Prezentare Firma Sorste S a Focsani

SOCIETATEA “SORSTE”FOCSANI CAPITOLUL 2

CAPITOLUL 2

SOCIETATEA “SORSTE” S.A. FOCSANIPREZENTAREA GENERALĂ

2.1. Scurt istoric

Societatea comercială SORSTE S.A. Focşani s-a constituit în

conformitate cu prevederile Legii 31/1990 privind societăţile comerciale

şi ale Hotărârii Guvernului nr. 1278/08.10.1996.

Societatea comercială SORSTE S.A. este persoană juridică

română - suedeza, având forma juridică de societate pe acţiuni cu capital

integral privat şi a fost înregistrată la Camera de Comerţ şi Industrie a

Judeţului Vrancea sub nr. J37/98/1996; având durată de funcţionare

nelimitată, începând cu data înmatriculării.

Date de identificare:

Denumirea agentului economic: S.C. SORSTE S.A.

Sediul: România, jud. FOCSANI, municipiul FOCSANI, b-dul

Bucureşti nr.12.

Forma juridică: Societate pe acţiuni

Forma de proprietate: privată

Nr. act de infiinţare:HG nr. 1278/08/10/1994

Nr. registrului comerţului:nr. J 37/98/1994

Întreprinderea are un numar de 800 de angajaţi si este

specializata in executarea imbracamintei de damă, bărbaţi şi

copii concretizată în: bluze, fuste, pantaloni, sacouri, jachete,


paltoane, confectii sport pantaloni jeans Levi’s, fiind singura

fabrica din tara care lucreaza pentru aceasta marca, avand un

volum de productie cifrat la 140.000-160.000 confecţii pe lună.

Capitalul social total subscris al S.C. SORSTE S.A. FOCSANI

este fixat la suma de 7674,4 mil.lei reprezentând un număr de 306976

acţiuni nominative în valoare nominală egală a 25000 lei fiecare.

Scopul societăţii este:

- producerea şi comercializarea de confecţii din pentru bărbaţi,

femei, copii din toată gama de materii prime fire si fibre naturale si

sintetice ;

- studii şi lucrări privind activitatea de proiectare si cercetare a

produselor de confecţii şi a unităţilor de confecţii;

- producerea şi comercializarea de piese de schimb;

- prestarea de activităţi de întreţinere a utilajelor proprii şi pentru

terţi în domeniul industriei textile;

-producerea şi comercializarea tuturor bunurilor şi serviciilor

specifice activităţilor din domeniul de activitate.

2.2. Mediul concurenţial

Principalii clienţi tradiţionali ai S.C. SORSTE S.A.:

- FIFTH AVENUE – Anglia

- CANTEX – Franţa

- F.I.T – Italia

- G.P.A. – Italia

- I.C.F. – Italia

- NIGHT SERVE – Anglia

- SOFATEX – Franţa


- TRANSITEX - Elveţia

- UNICORP – Anglia

- LEVI STRAUSS –Belgia

CONCURENŢI:

- ROSCA CONF SRL

- MILCOFIL

- CONFECŢII RM. SARAT

Produsele realizate în cadrul firmei în anul 2004:

confecţii bărbaţi:

- Veste: 56.700

- Jachete: 110.000

- Sacouri: 170.300

confecţii femei:

- Fuste: 450.100

- Jachete: 50.400

- Compleuri: 50.170

- Pantaloni: 320.000

- Bluze: 15.000

- Veste: 7.000

- Bleizere: 60.600

- Rochii: 9.500

- Pardesiuri 38.000

2.3. Organizarea structurală

Oganizarea ca functie manageriala reprezinta ansamblul actiunilor

intreprinse in vederea utilizarii la maxim a resurselor materiale, umane si

financiare pe care le are la dispozitie societatea.

La nivelul S.C. „SORSTE” S.A. Focsani, organizarea reprezinta:


- determinarea, enumerarea si gruparea activitatilor necesare

realizarii obiectivului stabilit printr-o utilizare cat mai rationala si

eficienta a tuturor resurselor;

- crearea relatiilor organizatorice capabile sa asigure integritatea

sistemului condus;

- formarea sistemului conducator capabil sa influenteze in mod

corespunzator sistemul condus;

Rezultatul organizarii il reprezinta functiunile, activitatile, atributiile

si sarcinile.

