MOTIVAŢIA ÎNVĂŢĂRIILA COPIII DE VÂRSTĂ

ŞCOLARĂ MICĂCU INTELECT NORMAL ŞI HANDICAP DE INTELECT

COONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC,PROF.UNIV.DR. EMIL VERZA AUTOR,AUTOR,

PROF. PROF.

ELENA FULGERELENA FULGER

UNIVERSITATEA BUCUREŞTIFACULTATEA DE PSIHOLOGIE-ŞTIINŢELE EDUCAŢIEI

ACTUALITATEA TEMEIACTUALITATEA TEMEI

NEVOIA PERMANENTĂ A STUDIERII NEVOIA PERMANENTĂ A STUDIERII MOTIVAŢIEI CA FACTOR MOTIVAŢIEI CA FACTOR

PROPULSATOR AL EVOLUŢIEI PROPULSATOR AL EVOLUŢIEI DEZVOLTĂRII ŞI PERFECŢIONĂRII DEZVOLTĂRII ŞI PERFECŢIONĂRII

EXISTENŢEI UMANEEXISTENŢEI UMANE

MOTIVUL ALEGERII TEMEIMOTIVUL ALEGERII TEMEI Ansamblul de sopuri, motive, emoţii, interese, Ansamblul de sopuri, motive, emoţii, interese,

nevoi dirijează permanent activitatea elevului , nevoi dirijează permanent activitatea elevului , iar complexitatea relaţiei iar complexitatea relaţiei motivaţie – învăţare motivaţie – învăţare impune permanent noi căutări şi noi direcţii de impune permanent noi căutări şi noi direcţii de acţiune ce au ca finalitate obţinerea unor acţiune ce au ca finalitate obţinerea unor rezultate de succes .rezultate de succes .

Cunoaşterea motivelor reale ale învăţării dă Cunoaşterea motivelor reale ale învăţării dă posibilitatea cadrului didactic să intervină şi să posibilitatea cadrului didactic să intervină şi să dirijeze în mod conştient procesul învăţării pentru dirijeze în mod conştient procesul învăţării pentru a atinge nivelul optim al motivării în activitatea a atinge nivelul optim al motivării în activitatea şcolară.şcolară.

Problema ştiinţificăProblema ştiinţifică reliefarea implicaţiilor dezvoltării reliefarea implicaţiilor dezvoltării

intelectuale a copiilor de vârstă intelectuale a copiilor de vârstă şcolară mică asupra formării şcolară mică asupra formării motivaţei şcolare şi asupra eficienţei motivaţei şcolare şi asupra eficienţei şcolare.şcolare.

RREPERE TEORETICE ALE EPERE TEORETICE ALE CERCETĂRIICERCETĂRII::

CONTRIBUŢII UNIVERSALE LA CONTRIBUŢII UNIVERSALE LA STUDIUL MOTIVAŢIEISTUDIUL MOTIVAŢIEI

Idei timpurii asupra motivaţieiIdei timpurii asupra motivaţiei Platon Platon Aristotel Aristotel Teoria lui Freud Teoria lui Freud Teorii de condiţionareTeorii de condiţionare Thorndike Thorndike Pavlov Pavlov B.F.Skinner B.F.Skinner Teoriile de energieTeoriile de energie Woodworth, Woodworth, Hull,Hull, Spence,Spence, Mowrer Mowrer Miller Miller

Teorii de trezire a interesului Teorii de trezire a interesului James-Lange James-Lange Schachter Schachter Teoria câmpuluiTeoria câmpului Lewin Lewin Teoriile consistenţei cognitiveTeoriile consistenţei cognitive F. Heider F. Heider Festinger Festinger Teoriile umanisteTeoriile umaniste Maslow Maslow RogersRogers

CONTRIBUŢII ROMÂNEŞTI LA CONTRIBUŢII ROMÂNEŞTI LA STUDIUL MOTIVAŢIEISTUDIUL MOTIVAŢIEI

Roşca Al., P. Popescu-Neveanu, Roşca Al., P. Popescu-Neveanu, P.Golu, M.Golu, M.Zlate, P.Golu, M.Golu, M.Zlate, U.Şchiopu, I.Neacşu, Al. Lazăr, U.Şchiopu, I.Neacşu, Al. Lazăr, A.Cosmovici, D.Vintilescu, A.Cosmovici, D.Vintilescu, Gh.Tomşa, I.Radu, B.Zorgo etcGh.Tomşa, I.Radu, B.Zorgo etc

SCOPUL CERCETĂRIISCOPUL CERCETĂRIIScopul principal al lucrării noastreScopul principal al lucrării noastre

este acela de a determina este acela de a determina caracteristicile evoluţiei procesului caracteristicile evoluţiei procesului

motivaţional la elevii de vârstă motivaţional la elevii de vârstă şcolară mică, atât cu intelect normal şcolară mică, atât cu intelect normal cât şi la cei cu deficienţă de intelect, cât şi la cei cu deficienţă de intelect, precum şi modalităţile de stimulare a precum şi modalităţile de stimulare a acestui proces în contextul activităţii acestui proces în contextul activităţii

de învăţare.de învăţare.

