(?Ese de doa ori intr'o / < luna, adeea in 1 si 15 > 5 dupa c. v. in formatu C de o cola si 1V»- £ £ Atâtu manuscrip- >

< tele câtu si banii^ de > < prenumeratiune se se > < adreseze la redaptiu- > <ne,localulu acestei-a: > "\Strafa poştei vechie nr. > fol. etagiulu 1. nr. 96. rj

M O R I ROMANA. Foia beletristica,

Anulu I. 1863. Nr. 5.

Pretiulu de prenu-Ş < meratiune pentru pro- > £ vinciele austriace : la îj < anu: 5 fl. la Va de anu > £2 fl. 50 cr.; pentru ţ < România si straineta- > <telaanu6fl .20cr. , la > < Vj de anu 3 fl. 10 cr. > c v.a. — Prenumeratiu- > *\ne la trei lune nu se ? gprimesce. ţg

Pest'a 1/13. Martiu.

0 privire de pe castelulu Resînoului.*) i e a Borse i mandre siesuri cu dumbrăvi desfetatore, Ce sublimu totu omu 'ncanta , care-odata le-a ca lca tu , Cine ambla si nu v e d e , spre a lumei a d m i r a r e ,

l Unu castelu d'in t empur i veche de maes t re mani lucratu ?

Cercetandu a sale anghiur i pe acelu picioru de munte, Si-ale sa le 'n tar i ture de-a manuntulu observanduU Cine nu admira genii din restempele cărunte ? Ore cine nu se 'ntreba, ce mani le-au u rd i tu si c an«^ ?

Ratecindu si eu pe-aicia la voi t l îduri p r e a antice, M'am rapi tu de-alu vost ru farmecu, de voi asta-di me u imescu! Adi mi-plecu eu tr is t 'a-mi frunte pe-ale vostre edifice, D e pe-a vostre 'nal te t u rnu r i t ier 'a mea voiu se-mi privescu,

Insedar aruncu o clipa ca se vedu iubit 'a-mi t i e r a , Câ-ci Carpati i cu-a loru piscuri nu me lasa s'o dierescu; Nu vedu scump'a-mi Bucovina, — deci la voi me'ntorcu eu eara, L a voi vecheloru ruine, cu voi vreu se sfatuescu!

Ve intrebu faimose menii, de ce bra t iu sunteţi urdi te ? Si ce causa fu prin care voi aci v'ati redicatu ? Ce erou afla scăpare in anghele-ve 'n tar i te , Câte spirete aflara adapostu in voi curatu ?

Nu-mi respundet i voce rmele — nu-mi goniţi negriea cetia — Orizonu-mi e 'ntunerecu, si me face de nu scîu. — Nu-e nemicu mi e destula prea sublima mea dulcet ia , Ce o semtu in sinulu vostru, câ-ci ve potu se" ve descr iu!

Asta-di eu d'in vervulu vostru vedu o lume prea pomposa, A Edemului câmpie o observu d'in acestu locu;

*) R e s î n o u 1 u e unu satu in tier'a Bursei, si de-asupr'a cestui-a pe unu picioru de munte se afla unu castelu remasu inca de pe tempulu cavaleriloru Germani. V. B.

Tier 'a Bursei înflorită, cu-ale ei campii frumose , Dealuri , pesceri , vâli vecine, me aprindu cu-unu sacru focw.

Ve sa lutu maestre dîduri, munti si stanei învecinate, Ce cu-alu vostru misticu eco cantulu meu mi-Iu repetaţi ! Ah ! si de-ati ave voi limba, voi mi-ati spune mie tote, Voi mi-ati spune muri giganteci totu, de ce-ati fostu intrebat i .

Salutare tîe asta-di Resînoule mări te ! T u pastredi pe-a tale bratie fii sublimi si generosi ; In t r ' alu câroru cercu ca ospe avui dile fericite, Dîle ce se potu gustare intre bravi si virtuosi.

Salutare , salutare ! tîe draga fetisiora, Mus'a visuriloru mele, gingasiule angerelu : T u cu nobil 'a-ti por tare , porumbitia rumeiora, M'ai facutu se te-adoru asta-di. ca pe-unu fragedu fluturelu.

Ti-dorescu d'in sufletu sinceru, se incanti cu bland'a-t i fire A nature i armonie, t r iumfandu in mandrulu Ma iu ; Si cu-unu crinu placutu si t èneru coronata 'n norocire, Se resplajiti v i r tu te numai prin alu Bursei dulce raiu !

W Adiio ruine-antice, tu romant ica dumbrava , Munti si vâli desmerdatore , ce aduncu m'ati fermecatu ! Adiio persone scumpe ! si tu pasere s u a v a , Se trai t i in fericire, t ra iu si lungu si desfetatu !

Cine scie ! cine scie ! mai veni-voiu eu vr 'odata Se mai siedu pe-a vostre ve t re , se ve potu mai saluta ; Se mai potu in giurulu vostru , cu-a mea lira sefasieata, In tona unu versu de bine, si piaceri a mai gusta.

Vasiliu Bumbacu.

O i n t r i g a l a s a t e . (Novela d'in vieti 'a poporului.)

(Urmare.)

c e s t u - a e r â B t i k f i P i s t a , can-celistu la „ i spanu lu" donmescn, — u n u j u n e ca de 22. de ani, negric iosu, cu t r a s u r e frumose regula te , cu mus te t ie n e g r e resucite, pe ru lu asemenea n e g r u pep t ena tu „dupa moda." Imbrecamin-tea-i e r â : „do lman" venetu cu b u m b i

m e r u n t i d e a rg in tu , „năd rag i " d e p a n d i a a lba fina, pe capu por ta pe lar ia ro tunda de paie, de pe care a t â r n a o chitea (pri­ma) verde .

Sub suori de-a s tang 'a t ieneâ nesce câr t i (scrisori), ea ra in man 'a d r ep t a u n u bas tonas iu subţ i re .

Astfel iu venise elu a ic i , t r amisu

prin „ispan," cu ce-va comisiuni la ju­dele d'in satu.

Inse ca se po ta gas i pe jude le , a a v u t u a in t rebâ de cine-va, unde siede acestu-a ? p e n t r u câ n u m a i de o septema-n a era pe aici, pr ' in u r m a r e nu era inca cunoscutu cu locuri le si cu omenii.