Rezultatul organizarii structurale il reprezinta serviciile, birourile,

compartimentele, atelierele si sectiile denumite compartimente

operationale si functionale;

Structura generala are in vedere urmatoarea principii generale:

- unitatea de comanda;

- competenta profesionala;

- delegarea de atributii;

- dirijarea activitatii pe compartimente operationale si functionale;

- eficienta maxima.

Asa cum se poate observa din diagrama societatii prezentata in

figura nr.2.1., aceasta se incadreaza in tipul de structura ierarhic-

functionala care are urmatoarele avantaje:

- asigura o buna utilizare a resurselor;

- gruparea sarcinilor, respectiv a resurselor umane se face functie

de specializare;

- repartizarea sarcinilor pe persoane asigura o buna specializare

individuala;

- comunicarea intre colectivele calectivele de salariati se face

usor;


- mediul este stabil;

- conducatorii compartimmentelor au autoritate si responsabilitate

asupra activitatii pe care o conduc;

- titularii posturilor de executie primesc dispozitii si raspund in fata

conducatorului ierarhic, care detine in exclusivitate dreptul de a

lua decizii si de a controla, asigurandu-se astfel

operationalizarea principiului unitatii de decizie si actiune.

Organigrama S.C.SORSTE S.A. este piramidala avand cinci nivele

ierarhice si anume:

- Adunarea Generala a Actionarilor;

- Administrator Unic – Director General;

- Directori executivi;

- Sefi de compartimente operationale si functionale;

- Sefi de formatie

Numarul de nivele ierarhice creste operativitatea, scurteaza

circuitele operationale si diminueaza posibilitatea de deformarea a

informatiilor.

Subunitatile structurii organizatorice sunt compartimentele

operationale si functionale:

- sectiile de productie;

- atelierele de creaţie

- ateliere de întreţinere;

- atelierele independente;

- birourile si serviciile functionale.

Criteriile de constituire a compartimentelor operationale si

functionale sunt:

- importanta activitatii

- responsabilitatea activitatii;


- ponderea activitatii;

- nr. de personal min 3 persoane.

Unitatea operationala de baza este formatia de lucru.

Ponderea ierarhica este de 2-9 subalterni la varful piramidei

crescand la baza piramidei la 10-90 muncitori pe sef de formatie.

Componentele fundamentale ale unei structuri organizatorice se

regasesc in organigrama prezentata, acestea fiind:

- Top managerial – Director General si Directorii de resort;

- Tehnostructura – Compartimente de productie si tehnice,

economice, calitate, asigurarea calitatii, oficiul de informatica;

- Activitati suport – Compartimentele Resurse Umane, Juridic,

Administrativ – Protectie Civila, P.M. – P.S.I. – Paza, C.F.I.,

Actionariat – Corespondenta;

- Centrul operational – Sectii de productie, Mecano-energetica,

Aprovizionare – Import – Export, Vanzari, Atelier creaţie

produse;

- Elementul median – lantul ierarhic format din personalul cu

studii medii si superioare care asigura legatura intre varful

strategic si centrul operational.

Organigrama S.C. SORSTE S.A. este prezentată în figura 2.1.

2.4. Analiza evolutiei principalilor indicatori economici

Situaţia principalilor indicatori economico-financiari este prezentată în

tabelul . 2.1.


Tabelul 2.1.NR. CRT

INDICATORI NIVELUL 2002

NIVELUL 2003

NIVELUL 2004

2003/2002

2004/2003

1. Cifra de afaceri (mii lei) 143235342 165033540 156075112 115,22 94,572. Producţia marfă fabricată

(mii lei)141225897 168073632 155564635 119,01 92,55

3. Număr de salariaţi 786 800 828 101,82 103,464. Productivitatea muncii

(lei/salariat)182233 206291 188496 117,05 89,33

5. Fond de salarii(mii lei/an)

65788584 65945142 76359863 100,24 115,79

6. Salariul mediu (mii lei/salariat/an)

83700 82431 92222 98,48 111,87

7. Mijloace fixe (mii lei) 28984292 26726865 28457837 92,21 106,488. Active circulante (mii lei) 48558034,11 52896952,92 51174193 108,94 96,749. Stocuri-total din care

