7/26/2019 prezentare Masacru pisicii

1/13

Marele masacru al pisicii

Robert Darnton s-a nascut pe 10 mai 1939 si este un istoric si academician american,alsecolului al XVIII-lea.

Darnton s-a nascut in New or!." absol#it "cademia $%illips in 19&' si (ar#ard-ul in

19)0,apoi si-a obtinut doctoratul in istorie la *+ord,in 19)." lucrat ca reporter la New or!

imes din 19) in 19)&.

In 1999 a ost numit ca#aler al /eiunii de *noare ,un premiu oerit de u#ernul

rance,ca recunoastere a muncii sale.

" ost proessor la 2ni#ersitatea $rinceton si laureat al premiului Mc"rt%ur.

a si istoric,el s-a impus prin studiile sale de antropoloie culturala.

ea mai cunoscuta si de altel si cea mai apreciata lucrare a sa este Marele masacru al

pisicii,scrisa in 194 si tradusa in nu mai putin de 14 limbi.

In introducerea cartii, Darnton reuseste sa aca o distinctie intre cultura cu 5c6 mic si

cultura cu 5c6 mare."stel,antropoloul,preocupat de ci#iliatiile trecutului sau criticulcultural,orientat spre modelele mentale ale preentului,se ocupa de cultura obisnuita,cea cu 5c6

mic,care este speciica modului de a andi al unei comunitati,la un moment dat.De

asemenea,aceasta surprinde masele intr-o anumita ipostaa istorica si pune accent pe ci#iliatia

indi#idului comun.$e de cealalta parte,cultura cu 5c6 mare este speciica traditiei marilor #alori

spirituale sau materiale ale ci#iliatiei,in e#olutia sa.7a apartine celor obisnuiti sa operee cu idei

culturale ma8ore,#alabile si in aara epocii in care au ost emise.

"stel,lucrarea lui Darnton nu incearca sa arate doar ce andeau oamenii,ci si cumandeau-cum percepeau ei lumea,in#estindu-i semniicatii si sentimente.

e studiaa #iiunea indi#idului de rand asupra lumii,incercand sa surprinda modul de

e+primare a realitatii prin comportament.De apt,se incearca descirarea unor perceptii deloc

amiliare ale realitatii.

7/26/2019 prezentare Masacru pisicii

2/13

*amenii de rand andesc cu a8utorul obiectelor sau orice altce#a le pune la indemana

cultura,cum ar i po#estile si ritualurile.

/ucrarea lui Robert Darnton Marele masacru al pisicii, : i propune s; e+ploree percep ii

deloc amiliare realit; ii. "cesta se opre te asupra modului :n care au e#oluat i s-au transormat basmele de-a lunul timpului.

"l;m astel c; ma8oritatea erau mult mai s

7/26/2019 prezentare Masacru pisicii

3/13

De i era o perioad; rea, la :nceputul modernit; ii :n ?ran a, e+ista totu i o ordine social; la

ni#elul rural. ;ranii nu se puteau :ns; elibera de sistemul seniorial care le reua dreptul la

p;m

7/26/2019 prezentare Masacru pisicii

4/13

pisici, des;Hurat la un moment dat :n atelierul de tip;rit al lui acJues Vincent din rue aint-

K#erin, unde naratorul F:n te+t identiicat drept eromeG lucra ca ucenic. ituaEia lui social; Hi

economic;, :n aceast; postur;, nu era una tocmai str;lucit;. a Hi celelalte cale, el muncea din

reu, iind la c%eremul unui st;p

7/26/2019 prezentare Masacru pisicii

5/13

"parent, bur%eul a ost e+propriat de spaEiul autorit;Eii lui tradiEionale, unde centrul atenEiei a

de#enit acum /K#eillK, cala insolent;, ce :l imit; :ntr-un mod burlesc, :n r

7/26/2019 prezentare Masacru pisicii

6/13

se inrautateste situatia calelor e+ista mai putine ateliere cu o orta de lucru mai numeroasa Fnumarul tiparnitelor= :n

1) la $aris e+istau '& de tiporaii cu un numar total de 140 de tiparnite, :n 1'01

e+istau &1 de ateliere cu 19& de tiparnieG

imposibilitatea accederii calelor la ranul de mester perioada limitata de lucru a etarilor orice ucenic trebuia sa treaca printr-o etapa de tranitie care marca trecerea de la copilarie

la maturitate tanarul isi asiura prin eorturile si umilintele la care era supus apartenenta ca membru

deplin :ntr-un rup #ocational

Stereotipurileculturale nu se opresc :ns; aici. Darnton obser#; c;, :n mentalitatea #remii, mai

acut dec

7/26/2019 prezentare Masacru pisicii

7/13

-insalubritatea adapostului lor Fodaia lor, un Hopron irasios Hi rece, :ntr-un colE al

curEiiG %rana Fucenicii nu mancau in acelasi loc cu stapanul, ci la bucatarie spre deosebire de

pisici care a#eau acest pri#ileiuL primeau %rana destinata animalelorG

pun la cale un atac indirect asupra stap

7/26/2019 prezentare Masacru pisicii

8/13

dinspre metaora oraHului spre metaora te+tului ForaHul ca te+tG. Memorabil;, :n interiorul

acestei analie, este imainea Fconsolatoare pentru noi, cei de ast;iG proesorilor uni#ersitari

:nmorm

7/26/2019 prezentare Masacru pisicii

9/13

ormulare standard cu rubrici tip;rite, pe care le clasiic; :n ordine alabetic; i le completea;

cand se i#e te ocaia

- el repo#este te anecdote, un e+emplu plin de umor iind urm;torul-

@n raportul ;cut lui rKbillon-ils, de e+emplu, notea;= Oat;l lui a spus= Punt numai dou;

lucruri pe care reret c; le-am ;cut :n #iaE;= emiramis Hi iul meuQ. P*, nu te :nri8ora, tat; Q,

replic; iul. PNimeni nu-Ei atribuie Eie #reunul din aceste dou; lucruriQ6

- 7l cuno tea lumea literar; :ndeaproape, rapoartele sale iind cea mai #ec%e anali;

cunoscut; a scriitorilor ca rup social. Dosarele sale acoper; o por iune mare a popula iei

literare acti#e iar statisticile reultate din ele oer; o imaine destul de corect; a #ie ii

literare din capitala Iluminismului.

