COLEGIUL TEHNIC DE INDUSTRIE ALIMENTARĂ„TEREZIANUM” SIBIU

 

LUCRARE METODICO – ŞTIINŢIFICĂ

PENTRU OBŢINEREA

GRADULUI DIDACTIC I

OPTIMIZAREA PROCESULUI DE INSTRUIRE PRACTICĂ ÎN CADRUL TEHNOLOGIEI DE OBŢINERE A BRÂNZEI

TELEMEA PRIN FOLOSIREA METODELOR MODERNE DE EVALUARE

  

Conducător ştiinţific:

Prof. ing. SILVIA MITEA

Autor:

M.I. STĂNESCU MARIANA

Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară,,Dumitru Moţoc”

Bucureşti

CUPRINSJUSTIFICAREA ALEGERII TEMEI

CAPITOLUL I

ROLUL ŞI IMPORTANŢA MODULULUI “TEHNOLOGIA DE FABRICARE A CĂRNII, PEŞTELUI, LAPTELUI LEGUMELOR ŞI FRUCTELOR” ÎN DOCUMENTELE CURRICULARE

 CAPITOLUL II

CONŢINUTUL ŞTIINŢIFIC AL LUCRĂRII “PREPARAREA BRÂNZEI TELEMEA”

CAPITOLUL IIIEVALUAREA ÎN PROCESUL DE EDUCAȚIE

 CAPITOLUL IVMICROCERCETEREA PEDAGOGICĂ. PROIECT AMELIORATIV DE OPTIMIZARE A STRATEGIILOR DE EVALUARE A CUNOȘTINȚELOR DE INSTRUIRE PRACTICĂ ÎN CADRUL TEHNOLOGIEI DE OBȚINERE A BRÂNZEI TELEMEA PRIN FOLOSIREA METODELOR MODERNE DE EVALUARE 

JUSTIFICAREA ALEGERII TEMEI

• Premiza didactică şi organizatorică de la care am plecat, a fost aceea conform căreia, evaluarea nu reprezintă doar o verificare a cunoştinţelor acumulate la un moment dat, ea reprezintă o metodă de învăţare în sine.

• Astăzi, evaluarea este mai mult decât un proces final sau paralel cu învăţarea, este un act care se integrează în acelaşi proces de predare – învăţare.

CAPITOLUL 1 ROLUL ŞI IMPORTANŢA MODULULUI IN

DOCUMENTELE CURRICULARE

Competenţele modulului Tehnologia de fabricare a cărnii, peștelui, laptelui legumelor și fructelor se formează prin parcurgerea unui număr de 183 ore.

Parcurgerea acestui modul permite elevilor să dobândească suficiente abilităţi şi cunoştinţe care le vor permite să îşi continue studiile, unii dintre aceştia putând să se angajeze.

Vor demonstra o mai buna înţelegere a pieţii muncii,o atitudine pozitivă în ceea ce priveşte profesia şi o încredere de sine mărită

CAPITOLUL IICONȚINUTUL ȘTIINȚIFIC AL LUCRĂRII “ PREPARAREA BRÂNZEI TELEMEA”

• Descriere sortiment• Schema tehnologică de fabricare• Descrierea operațiilor tehnologice

CLASIFICAREA BRANZETURILOR

LAPTE

PRODUSE DE SMÂNTÂNIRE

FrișcăSmântână fermentată

Unt

PRODUSE LACTATE

ACIDELapte bătut

IaurtSanaChefir

BRÂNZETURI

Proaspete

Brânză de vaciCaș de

oaieUrdă

Creme de

brânză

Fermentate și maturate în saramurăTelemea de

vacăTelemea de

oaieTelemea de

bivoliță

Frământate

Brânză de burduf

Fermentate și maturate

Moi cu mucegaiuri

SemitariTari

Opărite

DobrogeaPenteleu

Dalia

Topite

SimpleCu

adaosuri

Capitolul 3. EVALUAREA ÎN PROCESUL DE EDUCAȚIE

Tipuri de evaluări

Evaluarea iniţială:se efectuează la începutul unui program de instruire (ciclu de învăţământ, an

şcolar, semestru, începutul unui capitol şi chiar al unei

lecţii).

Evaluarea  formativă: trebuie să fie făcută pe tot parcursul procesului

de predare-învăţare. Aceasta are rolul de a remedia lacunele sau erorile acumulate de

elevi.Evaluarea sumativă: este finală şi de regulă externă, având loc după învăţare;regrupează mai multe unităţi de studiu, face bilanţul. 