(mii lei)7389906 8553907 10441067 115,75 122,06

9.1. Materii prime, materiale (mii lei)

1074571 740241 1302684 68,89 175,98

9.2. Producţie in curs de fabricaţie (mii lei)

211681 8538 2575 4,03 30,16

9.3. Produse finite (mii lei) 6014015 7184136 8782020 119,46 122,249.4. Mărfuri şi ambalaje

(mii lei)89639 172042 180042 191,93 104,65

9.5. Stocuri aflate la terţi(mii lei)

0 448950 173746 - 38,70

10. Profit brut (mii lei) 41800248 67493583 48807809 161,47 72,3111. Cheltuieli totale (mii lei) 123689286 121667134 134246198 98,37 110,3412. Capital social (mii lei) 16715119 10797881 7674400 64,60 71,0713. Capital propriu (mii lei 35309771 41906641 45303829 118,68 108,1114. Capital permanent

(mii lei)43252378 41906641 48429072 96,89 115,56

15. Numărul de acţiuni 668605 431915 306976 64,60 71,0716. Datorii totale (mii lei) 39513400 38189882 34181036 96,65 89,5017. Datorii pe termen scurt

(mii lei)4638291 1950321 31055793 42,05 1592,34

18. Rata rentabilităţii costurilor

33,79 55,47 36,36 164,16 65,55

19. Rata rentabilităţii activelor totale

50,16 84,27 31,27 168,00 37,11

20. Rata rentabilităţii comerciale

29,18 40,90 60,36 140,16 147,58

21. Rata rentabilităţii economice

96,64 161,06 100,78 166,66 62,57


Analiza cifrei de afaceri

Structura cifrei de afaceri (%) Tabelul nr. 2.2

Nr. crt.

Piaţa de desfacere

Structura cifrei de afaceri2002 2003 2004

1. Anglia 43,91 51,37 55,142. Italia 32,24 28,43 23,573. Franţa 14,23 12,29 13,074. Elveţia 7,45 6,52 6,795. România 2,17 1,39 1,43

Dinamica cifrei de afaceri


Se observă o evoluţie favorabilă a cifrei de afaceri în perioada

2002-2003 înregistrând o creştere în valori reale de 21.798.198 mii lei

(de la 143.235.342 mii lei la 165.033.540 mii lei) creştere care s-a

datorat creşterii cantităţilor comandate de către clienţii tradiţionali,

capacitatea de producţie fiind superioară cererii.

În perioada 2003-2004 se observă o scădere a cifrei de afaceri de

8.958.428 mii lei (de la 165.033.540 mii lei în anul 2003 la 156.075.112

mii lei în anul 2004), scădere datorată pierderii unor clienţi care s-au

orientat către alţi furnizori.

Analiza cheltuielilor

Un „barometru” important al eficienţei întreprinderii, abordată prin

prisma indicatorilor de eforturi, îl constituie costurile. Evidenţierea

volumului, structurii şi dinamicii lor reprezintă tot atâtea elemente

definitorii ale analizei diagnostic, ce „pregătesc terenul” analizei

rezultatelor şi performanţelor economice ale întreprinderii.

Comparativ cu dinamica cifrei de afaceri, dinamica cheltuielilor

totale a înregistrat următoarele valori:


Dinamica cheltuielilor totale (%) Tabelul 2.3

NR.

CRT.

INDICATORI NIVEL ÎNREGISTRAT

2003/2002 2004/2003

1. Dinamica cifrei de afaceri 115,22 94,57

2. Dinamica cheltuielilor totale 98,37 110,34

3. Dinamica cheltuielilor materiale 78,14 90,56

4. Dinamica cheltuielilor cu personalul 106,83 116,44

5. Dinamica profitului brut 161,47 72,31

6. Dinamica profitului net 169,77 103,90

Se constată modificări ale acestor indicatori cantitativi, de eforturi şi

de efecte; o astfel de situaţie se reflectă, în ultimă instanţă într-o

dinamică oscilatorie a profitului brut şi net şi, de aici, a unor indicatori de

eficienţă determinaţi pe baza profitului.

Cauzele acestor evoluţii contradictorii trebuie căutate, în principal,

în modificările preţurilor de aprovizionare pentru materii prime şi

materiale, a tarifelor pentru energia electrică, precum şi a salariilor

muncitorilor şi ale celorlalte categorii de personal.