P e n t r u acea s'a in templatu , câ in-t r a n d u in satu, de locu la cas 'a cea d 'an-tâ ia a vo i tu se în t rebe u n d e locuesce jude le . Inse chiar c a n d u a voitu s e intre , observa pe Anit i 'a in g rad ina , care cu-r a t î n d u p ' in t re s t ra tu r i ho rea o hor icea de a m o r u simpla, inocinta.

Versu lu dulce aAni t i e i si frumseti 'a ei incan ta tor ia r ap i r a pe „P is ta" cu to-tulu, — si pe c a n d u se desceptâ d'in supr inderea sa p l ă c u t a , n u mai vediu fetiti 'a i n c a n t a t o r i a ; n u m a i versulu seu se mai audia d'in u n coltiu alu gradinei .

Pist 'a , ca se se po t a de lep tâ inca in frumseti 'a si in dulcet i 'a hore i naive a Anitiei, se re t rase in s t r a t a si se asiedia l anga g a r d u ca l e g a t u pr ' in o po te re secreta, de u n d e o pr ivi ca u n u p a t r a r i u de ora.

N u m a i candu obse rva , câ Aniti 'a, ga tandu-s i l uc ru lu in g rad in io ra , era s e m e r g a in casa, in t ra si elu îna in tea ca­sei, u n d e conveni cu fetiti 'a supr insa .

— B u n a diua, sor iora! N'ai fi a tâ tu de buna , s e - m i spuni u n d e siede b i reulu (judele)'?

— Sane ta t e buna , d o m n i s i o r u l e . . . . P r e a bucurosu — respunse Aniti 'a îm­b ă r b ă t a t ă pr ' in cuvinte le , cu car i o a g r a i cancelis tulu —, p laca a merge pe s t ra ta d i r e p t u p â n a la vale , acolo p e s t r a t ' a c e a l a rga in s tang 'a , in cas 'a a trei 'a siede b i reulu .

— Mult iamescu, d r a g ' a mea, dîse cancel i s tu lu v rendu se p r i n d ă pe Anit i 'a de mana , care rosî la fatia ca diorile. -— Remasu bunu, fetitia m a n d r a !

Cu acestea esî la s t ra ta si merse siu-e r a n d u câ t r a cas 'a jude lu i .

R e m a n e n d u Aniti 'a s ingura , n u se potîi mi ra de a junsu de po r t a r ea g a l a n t a a , domnis iorulu i . " Ce a ma i sc iu tu ea, câ femee'a e in s tare se umilesca pr ' in frumseti 'a sa si se sub juge si pe cei mai sume ti domni ?

Pis t ' a asemenea fii fa rmeca tu la pr i ­v i rea cea d 'antâia a Anitiei, de f rumse ­ti'a ei rapi tor ia .

Imbrecamin t ea ei s impla ci c u r a t a si g u s t u o s a inca si ma i t a re i are tâ f rumse­ti'a. P e r u l u ei negru , ca nop tea , a t â r n a p a n a la siele pe spate- i imple t i tu in doue chice grose impreuna te cu chitea (prima) a lbas t ra la capetu. P e fatia-i se , . îngâ­n a u roşele si crinii," g rumadi i - i albi ca neu 'a e rau mai de to tu coperi t i cu o nă­f rama roş ia c a m vechia . Ochii-i ca doue m u r e de campu, spr incenele n e g r e , ca pen 'a c o r b u l u i ; gur i t i ' a ei ca u n u pup i -sioru de rosa deschisu de d iumeta te . L a s t a tu r ' a sa se pote apl ica cei'a ce dîce A l e s a n d r i :

„ E r a sprintena, usiora, Ca unu puiu de capr io ra ; Trupusioru- i gingasielu P a r e â t r a su p'intr ' unu anelu ; Xeci micutia, neci naltutia, Numai buna de dragut ia , S'o totu stringi la peptu cu focu, Si se-ti fia de norocu ! . . . . ' •

T o t a fiinti'a sa era ca unu c a p u d' opera a na tu re i . N u e mi ra re dara , deca a t â t eag ra t i i au fa rmeca tu pe cancel is tulu.

O b u c u r i a secreta inse, ce si fâra voi'a lui se vedea t ipăr i ta pe fati 'a-i, ne face a p re supune , câ domni 'a lui a a v u t u ce-va scopu ascunsu , cu b ie t ' a fetitia inocinta.

Deca astfeli de esemple sun t ma i dese in dîlele nos t re , ca mai na in te , e de acolo, câ noi cu t empu lu a m u ina in t a tu in c i v i 1 i s a t i u n e. Cau t ă i n s e se mar -tur is imu, cu pă re re d e r e u , câ astfeliu de c i v i l i s a t i u n e a esistatu p e to tu lo-culu, de candu e l u m e a . . . .

*

Sorele d i spă ruse de pe orizontt, si m a m ' a Anit iei inca to tu nu mai venise a

A c u m incepeâ a in tunecâ . Biet 'a feta t r emura de frica, n u c u m v a se fi pa t î t u m a m a sa ce-va nenoroci re .

D u p a ce a i n tuneca tu cu to tu lu , biet 'a Anit ia n u ma i po teâ de supera ta , ved iendu câ m a m a sa totu nu vine. I n casa domnea o linisce, î n t r e rup t a n u m a i pr ' in canteculu unu i grelusiu si pr ' in oftările Anitiei d'in candu in candu.

D e oda tă se deschide usi 'a cu o iu-t îme suprindietor ia , si pe ea in t r a m a m a

câ r t i sub suo r i ; a i n t r eba tu u n d e siede b i reu lu ? eu i-am spusu, si apoi s'a dusu, r espunse Anit i 'a ros îndu la fat ia , su-p r insa si înspă imânta tă .

— Ce ti-a mai dîsu a l ta ? — Nemica, — de câ tu si-a lua tu

r emasu bunii forte omenesce, apoi s'a depărtaţ i i . Dar ' spune-mi , maica d raga , p e n t r u ce în t reb i acestea de mine ! P o t è p e n t r u acea esci supe ra t a ! a d ă u g a Ani­ti 'a cu voce in ta r i t a t a si t r emura to r ia .

