urmare# informaia este cu at+t mai *o&at cu c+t elimin o cantitate mai marede i&norana#de incertitudine%

Eu cred c informaia este (retutindeni i dac avem nevoie de ea# tre*uie doar s oaccesm%Iar acum c te)nolo&ia du( cum am s(us mai devreme# a evoluat tot mai mult(utem afla tot ce ne dorim%Iar m(reun cu caracteristicile din (unct de vedere altim(ului#formei i al coninutului ne (utem nele&e c oameni i (utem comunica astfelnc+t re,ultatele n tot ceea ce facem s fie (e neles# calitative i evolutive%

5onclu,ia final:informaia in ,iua de a,i este (re,ent (este tot# de(inde doar de noic+t vrem sa fim de informai

!I!LIOQAFIE

$% S)annon RA Mathematical Theor! of #ommunicationR masura si evaluarecantitativa a informatiei R entro(ie informationala

4% 5lausius !olt,man #termodinamica ) ordine#$1C2

7% Gu*ert Fondin#*echercher et traiter l+information% Paris# )ac)ette# $004.% "EM online%


12/31

Cociu (na

4iloso/e anul I

Informatia %in &ers&ectiva

in%ivi%uala

!easurin* 5hat 6ou 7no58 (n In%ivi%ual

Information rocessin* ers&ective

In conformitate cu &ers&ective %e &relucrare a informatiilor

in%ivi%uale9ca&acitatea or*ani+atiei %e utili+are a infomatiei a"uta la


13/31

re+olvarea &rolemelor *enerate %e incertitu%ine.:ushman si Na%ler;1uientea+a

orientarea acestora s&re re+olvarea &rolemelor or*ani+atorice. In acest

contet %in &ers&ective mea9i-au in consi%erare efectul a %oua ti&uri

contrastante %e or*ani+are 8structura or*anica si mecanicista.(cestestructuri %ifera %e la un numar la altul.Dimensiunile care &ot in>uienta mo%ul

in care in%ivi+ii accesea+a si utili+ea+a informatii9inclusiv %istriuirea

res&onsailitatilor9sfera %e a&licare a sarcinilor9mo%ele %e comunicare si

mo%uri %e *uvernare.In esenta informatiei se &relucrea+a ca&acitatea a trei

com&onente8 ailitatea %e colectare a informatiei9inter&retarea si sinte+a.

(&oi se consi%era efectele /ecarei com&onente %e &relucrarea a informatiei

&rivin% orientarea &ersoanelor &entru re+olvarea &rolemelor.Din &unctul

meu %e ve%ere9sustin ca &relucrarea informatiei %a re+ultate cu ca&acitati

mari intr-o &re%is&o+itie fata %e re+olvarea &rolemelor.Din acest

ar*ument9otin un set %e i&ote+e care sunt testate em&iric &e o a+a %einformare in%ivi%uala.

I&ote+e8


14/31

Numerosi oameni %e stiinta au oservat ca *estionarea e/cienta a

cunostintelor este a+a %e ca&acitate in &rolema informarii.#trunctura

or*ani+atorica intruchi&ea+a o serie %e elemente cheie9cum ar /8controlul si

mecanismele %e coor%onare 9&racticile %e resurse umane si meto%e %e

com&ensare.:oate acestea au o meto%a %e com&ensare slaita9cu

inceertitu%ini interne.Un numar %e cercetatori in acest %omeniu9au su*erat

ca e/cienta este maimi+ata can% informarea se loveste %e anumite ariere

contra%ictorii s-au le &utem s&une un set %e sisteme imricate@.

#uunitatea %e or*ani+are este nivelul &referat %e anali+a &entru

informatii9intele*erea %e or*ani+are a caracteristicilor %e &relucrare a

%esi*nului or*ani+ational.

In mare &arte se face %istinctia intre %oua ti&uri &rinci&ale %e structuri9%e

oicei clasi/cate ca mecanisme si or*anice.(cestea %ifera in multe

mo%uri9inclusiv %istriuirea sarcinilor9>uul %e informatii intre in%ivi+i si

unitati9in masura in care eista interactiune cu me%iul.4orme mecanistice %e

or*ani+are sunt caracteri+ate &rin ierarhica %ivi+iunii muncii9in care re*ulile

si &roce%urile %e/nesc &rAcis com&ortamentele si res&onsailiotatile

&ersoanelor /+ice.Din acest motiv9comunicarea tin%e sa /e intr-o sin*ura

%irectie9%e la mana*erul %e to& la niveluri mai sca+ute.Diferentele structural

oservate in mecanicistul com&arativ or*anic cu forme or*ani+ational9 sunt

%e natura sa in>uiente+e %e+voltarea ca&acitatii %e &rocesare a

informatiei.Ca&acitatea acesteia se re>ecta in &uterea %e a colecta9inter&reta

si sinteti+a informatiile le*ate %e anumite %eci+ii.

Efectul %e %esi*n or*ani+ational &e ca&acitatea %e

&rocesare a informatiilor8

(m mentionat mai sus %es&re munca si %ivi+iunea ei.Un loc %e munca este

com&le atunci can% treuie sa ia in consi%erare mo%i/carea con%itiilor

9&resu&une a&licarea 7no5-ho5 avansat si necesita %iscretie si "u%ecata.

Eistenta acestor caracteristici su*erea+a ca circumstantele %e munca sunt

incerte9nu sunt com&let su controlul in%ivi%ului9si9&rin urmare9mai %i/cil %e

inteles.Deci9nu va / o nevoie continua %e informare &entru a otine o mai

una intele*ere9ci %e a %etermina cum sa se a%a&te+e la schimare.(stfel

ca&acitatea %e &relucrare a informatiilor va creste.In astfel %e

con%itii9utili+area unei structuri or*ani+ata va / ene/ca9%eoarece &ermite

>eiilitatea %e a creste >uurile %e informatii %u&a cum este necesar.


