Universitatea Babeș BolyaiFacultatea de Științe Economice și

Gestiunea AfacerilorCatedra de Economie Politică

Proiect pe tema :Măsurile antidumping și Clauza de salvgardare

Proiect elaborat de:Alexeev Alexandr

Calistru DorinaBatîru Cristina

Specializarea Economie și Afaceri Internaționale

Anul 3, grupa 1, zi

Conform definiției Organizației Economice pentru Cercetare și Dezvoltare, practicile de dumping presupun:

“export de mărfuri la prețuri mult inferioare celor de pe piața internă și mondială, promovat de unele țări capitaliste, cu scopul de a pătrunde pe o anumită piață și de a impune apoi prețuri de monopol”

Practicile de dumping

Strategia de dumping presupune parcurgerea următoarelor etape:

Subvenționarea producției și exportul la preț

inferior celui local;

Acapararea treptată a noilor segmente de

piață, menținând prețul scăzut;

Eliminarea principalilor competitori de pe piața

locală și posibilitatea de a dicta prețul de sine

stătător;Ridicarea prețului la nivel mult mai mare decât

cel practicat de obicei pe piața locală.

Pentru determinarea existenței dumpingului, trebuie analizate 2 valori esențiale : Valoarea de export - prețul plătit de

importator pentru marfa ce urmează a fi comercializată pe teritoriul național

Valoarea normală - prețul de piață a bunului comercializat pe teritoriul țării producătoare

În vederea stabilirii valorii normale, se aplică una din următoarele metode:

Însumarea cheltuielilor de producție cu valoarea adăugată și taxele naționale aferente, în caz că țara are economie de piațăÎn caz contrar, alegerera unei alte țări( cu economie de piață) drept țară de referință, și parcurgerea etapelor prezentate mai sus.

Dumpingul poate fi recunoscut în cazul în care se respectă concomitent 2 condiții:

Valoarea de export a aceluiași produs este mai mică decât valoarea normală;

A fost creat un prejudiciu industriei statului importator, ca urmare a practicării prețurilor mai mici comparativ cu cele ale producătorii autohtoni

În cazul în care nu este posibilă stabilirea costurilor de vânzare, a cheltuielilor administrative și a altor costuri pe baza datelor referitoare la producție și vânzări, aceste sume pot fi determinate prin:

Mediei ponderate a sumelor reale privind producția și vânzările produsului similar pe piața internă;

Sumele reale aferente producției și vânzărilor, în cadrul unor operațiuni comerciale normale, din aceiași categorie de produse, pe piața internă a țării de origine; Oricare altă metodă, cu condiția ca suma reprezentând profitul astfel calculat să nu fie mai mare decât profitul efectiv realizat de alți exportatori sau producători din aceiași ramură industrială, pe piața internă a țării de origine.

Marja de dumping = Valoarea normală – Prețul de export

În cazul în care nu se poate efectua o comparație a valorii normale cu valoarea de export, se ține seama de diferențele care au influențat ambele prețuri.Factorii care pot determina efectuarea de ajustări sunt următorii :

Factorii fizici

Impozitare la import și impozitare indirectă

Reduceri de prețuri, rabaturi și cantități

Etapa commercială

Transport, asigurare, manipulare, încărcare și costuri auxiliare Ambalarea

Credit

Costuri post vânzare

Comisioane

Conversiunea monedelor

Alți factori

Pentru a stabili existența amenințării cu prejudiciul important, este necesar să se examineze următorii factori :

1. Rata creșterii importurilor ce fac obiectul dumpingului pe piața comunitară;

2. Creșterea iminentă și semnificativă a capacității exportatorului, care denotă probabilitatea creșterii exporturilor ce fac obiectul unui dumping în Comunitate;3. Penetrarea pieței comunitare prin aplicarea prețurilor scăzute, ce pot împiedica creșterea prețului sau apariția cererii pentru bunurile astfel importate;

4. Stocurile produsului care fac obiectul anchetei;

„Cu condiţia ca în urma unei examinări preliminare pozitive să se fi constatat existenţa unui dumping şi a unui prejudiciu, Comisia poate accepta oferte prin care exportatorii se angajează în mod voluntar şi într-o manieră satisfăcătoare să-şi revizuiască preţurile sau să nu mai facă exporturi la preţuri de dumping în cazul în care, în urma consultărilor specifice ale comitetului consultativ, aceasta este convinsă că prejudiciul cauzat de dumping este eliminat.”