— Asculta, fetulu meu, sè-ti spunu , cum pa t î iu venindu câ t r a casa, apoi vei

sa cu pasi rèpedi, us ten i ta pana la su-: sci tote. Ara plec a tu de la u n c h i u l u teu cu p u t ì n u inainte de s c a p e t a t u l u sorcini, si am veni tu n u m a i incetu , sci indu câ si asia voiu sosi a casa inna in te de ce v a in tunecâ . Candu e ram la cei „trei peri*' de-o da ta audì iu in apropiere o pusca tu ra , — cau ta iu in la tur i , si vediui pe cance-l i s tu lu domnescu, acel 'a-si, care a in t re ­ba tu de tine u n d e siede b i r eu lu — apro-p iandu-se ca t ra mine cu u n u iepure s a n g e r a n d u in m a n a . I -dedui binet ie , elu mi- respunse , si me in t rebà d'in care sa tu s u m ? C i ci i-spuseiu, se facù vo­ioşii, si incepù a i n t r ebà cu sete despre o feta ce siede in marg inea satului , in o casut ia vărui ta , Scìuiu de l o c u , câ e vorb 'a despre t ine ; — si ca se cunoscu ce voiesce, de in t r ebà asia de a m a r u n -tultt despre tine, n u i-spuseiu, câ tî-su maica. D u p a aeea mi-a spusu cu tota încrederea , câ a fostu aici, câ a vorb i tu inca, cine scie c â t e . . . .

Atâ t ' a aflà cu cale be t r an ' a a desco­per i Anitiei d'in convenirea sa cu can-celistulu, ca acestu-a se pota cupr inde caus 'a supera re i si ingr ig i re i sale.

L a bie t 'a feta pa r ' câ to tu sânge le i-se aduna in fatia.

— Feresce - te , p u i u l u ma ice i , de cancel is tulu acestu-a, ca de unu sierrie

dori. P e fati 'a ei erâ in t ipar i ta o spa ima

si o supe ra re nemărg in i t a , ce inse Ani­ti 'a n u potu observa de locu la debil 'a lumina , ce r e s p a n d e a u câte-va surcele, ce a r d e a u pe focu — in vetra , cum e da t in ' a la sate in cele mai mul te locuri .

I n bucur ia sa cea mare , câ a sositu m a m a sa, de ca re a tâ tu erâ de ingr igi ta , i-se a r u n c à in bra t ie si incepù a o saru tâ .

— L a s a - m e sé me revene seu o leca, câ a m veni tu forte tare , si sum usteni ta , dîse be t ran ' a , abia resuflandu.

— D o r a n u tî-s 'a i n t e m p l a t u ce-va nenoroc i re , s cump 'a mea m a i c a ? — in­t r ebà Anit i 'a supr insa , cunoscandu d'in vorbele t r a m u r a n d e supera rea maica sa.

— Nu, pu iu lu maicei, n u s'a intem­p la tu neci o nenorocire . U n c h i u - t e u e a-cuni ma i de to tu sanetosu ; farà Mai m u l t u séu n u a voitu, seu nu a po-tu tu , se dica

— F a r a , p e n t r u ce esci dara, maica, asia s u p e r a t a ? a d ă u g a Aniti 'a .

L a aces ta i n t r eba re a ei u rma o ta­cere a d â n c a de 2 — 3 minu te , — — o t ace re p l ina de in t r i s tare pen t ru amen-doe. I n u r m a rupse be t ran ' a tăcerea, i n t r e b a n d u :

— F o s t u - a cine-va aici, adi d u p a mediadi ?

— F o s t u - a u n u domnisioru, cu nesce

v e n n o s u , ca-ci — p r e c u m am po tu tu pr icepe d'in cuvintele l u i , n u s i -bate capu lu a bine. Se scii, fetulu meu, câ

acestfeli de domnisiori sunt forte rei si de incung iu ra tu , — p e n t r u acea, de s a r in-templâ , se vina inca p e aici, se nu ma i vor-besci neci o vorba cu e l u ! Int ie legi ?

— Bine e, maica, voiu face cum ai dîsu domnia ta, r e spunse Anit i 'a infrum-setieta pe fatia cu cele mai m i n u n a t e rose a le modest iei .

D u p ' acea se puse ră a m e n d o u e la cin 'a s impla dar ' g u s t u o s a — gă t i t a pr ' in Aniti 'a, inse m a n c a r a forte j3utînu si vor­b i ră si mai pu t înu , ce in tota in templa rea e o escept iune ba te tor ia la ochi, de la esperint i 'a de tote dîlele, ce ni -are ta , câ muier i le in tote impreg iu râ r i l e sunt forte vorbi tor i e.

Altfelu n u voiu a face aces tu com-pl imentu numai la femei, câ-ci sun t si intre b ă r b a ţ i destui , ca r i vorbescu forte mu l tu , si cuge ta forte p u t î n u ; uni i d'in contr 'a n u vorbescu chiar nemica numai cuge ta , si u n d e ar t r e b u i se v o r b e s c a . . . A cugeta m u l t u si a vo rb i p u t î n u e mai b ine!

D u p a cina se cu lca ră n u m a i de câ tu . inse n u p o t u r a adormi , ca c u m l i -ar fi pe r i tu somnulu .

Aces ta m a m a b rava cu mu l tu mai t a re si-iubeâ unic 'a sa fiica, si cu mul tu mai t a r e dorea fericirea ei, decâ tu se nu fi fostu ing r ig i t a in cea mai m a r e me-sura p e n t r u r e u l u si nenoroc i rea cu care o vedea amenin t ia ta . Si in asemene im-preg iu râ r i , firesce, n u ne v o m u mira, deca n u i-a ven i tu se dorma.

Anit i 'a e ra cupr insa de nesce cuge te si int ipuir i , car i forte adese au indat i -n a t u a fugari somnulu de pe ochii tene-r i loru si cari pr ' in vorbe le maica sa d'in aces ta sera fura s terni te si mai t a r e .