15/31

astfel %e structura este mai &utin sensiila la ecesul %e informatii9nu numai

%atorita e&erientei lor in reali+area mai multor locuri %e munca9%ar9 %e

asemenea9%e ca&acitatea lor %e a atra*e noi conventii

informationale.(stfel9intr-o structura or*anica9memrii or*ani+atiei au

&osiilitatea si ca&acitatea %e a cauta informatii necesare &entru a re+olva

&rolemele.e %e alta &arte 9o unitate care utili+ea+a o structura

mecanistica9se va a+a &e sarcinile %e/nite9&roce%uri stan%art %e o&erare

sau re*uli.Deoarece sarcina este %A" foarte %e/nita si relativa

staila9in%ivi%ual nu are nevoie sa a%une mai multe informatii.!ai

im&ortant9incre%e o structura mecanica &e re*uli &restailite9&roce%uri si va

rea%uce ca&acitatea %e a a%una si folosi cantitati semni/cative %e

informatii.(van% in ve%ere ar*umentul %e mai sus9ne aste&tam ca

&ersoanele care o&erea+a in structurile or*anice 9sunt ca&aili sa a%une sis a

utili+e+e mai multe informatii %ecat cei %in structurile mecaniciste.

Conclu+ii si im&licatiile %e cercetare8

ers&ectiva %e &relucrare a informatiilor %e or*ani+atii a &rins ra%acini in

literatura %e mene*ement in ultimii trei %ecenii9atra*an% interesul a

numerosi cercetatori.(tentia a fost in%re&tata in s&ecial la %ia*nosticarea

ca&acitatii %e or*ani+are s&eci/c caracteristicii &entru a in>uienta

&relucrarea informatiilor9&recum cu&la"ul sla intre suunitatile

or*ani+ationale9mecanisme %e comunicare si retele 9si sarcina in %omeniul%e a&licare.

(ceste caracteristici %e or*ani+are au servit la orientarea s-au a%a&tarea

com&ortamentului &ersoanelor /+ice fata %e /nali+area cu success a

sarcinilor si atin*erea re+ultatelor %orite or*ani+atoric.#-a reali+at acest lucru

&rin facilitarea ca&acitatii in%ivi+ilor %e a otine si %e a %eriva sensul %e

informatii cheie le*ate %e activitatea lor.(stfel9&relucrarea informatiilor

associate cu or*ani+area9in cele %in urma este format %e setul %e &relucrare

a informatiilor.In literatura %e s&ecialitate %esi*nul or*ani+ational a suliniat

in &ermanenta im&ortanta structurii in aor%area nevoilor %e re+olvare a&rolemei.Dove+ile furni+ate aici arata vali%itatea acestor relatii9cu un rol

me%iator "ucat %e ca&acitatea %e &relucrare a informatiilor %e catre

&ersoanele /+ice.In concor%anta cu aste&tarile mele9am constatat ca

colectarea %e informatii si inter&retarea9au fost amele utile in crearea %e o

&re%is&o+itie s&re re+olvarea &rolemelor.Cu toate acestea9am constatat ca

sinte+a informatiei mai mare9re>ectan% intele*erea fenomenelor9au avut


16/31

ten%inta %e a re%uce confortul &ersoanelor cu re+olvarea

&rolemelor.(ceasta constatare interesanta su*erea+a ca9atunci can%

in%ivi+ii au mai mare a&reciere in com&leitatea &rolemei cu care se

confrunta ei9se &oate re%uce incre%erea lor in luarea unor astfel %e %eci+ii.#-

ar &utea in ca+ul in care9intr-un contet %e faricatie9re%ucan% sfera %e

a&licare a situatiei %eci+iei si facan%u-l mai &utin com&le9ar &utea a"uta

&ersoanele /+ice &entru a otine un maner mai un &t aor%are.

Intr-un /nal ca incertitu%inea sa nu creasca9este nevoie %e informare si iar

informare.(r / foarte util %aca toate aceste i&ote+e si structuri %e %omeniu

sa le asimilam &rin &rocesul %e informare9ceea ce uneori e *reu %ar e util.

Informaii din perspectiva

organizaional

Putem s(une des(re o or&ani,aie c este reali,ata(rin reliefarea s(ecificitii umane aacestora% In esen# OQANIAIA este un sistem social n care i (rin care oameniiinteracionea, 8coo(erea,9 (entru reali,area unor sco(uri cumune% Altfel s(us# or&ani,aia im(lic o form distinct de corelare ntre oameni i sco(uri# c+tsi ntre oameni i structuri% Sco(ul or&ani,aional re(re,int nsi raiunea construirii i e3istentei or&ani,aiilor#sco(ului# enunarea sa# construcia unui sco( c)iar reali,a*il# constituie un (rim moment%Este im(ortant (rocedura de reali,are# de m(linire a sco(ului# n condiiile n care#'re(etam' sim(la adunare a unui &ru( de oameni su* Uaco(eriul= unui sco( comun# nu&arantea,# n sine atin&erea sco(ului (ro(us%

Or&ani,aia ca sistemOr&ani,aia este un sistem desc)is# ada(tiv# in+nd seama de fa(tul ca este o

com(onent a unor sisteme mai mari# cu care are le&aturi armoni,ate (rin (rocesul deconducere% Or&ani,aia este un sistem dinamic# in sensul c evoluia si via*ilitatea sa suntdeterminate de modificarile care se (roduc n cadrul sistemului% Ea este de asemenea unsistem com(le3# (ro*a*ilistic i relativ sta*il# deoarece re(re,int o reuniune decom(onente articulate (rin numeroase le&turi# su(us unor factori (ertur*atori# dar


17/31

ca(a*il s'i menin funcionarea n cadrul unor limite care'i definesc maniera decom(ortare%Com%ni&area or#ani'at() informarea *i &om%ni&area or#ani'aiona"(Pentru a (utea fi caracteri,at dre(t organiat, comunicarea or&ani,aional tre*uie s