OBIECTUL CERCETĂRIIOBIECTUL CERCETĂRIIObiectul cercetăriiObiectul cercetării este constituit de este constituit de

procesul dezvoltării motivaţiei de procesul dezvoltării motivaţiei de învăţare la elevii de vârstă şcoalră învăţare la elevii de vârstă şcoalră

mică.mică.

OBIECTIVELE CERCETĂRIIOBIECTIVELE CERCETĂRII Relevarea caracteristicilor generale ale motivaţiei şcolare la Relevarea caracteristicilor generale ale motivaţiei şcolare la

copiii de vârstă şcolară mică cu intelect normal;copiii de vârstă şcolară mică cu intelect normal; Relevarea caracteristicilor generale ale motivaţiei şcolare la Relevarea caracteristicilor generale ale motivaţiei şcolare la

copiii de vârstă şcolară mică cu handicap de intelect;copiii de vârstă şcolară mică cu handicap de intelect; Determinarea dependenţei motivaţiei şcolare de Determinarea dependenţei motivaţiei şcolare de

caracteristicile psihoindividuale şi îndeosebi de capacitatea caracteristicile psihoindividuale şi îndeosebi de capacitatea intelectivă a copilului;intelectivă a copilului;

Demonstrarea legăturii indisolubile dintre nivelul Demonstrarea legăturii indisolubile dintre nivelul motivaţional şi cel al atenţiei şi , de asemenea, implicaţiile motivaţional şi cel al atenţiei şi , de asemenea, implicaţiile acestora asupra eficienţei şcolare;acestora asupra eficienţei şcolare;

Stabilirea unor modalităţi specifice de susţinere şi stimulare Stabilirea unor modalităţi specifice de susţinere şi stimulare a dezvoltării resurselor motivaţionale ale învăţării.a dezvoltării resurselor motivaţionale ale învăţării.

IPOTEZELE CERCETĂRIIIPOTEZELE CERCETĂRII Se prezumă că motivaţia pentru învăţare are o Se prezumă că motivaţia pentru învăţare are o

evoluţie ascendentă, trecând de la forma difuză, evoluţie ascendentă, trecând de la forma difuză, slab diferenţiat către forme din ce în ce mai slab diferenţiat către forme din ce în ce mai individualizate; individualizate;

Se presupune că evoluţia motivaţiei şcolare Se presupune că evoluţia motivaţiei şcolare merge de la extrinsec la intrinsec;merge de la extrinsec la intrinsec;

Se prezumă că există o corelaţie între nivelul Se prezumă că există o corelaţie între nivelul intelectual şi baza motivaţională a învăţării;intelectual şi baza motivaţională a învăţării;

Se consideră că formele de exprimare ale Se consideră că formele de exprimare ale motivaţiei şcolare pot fi susţinute de modul de motivaţiei şcolare pot fi susţinute de modul de organizare şi desfăşurare a activităţii şcolare organizare şi desfăşurare a activităţii şcolare (didactice).(didactice).

ORGANIZAREA, PLANIFICAREA ŞI ORGANIZAREA, PLANIFICAREA ŞI DESFĂŞURAREA CERCETĂRIIDESFĂŞURAREA CERCETĂRII

TIMPTIMP Cercetarea s-a desfăşurat în perioada Cercetarea s-a desfăşurat în perioada

anului şcolar 2006-2007anului şcolar 2006-2007 LOCLOC # Şcoala Generală nr.6 „Şerban # Şcoala Generală nr.6 „Şerban

Cioculescu”, Găeşti;Cioculescu”, Găeşti; # Şcoala Generală nr.3 „Radu cel Mare”, # Şcoala Generală nr.3 „Radu cel Mare”,

Găeşti;Găeşti; # Şcoala Generală nr. 10, Târgovişte;# Şcoala Generală nr. 10, Târgovişte; # Şcoala Specială Mixtă, Târgovişte.# Şcoala Specială Mixtă, Târgovişte.