In t ipu i rea ei se jocâ in vi^ti 'a cea nespusa fericita, ce va se t r aesca cu P e t r u . D u p ' acea eVa i-se r e ' n to rna cu-ge tu lu la in templâr i le celea mai noue, la celea ce i - impartesîse m a m a sa, ce dens 'a in t r ' adeve ru neci n u intiele-

sese de totu. „ P e n t r u ce me teme maic 'a a t â t u de ta re de cancel is tu lu domnescu — cugeta in t ru sine. E l u a t â tu de f rumosu si asia de omenesce a vorbi tu cu mine ; — nu credu sâ-mi po t a voi reulu . ' ' — E a credea, serac'a, câ to ta lumea e a t â tu de sincera si inocinta, ca dens'a. Ce insielat iune !. . . Fe r i c i t a in-s ie la t iune! ;,Apoi si de voiu mai vo rb i cu elu, de se va in templâ se mai v ina pe a ic i , n u i-va p a r e â reu lui P e t r u pentr ' a c e a ; scie elu câ de ar fi chiar impera tu , nu asiu iubi pe al tulu, n u m a i pe elu. F â r a to tuş i voiu ascul ta sva tu lu , ce mi-l 'a d a t u ma ic ' a ; ea cunosce mai bine decâ tu mine l u m e a si omenii

I n t r e acestea si asemene c u g e t ă r i a t ipl c andu e ra mai de câ t ra diua, si visa, câ m e r g e cu P e t r u la c u n u n i a in o sania. D e o da ta se res to rnâ sani 'a, ei nu i-se i n t empla nemica, lui P e t r u inse i-se r u p s e o m a n a . L a acest 'a ea de te u n u t îpe tu infioratoriu si incepu. a susp ina d'in an ima . Mama sa, care neci câ si-in-chisese ochii , n u m a i de câ tu sar i la pa-tu lu ei, si desceptandu-o , i n t r e b a :

— Ce ti-e ? P e n t r u ce p lângi , d r a g a maicei ?

— Am visatu n u m a i , câ p l a n g u , ma icu t i a ! r espunse Anit ia , inca si a c u m to tu susp inandu .

D u p a acea i-spuse ce a visatu, si se b u c u r a forte, câ numa i a visa tu .

P e s t e doue ore Aniti 'a cu maica sa se imbreca ra in ves tminte le celea de serbatori , si mer se ra la beser ica .

I I I .

Cam la doue sep temane d u p a acestea conveni Anit i 'a cu P e t r u la isvoru.

— Audi tu , Anit ia d r ag ' a mea , — i-dîce aces tu-a — mi-se pare, câ de câ-tu-va t e m p u in coce n u m a i esci a t â t u de rumena la fatia, ca mai na in te . T u ai ce-va necasu , pote esci supe ra t a pen­t ru orece, si n u vrei se-mi s p u n i ?

^ — Nu-mi e nemica , Pe t re , d r a g u l u meu, — fâva n u sciu ce e cu mine. câ de c a n d u avuiu visulu celu reu, despre care t i -am spusu d o m i n e c a , ori cum voiescu, nu po tu face se am voia b u n a . N u asiu voi, si t o tuş i tare ine t emu câte-o ' data , câ visulu meu insemnedia ce-va r eu

E luc ru cunoscutu . ce c red iementu dâ poporu lu de josu visur i loru pe totu loculu, — n u avemu da ra de a ne mi ra deca aces tu visu reu a cas iunatu bietei Anit ie a t â tu -a superare . Ci ea, s e rman ' a a avu tu si a l ta causa ma i mare , p e n t r u care i-fugise voi 'a cea b u n a , si dupa ea i-se vescedieau rosele de pe fatia.

Cine iubesce sinceru, in t imu, adeve-ra tu , d'in anima, p e n t r u acel 'a amoru lu e paradis i ! pe pamen tu , — si candu se te­me cine-va, cà si-va pe rde aces tu para­disi!, pot emu pr icepe, câ u n u l u ca aces-tu-a nu potè se a iba voia b u n a .

In asemenea s ta re se afla biet 1 a Ani-tia. P e n t r u ce ? vomu vede mai la vale .

D u p a o pausa scur ta luâ P e t r u cu-ven tu lu de nou.

— E i ! ce te ma i temi si tu de vi­suri ? Dora nu esci b a b a be t r ana ! . . . Scii, câ visuri le min t i e scu , pen t ru ce credi da ra in ele ?

— Mu credu, Pe t re , scumpulu m e u ; d a r ce se facu deca nu po tu se-lu u i tu neci de c u m ? respunse Anit i 'a cu ochii plini de lacr ime, si p r iv indu pe P e t r u cu o cău tare trista.

— T r e b u i e se ai tu si a l tu ce-va necasu, ce nu vrei a-mi spune mie, si dieu nu potu suferi, ca se te v e d u asia supera ta .

— N u voiu fi de aci 'na in te . P e t r e d r a g u l u meu, dar ' se nu fii neci tu .

P u p a acestu dia logu scur tu Anit i 'a pleca cu oluri le pl ine câ t ra casa , eara P e t r u se apuca ele ara tu .

(Va urma.)

Castelulu Cherouare seu O anima nobila. (Novela germana. )

(Urmare.)

s^>iu'a fatala sosi. In ser 'a t recuta Mari 'a scrise verului seu. Epistol 'a acest 'a a fostu unu eco de amaveri tate si desperat iune. Scrise desu, pe pa t ru pagine, rogâ pe amantele seu se-i ierte necredinti 'a. Dupa ce si-a indestu-litu detorinti 'a acest 'a, era liniscita si in diu'a urmator ia nu o vediii nime nici t r emuranda nici galfeda.

Acest 'a era diu'a cununiei ei. Seriosu si rece ca totudeuna sosi contele forte de dema-netia si candu se afiâ singurii cu Mari 'a d î se : „Domnisiora, esci sigura, câ ai u rmatu numai unui impulsu nobile alu naturei Dtale '? Sum eu unu barbatu , pe carele lu-poti iubi'? Deca T e sfiesci in or 'a acest 'a insemnata a-Ti re­t r age cuventulu, care mi l'ai datu intr ' unu momentu de entusiasmu, precîigeta, câ ferici­rea vietiei Dtale a terna de la minutulu acestu-a

Vorbesce, Mari'a, inca nu e prea tardiu . D t a mi-esci mai scumpa, de câtu vieti'a, inse nu asiu dori se fiu fericitu, deca fericirea mea Ti-ar ' consta Dtale mima o lacr ima."

Cuvintele aste le rosti cu o spresiune de amaveri ta te si cu unu tonu subordinatu, carele pe t runse pana in anima pe domnisior 'a de Cherouare .

„Conte d' Estourvi l le ," respunse ea, „ob-servatu-ai D ta din ser 'a acea, in carea Ti-am datu man'a mea, vre o caintia in por tarea mea, vre-o imputat iune pe fati'a mea ? Pr inde man'a acest 'a si spune-mi, ori t r emura in a Dta le?" '

Contele i săruta man'a intinsa si se re­t rase indereptu, tocmai asia liniscitu in plăce­rea sa sublima, ca Marfa in desperat iunea sa.