(re,inte urmtoarele caracteristici:V s fie orientat s(refinalitate 8sco(9# adic s reflecte un (lan de ansam*lu i o*iectivele(e care i le asum or&ani,aiaV s fie multidirecional, adic s se reali,e,e de sus n -os# (e ori,ontal# (e verticaletc%V s fie instrumental, adic s se s(ri-ine (e o varietate de su(orturi n funcie de o*iectivV s fie adaptat# adic s foloseasc sistemele de informare s(ecifice fiecrui sector deactivitate i s concorde cu cultura or&ani,aional (romovatV s fiefle-i.il,(entru a inte&ra comunicarea informal i (entru a crea structurile care ofavori,ea,

"re(t urmare# comunicarea or&ani,aional nu este un (roces s(ontan i natural% Eatre*uie +roie&tat( n aa fel nc+t s (ermit:coordonarea:(roces ce are n vedere atin&erea unui o*iectiv (resta*ilit# necesar (entrureali,area sco(ului final al or&ani,aieiarmoniarea : activitate ce are dre(t sco( definirea unui o*iectiv comun"u( cum se (oate o*serva# trsturile (ro(rii comunicrii organiate mer& n (aralel cucele ale organiaiei comunicante% Acest lucru este foarte firesc (entru c (rocesul decomunicare tre*uie s fie (roiectat n aa fel nc+t s contri*uie la nde(linireao*iectivelor or&ani,aiei% 5omunicarea tre*uie s fie &estionat n conformitate cu un

(lan strate&ic de ansam*lu al activitii s(ecifice or&ani,aiei% "ac acest (lan nu e3ist#comunicarea se desfoar aleatoriu6 n ca,ul n care a(ar efecte (o,itive n urmadesfurrii unui astfel de (roces# atunci sunt cu totul i cu totul nt+m(ltoare% reealacea mai frecvent care se face n acest conte3t este aa numitul mit tehnicist% Se considerc su(orturile comunicaionale# mai ales dac este vor*a de te)nolo&ii informaionale deultim or# sunt suficiente (entru a asi&ura un (roces de comunicare (ermanent# fluent ieficient% Acest lucru nu se nt+m(l ns# dec+t foarte rar% "ac te)nolo&iilecomunicaionale nu sunt (use n relaie cu un (lan strate&ic de ansam*lu# folosirea loreste irelevant (entru atin&erea sco(urilor asumate de or&ani,aie% ;ai mult dec+t at+t#(re,ena lor nu &arantea, e3(loatarea n folosul or&ani,aiei% Nu n ultimul r+nd# tre*uies se in seama de conte3tul social i de cultura (ro(rie fiecrei or&ani,aii%/n mod evident# co'e3istena comunicrii organiate i a organiaiei comunicantere(re,int un ca, ideal de eficien% Pentru ca el s devin realitate tre*uie acionat ndou direcii (rinci(ale: favori,area flu3urilor de comunicare la toate nivelurile iameliorarea funcionrii or&ani,aiei%/n acest conte3t# se im(une distincia dintre informare i comunicare, termeni adeseaconfundai% Astfel# informarea ine e3clusiv de transferul de coninut 8emisie irece(tare9# n tim( ce comunicarea se refer la sc)im*urile de structuri co&nitive ce


18/31

vi,ea, sc)im*area com(ortamentului celuilalt% Adesea# comunicarea este co*or+t deo*icei la nivel de sim(l informare# re,ultatul fiind a*sena unui feed*ac adecvat din


19/31

(artea rece(torilor% /n li(sa feed*acului# deci,iile se iau e3clusiv la nivelul mana&erial#fr consultarea celor im(licai direct n reali,area sco(urilor or&ani,aiei%Altfel s(us# termenul de informare se refer la situaiile n care rolul activ i revinee3clusiv rece(torului# n tim( ce comunicarea vi,ea, un sistem de relaii interactive%

Informarea const deci# n relaionarea oamenilor cu fa(tele# iar comunicarea n

relaionarea inter(ersonal%Informarea funcionea, ntr'un sin&ur sens# de la emitorctre rece(tor% "im(otriv# comunicare se reali,ea, n mai multe direcii# fiecareemitor devenind la r+ndul lui rece(tor i invers# n cadrul aceleiai secvene decomunicare%/n acest conte3t# or&ani,aia tre*uie s i re&le,e at+t flu3urile informaiile# c+t i (e celecomunicaionale% /n (rimul ca,# ea emite mesa-e n interior sau n e3terior i rece(tea, ianali,ea, mesa-e (rovenind din e3terior i din interior% /n al doilea ca,# or&ani,aia este(e de o (arte vectorul sc)im*urilor interactive cu mediul e3tern 8mai ales cu clienii9# iar(e de alt (arte cea care re&lea, sc)im*ul de informaii ntre salariai# at+t la nivelformal c+t i informal% Tre*uie menionat c acesta este un alt (unct sensi*il al

or&ani,aiilor aflate n (lin (roces de tran,iie% "ac im(ortana relaiei cu e3teriorul afost mai mult sau mai (uin contienti,at# (entru c n fond de ea de(inde su(ravieuireaor&ani,aiei# le&tura cu interiorul este constant ne&li-at% ;esa-ele care (rovin dininterior 8mai ales dac a-un& la factorii de deci,ie (rin intermediul canalelor informale9sunt a(roa(e ntotdeauna i&norate%A*ordrile clasice ale comunicrii se nscriu n &eneral n dou cate&orii: teoriile care(lasea, comunicarea n relaie cu te)nolo&iile folosite dre(t su(ort 8S)annon# Keaver9 icele care o tratea, din (ers(ectiv (si)osociolo&ic 8Wcoala de la Palo Alto9%Pentru o &estionare eficient a comunicrii or&ani,aionale# tre*uie s avem n vedeream*ele as(ecte (entru c:

V n (lanul inovaiilor te)nolo&ice care afectea, comunicarea# or&ani,aia se situea, laintersecia noutilor a(rute n informatic# n telecomunicaii etc%V n (lanul relaiilor inter(ersonale or&ani,aia se confrunt ,i de ,i cu (ro*lemele decomunicare ce a(ar ntre diversele cate&orii de (ersonal care lucrea, n interiorul su:ntre salariai i (ersoanele aflate n funcii de conducere# ntre directori i sindicate# ntrean&a-ai etc%V n (lanul (oliticilor i strate&iilor mana&eriale or&ani,aia tre*uie s i formule,e at+to*iectivele de rece(tare# c+t i (e cele care (rivesc emisia de mesa-e (entru a atin&ema3imum de eficien n domeniul res(ectiv

Aceast a treia dimensiune este n &eneral# cel mai adesea i&norat% "ac n ca,ulado(trii inovaiilor te)nolo&ice care constituie su(ortul comunicrii# ma-oritateantre(rinderilor n tran,iie se confrunt n (rimul r+nd cu li(sa de fonduri necesareac)i,iionrii unor astfel de te)nolo&ii# formularea unei strate&ii comunicaionale este oidee relativ nou i n Occident% /nce(+nd cu anii XC# n Occident a nce(ut s se resimtdin ce n ce mai mut necesitatea comunicrii e3terne (entru a se (romova n e3terior oanumit ima&ine 8(o,itiv9 a or&ani,aiei% 5u toate acestea# i n s(aiul Euro(ei estice


20/31

comunicarea intern este o (reocu(are destul de recent% 5+nd acest ti( de comunicaree3ist# el are trei caracteristici de *a,# care sunt de o*icei alternative:V se s(ri-in (e su(orturi informative# canalele de comunicare fiind revistele# ,iarele#reuniunile# com(uterele# avi,ierele

V afiea, o dimensiune strate&ic# afirm+nd necesitatea de a &om%ni&a efi&ient# dei ncele mai multe ca,uri nu e3ist nici un (lan strate&ic de comunicareV consider informaiile (rovenind din e3terior dre(t una resursele strate&ice aleor&ani,aiei

/n or&ani,aiile aflate n tran,iie# de cele mai multe ori li(sesc toate cele trei dimensiuniale comunicrii interne# enumerate mai sus% 5omunicarea com(uteri,at este nc unlucru considerat scum(# ca atare numai anumite sectoare de activitate sunt dotate cu astfelde te)nolo&ii% Sin&urele forme de comunicare interne sunt reuniunile i avi,ierele# caremedia, e3clusiv comunicarea formal# su* forma indicaiilor i ra(oartelor de activitate%

/n (lus# se confund foarte des noiunile desistem de informare iplan de comunicare%5el mai adesea# or&ani,aia construiete sisteme de informare# cre,+nd c astfel asi&ur o*un comunicare intern# c+nd de fa(t nu face altceva dec+t s re&lemente,e rolurile deemitor# res(ectiv rece(tor% Aceste sisteme de informare la r+ndul lor sufer de anumite(atolo&ii# cau,ate de o (roiectare defectuoas% Ele (ot fi &ru(ate n trei cate&orii# fiind defa(t (ro*lemele le&ate de:V volumul informaieiV calitatea informaieiV (ro(a&area informaiei

/olumul informaiei% Sistemele de informare (rocesea, de o*icei o cantitate uria deinformaie# ceea ce are ca efect im(osi*ilitatea e3(loatrii tuturor datelor (e care leemite @ rece(tea, or&ani,aia% Se (roduc de asemenea# *loca-e de informaie sauintermitene n flu3urile comunicaionale%La fel de (osi*il este s se (roduc i ca,ul invers: sistemele (rocesea, o cantitateinsuficient de informaii sau (rivile&ia, anumii actori din s(aiul or&ani,aional% 5a,ulti(ic este cel al directorului care ia deci,ii de unul sin&ur# (ornind de la informaii(ariale%#alitatea foarte scut a informaiei% "e foarte multe ori datele sunt im(recise sauirelevante (entru o*iectivele sau ate(trile or&ani,aiei% Informaiile sunt foarte &reuaccesi*ile# acest lucru nedator+ndu'se nea(rat (recaritii te)nolo&ice# ci li(sei dedinamism a rolurilor de emitor@rece(tor% O alt (ro*lem foarte frecvent este li(sa deadecvare ntre momentul n care este nevoie de anumite date i momentul n care acesteasunt efectiv furni,ate@(rimite% "e o*icei# informaiile a-un& (rea t+r,iu la *eneficiar# ceeace are un im(act ne&ativ asu(ra eficienei or&ani,aiei%

"ropagarea defectuoas a informaiei% ite,a de difu,are a informaiilor este n &eneral(rea lent% E3ist i ca,uri n care este (rea ra(id i atunci anumite date care (ot avea oim(ortan considera*il sunt iremedia*il (ierdute% Nu se reali,ea, (ro(a&area


21/31

informaiilor (e ori,ontal# ci numai (e vertical% /n aceast situaie# (ersoanele im(licatedirect n nde(linirea sco(urilor or&ani,aiei sunt (rivate de accesul la informaie# ceea ceevident# afectea, funcionarea eficient a ntre(rinderii% O alt (ro*lem este decodareaincorect de ctre anumite (ersoane# care conduce la &reeli de inter(retare%Acest ultim (unct este esenial (entru desfurarea normal at+t a activitii or&ani,aiei#

c+t i a (rocesului de comunicare% 5omunicarea de orice ti(# nu numai ceaor&ani,aional# este n &eneral afectat de dificultile cu care se confrunt rece(torul nnele&erea mesa-ului transmis de emitor% Aceste dificulti nu in nea(rat determinolo&ia utili,at# ci de resorturile (si)olo&ice ale individului care influenea,decisiv relaiile internaionale% /n com(ensaie# fenomenul de feed'*ac transforminformarea n comunicare% Pro*lema care se (une automat este dac acest (roces re,idn sim(la verificare a corectitudinii rece(trii sau dim(otriv# dac are ca efectinfluenarea reci(roc# cu (osi*ilitatea de a determina emitorul s'i modifice (unctulde vedere iniial% Aceast distincie este foarte im(ortant (entru activitatea mana&erial%/ntr'adevr# formele moderne de mana&ement 8 n s(ecial mana&ementul de ti(