LOTUL DE CERCETARELOTUL DE CERCETARE109 113

99

40

020406080

100120

Structura lotului în funcţie devârsta subiecţilor

intre 7 si 8 aniintre 8 si 9 aniintre 9 si 10 anipeste 10 ani

12

21

40 3835

14

0

10

20

30

40

Repartizarea copiilor în funcţiede nivelul intelectual

QI intre 51 si 60QI între 61 şi 70QI între 71 şi 80QI între 81 şi 90QI între 91 şi 100QI peste 100

METODE DE CERCETAREMETODE DE CERCETARE TeoreticeTeoretice Analiza şi sinteza literaturii de specialitateAnaliza şi sinteza literaturii de specialitate Metoda ipotetico-deductivăMetoda ipotetico-deductivă de interpretare şi explicare a rezultatelor de interpretare şi explicare a rezultatelor

obţinute.obţinute. EmpiriceEmpirice observaţiaobservaţia studiul documentelor personalestudiul documentelor personale testul GOODENOUGHtestul GOODENOUGH Matricile Progresive Raven Matricile Progresive Raven testul de motivaţietestul de motivaţie chestionar pentru determinarea structurii motivaţieichestionar pentru determinarea structurii motivaţiei teste de atenţieteste de atenţie Metode şi tehnici de interpretare a datelorMetode şi tehnici de interpretare a datelor Calcularea mediilor şi a medianei (Descriptive statistics)Calcularea mediilor şi a medianei (Descriptive statistics) Compararea mediilor rezultate în cazul eşantioanelor Compararea mediilor rezultate în cazul eşantioanelor independente independente - Stabilirea corelaţiei dintre variabile (Pearson)- Stabilirea corelaţiei dintre variabile (Pearson)

ANALIZA ŞI INTERPRETAREA ANALIZA ŞI INTERPRETAREA DATELORDATELOR

TESTUL DE MOTIVAŢIE (ADAPTAT TESTUL DE MOTIVAŢIE (ADAPTAT DUPĂ TEREZA M.AMABILE)DUPĂ TEREZA M.AMABILE)

Pe toată perioada micii şcolarităţi se manifestă o motivaţie Pe toată perioada micii şcolarităţi se manifestă o motivaţie intrinsecă (necesitate internă) pentru învăţare ca rezultat intrinsecă (necesitate internă) pentru învăţare ca rezultat al dezvoltării structural-funcţionale a creierului,aceasta al dezvoltării structural-funcţionale a creierului,aceasta vădind o nevoie continuă de informaţie. vădind o nevoie continuă de informaţie.

Capacitatea din ce în ce mai ridicată de analiză, datorată Capacitatea din ce în ce mai ridicată de analiză, datorată maturizării structurale a creierului, face din asimilarea de maturizării structurale a creierului, face din asimilarea de informaţii o condiţie elementară pentru atingerea stării de informaţii o condiţie elementară pentru atingerea stării de satisfacţie.Copilul de vârstă şcolară mică se află într-un satisfacţie.Copilul de vârstă şcolară mică se află într-un proces continuu de explorare şi informare, îşi descoperă proces continuu de explorare şi informare, îşi descoperă noi posibilităţi cognitive care îl fac să se simtă din ce în ce noi posibilităţi cognitive care îl fac să se simtă din ce în ce mai important, iar aceste posibilităţi îl motivează să caute mai important, iar aceste posibilităţi îl motivează să caute noi informaţii în încercarea de a obţine noi satisfacţii. Din noi informaţii în încercarea de a obţine noi satisfacţii. Din acest punct de vedere, şcoala ca sistem informaţional acest punct de vedere, şcoala ca sistem informaţional capătă un rol deosebit în viaţa elevului şi este percepută capătă un rol deosebit în viaţa elevului şi este percepută de acesta ca mediul propice pentru propria sa dezvoltare .de acesta ca mediul propice pentru propria sa dezvoltare .

Cadrul didactic, ca furnizor de informaţie , devine un reper Cadrul didactic, ca furnizor de informaţie , devine un reper demn de urmat pentru copil, acesta având tendinţa de a demn de urmat pentru copil, acesta având tendinţa de a impune şi acasă regulile pe care cadrul didactic le trasează impune şi acasă regulile pe care cadrul didactic le trasează pentru comportamentul şcolar.pentru comportamentul şcolar.