Cununi 'a se intemplâ in Nantes si dupa acea toti se reintorsera in castelulu de Cherou-

are. Diu 'a acest 'a fu o di fericita pen t ru con-sotiulu tènera , inse cea mai de pe urma di de fericire pentru elu si pentru Mari 'a.

«

In diu'a acest 'a plina de eveniminte, Ma­ri 'a nu era nici unu minutu neconstanta . Fa t i ' a e i era atâtu de liniscita, incâtu contele n'a potutu presimţi, câ ea se jertfesce. Baronulu d'in par tea sa nu avea nici o temere despre fericirea tutoria a fiicei sale. Totuşi dupa ce s'au reintorsu din Nantes o strinse in brat ie si o t ienù multu tempu la peptulu seu.

„Păr in te le teu be t ranu te b inecuventa ," dise elu cu o voce frageda. „Noi toti te bine-cuventâmu," adause elu, t ientandu-si ochii la iconele Cherouari loru, cari infrumsetiau pa-retii salei.

Mari'a si-inneeà suspinele si strinse manile betranului la sinulu seu. Inse ser 'a, dupa ru-gatiunea, ce se facù in capel 'a castelului, unu orcanu de semtieminte se infuria in peptulu ei. Acuma i se are tà sortea ei in s ta tur 'a sa cea adevera ta — intunecosa, cumplita, nerevoca' ve ra ! Curagiulu, care i-a fostu ajutatu pana acuma, peri, ea deveni debila, ca mai nainte.

E r a un'a d' intre cele din u rma dile fru-mose de tomna, si, de si nu era tocmai tardiu, umbrele nopţii totuşi s'au fostu lat i tu peste campii.

Mari 'a parasi tempuriu sal 'a , in carea era păr intele ei, sotiulu ei si nesce ospeti alesi. E a si-cautà mai antâ iu refugiu in chili'a sa, inse predomnita de unu semtiu alu spaimei se grăbi se iesa afara. Se temea câ se innadu-siesce, aveá lipsa de aeru, de mişcare, de sin­gură ta te si de unisce. E r a o nopte intunecosa ; neoservata parasi castelulu si ajunse curendu la tiermii fluviului. F e t ' a nefericita nu scià unde plecase. E a mergea nainte lovindu-si petiorele de petre , rupendu-si vestmentulu de miresa de tufe, si impreunandu-se vaietulu ei cu tângui­rea ventului. Ca o fantoma t recea prin um­brele padurei . In nopte se facù lumina, ea stete deodată innaintea fluviului, stelele luciau pe ceriu, lun'a se ivi de dupa stejarii cărunţi . Mari 'a recunoscu loculu, unde schimbase intr ' o sera cu Octaviu promisiunea amorei si a ere- i dintiei.

„O, plânge,^ str imbujuratoria, p lânge! ' ' eschiamâ ea in jumeta te de nebunia, „nu te roga de ier tare, nu te incercá a te desvinovati tu insu-ti prin mărimea jertfei tale. P lânge, perfida, plânge !"

Lacrímele curgeau in riuri din ochii ei, ea nu potù intielege, cuprinde cu mintea, cum

a fostu in stare, de a abdice amorei. Acum ochii ei ochiara vestmentulu de cununia, ea dădu unu tipetu si-si continua cursulu espi-ratu. Mii de propusuri confuse ocupau mintea ei. Acuma se decise a se aruncă la petiorele sotiului seu, a-i mărturis i tote si a mori. Atunci se apropia de Cherouare , inse vediendu tur­nurile castelului, argintite de luna, o luà la fuga, asemenea unei gazele si se reintorse in pădure . Mai multu de odată se semtî faţalu a t rasa de murmuram 'fluviului, mai multu de odată se uità cu căutătura ardienda la valuri, cari luciau prin frundierisiu.

I n t r ' aceia părintele ei si sotiulu ei erau forte nelinisciti despre absinti 'a ei. Ospetii s'au fostu deja dusu. Baronulu si contele d' Estourvil le erau singuri.

L a inceputn erau suprinsi, pe u r m a neli­nisciti. Insedaru cautara pe Mari 'a in totu anghiulu castelului. Contele, palidu si mutu, demanda se i se insiele calulu si incepù a o cerca prin pregiurulu castelului. Baronulu be­t ranu remase singurii, mai infrantu de temere si frica. Servitorii se reintorsera dupa unu tempu de doue ore, farà se fia aflatu urm'a domnitoriei lorii. Cercarea contelui fu incoro­na ta totu de acelasi resul ta tu , ca a servito-riloru.

„Dle baronu," dìse cestii d'in urma, „n 'ai D ta nici unu presemtiu despre acea, ce s'a in-templatu? D t a cunosci ânim'a fiicei Dtale mai bine, decâtu mine. N'ai descoperiţii nici odată ce-va in ânim'a ei tenera, ce ar ' potè servi ca cheia la deslegarea secretului presinte ? Acorda-ti memori'a, intreba-ti suvenirea ! Sor­tea nostra e amenintiata intr ' unu asemenea gr adu ."

Baronulu nu respuuse nemicu. „Ei , b ine ," continua contele mai de par te ,

„se ni reculegemu totu curagiulu, tota con-stanti 'a, eu presemtiu o catastrofa infricosiata."

Elu 'si-a fostu lasatu calulu insielatu la porta si facù prepara t iuni de a o mai cerca odată. Nainte de acest 'a inse voia se visiteze chili'a Măriei sperandu, câ dora va afla aci vre-o u rma a disparerii ei neprevediute. Elu nu aflà nimicu, se arunca cu desperare pe unu scaunu si asculta vuietulu nopţii. I n minutulu acestu-a orologiulu capelei batù or'a un'a. E lu iesi afara pe ba lconu, si bagà sem'a si la tonulu celu mai fragedu, inse tăcerea nopţii intunecose nu se întrerupse numai prin ca-rai tur 'a buhe lo ru , prin murmurulu celu indepar ta tu alu apei si pr in vîjairea cea me­lancolica a ventului p r intre ramurile, diume-tate farà de frundia ale padurei .

Anim'a lui se descuragiâ de totu. Candu se reintorse in chilia încremeni de mirare .