(artici(ativ9 (un accent (e (romovarea comunicrii nest+n-enite ntre directori isu*ordonai% Astfel de (olitici de resurse umane (rivesc feed'*ac'ul i comunicarea n&eneral dre(t un (roces de inter'influenare% /n ca, contrar# e3ist (ericolul de a creanumai a(arena comunicrii# c+nd de fa(t este vor*a de o activitate de conduceredominatoare sau c)iar de mani(ulare%Toate aceste vicii comunicaionale afectea, lo&ica de ansam*lu a sistemului% Ideea decomunicare organiat(resu(une evitarea unor astfel de situaii (rintr'o anali,(reala*il a necesitilor i o*iectivelor or&ani,aiei# care vor fi reflectate ntr'un (lanstrate&ic de ansam*lu%


22/31

decisiv relaiile internaionale% /n com(ensaie# fenomenul de feed'*ac transforminformarea n comunicare% Pro*lema care se (une automat este dac acest (roces re,idn sim(la verificare a corectitudinii rece(trii sau dim(otriv# dac are ca efectinfluenarea reci(roc# cu (osi*ilitatea de a determina emitorul s'i modifice (unctulde vedere iniial% Aceast distincie este foarte im(ortant (entru activitatea mana&erial%

/ntr'adevr# formele moderne de mana&ement 8 n s(ecial mana&ementul de ti((artici(ativ9 (un accent (e (romovarea comunicrii nest+n-enite ntre directori isu*ordonai% Astfel de (olitici de resurse umane (rivesc feed'*ac'ul i comunicarea n&eneral dre(t un (roces de inter'influenare% /n ca, contrar# e3ist (ericolul de a creanumai a(arena comunicrii# c+nd de fa(t este vor*a de o activitate de conduceredominatoare sau c)iar de mani(ulare%Toate aceste vicii comunicaionale afectea, lo&ica de ansam*lu a sistemului% Ideea decomunicare organiat(resu(une evitarea unor astfel de situaii (rintr'o anali,(reala*il a necesitilor i o*iectivelor or&ani,aiei# care vor fi reflectate ntr'un (lanstrate&ic de ansam*lu%

5o-ocaru Iulian Stefan


23/31

Maxim Ileana

Filosofie anul I

INFORMATIA DIN PERSPECTIVA SOCIALA

Informatia manifestata in forme sociale se ori&inea,a in (ro(rietatifundamentale ale e3istentei# cum ar fi structuralitatea# conectivitatea# dar sidinamismul sau infinitatea% Informatia are statut e3istential diferit la diverseniveluri ale e3istentei% Nivelul fi,ic al acesteia contine informatia ca re,ultat al

(roceselor su*stantiale si al interactiunilor ener&etice% Nivelul *iotic al e3istenteise caracteri,ea,a (rin fa(tul ca foloseste informatia din mediu# ca si (e cea (ro(rie#cu finalitate% Psi)icul uman (roduce si (relucrea,a informatie su(rastructuratafi,icului si *ioticului# la acest nivel informatia fiind caracteri,ata (rin autonomiestructurala si functionala fata de nivelurile anterioare% La nivel so&ia" se (roduceinformatie in mod (ro&ramat si in acelasi tim( informatia este eli*erata in mare

(arte de constran&erile materiale 8fi,ice si *iotice9# ca si de determinarilesu*iective 8(si)ice9# fiind in sc)im* ca(tata de structuri s(irituale in formeculturale% In mod sintetic# (utem afirma# ca urmare# ca universul fi,ic contineinformatie structurala# lumea vie se or&ani,ea,a si evoluea,a (rin informatiefunctionala#iar sistemele sociale 8re,ultate din (relun&irea vietii naturale side,voltarea vietii (si)ice9 (roduc informatie li*era% Informatia sociala este informatie &enerali,ata# intrucat are semnificatii

(rivitoare la toate domeniile e3istentei# nu numai la societate% Ea este #deasemenea# informatie esentiala# fiind re,ultatul sinte,elor culturale succesive%Informatia sociala (oate fi caracteri,ata si ca informatie (ractica# (rin naturas(ecifica si# in acelasi tim(# (olivalenta# a elementelor continute% Fiecare ti( deinformatie sociala 8indiferent daca este stiintifica# te)nica# (olitica# morala sau

artistica9# (e lan&a continutul sau s(ecific# inte&rea,a si o serie de elemente deconte3t# care sinteti,ea,a as(ecte definitorii ale unui mediu cultural# ca si ostructura &enerativa interna# care o face fertila in actul creatiei%Am (utea s(une ca orice informatie sociala are o structura interna com(le3a#alcatuita din cel (utin trei straturi concentrice :

' Informatia de conte3t 8de mediu sau de fond9 ' &enerala' Informatia de sistem ' s(ecifica