Prezintă interes pentru analiză şi rata de eficienţă a cheltuielilor

sau rata medie a cheltuielilor, determinată cu relaţia:

(2.1.)

cheltuieli la 1000 lei cifră de afaceri

Nivelul înregistrat a fost:

= 863,539 lei cheltuieli la 1000 lei cifră de afaceri




Se observă o îmbunătăţire a nivelului cheltuielilor la 1000 lei cifră

de afaceri în anul 2003 comparativ cu anul 2002, situaţie generată, în

principal, de creşterea mai rapidă a cifrei de afaceri faţă de costuri, iar în

anul 2004 apare o situaţie nefavorabilă societăţii ca urmare a scăderii

productivităţii muncii în condiţiile creşterii salariului mediu.

Abordată în ansamblu, situaţia ratei de eficienţă a cheltuielilor

poate fi considerată ca normală, în sensul că permite obţinerea de profit

în fiecare din anii analizaţi. Dinamica acesteia reflectă „mişcările”

produse în dinamica situaţiei economico-financiara a firmei şi în mediul

economic în care aceasta acţionează.

Ca un corolar al eficientei cheltuielilor corelate cu cifra de afaceri (sau

producţia exerciţiului) este coeficientul pârghiei de exploatare, calculat

cu formula:

(2.2.)

Ceea ce înseamnă că, o creştere a cifrei de afaceri cu 1% în anul

2003 a dus la o creştere a profitului cu 4,039%, situaţie considerată

favorabilă din punct de vedere economic. În 2004 situaţia este

nefavorabilă societăţii, scăderea cifrei de afaceri cu 1% a dus la

scăderea profitului cu 4,823%.

Analiza productivitatii muncii


Productivitatea muncii, important indicator de eficienţă

economică, necesită o analiză mai nuanţată datorită complexităţii ei,

factorilor care o influenţează şi implicaţiile deosebite asupra stării şi

dinamicii economice a întreprinderii.

Daca se ia în considerare formula clasică de determinare a

productivităţii, respectiv W=Ca/Ns, pot fi identificaţi diverşi factori care

concură la modificarea nivelului acesteia.

(2.3.)

in care:

o Ca = cifra de afacerio Mf = valoarea medie anuala a mijloacelor fixeo Mfa = valoarea medie anuala amijloacelor fixe direct

productiveo Qf = productia marfa fabricatao Ns = numarul mediu de personal

Analiza factoriala a productivitatii muncii

Factorii de influenţă ai productivităţii

Tabelul 2.4.

NR. CRT

INDICATORI NIVEL INREGISTRAT

2002 2003 20041. Cifra de afaceri (mii lei) 143235342 165033540 1560751122. Număr de personal (salariaţi) 786 800 8283. Mijloace fixe (mii lei) 28984292 26726865 284578374. Mijloace fixe active (mii lei) 15865481 18388938 221218765. Producţia marfă fabricată (mii lei) 141225897 168073632 1555646356. Gradul de înzestrare tehnică a muncii

(mii lei/salariat) ( / )36875,68 33408,58 34369,36

7. Raportul mijloacelor fixe active / mijloace fixe ( / )

0,547 0,688 0,777

8. Randamentul mijloacelor fixe active (/ )

8,901 9,140 7,032

9. Gradul de valorificare a producţiei ( 1,014 0,982 1,003


/ )10. Productivitatea muncii (mii lei /

salariat) ( / )182233 206291 188496

Analiza modificarii productivitatii muncii in anul 2003 fata de anul 2002 pe baza actiunii factorilor de influenta

24058 mii lei/ pers. (2.4.)

Diferenţa s-a datorat:

- modificării gradului de înzestrare tehnică a muncii

(2.5.)

= (33408,58 – 36875,68) x 0,547x 8,901x1,014 = - 17117,11 mii lei

- modificării compozitiei tehnologice a mijloacelor fixe

(2.6.)

= 33408,58 x (0,688-0,547) x 8,901 x 1,014 = 42412,71 mii lei

- modificării randamentului mijloacelor fixe productive


(2.7.)