Nivelul posibilităţilor personale fiind încă destul de redus în Nivelul posibilităţilor personale fiind încă destul de redus în raport cu aspiraţiile, copilul se simte dependent de părinţi, raport cu aspiraţiile, copilul se simte dependent de părinţi, ceea ce îl determină să caute aprecierea acestora. Acest ceea ce îl determină să caute aprecierea acestora. Acest lucru se poate realiza pentru copil în măsura în care el preia lucru se poate realiza pentru copil în măsura în care el preia o serie din valorile adultului pe care (ca urmare a unei o serie din valorile adultului pe care (ca urmare a unei capacităţi de analiză destul de reduse) nu le supune unei capacităţi de analiză destul de reduse) nu le supune unei filtrări critice, considerându-le necondiţionat valide şi filtrări critice, considerându-le necondiţionat valide şi asimilându-le ca atare. Se poate observa că, pe parcursul asimilându-le ca atare. Se poate observa că, pe parcursul realizării cunoaşterii, spiritul şi atitudinea critică faţă de realizării cunoaşterii, spiritul şi atitudinea critică faţă de valorile preluate intră treptat în funcţiune, copilul încercând valorile preluate intră treptat în funcţiune, copilul încercând să îşi clădească un sistem de valori propriu .să îşi clădească un sistem de valori propriu .

Deficientul mintal, datorită trăsăturilor psihice specifice, Deficientul mintal, datorită trăsăturilor psihice specifice, realizează progrese mai lente în cunoaşterea lumii realizează progrese mai lente în cunoaşterea lumii exterioare şi, ca urmare, progresul său în formarea exterioare şi, ca urmare, progresul său în formarea motivaţiei este mai lent.motivaţiei este mai lent.

Aşa cum a rezultat din cercetarea noastră,importante Aşa cum a rezultat din cercetarea noastră,importante diferenţieri între cele două categorii de copii sunt mai diferenţieri între cele două categorii de copii sunt mai puternice în ceea ce priveşte latura calitativă a motivaţiei puternice în ceea ce priveşte latura calitativă a motivaţiei decât în ceea ce priveşte latura cantitativă.decât în ceea ce priveşte latura cantitativă.

CHESTIONARUL PENTRU ELEVICHESTIONARUL PENTRU ELEVICLASA A II-ACLASA A II-A

66,5

77,5

88,5

99,510

10,5

Graficul ierarhizării motivelor laşcolarul fără deficienţe de clasa a II-a

(valori medii obţinute)

Trebuinţe fiziologice

Trebuinţe desecuritateTrebuinţe deapartenenţăTrebuinţe de stimă

Trebuinţe deautoîmplinire

5,56

6,57

7,58

8,59

9,510

10,511

Structura motivaţiei la deficienţiimintal de clasa a II-a

Trebuinţe fiziologice

Trebuinţe de securitate

Trebuinţe de apartenenţă

Trebuinţe de stim ă

Trebuinţe de autoîm plinire

CLASA A III-ACLASA A III-A

7

7,5

8

8,5

9

9,5

10

Structura motivaţiei la copiii cudeficienţe de clasa a III-a

Trebuinţe fiziologice

Trebuinţe de securitate

Trebuinţe de apartenenţă

Trebuinţe de stimă

Trebuinţe de autoîm plinire

77,5

88,5

99,510

10,511

11,5

Structura motivaţiei la copiii fărădeficienţe de clasa a III-a

Trebuinţe fiziologiceTrebuinţe de securitateTrebuinţe de apartenenţăTrebuinţe de stim ăTrebuinţe de autoîmplinire