Art. 8 alineatul (1) Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 al Consiliului privind

protecţia împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea

ţărilor care nu sunt membre ale Comunităţii Europene

Comisia poate sugera angajamente, însă asumarea lor nu este obligatorie pentru exportatori, astfel refuzul neputând influența în nici un mod examinarea cazului.

Studiul de caz: Măsurile antidumping împotriva mărfurilor provenite din China

1979 - primele procese inițiate din partea UE împotriva Chinei2000 – UE înregistrează 90 de procese de dumping din partea Chinei

...acest stat devenise cel mai acuzat de dumping

Bunurile importate din China ce fac obiectul dumpingului sunt:

produsele chimice;

produse mecanice (biciclete, claxoane și alte bunuri complementare)

În anul 2000 taxele aplicate Chinei ating apogeul, înregistrând 20% din totalul proceselor antidumping inițiate de UE

Din 1988 țările UE preferau aplicarea taxelor ad-valorem , care variau de la 10% până la 130%, media fiind în jur de 40% pentru toate tipurile de taxe

În majoritatea cazurilor , unde în anchetă figurau mai multe țări , Chinei îi erau impuse cele mai severe măsuri

Țările selectate de Comisie pentru determinarea valorii normale

Câteva exemple de prejudicii aduse de produsele importate din China:

Produse chimice din glifosat – exporturile au crescut de la 48 tone în 1991 la 1397 în 1995

cota de piață a crescut cu 10% în numai 4 ani prețul a fost subcotat cu 12,9%

Gențile și poșetele pentru școală (aceiași perioadă): importurile au crescut cu 262%

cota de piață a crescut cu 362%

prețul subcotat cu 74%

Industria bumbacului: 88 întreprinderi Comunitare au fost închise

8625 locuri de muncă au fost pierdute

profitabilitatea UE în domeniu dat a scăzut de la 100% la -25% cota de piață a scăzut de la 30,7% la 28,4% prețurile au scăzut cu 35%

STUDIU DE CAZ: COMBINATUL SIDEX – ACTUALUL ARCELOR MITTAL

Fostul combinat Sidex S.A. este o unitate ce reprezintă siderurgia românească, cu un aport de aproximativ 5% la PIB şi circa 10% din exporturile României.

Pe data de 10 februarie 2000, are loc fixarea unei taxe temporare la export pentru combinatul Sidex S.A. Galaţi, de către Comunitatea Europeană.

La audierea din 16 martie 2000, Sidex respinge plângerea EUROFER.

Câştig de cauză pentru compania Sidex.

TRECEREA DE LA NUMELE SIDEX LA NUMELE ARCELOR MITTAL.

Prin Decizia nr. 979/2002/ECSC , compania Sidex a schimbat numele în Ispat Sidex S.A.

Însă in 2002 compania Ispat Sidex conform articolul 1 alineatul (2) din decizie, a informat Comisia că acum le-a schimbat numele în Arcelor Mittal Galaţi S.A.

ACŢIUNEA DE IMPUNERE A TAXEI ANTI-DUMPING INTERPRINSĂ DE CĂTRE MEXIC

După o investigare cu durată de 3 ani Ministerul Economiei din Mexic a hotărât să impună taxe vamale anti-dumping cuprinse intre 37% şi 69 % pentru importurile unor varietaţi de produse siderurgice plate originare din România, Rusia şi Ucraina.

Autorităţile mexicane au constatat că marjele de dumping sunt de 120,5% pentru România, respectiv au fost introduse suprataxe vamale de protecţie de 67,6% pentru importurile provenind din România, inclusiv cele distribuite de Arcelor Mittal Galaţi.

ACŢIUNEA DE IMPUNERE A TAXEI ANTI-DUMPING INTERPRINSĂ DE CĂTRE MEXIC

Recunoaşterea statutului de economie de piaţă pentru România de către Mexic, conform reglementărilor OMC.

În contextul în care Mexicul a recunoscut statutul de economie de piaţă pentru România, producătorul român Arcelor Mittal are posibilitatea să solicite revizuirea acestei măsuri anti-dumping cu luarea în consideraţie a propriilor cheltuieli realizate.