= 33408,58 x 0,688 x (9,14 - 8,901) x 1,014 = 5545,82 mii lei

-modificării gradului de valorificare a producţiei obtinute si destinate

livrarii

(2.8)

= 33408,58 x 0,688 x 9,14 x (0,982 - 1,014) = - 6722,7 mii lei

+ + + ≈ 24 058 mii lei/ pers

Analiza modificarii productivitatii muncii in anul 2004 fata de anul 2003 pe baza actiunii factorilor de influenta

188496 - 206291 = - 17795 mii lei/pers (2.9)Diferenţa s-a datorat:-modificării gradului de înzestrare tehnică a muncii

(2.10)

= (34369,36 – 33408,58 ) x 0,688 x 9,14 x 0,982 = 5932,9 mii lei

-modificării raportului dintre mijloacele fixe active şi mijloacele fixe

(2.11)

= 34369,36 x (0,777 – 0,688) x 9,14 x 0,982 = 27454,86 mii lei

-modificării randamentului mijloacelor fixe productive

(2.12)

= 34369,36 x 0,777 x (7,032 – 9,14) x 0,982 = - 55280,8 mii lei

-modificării gradului de valorificare a producţiei fabricate

(2.13)


= 34369,36 x 0,777 x 7,032 x (1,003 – 0,982) = 3755,8 mii lei

+ + + ≈ - 17795 mii lei/ pers

Concluzii

- Modificarea gradului de inzestrare a fortei de munca (+) are ca

efect cresterea (scaderea ) productiei obtinute si mărirea (scaderea )

vanzarilor. In situatia analizată se observă ca in anul 2003 gradul de

inzestrare a muncii are voloare negativă iar investitiile in acest domeniu

au scazut. In 2004 atat gradul de inzestare tehnica cat si investitiile au

capatat valori pozitive, ceea ce a determinat atat cresterea productiei

obtinute si a cifrei de afaceri.

- Ponderea mijloacelor fixe direct productive a crescut in ambele

situatii cu precizarea ca în 2003 ponderea este mai mare ceea ce a

determinat obtinerea unei cantitati mai mari de productie suplimentara si

sporirea vanzarilor, respectiv cresterea cifrei de afaceri.

- Din analiza factorului–randamentul mijlocelor fixe direct productiv –

se desprinde concluzia ca: in anul 2003 valoarea acetuia este pozitiva

ceea ce a determinat cresterea vanzarilor (cifra de afceri) în timp ce in

anul 2004 valoarea este negativa ceea ce explica scadea cifrei de

afaceri;

- Gradul de valorificare a productiei obtinute s-a redus in anul 2003

fata de anul 2002, ceea ce denota cresterea stocului de produse finite. In

anul 2004 se constata o ameliorare a situatiei dar valoarea gradul de

valorificare a productiei nu atinge nivelul anului 2002, adica a scazut

stocul de produse finite dar nu s-a lichidat.

Un element de evidenţiere a utilizării resurselor umane şi, în

general, a eficienţei firmei îl reprezintă maniera de respectare a unor


corelaţii între principalele obiective şi rezultatele obţinute din realizarea

lor.

Prima corelaţie este de ordin cantitativ şi se referă la dinamica unor

indicatori cantitativi:

(2.14)

unde:

-indicele cifrei de afaceri

-indicele fondului de salarii

-indicele numărului de salariaţi

Cea de-a doua corelaţie este una de ordin calitativ şi exprimă

raporturile dintre doi importanţi indicatori de eficienţă – productivitatea

muncii şi salariul mediu.

(2.15)

unde:

-indicele productivităţii muncii

-indicele salariului mediu

Nivelul indicilor în perioada 2002-2003

= 115,22%

= 100,24%

= 101,82%

= 113,16%

= 111,92%

Constatăm că:


> < şi >

Prin intermediul acestor corelaţii se evidenţiază:

dinamica ascendentă a indicatorilor de volum şi de eficienţă;

nerespectarea primei corelaţii, determinată de angajarea de

personal cu salarii sub salariu mediu pe întreprindere (muncitori

necalificaţi şi cu calificare redusă);

nivelul înregistrat de evidenţiază o

creştere a cifrei de afaceri datorată în special creşterii

productivităţii muncii.

Nivelul indicilor în perioada 2003-2004

= 94,57%

= 115,79%

= 103,46%

= 91,41%

= 111,92%

Constatăm că:

< > şi < (2.16)

Nerespectarea acestor corelaţii indică dezechilibre grave în cadrul

S.C. SORSTE S.A. la nivelul anului 2004, indicele cifrei de afaceri fiind

depăşit cu mult de indicele fondului de salariu, şi indicele numărului de

salariaţi; la nivelul anului 2004 ar fi fost normală o scădere a numărului

de salariaţi şi nu o creştere a acestuia.