24/31

' Informatia activa 8 (ractica# &enerativa9 ' nuclearaInformatia nucleara este cea functionala# care contine nemi-locit structura&enerativa (rin care se intemeia,a (roducerea de noi structuri sociale% "ementionat ca orice ti( de informatie sociala (oate (re,enta aceste niveluri destructurare% ;arii creatori sunt aceia care au acces# evident in urma unor eforturicontinue # la informatia esentiala (entru domeniul lor# informatie (e care o facfunctionala# (roducand noutate in res(ctivele domenii (rin transformari (racticestructurale%Qe,ulta ca# la nivelul social al e3istentei# avem de a face cu trei niveluri demanifestare a informatiei# des(re care am s(us de asemenea ca are treicaracteristici (rinci(ale% 5ele trei straturi (ot fi denumite# in urma unui demers dereinter(retare menit sa evidentie,e# in (rinci(al# ori&inea# natura si rolul social alinformatiei ca fiind stratul structural# sistematic si functional%Informatia sociala (rovine atat din cele mai (rofunde straturi ale e3istentei# fiind

reflectata su* forma unor conostiinte stiintifice inalt teoretice# cat si din mediulnatural# su* forma unor semnale si indicii# care determina actiuni concrete alenoastre# res(ectiv din mediul social# de (ilda# su* forma unor re&uli si norme careinfluentea,a com(ortamentul nostru (e termen lun& etcB5ele trei niveluri mentionate nu fac decat sa sistemati,e,e multitudinea sidiversitatea solicitarilor care ne asaltea,a su* forma stimulilor# datelor# alconostiintelor comune# res(ectiv al celor stiintifice%% Toate acestea sunt varietati deinformatie (re,ente in e&ala masura in societate# desi noi suntem o*isnuiti saconsideram ca informatia umana s(ecifica numai cunostiintelor de diferite ti(uri#

iar ca informatie sociala # cunostintele s(ecifice functionale%Stratul structural al informatiei sociale este cel care se ori&inea,a in succesiuneanivelurilor de manifestare ale informatiei (e ansam*lul e3istentei si care contine sicare contine in acelasi tim( fondul &eneral de informatii (rivind mediul social%Acest strat contine ma-oritatea informatiilor care stau la *a,a culturii &enerale# iare3(resia su(erioara a cultivarii acestui ti( de informatii este filosofia &enerala#inteleasa ca reflectie &enerali,atoare# inter(retativa si evaluativa asu(ra oricarui ti(de cunostinteStratul sistematic re(re,inta asam*lul informatiilor referitoare la o*iectul#mi-loacele si (rodusele s(ecifice ale activitatii umane in diferite domenii# ale

culturii care (roduc noutate in societate%Aceasta cate&orie de informatii estesistemati,ata in disci(linele s(eciali,ate si de,voltate (rin (ro&rame coerente decercetare # stiintifice sau filosofice%"e mentionat ca in evolutia dimensiunii informationale a vietii sociale e3ista un

(ermanent (roces de trecere a informatiilor (e care le'am numit de sistem ininformatii structurale (rintr'un fenomen de su*ductie analo& celui care se (etrece


25/31

la nivel &eolo&ic% 5eea ce era intr'o vreme informatie sau a*ilitate de s(ecialitate#devine in multe ca,uri informatie de u, &eneral%Pe de alta (arte# (reci,am ca in am*ele straturi mentionate ale informatiei socialese de,volta Ula varf= (rin studii si cercetari de s(ecialitate# functia lor (rinci(alafiind in (rimul ca, de conditionare# iar in al doilea # de intemeiere a actiunilorsociale# teoretice sau (ractice%Insa amal&amul de informatii &enerale si s(eciale# care se (roduce Ula *a,a Uacestei (iramide a informatiilor# (oate deveni accesi*il indivi,ilor caracteri,ati (rininterese si inventivitate intelectuale si (oate incura-a conturarea unor U sisteme=

(ro(rii de &andire%5el de'al treilea strat al informatiei sociale este acela care are un rol cau,al direct#ce &enerea,a nemi-locit actiunea (rin calitatea de a fi informatia &enerala sisuficienta a actiunii% Prin natura sa adecvata sco(ului actiunii informatia (ertinenta

(ermite trecerea directa de la idee la actiune (rimid astfel c)iar o functie

motivationala imanenta%Prin fa(tul ca re(re,inta# in conditiile actuale# elementul care lea&a# ca un su*stratcomun# toate com(onentele structurii actiunii intemeind eficieta acesteia informatiase dovedeste functionala sau activa% Astfel informatia face (arte efectiv din actiune%In aceiasi masura se (oate s(une ca defa(t actiunea devine informationala%Informatia de conte3t 8de mediu sau de fond9 este inclusa in orice informatieumana # oricat de s(eciala% Ea nu (oate fi# deocamdata# e3(lorata si valorificata denici un sistem informational artificial%In acest strat informational accentul se (une

(e relatiile cu alte informatia# inclusiv cu informatia continuta in nivelurile

anterioare ale e3istentei@%Acest nivel al informatiei sociale ar cores(unde din (unctde vedere al teoriei adevarului stiintific# as(ectului semantic al adevarului%Aceasta forma de informatie# &enerala cu(rinde inclusiv cunoastere in sensul tare#stiintific al cuvantului% Ea contine intre altele # le&i cu caracter universal% Acestele&i sunt a(oi inter(retate (rin (risma unei vi,iuni &enerale si valori,ate (rinra(ortarea la (roiecte umane% In acest fel sunt construite metateorii structurate (emai multe niveluri# atat in cadrul stiintelor &enerale cat si a filosofieiteoretice%O*servam ca filosofia are un caracter universal# dar ca ea este# in acelasitim( o com(onenta o*li&atorie a culturii fiecarei notiuni%In ceea ce (riveste informatia care am numit'o de sistem# ea re(re,inta continutul

informational# s(ecific al unei unitati sociale% Acesta (oate fi un domeniu al culturiisau una din stiintele constitutive culturii stiintifice R de (ilda # deci o unitatesu*sumata unui domeniu determinat al culturii# du(a cum (oate fi o com(onenta aunei unitati informationale (rin e3celenta cum ar fi o (ro(o,itie# o teorema# oteorie sau c)iar o *a,a de data s(eciali,ata din memoria unui sistem informationalde ordin te)nic%