INDUSTRIA SIDERURGICĂ ŞI RISCURILE ACESTEIA

Deşi ArcelorMittal are surse substanţiale captive de minereu de fier şi cărbune din minele proprii şi se extinde producţia la mine şi are, de asemenea, astfel de noi mine în curs de dezvoltare, se obţine încă o porţiune de supraînălţare semnificativă de cerinţele sale de materii prime în cadrul contractelor de furnizare pe termen lung

Orice întrerupere prelungită în aprovizionarea cu materii prime sau energie, sau creşteri ale costurilor pe care ArcelorMittal nu pot trece pe la clienţii săi, ar putea afecta negativ afacerile, situaţia financiară, rezultatele operaţiunilor sau perspective.

MASURI DE SALVGARDARE Adoptarea unei masuri de salvgardare se face in

baza regulilor convenite pe plan multilateral, cu luarea in considerare, totodata, a aplicarii acestor reguli la relatiile bilaterale asa cum rezulta din reglementarile interne sau acordurile specifice, preferentiale, negociate pentru reglementarea acestor raporturi.

In practica, a lua o masura de salvgardare inseamna: 

-      a retrage sau a modifica concesiile pe care un membru le-a acordat in baza Acordului privind marfurile din cadrul OMC

-      a suspenda, total sau partial, alte obligatii asumate prin Acordul privind marfurile din cadrul OMC

Recurgerea la masurile de salvgardare presupune anumite discipline cu caracter general, respectiv: 

-      notificarea la Comitetul de Salvgradare a masurii adoptate;

-      caracterul temporar al unei masuri, dându-se astfel posivilitatea industriei nationale de a se adapta la concurenta creata de importuri;

-      recurgerea la masuri de salvgardare pentru a impiedica sau remedia un prejudicu grav trebuie sa aiba loc numai in cazuri bine intemeiate;

Principalul element care creaza premisele recurgerii la masurile de salvgardare il constituie cresterea importurilor si efectele acesteia si mai putin pretul practicat.

Masurile de salvgardare care pot fi adoptate se impart in doua categorii: 

a) masuri tarifare, cum ar fi: majorarea taxelor vamale peste nivelul consolidat; impunerea unor suprataxe de import; introducerea unui contingent tarifar;

b) masuri netarifare, cum ar fi: fixarea unor contingente ca nivel de acces pe piata; recurgerea la licentele de import discretionare sau introducerea unor depozite in devize prealabile la import

Recurgerea la masurile de salvgardare presupune anumite discipline cu caracter general, respectiv: 

-      notificarea la Comitetul de Salvgradare a masurii adoptate;

-      caracterul temporar al unei masuri, dându-se astfel posivilitatea industriei nationale de a se adapta la concurenta creata de importuri;

-      recurgerea la masuri de salvgardare pentru a impiedica sau remedia un prejudicu grav trebuie sa aiba loc numai in cazuri bine intemeiate. 

Regula generala este ca masurile de salvgardare se aplica strict pentru perioada necesara remedierii sau prevenirii prejudiciului grav, precum si facilitarii adaptarii industriei nationale la noul climat concurential.

Atât cu ocazia declansarii procedurii de salvgardare cât si ulterior, tarile importatoare care recurg la asemenea masuri au anumite obligatii generale de notificare la Comitetul privind salvgardarea, respectiv: 

a)     legile, reglementarile si procedurile administrative vizând salvgardarea, precum si modificarile ulterioare aduse acestora;

b)     masurile de salvgardare adoptate in conformitate cu reglementarile in vigoare;

c)     informarea “inversa” in sensul ca orice tara membra OMC are posibilitatea sa notifice la Comitetul privind salvgardarea, eventuale masuri aplicate de catre unele tari partenere si care nu sunt conforme cu reglementarile internationale.

 

Masurile de salvgardare sunt intotdeauna insotite de o obligatie de restructurare. Daca masurile antidumping si antisubventie sunt luate impotriva unor anumite tari (iar exportatorilor li se impune o taxa individuala in functie de situatia proprie, in masura in care coopereaza), masurile de salvgardare se aplica importurilor din toate tarile.

Cu alte cuvinte, ele se aplica tuturor importurilor indiferent de sursa lor si aceeasi masura este aplicata fiecarui exportator. Prin urmare, procedura de salvgardare difera de procedurile antidumping si antisubventie sub mai multe aspecte.

BibliografieRegulamentul CE nr 1225/2009 privind “Protecția împotriva

importurilor care fac obiectul unui dumping din partea

țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene”

“EU Antidumping Cases against China : An Overview

and Future Prospects with Respect to China’s WTO

Membership” . LICOS Centre for Transition Economics .

18th Annual Report From the Commission to the European

Parliament

http://ec.europa.eu/trade/tackling-unfair-trade/trade-

defence/anti-dumping/conditions/