Deşi conceptul de trezorerie este considerat un element determinant în gestiunea

firmei, nu există un consens în ceea ce priveşte definirea şi elementele constitutive ale

trezoreriei întreprinderii.

Trezoreria evidenţiază rezultatul întregii activităţi a întreprinderii şi modul de

respectare a cerinţelor echilibrului financiar.

În teoria echilibrului financiar al întreprinderii, trezoreria a fost definită ca surplusul

resurselor de finanţare ce se degajă din întreaga activitate economică, respectiv diferenţa

dintre fondul de rulment şi nevoia de fond de rulment.

Această accepţiune, cu caracter mai mult teoretic, fiind neoperaţională pentru

gestiunea eficientă a trezoreriei, poate fi înlocuită cu o definire în termeni de active şi

pasive de trezorerie.

Trezoreria = Active de trezorerie – Pasive de trezorerie

Principalele obiective ale gestiunii trezoreriei sunt:

- asigurarea disponibilităţilor de finanţare (creşterea capitalului, credite pe termen

lung, mediu şi scurt) la cel mai mic cost real al acestora;

- creşterea operativităţii încasării creanţelor întreprinderii fără a afecta politica faţă

de clienţi;

- eşalonarea echilibrată a scadenţelor obligaţiilor de plată ale întreprinderii;

- asigurarea trezoreriei la nivel zero (sold 0) în scopul evitării costurilor de finanţare

sau al celor de oportunitate;

- plasarea excedentului de trezorerie, cât mai rentabil, cât mai puţin riscant şi cu cea

mai bună lichiditate.

În condiţiile societăţii informatizate, o societate comerciala modernă nu poate

supravieţui fără să dispună de informaţii în timp real, atât din interiorul, cât şi din exteriorul

său. Sarcina de colectare, prelucrare, stocare şi furnizare a informaţiilor şi cunoştinţelor

revine sistemului informaţional al întreprinderii. Drept urmare, din punct de vedere

informaţional, o societate comerciala modernă trebuie să fie cuplată la cele mai moderne

tehnologii informaţionale şi de comunicare ale momentului la care ne raportăm.

În acest sens, este necesar să se definească conceptul de proces de

gestiune/administrare, care presupune un ansamblu de activităţi ordonate în timp, în scopul

asigurării unei bune funcţionari a întreprinderii şi care sunt structurate pe trei paliere:

a. fixarea obiectivelor;

b. stabilirea şi punerea în aplicare a mijloacelor care să permită atingerea

obiectivelor;

c. implementarea instrumentelor necesare evaluării rezultatelor obţinute şi

metodelor utilizate prin raportare la obiectivele stabilite.

Un sistem informaţional este definit ca o combinaţie organizată de oameni,

echipamente, programe, reţele de comunicaţii şi resurse de date care colectează,

transformă şi distribuie informaţii într-o organizate. În acelaşi sens, Daniel Boussard

consideră întreprinderea ca fiind rezultatul interacţiunii a trei subsisteme: operaţional, de

conducere şi informaţional. Aşa cum se observă şi din figura de mai jos, informaţia

reprezintă liantul fără de care o întreprindere nu-si poate îndeplini funcţiunile sale specifice.

Palierele sistemului informaţional din întreprindere

1. Primul palier este rezervat bazelor conceptuale ale sistemului informaţional.

2. Al doilea palier constituie domeniul tehnologiei de lucru în cadrul sistemelor

informaţionale.

3. Al treilea palier se referă la aplicaţiile specifice sistemelor informaţionale

pentru activităţile de exploatare şi de gestiune, şi pentru avantajele competitive ale

întreprinderii, în care sunt incluse şi comerţul electronic şi lucrul în cooperare

folosind Internetul, Intranetul şi Extranetul;

4. Al patrulea palier are în vedere latura dezvoltării sistemului informaţional al

întreprinderii.

5. Al cincilea palier pune accentul pe resurse şi strategii în procesul gestiunii

sistemelor informaţionale.

Ca urmare a acestei incursiuni în domeniul sistemului informaţional al întreprinderii,

constatăm că acesta îndeplineşte următoarele trei funcţii de bază:

1.sprijinirea operaţiunilor economice creatoare de valori, funcţie care

corespunde componentei operaţionale;

2.sprijinirea procesului de luare a deciziilor de conducere;

3.sprijinirea avantajelor strategice.