26/31

Acest strat informational (une accentul (e elementele sistemului si (e relatiileinterne ale acestuia%Structurile formate la acest nivel sunt caracteri,ate (rintr'un inalt &rad deinte&rativitate# (rintr'o (ronuntata sta*ilitate#iar sistemele succesive nu sunt atate3(resia continuitatii cat a inlocuirii com(lete a celor (recedente%"re(t urmareacest nivel al informatiei sociale (oate fi considerat analo& as(ectului sintactic aladevarului stiintific%Al treilea strat informational este cel activ # cel care U(une la lucru= informatias(ecifica de(rinsa dintr'un conte3t cultural# (otrivit unor structuri intelectualefunctionale caracteristice numai omului% Acest strat informational re(re,inta sire(roduce (ermanent insasi structura intelectuala (rofunda a umanitatii siconstituie conditia manifestarii facultatii sale creatoare% Nivelul intelectualfunctional al sistemului informational uman inte&rea,a toate sistemeleinformationale anterioare : fi,ice# *iotice si (si)ice%

5el de'al treilea nivel de or&ani,are al informatiei in viata sociala incrie informatiac)iar in structurile intelectuale ale s(eciei umane% Acestea la randul lor sunt

(relun&iri ale structurilor *iotice si (si)ice de,voltate in lumea animala%Prin urmare# nivelul informational esenstial uman# cel mai restrans ca sfera decu(rindere# conectea,a informatia sociala in toate formele sale c)iar cu cel mai lar&conte3t (osi*il# cel natural% Prin sur(rinderea acestui as(ect# (utem identifica#

(oate# c)iar factorul comun al diferitelor tre(te de creativitate ale e3istentei#informatia%In e(oca actuala# (rin cele mai diverse incercari de e3(licare # folosire si

valorificare a domeniilor si nivelurilor informationale ale vietii sociale a(are unnou domeniu al culturii : 5ultura Informationala%


27/31

Po(escu a*riel

Anul I# filosofie

Informaia ,in +ers+e&ti-a fi"osofi&(

Filosofia Informaiei se ocu( n s(ecial cu anali,a noiunii de informaie# at+t din (unctde vedere istoric# c+t i sistematic%5u a-utorul teoriei em(iriste a cunoaterii n filosofia modern#de,voltarea numeroaseor teorii matematice n secolul 4 dar i renaterea te)nolo&ieiinformaiei# a a-utat conce(tul de Uinformaie= s cucereasc un loc central n societate i maiales n tiin%Aceasta a dus la o ramur se(arat a filosofiei# care anali,ea, informaia n toatedomeniile sale% Informaia a devenit o cate&orie central (rintre oameni# reflecia sa influen+ndo varietate de disci(line# toate nce(+nd din tiina lo&icii%

Informaia n discursul colocvial este (re,entat i folosit n (rinci(al (entru a desemnaorice cantitate de date# cod sau te3t care este stocat# trimis# (rimit sau mani(ulat n orice mediu%O detaliere istoric at+t a termenului informaie c+t i a diferenelor de conce(t creia i a(arineeste com(le3# cea mai mare (arte a informaiei a fost scris% Semnificaia e3act a termenuluiinformaie varia, din diferite triii filosofice dar i din (uct de vedere &eo&rafic% "ei o anali,a noiunii de informaie a fost o tem n filosofia occidental de la nce(uturile sale tim(urii#anali,a e3(licate a informaiilor ca i conce(t filosofic este recent# i datea, din a ou -umtatea secolului MM% "in (unct de vedere istoric# studiul conce(tului de informaie (oate fi neleasca un efort de a face (ro(rietile e3tinse ale cunoaterii umane msura*ile% /n secolul MM s'aufcut diverse (ro(uneri de informali,are a conce(telor de informaii%

$% Informaia Fis)er: cantitatea de informaie (e care o varia*il aleatorie 3 (oart un(arametru necunoscut n care (ro*a*ilitatea 3 de(inde%

4% Informaia lui S)annon: entro(ia G a unei varia*ile aleatorii M# este o msur a cantitiide incertitudine asociat cu valoarea lui M%

7% 5om(le3itate Yolmo&orov: informat ntr'un ir *inar 3 este lun&imea cea mai scurt ( a(ro&ramului care (rouce 3 (e o referit univerala%

.% Informaii uantum: Zu*it'ul este o &enerali,are a unui *it classic i este escris ca o starecuantic ntr'un s


28/31

E3ist un consens cu (rivire la natura e3act a domeniului filosofiei informaiei% niiautori# cum ar fi Floridi (re,int informaia filosofic ca o de,voltatre com(let nou# cu oca(acitate de a revoluiona o filosofie n sine%

Informaia n ,is&%rs%" &o"o&-ia"

/n societatea noastr# n care vom e3(lora realitatea (rin intermediul unor instrumente iinstalaii e com(le,itate n continu cretere i comunic (rin intermediul mass'media# este utils ai*e un re,umat mass'su*stantiv (entru lucruri create de instrumente i care se fluidi,ea,(rin acest mass'media%

"in (unct de vedere istoric acest sens &eneral# au a(rut destul mai t+r,iu i (are s fieasociat cu creterea de mass'media i a&eniile de informaii%

/n (resent termenul de discurs colocvial informaional este folosot n diverse mouri va&efinite i adesea c)iar contraictorii%

Istoria termen%"%i *i &on&e+t%"%i ,e informare

P+n n a doua -umtate a secolului MM a(roa(e nici un filosof modern nu a luat nconsiderare informaia (entru a fi un conce(t filosofic im(ortant% Termenul nu are nici o lem nenciclo(edie *ine'cunoscut% "in (ers(ective unei istorii a ideilor# cu (rivire la noiunea deinformaie a fost o tem (redominant n isotria filosofiei% O reconstructive a acestei istorii esterelevant (entru stidiul de informaii%