CLASA A IV-ACLASA A IV-A

77,588,599,51010,5

Structura motivaţiei la deficienţiimintal de clasa a IV-a

Trebuinţe fiziologice

Trbuinţe de securitate

Trebuinţe de apartenenţă

Trebuinţe de stim ă

Trebuinţe deautoîm plinire

77,5

88,5

99,510

10,511

Structura motivaţiei la copii fărădeficienţă de intelect de clasa a

IV-a

Trebuinţe fiziologice

Trebuinţe de securitate

Trebuinţe de apartenenţă

Trebuinţe de stimă

Trebuinţe deautoîmplinire

ELOVUŢIA TREBUINŢELORELOVUŢIA TREBUINŢELOR

02

4

68

1012

Evoluţia trebuinţelor fiziologice lacopilul deficient mintal

Clasa a II-a

Clasa aIII-a

Clasa a IV-a

9,69,810

10,210,410,610,8

1111,2

Evoluţia trebuinţelor fiziologice lacopilul fără deficienţe

Clasa a II-a

Clasa a III-a

Clasa a IV-a

7,5

8

8,5

9

Graficul evoluţiei trebuinţelor desecuritate la copilul deficient

clasa a II-a

clasa a III-a

clasa a IV-a

8

8,5

9

9,5

10

Graficul evoluţiei trebuinţelor desecuritate la copilul fără deficienţe

clasa a II-aclasa a III-aclasa a IV-a

8,18,28,38,48,58,68,78,88,9

99,1

Evoluţia trebuinţelor de apartenenţă lacopilul deficient

clasa a II-aclasa a III-aclasa a IV-a

8,28,4

8,6

8,8

9

9,2

Evoluţia trebuinţelor de apartenenţă lacopilul fără deficienţe

clasa a II-aclasa a III-aclasa a IV-a

8,28,48,68,8

99,29,49,69,810

Evoluţia trebuinţelor de stimă la copiluldeficient

clasa a II-aclasa a III-aclasa a IV-a

88,28,48,68,8

99,2

Evoluţia trebuinţelor de stimă lacopilul fără deficienţe

clasa a II-aclasa a III-aclasa a IV-a

6

7

8

9

Evoluţia trebuinţelor de autoîmplinirela copilul fără deficienţe

clasa a II-aclasa a III-aclasa a IV-a

6

7

8

9

10

11

Evoluţia trebuinţelor de autoîmplinire lacopilul deficient

clasa a II-aclasa a III-aclasa a IV-a

PROBA DE ATENŢIE ŞI MEMORIE PROBA DE ATENŢIE ŞI MEMORIE VIZUALĂVIZUALĂ

Evoluţia rezultatelor la proba de atenţie şi Evoluţia rezultatelor la proba de atenţie şi memorie vizualămemorie vizuală

202530354045505560657075

clasa a II-a clasa a III-a clasa a IV-a

total copii fără deficienţe corecte copii fără deficienţe

total copii deficienţi corecte copii deficienţi

TESTUL DE ATENŢIE (ADAPTARE DUPĂ TESTUL DE ATENŢIE (ADAPTARE DUPĂ TESTUL TOULOUSE PIERON)TESTUL TOULOUSE PIERON)

05

1015202530354045505560

clasa a II-a clasa a III-a clasa a IV-a

scor total om isiuni

010203040506070

clasa a II-a clasa a III-a clasa a IV-a

scor total omisiuni

CONCLUZIICONCLUZII Copilul normal are o capacitate ridicată de Copilul normal are o capacitate ridicată de

asimilare a valorilor sociale, iar asimilare a valorilor sociale, iar structurarea motivaţiei la vârsta şcolară structurarea motivaţiei la vârsta şcolară mică este un proces activ. Dacă în primii mică este un proces activ. Dacă în primii

ani de şcoală copilul este ghidat de ani de şcoală copilul este ghidat de aspiraţiile părinţilor, ulterior începe să-şi aspiraţiile părinţilor, ulterior începe să-şi

formeze un sistem valoric propriu şi formeze un sistem valoric propriu şi devine un subiect activ al propriei sale devine un subiect activ al propriei sale

afirmări.afirmări.

Motivele acţiunii deficientului mintal sunt Motivele acţiunii deficientului mintal sunt determinate de nevoia acestuia de a-şi determinate de nevoia acestuia de a-şi asigura condiţiile primare de existenţă şi asigura condiţiile primare de existenţă şi nu de dorinţa de dezvoltare personală nu de dorinţa de dezvoltare personală bazată pe mecanisme de bazată pe mecanisme de autoperfecţionare continuă.autoperfecţionare continuă.

Maturizarea lentă a sistemului psihic şi Maturizarea lentă a sistemului psihic şi dizabilităţile cognitive ale deficientului dizabilităţile cognitive ale deficientului mintal produc distorsionări, atât de natură mintal produc distorsionări, atât de natură cantitativă, cât şi calitativă în cantitativă, cât şi calitativă în mecanismele de formare a motivaţiei.mecanismele de formare a motivaţiei.

Rezultatele cercetării confirmă faptul că Rezultatele cercetării confirmă faptul că procesul de constituire a motivaţiei în procesul de constituire a motivaţiei în perioada micii şcolarităţi, mai ales în ceea perioada micii şcolarităţi, mai ales în ceea ce priveşte calitatea acesteia, este ce priveşte calitatea acesteia, este dependent de capacitatea intelectuală a dependent de capacitatea intelectuală a copilului, care se evidenţiază în trei direcţii copilului, care se evidenţiază în trei direcţii principale: uşurinţa achiziţiei cunoştinţelor, principale: uşurinţa achiziţiei cunoştinţelor, întinderea registrului domeniilor accesibile întinderea registrului domeniilor accesibile şi profunzimea înţelegerii şi evaluării şi profunzimea înţelegerii şi evaluării conţinuturilor cunoaşterii.conţinuturilor cunoaşterii.