Mari 'a de Cherouare, contes'a d' Es tour-ville stete 'naintea lui.

„ M ă r i a , tu esci ?" eschiamâ elu intin-diendu-si bratiele spre fantom'a palida.

E a remase nemisicata. Ochii ei schinteiau ca cum ar ' fi prinsa de friguri, perulu ei era in desordine pe langa temple si umeri, manele si fati'a-i era sangerante . In fine d î s e :

„Da, eu sum, conté d' Estourvil le, dar ' sé nu perdemu tempu. Du-te , liniscesce pe pă­rintele meu si pe servitori. Nime nu m'a ve-diutu intorcandu-me. Voescu, ca nime sé me veda in s tarea acest 'a. Spune părintelui meu, ce-ti vine in minte. D e c a si-cugeta fiic'a feri-cia, a tunci totu e b ine . Du-te , conte, eu te as teptu ."

E lu se depar ta , fara a respunde vre-unu cuventu. Candu se reintorse, Mari 'a inchise usti 'a si i se arunca la petiorele lui.

„Uc ide-me!" eschiamâ ea. E u voiu sé moru la petiorele Dta le !"

„Ce va sé dîca a c e s t ' a ? " o întreba con­tele, „ce te misica asia ta re ? scola-te, te rogu, scola-te! Ce ai si ave sé-mi s p u n i , loculu Dta le nu e la petiorele mele. Liniscesce-te. E u ti-promitu nainte, de s'a intemplatu ori ce, ajutoriulu unei anime oneste, unei anime sem-t î tor ie !"

„Conte d' Estourvi l le ," dîse ea cu o voce întrerupta de suspine ingenunchiandu ca o Magdalina p langanda . " Voiu sé-ti spunu tote. Dupa acea speru sé moru de man 'a D t a l e ; da eu dorescu acest 'a ."

„Liniscesce-te," dîse elu cu unu tonu do-molu. „Cugeta , câ unu barbatu de onore te scutesce."

„Conte d' Estourvi l le ," continua ea, eu nu te iubescu, eu nu te-am iubitu nici odată. E u am potutu numai sé-ti dau man'a mea, anim'a mea o posiede de multu altu c i n e v a . Nu, nu me întrerupe. Vieti 'a mea e a Dtale, si dupa ce voiu fí spusu tote, poti dispune cu ea. Ucide-me ori me inchide intr 'unu claustru. : Ori si ce mi-ai face, eu te-asiu binecuventâ. E u sum forte vinovata, inse mai nefericita, de-câtu vinovata. Candu mi-ai cerutu man'a e ram inca copila. Eu nu sciam nimicu de a m o r e , eu cunosceam numai amaveri ta tea părintelui meu si eram ferice. Acest 'a m'a ruinatu. Păr in te le meu a voitu inpreunarea^ acest 'a si voi'a lui a fostu lege pent ru mine. E u me con voii, candu ti-dede cuventulu seu;

pent ru mine. Mai multu, eu semtiam pentru D t a simpati 'a — unei sorori. E u credeam, câ ar ' fi amore ; prea tardiu inse vediui, câ m'am insielatu. E u nu sciu, cum s'a intem­platu, inse in absinti 'a Dta le cea îndelungata am cunoscutu pe altulu, am inceputu a-lu iubi, fara se fiu oservatu. D t a nu erai aici se me scutesci. Amorea acest 'a e ruinulu meu. Adeseor i , adeseori voiam se-ti spunu ast 'a. Buneti 'a Dta le m'a incuragiatu, temerea de a mâhni pe părintele meu inse m'a ret ienutu. E u aşteptai o ora mai favoritoria. Nu voescu se me escusu, inse nu credeam, câ int ru ade-veru me iubesci. E u mi-inchipuiam, câ vo-esci numai a implinî voi'a din urma a părin­telui Dtale , candu me petîsî, eu speram, câ amu pote in totu tempulu desface legatur 'a , ce ne lega la o-l-alta.

E u nu cugetam la Dta , ci numai la pă­rintele meu. Intr 'o dî, intr 'o dî fatala mai câ i-am descoperiţii secretulu meu. Eu am cutezatu a-i spune, câ nu te iubescu, nu, de si elu de multu te-a numitu fiulu seu. Elu se uita la mine palidu", superatu*, me vediu ticalosa, si decise a-mi as igura fericirea voindu a te ruga se lu ierţi a-si t rage cuventulu in-dereptu. Ah ! in minutulu acestu-a venisi Dta . O ora mai tardîu si noi to'ti eramu mântuiţ i . Seracu, ruinatu, esilatu, generositatea Dta le te boldi a ne deslegâ de promisiunea nostra. Poteamu noi pr imi acest 'a ? D t a sciai, câ nu ni era ier ta tu se o primimu. D t a sciai, câ ne­fericirea Dta le , in locu de a deslegâ legatur 'a nostra, o intariâ pent ru totudeuna. D ta me iubea i , celu put înu asia dîceai si eu ti-am oferitu man 'a mea ."

„Fini tu-ai ?" o întreba contele d' Estour­ville.

„ Inca nu , " respunse fet'a tenera cu unu tonu mai liniscitu. „Ceriulu scie, câ din or'a acea j e r t f a s'a fostu finitu in anim'a mea. E u me nisuiam se nu cugetu la simpati 'a mea. Eu me mângâiam cu speranti 'a , câ câtu de curendu voiu mori. Adi demanetia man'a mea nu t r emura in t r 'a Dta le . Candu disei „ D a " naintea altariului, vocea mea nu t remura . E u am abd î su , celu put înu am fostu ga ta a face acest 'a. Tote aste inse au peritu acuma ca unu visu confusu. De odată, ca deşteptată pr in unu t r e sne tu , recunoscui real i tatea si fugii ca o desperata, plina de spaima. Ce s'a intemplatu dupa acea, abia mi mai potu aduce minte ."

(Va urma.)

Unu cuventu catra eetitorele acestei foi.

| r â t o m n a , paser i le m i g r a fK

r-^i to re p ă r ă s i r ă t ierisior 'a no­stra si n u r e sunà a l tu cân tecu , clecâtu a lu tèner i lor de la culesulu vielor.