O (ro*lem im(ortant n anali,a filosofic tim(urie a cunoaterii este (aradi&m de amani(ula o *ucat de cear: fie (rin sim(l deformare# (rin im(rimarea unei inel n ea sau (rinscrierea caracterelor (e ea% Fa(tul ca cear (oate lua diferite caliti secundare# 8tem(eratura#miros# atin&ere9 n tim( ce volumul rm+ne acelai# face o sur *o&at n analo&ii natural# deori&ine cultural &reac# roman i medieval# n ca,ul n care a fost folosot at+t (entru scul(tura#scris i (ictura%

Informaia n fi"osofia &"asi&(

/n filosofia clasic# informaia era o noiune te)nic asociat cu o teorie a cunoaterii i

ontolo&ie care avea ori&inea n teoria lui Platon a formelor# a de,voltat ntr'o serie de dialo&uriale sale 8P)aidon# P)aidros# Qe(u*lic9% /n lumea fi,ic erau diferite ci individuale im(erfecte(entru c au (artici(at la idea static atem(orala i as(aiala din lumea de idei i forme% Teoria luiPlaton a formei a fost o ncercare de a formula o soluie (entru diverse (ro*lem filosofice% /nmetodolo&ia aristotelic# a nele&e un o*iect im(lic nele&erea a (atru as(ecte diferite aleacestuia: cau,a material# cau,a convenional# cau,a effect# cau,a final%


29/31

Informaia n fi"osofia me,ie-a"(

/n Evul ;ediu# reflecia asu(ra conce(tului de informaie este (reluat de &+nditorisuccesivi% Pentru influena lui Aristotel este trecerea la Au&ustin n Trinitate Aici el anali,ea,vi,iunea ca o analo&ie (entru nele&erea sfintei treimi% E3ist trei as(ect: forma cor(oral din

lumea de afar# forma sentimentului n vi,iune# i form re,ultat n minte% Pentru acest (rocessde informaii# au&ustin folosete ima&inea unui inel cu (ecete i face I im(resie n cear# o*servac aceast anali, (oate fi inter(retat ca o versiune tim(urie a conce(tului et)nic de Ua trimite unmesa-= n teoria informaiei moderne# ns aceast idee este un su*iect comun n &+ndirea &reacvec)e%

Intelectul uman la natere este mai de&ra* ca o Uta*ula ras= o (otenialitate (ur# careeste actuali,at (rin educaie%

Tensiunea care a e3istat e-a n filosofia clasic ntre idealism i (latonism dar iaristotelic# este recucerit ca (ro*lmema universaliilor# caliti universal cum ar fi Uumanitate=%

"e'a lun&ul scrierilor lui AZuino i Scotus s'a folosit termini n latina Uinformare=# ntr'un sens te)nic# dei aceasta terminolo&ie nu este utili,at de ctre Oc)am%

Informaia n fi"osofia mo,ern(

Istoria conce(tului de informare n istoria filosofiei moderne este mai com(le3% Pro*a*ilnce(+nd cu secolul al I'lea termenul informare a a(rut n curs de de,voltatre n mai multelim*i euro(ene# n sensul de a educa i anc)eta%

/ntr'un delun& (rocess com(le3# metodolo&ia aristotelic a celor (atru cau,e a fost transformat(entru a servi nevoile de tiin e3(eriemtala:

5au,a material# material ela*orat n noiuni moderne

5au,a convenional a fost inter(retat ca form &eometric n s(aiu%

5au,a eficienta# a fost reefinita ca interaciunea mecanic# direct ntre dou cor(uri

material%

5au,a final a fost res(ins ca fiind tiinific%

"o&%ri"e ,e teorii mo,erne ,e informare

Ls+nd la o (arte (entru un moment natura e3act a (urtotori de informaii# o id[e# un te3t#numr# mesa-# s


30/31

na dintre (ro(unerile cele mai ela*orate (entru un lim*a- universal \filosofic\ a fostfcut de ctre e(isco(ul Jo)n Kilins: \n eseu cu un caracter rea# i un lim*a- filosofic%Proiectul Kilins \a constat ntr'un sistem ela*orat de sim*oluri care se (resu(une c au fostasociate cu conce(te clare n realitate% Pro(unerile# cum ar fi aceste filo,ofii fcute sensi*ile lale&turile (rofunde dintre lim* i &+ndire

o Co,%ri o+time

Fa(tul c frecvenele de litere varia, ntr'o lim* a fost cunoscut de la inventarea deim(rimare carte% Im(rimante nevoie de mult mai multe \# a lui e i ]t de mult\ 3 sau \ aformate,e un te3tul n lim*a en&le,%

o N%mere

5el mai sim(lu mod de re(re,entare a numerelor se face (rin intermediul unui sistemunitar% Aici lun&imea de re(re,entare a unui numr este e&al cu dimensiunea de numrul n sine#de e3em(lu# numrul \,ece\ este re(re,entat ca ^__________`

o Fi'i&(

alileo de-a a su&erat fa(tul c anali,a fenomenelor# cum ar fi cldura i (resiunea# ar fi(utut fi redus la studiul de micare a (articulelor elementare%

/n cadrul metodolo&iei em(iric acest lucru ar (utea fi conce(ut c ntre*area cume3(eriena sen,orial a calitii secundar de cldur a unui o*iect sau a unui &a, (oate fi redusla micrile de (articule%

o Lo#i&(

"unn 84$# 419 a su*liniat c anali,a informaiilor n lo&ica este str+ns le&at denoiunile de ntrire i e3tindere% "istincia dintre intensitate i e3tindere este de-a antici(at nPort Qo


31/31

!i*lio&rafie:

Frederic 5o(leston#Istoria filosofiei I,0I,III, edit% All 40 !ucureti

5oo# S%# 4#The " versus 1" "ro.lem# 5la< ;at)ematical Institute6 T)e ;illenniumPri,e Pro*lem%

"umitru Anton#Istoria logicii,Editura Te)nic# $001

Prezentare Petrova Text

Documents

Transcript of Prezentare Petrova Text