A doua corelaţie indică faptul că salariile nu au fost crescute pe

baza productivităţii muncii, în situaţia aceasta fiind normală o scădere a


salariului mediu sub nivelul de 91,41% înregistrat de productivitatea

muncii.

Cauzele acestor dezechilibre sunt:

- creşterea salariului minim pe economie ceea ce a influenţat fondul

de salariu şi salariu mediu;

- presiunea sindicatului din cadrul întreprinderii în vederea creşterii

tarifelor orare ale muncitorilor;

- scăderea preţurilor pe piaţa externă determinând necesitatea

reducerii preţului de vânzare pentru a face faţă concurenţei.

2.5. Analiza rentabilităţii

Analiza rentabilităţii pleacă de la formula clasică Rezultate =

Venituri - Cheltuieli, şi prin intermediul unor aspecte cantitative şi

structurale referitoare la rezultatele economice, se ajunge la analiza

ratelor rentabilităţii, importanţa indicatorilor de eficienţă economică

(indicatori calitativi).

Tabelul 2.5

NR. CRT.

INDICATORI NIVEL ÎNREGISTRAT(%)2002 2003 2004

1. Rata rentabilităţii costurilor (fondurilor consumate Rc)

33,79 55,47 36,36

2. Rata rentabilităţii veniturilor (Rv)

29,18 40,90 31,27

3. Rata rentabilităţii fondurilor avansate (Ra)

50,16 84,27 60,36

4. Rata rentabilităţii economice (Re)

96,64 161,06 100,78

(2.17)


(2.18)

(2.19)

(2.20)

Examinarea informaţiilor din tabelul precedent atestă o situaţie

pozitivă din punct de vedere economic pentru această parte a analizei, în

sensul că firma a înregistrat profit în fiecare din anii intervalului de timp

investigat. În anul 2003 societatea a înregistrat rate de rentabilitate

superioare celor din anul 2002, situaţie care s-a depreciat pe parcursul

anului 2004 (totuşi ratele rentabilităţilor în anul 2004 sunt superioare

celor din 2002). Fiecare din ratele rentabilităţii exprimă în mod diferit

interesele economice ale principalilor stakeholderi. Investitorii (stat,

bănci, chiar unele întreprinderi) urmăresc cu prioritate ratele rentabilităţii

exprimate în funcţie de capitalul avansat sau ocupat, în timp ce

managerii, acţionarii şi sindicatele sunt interesaţi în principal de

rentabilitatea fondurilor consumate.

Analiza potenţialului material implică abordarea celor două

categorii de active - fixe şi circulante - prin prisma volumului, structurii,

dinamicii şi eficienţei lor. Ne oprim la primul aspect, relevant pentru

evidenţierea manierei de valorificare a potenţialului material al S.C.

SORSTE S.A.

Eficienţa mijloacelor fixe poate fi determinată, în principal, prin

indicatorii:

-producţia marfă la 1000 lei mijloace fixe

-profitul la 1000 lei mijloace fixe.

Nivelul acestor indicatori în intervalul analizat este:


Indicatorii de eficienţă a mijloacelor fixe Tabelul 2.6.

NR. CRT

INDICATORI NIVEL ÎNREGISTRAT ( in lei)2002 2003 2004

1. Producţia marfă la 1000 lei mijloace fixe

4872,49 6288,56 5466,49

2. Profitul la 1000 lei mijloace fixe

1442,17 2525,31 1715,10

Analiza activelor circulante se axează cu prioritate pe analiza

stocurilor şi eficienţei utilizării acestora cu ajutorul unor indicatori

specifici.

În categoria stocurilor de active circulante se includ:

stocuri de materii prime, materiale;

stocuri de producţie neterminată;

stocuri de produse finite;

solduri facturi neîncasate.

Evoluţia acestora în perioada analizată este evidenţiată de tabelul

următor:

Evoluţia stocurilor de active circulante Tabelul 2.7.

NR. CRT.