Aşa cum se observă, trezoreria unei societari ocupă locul central în toate

reprezentările sistemului informaţional economic, deoarece toate operaţiunile economice

se exprimă valoric, iar majoritatea lor presupun transferuri interne sau externe de bani. În

acelaşi timp, trezoreria unei întreprinderi joacă un rol de filtru pentru majoritatea

operaţiunilor ce se desfăşoară în perimetrul sau prin intermediul restricţiilor impuse de

acoperirea financiară a acestor operaţiuni.

În aceste condiţii, dacă avem în vedere faptul că cele trei activităţi :exploatare,

investiţii şi finanţare şi că trezoreria unei societăţi se regăsesc în centrul acestor activităţi,

abordarea sistemică a întreprinderii trebuie să tină cont de fluxurile generate de trezorerie.

O asemenea reprezentare este realizată în de mai jos.

Pentru a fi un instrument de trezorerie, instrumentele financiare trebuie să

îndeplinească mai multe criterii:

1. • scadenţa lor este pe termen scurt şi sunt extrem de lichide,

2. • sunt uşor convertibile în sume cunoscute de numerar,

3. • pierderea de valoare în cazul în care se transforma în numerar

înainte de scadenţă trebuie să fie cunoscută şi minimă.

Corespunzător celor trei tipuri de activităţi specifice unei întreprinderi , constatăm trei

funcţii esenţiale ale acesteia , şi anume: de exploatare , de investiţii şi de finanţare, flecare

dintre aceste funcţii contribuind la variaţia trezoreriei.

Atât sistemul contabil continental european cat si cel anglo-saxon recunosc cele trei

categorii de fluxuri de trezorerie , grupate după natura activităţilor ce le generează in:

Fluxuri de trezorerie din activitatea de exploatare

Fluxuri de trezorerie din activitatea de investiţii

Fluxuri de trezorerie din activitatea de finanţare

Cecurile de încasat sunt documente utilizate în decontările dintre furnizor şi cumpărător.

Pentru bunurile cumpărate cumpărătorul completez fila de cec, o înmânezi furnizorului, iar

acesta o depune la bancă în vederea încasării la data scadentă.

Timp

Fluxuri in cazul prestarii de servicii

Achitare obligatii salariale

Incasare venituri aferente prestarii serviciului

Prestare serviciu

Credit client

Datorii fata de personal

Gestiunea trezoreriei in cadrul unui grup

Principale misiuni :

Gestiunea mijloacelor de plataGestiunea fluxurilor de trezoreriegestiunea soldurilor bancaregestiunea nevoilor si excedentelor de trezoreriePreviziunea trezorerieiStrategia financiara

SOCIETATE MAMA

FILIALA 1

FILIALA 2

FILIALA 3

Piata de capital orizontala

Piata interna de capital

Piata de capital verticala

TABLOUL SOLDURILOR INTERMEDIARE DE GESTIUNE LA SOCIETATEA INOX S.A.

NR INDICATORI 2002 2003

1 Vânzări din mărfuri (ct 707) 109425 20566

2 Costul mărfurilor vândute (ct 607) 110034 20566

3 Marja comerciala -609 0

4 Producţia vânduta (ct 701 la708) 47454457 37817867

5 Variaţia producţiei stocate (ct 711) 0 0

6 Venituri din producţia de imobilizări (ct 721, 722) 0 2004526

7 Producţia exerciţiului 47454457 39822393

8

Consumurile ex. provenind de la terţi (gr 60 - ct 607, gr 61,

gr 62) 11425262 16908272

9 Valoarea adăugata 36028586 22914121

10 Subvenţii de exploatare 0 0

11 Cheltuieli cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate (gr 63) 368979 236922

12 Cheltuieli cu personalul (gr 64 - ct.621) 10788355 12454862

13 Excedentul (deficitul) brut al exploatării 24871252 10222337

14 Alte venituri din exploatare inclusiv cele din provizioane 10007 19641

15 Alte cheltuieli de exploatare 5035199 5664302

16

Cheltuieli de exploatare privind amortizarea şi

provizioanele 2097912 2083519

17 Rezultatul exploatării 17748148 2494157

18 Venituri financiare 1744232 411207

19 Cheltuieli financiare 2260384 1198439

20 Rezultatul curent al exerciţiului 17231996 1706925

21 Venituri extraordinare 5891641 0

22 Cheltuieli extraordinare 5888447 43

23 Rezultatul extraordinar al exerciţiului 3194 -43

24 Rezultatul brut al exerciţiului (20-23) 17235190 1706882

25 Impozit pe profit 179166 138637

26 Rezultatul exerciţiului (profit net sau pierdere) 17.056.024 1.568.245

În urma întocmirii tabloului soldurilor intermediare de gestiune se observa reducerea

considerabila in anul 2003 a profitului societatii INOX SA , care înregistrează un profit de

doar 1.568. 245 mii lei, fata de profitul pe care societatea l a înregistrat in anul 2002

17.056.024 mii lei.