- "stel reult; c; 19 S din scriitori erau me te uari, cimari, brutari, croitori, adic; cei

care repreentau clasele de 8os- 8uc

7/26/2019 prezentare Masacru pisicii

10/13

- criitorii de mana a doua traiau cu emei din propriul lor mediu- ser#itoare, ete de

pra#alie, spalatorese si prostituate, cu alte cu#inte mediul nu a#oria ormarea unor

casnicii ericite- De obicei, casatoria il traea la und pe scriitor-

$olitia nu putea situa scriitorul in nicio cateorie con#entionala, pentru ca acesta nu siasumase inca identitatea moderna

- ?ie ca erau 8urnalisti, proesori sau abati, ei ocupau poitii #ai si instabile la ni#elul de

8os al lumii literare, ei erau numiti cu termenul de baiat, ceea ce implica marinalitate,

iind oameni ara statut- criitorii care indraneau sa insulte persona8e importante erau batuti- un e+emplu iind

Voltaire- "entii politiei urmareau discutiile instiatoare si multi scriitori erau trimisi in inc%isoare

pe acest moti#

- 2rmarind lumea literara, el putea #edea o monar%ie care de#enea din ce in ce mai

#ulnerabila la #alurile de ostilitate ale opiniei publice- Reale era rau pri#it in toate mi8loacele de inormare ale #remii- carti, pamlete, aete,- /umea literara era un teritoriu #a, spiritual, iar autorii erau imprastiati in toate straturile

societatii, ara o identitate proesionala clara- Intelectualul dobandeste o orma perceptibila, conturandu se ca o orta care nu putea i

inorata in ?ranta la inceputul epocii moderne.-

Necesitatea de a tria Hi clasiica enomenele se e+tindea mult :n aara dosarelor poliEiei,care :ncerca s; nu piard; din oc%i persona8e precum DiderotL aceast; necesitate era Hi motorulcelei mai :ndr;neEe :ntreprinderi a lui Diderot, lT7ncclopKdie. RelaEia dintre inormaEie Hiideoloie :n 7ncclopKdie ridic; unele probleme enerale despre le;tura dintre cunoaHtere Hiputere. Noi ordon;m lumea conorm unor cateorii pe care le prelu;m ca atare pur Hi simplupentru c; ne sunt date. De aceea, sortarea pe cateorii este o orm; de e+ercitare a puterii. oateacEiunile sociale se des;Hoar; :n cadrul unor raniEe determinate de sc%eme clasiicatorii, ie c;sunt sau nu elaborate la el de e+plicit ca niHte cataloae de bibliotec;, ca tabelele oraniatorice

sau catedrele unei uni#ersit;Ei. oate animalele sunt incluse :ntr-o sc%em; aparEin

7/26/2019 prezentare Masacru pisicii

11/13

Hi :ndr;neE. "cesta repreenta o :ncercare de a i+a o raniE; :ntre ceea ce este cunoscut Hi ceeace nu poate i cunoscut Hi :ntr-o manier; care s; elimine ma8oritatea lucrurilor pri#ite ca sacre dinlumea cunoaHterii.

DT"lembert descrie lucrarea 7ncclopKdie ca iind= Oun el de %art; a lumii care #rea s;

preinte cele mai importante E;ri, poiEia Hi dependenEa lor reciproc; Hi calea care duce direct dela una la alta. "desea aceast; cale este pres;rat; de nenum;rate obstacole care sunt cunoscutenumai de locuitorii acelei E;ri sau de c;tre c;l;tori Hi care nu pot i repreentate decacon crease Oun mic lob al lumiiintelectuale6 pentru a ser#i scopurilor sale. uprapunacon, se potobser#a de#ieri :n toporaia cunoaHterii, de#ieri care ar putea ser#i drept indicii pentru:nEeleerea strateiei aplicate :n 7ncclopKdie. a Hi >acon, Diderot Hi dT"lembert :ncep cuistoria, ramura cunoaHterii care deri#; din memorie Hi, tot ca el, o :mpart :n patru subramuri=

ecleiastic;, ci#il;, literar; Hi natural. /a >acon, istoria ecleiastic; a#ea un set boat desubdi#iiuni, incluacon :ns;, istorialiterar; nu re#ela marHul proresi# al raEiunii. 7ra at

7/26/2019 prezentare Masacru pisicii

12/13

puncte de #edere epistemoloice Hi istorice. tructura trilateral; din Discours prKliminaire nu este:ns; simplu de descirat. DeHi merit; :ntr-ade#;r s; ie considerat un maniest ma8or alIluminismului, acest eseu nu este un model de claritate.

DT"lembert a optat pentru calea lui /oc!e spre un Dumneeu carteian. O7ste de aceea

e#ident c; aceste concepte pur intelectuale de #iciu Hi #irtute, principiul Hi necesitatea leilor,natura spiritual; a suletului, e+istenEa lui Dumneeu Hi a obliaEiilor noastre aE; de 7l U :ntr-uncu#

7/26/2019 prezentare Masacru pisicii

13/13