Metode şi instrumente tradiţionale, complementare specifice disciplinei

Metode şi instrumente

comple-mentare

Ev.asistată de calc. F10

Prin descoperire F14

Stiu,vreau să ştiu,am învăţat

F13

Studiu de caz F11

Investigaţia F8

Metoda cubului F12

Portofoliul F9

Jurnalul de practică F15

Probe orale:

Conversatia de evaluare F1

Cu suport vizual F2

Probe practice

Confectionarea de obiecte F8

Lucrari experimentale F6,7

Probe scrise

Testul F1,2,3

Lecţiile în atelierul şcolar (agent economic)

INSTRUIREA ÎN ATELIERUL ŞCOLAR (AGENT ECONOMIC)ESTE O FORMĂ

DE ORGANIZARE A PROCESULUI DE ÎNVĂŢARE CARE SE DESFĂŞOARĂ ÎNTR-UN CADRU SPECIAL CONCEPUT ŞI

AMENAJAT PENTRU A PERMITE ELEVILOR SĂ DESFĂŞOARE ACTIVITĂŢI

DE ÎNVĂŢARE PRIN MUNCĂ FIZICĂ

Capitolul 4.MICROCERCETAREA PEDAGOGICĂ

OBIECTIVELE CERCETĂRII

Obiectivul 1 - Valorificarea prin evaluare a progresului elevilor la nivelul cunoştinţelor, capacităţilor şi deprinderilor practice a acestora;

Obiectivul 2 - Verificarea atitudinii elevilor faţă de procesul evaluativ.

 

POTEZA DE LUCRU

Capitolul 4.MICROCERCETAREA PEDAGOGICĂ

Experimentul pedagogic desfăşurat în anul şcolar 2013-2014 a pornit de la următoarele ipoteze :

Aplicarea, în activitatea practică, a metodelor tradiţionale coroborate cu cele alternative de evaluare, vor creşte eficienţa activităţii de însuşire a deprinderilor practice, ceea ce va trezi la elevi interesul pentru disciplinele tehnice, schimbându-le conduita de învăţare.

Cunoaşterea atitudinii elevilor despre procesul evaluativ dezvoltă creativitatea didactică a profesorului şi relaţia de colaborare elev - profesor

PROIECTULCERCETĂRII

Metodologia de cercetare

• Observarea sistematică• Metoda testelor• Conversaţia• Metoda analizei produselor elevilor•Experimentul didactic•Produsele de grup•Portofolii

Variabila independentă

Utilizarea sistematică atât a metodelor de evaluare

tradiţionale, cât şi a celor complementare/alternative

Metode de prelucrarea datelor cercetare

• Tabele cu rezultate• Reprezentări cu grafice• Diagrama radială• Calcul de procentaje

C.T.I.A. „Dumitru Moţoc”

Bucureşti

clasa a X-a B 25 de elevi (13 băieţi şi 12 fete)

- grupul experimental;

Metodologia cercetăriiA) descrierea clasei experimentale

• cercetarea s-a realizat la clasa a X-a B, pentru:• un eşantion de 25 elevi în clasa a X-a (13 baieti,12 fete), similari ca vârstă

(16-18 ani), • marea majoritate provin din familii de muncitori, cu sau fără studii medii. • colectivul este destul de omogene (25 elevi – 23 urban şi 3 rural)

B) etapele cercetării

Etapa constatativă s-a aplicat la începutul experimentului un test iniţial de cunoştinţe la

începutul semestrului I, din anul şcolar 2013-2014 la Instruire Practică clasa a X-a.

- aprecierea nivelului iniţial de performanţă al elevilor;

- compararea nivelului iniţial de cunoştinţe

Etapa ameliorativă - semestrul I al anului şcolar 2013-2014.

Factorul de progres constă în îmbinarea optimă a metodelor şi tehnicilor tradiţionale de evaluare

Etapa finală -la inceputul semestrului al II-lea s-au introdus ca metode complementară

de evaluare metoda "Mozaic ", metoda “Cubului" şi cea a "Proiectului", a fişei de lucru individuale precum şi a altor metode de predare-evaluare.

MOMENTUL INIŢIALFaza prealabilă intervenţiei factorului experimental: 17.09.2013 – 06.11.2013La începutul anului s-a administrat un test iniţial Ti care a urmărit verificarea cunoştinţelor şi a

competenţelor căpătate în clasa a IX-a .

Rezultate înregistrate: Cu note şi procente

Nota 4 5 6 7 8 9 10 Med. clasei

Nr.de elevi

2 4 5 5 7 2 0 6,68

Procente

8% 16% 20% 20% 28% 8% 10%

8% 16%

20%20%

28%

8%

TEST TI

nota4

nota5

nota6

nota7

nota8

nota9

PERIOADA EXPERIMENTALĂTestul de evaluare formativă aplicat aceluiaşi eşantion experimental în semestrul I al anului şcolar 2013-2014

Nota 4 5 6 7 8 9 10 Med. clasei

Nr.de elevi

1 4 5 4 8 2 1 6,96

Procente

4% 16% 20% 16% 32% 8% 4%

4% 16%

20%

16%

32%

8%4%

TEST TF

nota4

nota5

nota6

nota7

nota8

nota9

nota10

TI TF0

1

2

3

4

5

6

7

8

Chart Title

6,68

6,96

Momentul final-de evaluareFaza administrării factorului experimental şi a testării variabilelor dependente:

21.01.2014 – 15.03.2014- s-a aplicat la sfârşitul experimentului un test final de cunoştinţe cu metode

complementare şi s-a evaluat portofoliul elevilor

Media TI - 6,68

Media TF-6,96

Media TS-8.04

Media TP-8,72

Nota 4 5 6 7 8 9 10 Med. clasei

Nr.de elevi

0 1 2 5 8 5 40 8,04

Procente

0% 4% 8% 20% 32% 20% 16%

4%8%

20%

32%

20%

16%

Test TS

nota 4

nota5

nota6

nota7

nota8

nota9

nota10

TI TF TS TP

0123456789

10

TI

TF

TS

TP

Obiectivul 2 – VERIFICAREA ATITUDINII ELEVILOR FAŢĂ DE DEMERSUL EVALUATIVÎn ceea ce priveşte a doua direcţie de abordare a problemei, cea a atitudinii elevilor faţă de evaluare, la sfârşitul semestrului al I al anului şcolar 2013-2014 am aplicat un chestionar tuturor celor 25 de elevi reprezentând eşantionul de control, chestionar structurat pe opt întrebări cu variante de răspuns

1

0.00% 10.00% 20.00% 30.00% 40.00% 50.00%

Metodele complementare de evaluare în preferinţele elevilor

observarea

proiectul

investigaţia

autoevaluarea

Series3

evaluarea asistată pe calculator

portofoliulProcentul obţinut

Me

tod

a f

olo

sit

ă

Constatări şi concluzii :.• 52% - consideră o apreciere corectă, restul, de 48% - consideră că strategiile de evaluare

folosite le lezează identitatea în formare• 92% - elevii afirmă că notele contează foarte mult pentru ei • 61,8% - preferă forma scrisă de evaluare• 72,8% - din elevi apreciază evaluarea prin teste docimologice• 56,31% - preferă evaluarea formativă • 29,12% - preferă evaluarea sumativă • 14,56% - preferă evaluarea iniţială• 46,6% - din elevi preferă metoda evaluării prin portofoliu• 25,24% - preferă evaluarea asistată pe calculator• 17,47% -preferă autoevaluarea

Din opţiunile elevilor pentru evaluarea prin teste docimologice desprindem: libertatea acţiunii de gândire (Gândesc mai uşor

când nu trebuie să răspund imediat ), libertatea trăirilor afective (Pentru că sunt mai

sensibilă şi mă emoţionez dacă mă ascultă la tablă ),

calitatea evaluării (Da, pentru că este corectă evaluarea),

posibilitatea autoevaluării (Îmi pot elibera mai uşor cunoştinţele deoarece în faţa profesorului, te pierzi ),

efortul solicitat mai mic (e uşoară testarea ), libertatea şi independenţa în acţiunea de învăţare

(pentru că atunci când nu ştii laşi loc şi scrii după aceea).

Măsuri ameliorative

Măsurile de optimizare a strategiei de evaluare pe care le-am putea propune:

- alegerea metodelor de evaluare care eficientizează procesul instructiv-educativ

- a celor care accentuează dezvoltarea competenţelor practice a elevilor

- profesorul trebuie să-şi adapteze demersurile didactice în funcţie de nevoile reale ale elevilor, dar şi în functie de opinia elevilor referitor la instrumentele de evaluare aplicate.

 

CONCLUZII

Analizând şi comparând rezultatele pe care elevii

clasei a X-a le-au obţinut de la o etapă la alta, pe parcursul

acestei cercetări, consider că ipoteza a fost confirmată:

introducerea strategiilor alternative de evaluare a contribuit

la stimularea motivaţiei pentru învăţare, la dezvoltarea

capacităţii de autoevaluare a elevului, odată cu creşterea

randamentului şcolar.

Sintetizând datele oferite de această cercetare am

constatat următoarele aspecte:

Îmbinarea instrumentelor de evaluare tradiţionale cu cele

alternative de evaluare asigură creşterea eficienţei învăţării

şi dezvoltă motivaţia învăţării;

prin folosirea metodelor alternative de evaluare se pot

evidenţia şi chiar evalua atitudini, trăsături de personalitate

care nu pot fi evaluate prin metodele tradiţionale ;

utilizarea metodelor de evaluare complementare duce la

formarea unor deprinderi de muncă care facilitează

atitudinea activă a elevului ;

lucrul în echipă are efecte benefice, atât pe planul învăţării,

cât şi pe planul climatului psiho-social;

pe parcursul experimentului elevii şi-au format o atitudine

pozitivă faţă de evaluare;

Problematica strategiilor de evaluare rămâne deschisă,

putând fi mereu îmbunătăţită. Obiectivul esenţial este de a

dezvolta capacităţile de autoevaluare ale elevilor şi de a-şi

schimba viziunea asupra rolului evaluării, de la cel de control şi

sancţionare, la cel de ameliorare şi corectare.

VĂ MULŢUMESC !