Pe t r eceam depar te de acesta ingra -m a d i t u r a de pe t re , depar te , u n d e inca n u s t r ăbă tu aces tu spir i tu negut ia torescu , in t r ' u n u sa tu l iniscitu, incungiura, tu de aceia, cari me iubescu si p e ca r i i iu-bescu ma i ferbinte .

I n acele dîle mul tp lacu te , avui onore a fi adesea in g i u r u l u une i s t imate fa­milie romane , pe t r ecandu orele scur te cu d iscursur i i n t e r e s a n t e . . . .

Sorele s t r ă lucea f rumosu, p a r câ sen-tieâ, c â m a i pe u r m a s ă r u t a munţ i i si vâile.

S ied iu ramu in chilia, v o r b i n d u de­spre u n ' a si a l f a , in t re al tele si despre l i t e ra tura .

D o m n u l u casei, u n u b a r b a t u d e m n u de tota stim'a, vorbise despre „Gazet 'a T rans i lvan ie i " si esplica mer i te le aces­tu i j u r n a l u , care lş e celu mai vechiu in t re j u r n a l e l e nos t re d'in Austr i 'a .

— De câţ i ani ese „ G a z e f a " ? — in t rebà domnisior 'a .

— D e doue-dieci si c inc i ! — res-p u n s e domnulu .

— Si cine o incepù mai a n t â i u ? — G i o r g i u B a r i t i u . — A h ! b a r b a t u l i ! aces tu-a — con­

t inua domnis ior 'a — e in fruntea tu tu ­r o r a în t repr inder i lo r na t iuna le ! Si to­tuş i densu lu — carele a r face onore francilor séu angl i lor — n u e onora tu de a junsu de ca t r a fiii na t iune i sale.

— Ie r t a re , domnis iora — dìseiu — romani i onoreza pe aces tu b a r b a t u ne -mor i tor iu si tot i fui na t iune i nos t re ros-tescu cu fala n u m e l e lui .

— O ! SCUL eu prea bine, inse a tâ -tu -a n u e de ajunsu, ci t r ebue se a re -t â m u acesta onore in fapta si cu to te ocasiunile. Am o idea in pr ivi t i 'a acest 'a , ce s'ar pote real isâ chiar acuma.

— Ai b u n e t a t e a mi o c o m u n i c a ! — D e ora ce chiar a c u m a sun t 2 5

de ani de la esîrea „Gazetei ," dens 'a acum'a a re i ub i l eu ; in aces tu anu adu -candu-n i a min te de meri te le acestui j u r n a l u si de celu d ' an tâ iu r e d a p t o r u alu seu. f e m e i l e r o m â n e s e f a c a o s u v e n i r e d e m n a d e a c e s t u b a r b a t u . A r fi dora b ine , c a n d u s 'ar po te compune u n u albu, in care apoi se se inscrie câ tu de mu l t e femei, — clecumva inse as f a s'ar pote cu greu , a tunc ia celu p u t î n u femeile d'intr ' u n u comita tu sân cetate se faca la o-l-alta. Altfelu n u e d e lipsa se-lu o n o r â m u chiar cu albu, femeile — mi-vei concede acest 'a spres iune — sunt ingeniose si vor face cum vor socoti mai b ine . I a r ' Dta , ai b u n e t a t e a la t î ide 'a as ta (cu tote câ n u e descope­ri ta de mine) in publ ic i ta te .

P romise i a implini acesta dorint i 'a frageda.

P o t eam face mai de m u l t u , inse do ream a o comunica intr ' u n u o r g a n u ceti tu ma i alesu de sesulu frumosu, d'in asta causa r e s p u n d u n u m a i a c u m a p r o -misiunei mele.

N u me indoescu, ca brave le nos t re femei vor real isâ p l ann lu unei sor iore ai l o r !

N u m a i un ' a mai a d a u g u . Ar fi f rumosu, de c u m v a s 'ar pote" g a t a pe diu 'a ono-mas teca a eminentulu i nos t ru b a r b a t u .

I n fine şperu, câ eeti torele acestei foi vor l ua ini t îat iv 'a . j y

Cununa de n o u t â t i . I n S i g h e t u l u M a r m a t i e i

s'a t î n u t u in 15 fauru b a i u p e n t r u aju­t o r a r ea p repa rand ie i r o m a n e de-acolo. B a l u l u de si s'a ves t i tu cam ta rd îu , to ­tuş i reesî b ine . I n t r e cele-l-alte jocur i , s'a j o c a t u si „Roman 'a . " Ven i tu lu c u r a t u t rece pes te 100 fl. v. a.

A u d î m u , câ in T i m i s i o r 'a as isdere a fostu u n u b a i u e l egan tu in folosulu t ener imei rom. şcolare d ' in locu. Ni p a r e reu, câ nu s'a aflatu cine-va, ca re se ne fi insci int ia tu despre aces ta in t empla re .

0.*% C a r n e v a l u l u t r e c u t u r a p i si de la noi t r i b u t u l u seu. A n u m e t re i p r e n u -m e r a n t e ale nos t re se m ă r i t a r ă d u p a t re i individi , c a r i as isdere sun t p r enu -m e r a t i la foi'a n o s t r a , si astfelu pe r -d u r a m u t re i p r e n u m e r a n t i .

Cetinxu in „Gr. T . " câ r e p a u s a -t u l u ce ta t i anu si n e g u t i a t o r i u D . I a n c u A r c h i m a n d r e s c u lasâ in t e s t a -m e n t u p e n t r u fondulu Reun iune i F e m e -i loru r o m a n e 2 0 0 fl. — Fie- i t ie r in 'a u s io ra !

M i s a A n a s t a s i e v i c i , m a -ioru serbescu in Be lg radu , a da ru i tu pa -l a t u l u seu, a c â r u i p r e t i u este 100 ,000 galbin i , p e n t r u un ive r s i t a t ea serbesca, p r o m i t e n d u si acoper i rea speseloru rece-r u t e p e n t r u a-lu s t raformâ in scola. D o m n e dâ ni astfeli de b ă r b a ţ i !

D e câ te -va dîle s'a iv i tu p e ceru o cometa si se po te vede" demane t i ' a la p a t r u ore.

„T. R." pro iep teza ca d u p a esemplu lu R e u n i u n e i femeiloru r o m a n e d ' in Brasiovu, se se infiintieze astfeli de r e u n i u n i si in al te locur i si acele se po r t e n u m e l e de „ reun iun i filiale," adecă se fie supuse celei-a d'in Bras iovu. Noi inca d o r i m u rea l i sa rea aces tu i p lanu , de c â t u n u aflâmu de lipsa, ca ace l e ' r eun iun i se a t â r n e de la cea d ' in Bras iovu.