In urma unor calcule simple se observa ca societatea si-a micşorat profitul de 10,88

ceea ce duce la o situaţie îngrijorătoare , chiar riscanta pentru aceasta, situaţie care s-a

datorat in principal scăderii considerabile a cifrei de afaceri pe care societatea a înregistrat-

o in anul 2002.

VARIATIA COMPARATIVA A SOLDURILOR DE GESTIUNE PE ANII 2002 - 2003 LA SOCIETATEA INOX S.A.

-10000000

0

10000000

20000000

30000000

40000000

50000000

Marjacomerciala

Productiaexercitiului

Valoareaadaugata

Excedentul(deficitul) brutal exploatarii

Rezultatulexploatarii

Rezultatulcurent al

exercitiului

Rezultatulextraordinar al

exercitiului

Rezultatulexercitiului

(profit net saupierdere)

TABOUL FLUXURILOR DE TREZORERIE LA SOCIETATEA INOX SA

Explicaţii 2003

Excedent brut de exploatare (E.B.E.) 10222337

-Alte venituri din exploatare 19641

-Alte cheltuieli din exploatare 5664302

-Venituri financiare 411207

-Cheltuieli financiare 1198439

-Venituri extraordinare 0

-Cheltuieli extraordinare 43

-Impozit pe profit 138637

Capacitatea de autofinanţare 3651764

-Variaţia nevoii de fond de rulment -404890

A. Flux de trezorerie degajat din activitatea curentă 4.056.654

-Achiziţia sau producţia de imobilizări necorporale 0

-Achiziţia sau producţia de imobilizări corporale 544219

-Achiziţia sau producţia de imobilizări financiare 6847430

-Cesiuni ale elementelor de imobilizări necorporale 0

-Cesiuni ale elementelor de imobilizări corporale 0

-Cesiuni ale elementelor de imobilizări financiare 0

B. Flux net de trezorerie afectat operaţiilor de investiţii -3.334.995

-Creşterea de capitaluri proprii 7420

-Rambursarea datoriilor financiare 39850

-Creşterea datoriilor financiare 2995220

-Distribuţii de plată în cursul exerciţiului 481363

C. Flux net de trezorerie rezultat din activ. de finanţare -853.568

Variaţia trezoreriei (A-B-C) -131.909

Trezoreria la deschiderea exerciţiului 198514

Trezoreria la închiderea exerciţiului 66605

Variaţia trezoreriei nete -131.909

INDICATOR 2002 2003VARIATIE

INDICATORI%

VARIATIE

%

FOND DE RULMENT 3.039.172 2.502.373 -536.799 82.34% -17.66%

NECESAR FOND DE

RULMENT 2.840.658 2.435.768 -404.890 85.75% -14.25%

TREZORERIA NETA 198.514 66.605 -131.909 33.55% -66.45%

INDICATOR 2002 2003VARIATIE

INDICATORI%

VARIATIE

%

RESURSE

PERMANENTE 61.207.304 61.214.724 7.420 100.01% 0.01%

NEVOI

PERMANENTE 58.168.132 58.712.351 544.219 100.94% 0.94%

FOND DE

RULMENT 3.039.172 2.502.373 -536.799 82.34% -17.66%

INDICATOR 2002 2003VARIATIE

INDICATORI%

VARIATIE

%

RESURSE TEMPORARE 20202977 26242043 6039066 129,89% 29,89%

NEVOI TEMPORARE 17362319 23806275 6443956 137,11% 37,11%

NECESARUL DE FOND DE

RULMENT 2840658 2435768 -404890 85,75% -14,25%

-1000000

-500000

0

500000

1000000

1500000

2000000

2500000

3000000

3500000

2002 2003 VARIATIE INDICATORI

FOND DE RULMENT

NECESAR FOND DE RULMENT

TREZORERIA NETA