INDICATORI NIVEL ÎNREGISTRAT (mii lei)2002 2003 2004

1. Stocuri de materii prime, materiale

1074571,087 740240,99 1302684

2. Stocuri de producţie neterminată

211681,1408 8537,676 2575

3. Stocuri de produse finite 6014014,784 7184136,4 87820204. Solduri facturi neîncasate 11721475,36 6813671,9 137128095. TOTAL 19021742,37 14746587 23800088


Indicatorul principal de eficienţă a utilizării activelor circulante îl

reprezintă viteza de rotaţie, exprimată prin:

- -număr de rotaţii -

- -durata unei rotaţii -

Viteza de rotaţie a activelor circulante Tabelul 2.8-

NR. CRT

INDICATORI NIVEL ÎNREGISTRAT2002 2003 2004

1. Număr rotaţii 2,95 3,12 3,052. Durata unei rotaţii (zile) 122,04 115,39 118,04

(2.21)

(2.22)

unde:

Ca = cifra de afaceri

Ac = active circulante

2.6. Analiza patrimonială

Analiza patrimonială a societăţii comerciale necesită atât analiza

structurii acestuia, cat şi analiza funcţională a situaţiei financiar-

patrimoniale.

Analiza funcţională a situaţiei financiar-patrimoniale, este centrată

pe fondul de rulment şi necesarul de fond de rulment. Fondul de rulment,

calculat cu ajutorul bilanţului patrimonial, este rezultatul formulei:

FR=Capital permanent-Active imobilizate (2.23)

Nevoia de fond de rulment se obţine, la rândul sau, cu formula:

NFR=Nevoile de finanţare-resursele generate de operaţiunile ciclice(2.24)


Analiza funcţională a situaţiei financiar-patrimoniale Tabelul 2.9

NR. CRT.

INDICATORI NIVEL INREGISTRAT (mii lei)

2002 2003 2004

1.Capital pemanent 43252377,62 41906640,95 48429072

2.Active imobilizate 29661607,22 27167903,7 28782132

3.Fond de rulment 13590770,4 14738737,25 19646940

4.Nevoia de fond de rulment sau active circulante achitate şi necreditate fără disponibilităţi băneşti, adică:

-15594498,18 -20268483,63 -9236948

4.1.Active circulante (fără disponibilităţi şi plasament) din care se scad:

21094657,64 17921397,98 25660184

4.2.Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli

5118362,82 0 716096

4.3.Datorii pe termen scurt 31570792,99 38189881,61 34181036

5.Plus fond de rulment (+) 29185268,57 35007220,88 28883888

Respectarea echilibrului financiar la scară microeconomică implică

în mod normal finanţarea deficitului înregistrat la nivelul activităţii curente

de către excedentul degajat de către activitatea aciclică (de investiţii) şi

obţinerea unei trezorerii nete pozitive.

Cu toate acestea se observă în această situaţie că nivelul ciclic

(curent) degajă surplus de surse, surplus care finanţează activitatea

durabilă şi trezoreria netă.

(2.25)

(2.26)

Tabelul 2.10.

NR. CRT

INDICATORI NIVEL INREGISTRAT(%)2002 2003 2004

1. Rata de finanţare a capitalului circulant

27,99 27,86 38,38

2. Rata de acoperire a stocurilor 183,91 172,30 188,17


Solvabilitatea şi capacitatea de plată evidenţiază proprietatea părţii

materiale a capitalului de a se transforma în bani. Indicatorii utilizaţi în

acest sens sunt :

lichiditatea patrimonială

; (2.27)

solvabilitatea patrimonială

; (2.28)

trezoreria

; (2.29)

gradul de asigurare al intreprinderii cu disponibilităţi băneşti

(2.30)

Solvabilitatea şi capacitatea de plată Tabelul 2.11.

NR. CRT.

INDICATOR NIVEL ÎNREGISTRAT2002 2003 2004

1. Lichiditatea patrimonială 1,54 1,39 1,652. Solvabilitatea

patrimonială42,37 53,32 56,03

3. Trezoreria (mii lei) 29185268 35007220 288838884. Gradul de asigurare cu

disponibilităţi băneşti0,565 0,661 0,499

Lichiditatea patrimonială este supraunitară pe întreaga perioadă

analizată, ceea ce denotă un grad corespunzător de siguranţă pentru

acordarea de noi credite.

Solvabilitatea patrimonială a avut o situaţie uşor nefavorabilă în

anul 2002 situaţie care s-a îmbunătăţit pe parcursul anului 2003


deoarece această rata de solvabilitate de peste 50% evidenţiază o

situaţie normală din punct de vedere economic.

Prezentare Firma Sorste S a Focsani

Documents

Transcript of Prezentare Firma Sorste S a Focsani