TEMA: Etapele dezvoltarii

medicinei

Planul: 1. Generalitati 2. Medicina in perioada greco-romana 3. Medicina in evul mediu 4. Medicina in perioada Renasterii 5. Inceputurile medicinei moderne 6. Medicina in sec. XIX-lea 7. Medicina in sec. XX-lea si in prezent

Generalitati:Medicina studiază cauzele, manifestările clinice și efectele asupra organelor, recunoașterea, tratamentul și prevenirea bolilor care afectează corpul omenesc.

Medicina în perioada greco-romană

La vechii greci, la început, zeul artei medicale era Apollo. Mai tirziu zeul medicilor a devenit Esculap. Începind din secolul al VI-lea a.Ch. - sub influența școlilor filozofice materialiste ca cea a lui Empedocle (natura este formată din patru elemente: foc, apă, pămint și aer) - medicina capătă trăsături științifice, în special prin persoana lui Hippocrate din Cos, considerat părintele medicinei moderne. În culegerea sa de studii (Corpus Hippocraticum) nu se mai întilnesc remedii supranaturale, practicile recomandate sunt rezultatul observațiilor empirice.

Medicina in evul mediu

Medicina in perioada Renasterii

Se exprimă primele critici asupra concepției lui Galenus și ale școlii arabe, considerate până atunci intangibile, și se redescoperă învățătura lui Hippocrate.

Inceputurile perioadei moderne

Marcello Malpighi (1628 - 1711) de la Universitatea din Bologna (Italia) descoperă capilarele sanguine, în timp ce în Anglia medicul Thomas Willis (1622 - 1675) vasele de la baza creierului.Thomas Sydenham (1624 - 1689), medic englez, face descrieri clinice amănunțite ale malariei, recunoaște deosebirea dintre scarlatină și pojar și face observații epidemiologice.

Medicina în secolul al XIX-lea

Numeroase descoperiri au condus la progrese importante în diagnosticul și tratamentul bolilor precum și în dezvoltarea intervențiilor chirurgicale.În jurul anului 1819, în Franța, René Laennec  (1781 - 1826) introduce stetoscopul, până astăzi cel mai utilizat instrument în examinarea medicală.Lucrările lui Marie Bichat  (1771 - 1804), în Franța, asupra țesuturilor pun bazele histologiei, în timp ce germanul Rudolf Virchow  (1821 - 1902), în Berlin (Germania)studiază substraturile anatomo-patologice ale bolilor și emite cunoscuta teorie a patologiei celulare.

Medicina în secolul al XX-lea și în prezent

Caracteristică este combaterea efectivă a bolilor infecțioase prin vaccinări în masă, introducerea antibioticelor, prin măsuri sanitare și îmbunătățirea condițiilor de viață.Tratamentul medicamentos specific cu substanțe chimice al bolilor infecțioase a început în Germania cu lucrările lui Paul Erlich (1854 - 1915). În 1932 Gerhard Domagk (1895 - 1964) descoperă sulfamidele iar în 1928 în Anglia Alexander Fleming (1881 - 1955) constată acțiunea bacteriostatică a ciupercii Penicillium, din care biochimistul Howard Florey (1898 - 1968) extrage Penicillina  în formă pură, inițiindu-se astfel era antibioticelor.

Elaborat de : Natalia Spoaialogr. 1120