* „Foi 'a p e n t r u minte , an ima si li­t e r a t u r a " r e p r o d u c e in n r l u 6 o poesi-ora d'in foi'a nos t ra , inse f a ra de a n u m i i svo ru lu de u n d e o scose ; deci r o g â m u pe on. r e d a p t i u n e a „Foiei ," ca onoran-du-ne si de a l t a da ta cu a t a r e r e p r o d u ­cere, se nu ui te a face acesta.

Literatura. A u d î r a m u d'in funte s iguru , câ

u n u canon icu in Oradea Mare, voesce se incepa o foia beser icesca.

U n u corespund in te d'in Bucu-resci a „Gaze te i " scrie, câ in R o m a n i ' a esu 18 — 20 foi per iodice .

A u esî tu de su t ipa r iu „Poesiele lui Gr. T a u t u . " Aces tu poe tu are si l a noi popu la r i t a t e mare , deci aflâmu de pr i sosu a ma i r e c u m e n d â opur i le lui. Ca r t ea n u m i t a se po te t r a g e d'in Bucu­reş t i , de la admin i s t r a t i unea „Romanu­lui" seu a „Nichipercei ." P r e t i u l u u n u i e sempla r iu e : doi doidieceri .

Felurite . *

* # Franc i scu E g e r t o n , Duce de Brud-

gewater nu primiâ visite de felu, inse mergea bucurosu la ori si cine, care dorea se vorbesca cu densulu. Odată fiindu in t rebatu despre caus 'a acestei-a, respunse : Deca vinu la mine ospeti si mi-facu incomoditate, nu-i potu goni afara ; inse deca me ducu eu la cine-va, potu petrece acolo câtu mi-place. Si acesta e mare deschilinire.

(Unu economu bunu.) Jude le d'in Mari 'a Mica, (unu satu aprope de Orade) fiindu mor-bosu t ramise pen t ru medicu la Oradea Mare , inse de odată lasà sè-i aduca si cosciugulu, de care peste doue septemani si AVU lipsa.

Ca adausu la art icululu „Amorea si fasele ei ," comunicâmu adi „C o n d i c 'a A m o r e i ," descoperita in evulu de midilocu, scrisa latinesce. I n t raducere suna asia :

1. Casatori 'a nu e causa de ajunsu, ca amorea nos t ra se se s t inga de totu.

2 . Celu ce nu sci padî secretulu, acelu-a nu sci iubi'.

3 . Nimene este e r ta tu a iubi totu in acelu tempu doue persone.

4 . E faptu constataţi i , câ amorea necon-tenitu seu cresee seu scade.

5 . Ceea ce face amorosulu in contr 'a per-sonei iubite, nici odată nu e dulce.

6 . Bărbaţ i i numai dupa t recerea anilor copilăriei potu iubi.

7 . Iubi torulu remasu in vietia gelesce doi ani dupa mortea iubitei sale.

8 . M m e n e si-retrage amorea far a causa s traordinaria .

9 . Numai acelu-a pote iubi, care iubesce d'in instinctulu seu.

1 0 . Avari t i 'a t rebue depăr t a t a de amore. 1 1 . Nici odată se nu iubimu femei , cu

cari ni-aru fi ruşine a ne casatori . 1 2 . Celu ce iubesce adevera tu doresce a

asculta confesiuni de amore numai de la per-son'a iubita.

1 3 . Amorea carea e objeptulu vorbirei de tote dîlele. nu e t înetoria.

1 4 . Usioretatea de a castigâ amorea, o s tempera, — pana d'in contr 'a pedecele o în­flăcăra.

1 5 . E lucru cunoscutu, câ amorosii sunt palidi in presinti 'a amantelor lor.

1 6 . Amorea noua gonesce cea vechia. 1 7 . Numai ver tu tea ne face demni de

amore. 1 8 . Deca amorea scade, incepe a s e st inge

si a ra re ori se innoesee. 1 9 . Amorosulu to tdeaun 'a e jalusu. 2 0 . Jalusi 'a adevera ta atîtia amorea. 2 1 . Suspiciulu, câ avamu emulanti , infla-

ca ra a t r age rea amorosa. 2 2 . Celu ce se ocupa cu idei amorose,

dorme pu t înu . 2 3 . Scopulu tu turor faptelor alu amoro-

silor, e implinirea dorintiei amantei sale. 2 4 . Celu ce iubesce adevera tu numai in

acea si-afla fericirea, ce fericesce si pe aman-t 'a sa.

2 5 . Amorea n u pote denegâ de la amore nimica.

2 6 . Amorosulu nici candu afla de ajunsu bucuri 'a amantei sale.

2 7 . Celu ce iubesce adeveratu , e g a f a se mora, inse nu sufere dejosire seu prost i tuare .

2 8 . Celu ce iubesce tare petreceri le , ace­lu-a n u iubesce.

2 9 . Celu ce iubesce adevera tu e cuprinsu to tdeaun 'a cu objeptulu amorei sale.

3 0 . Câtu de ferbinte iubişi pe cine-va, a tâ tu de t a re lu-uresci, deca vediui câ iubişi pe nedemnu.

D'in strainetate. (!) I n ser 'a de 9 F a u r u fu in Tuilerii unu

prandiu mare , ear' la diece ore se incepù ba­lubi costumatu, in chiliele imperatesei . P r ecum se aude imperates 'a era imbrecata intr ' unu costumu veneti auu forte minunatu(secululu alu 1 4 - l e a ) . Mai originalii era unu cadrilu de albine, joca tu de 2 0 de domne si domnisiore imbrecate de albine. Câte t re i erau intr ' o cosinitia, ca­rea se roti in sala. Cosinitiele se desfacura si albinele roindu afara jocara unu cadrilu, anu­me a rang ia tu de Merante , baletistulu operei mari . •— L a doue ore se incepù cin'a in sal 'a Dianei la mese mici, câte de diece persone. Cam la optu sute de invitat iuni s'au fostu im-par t î tu . — Impera tu lu avii unu manti lu vene-t ianu si valsa cu principes 'a An 'a Mura t ; principele de t ronu inca fu de fatia la incepu- J tulu balului, asemenea in costumu venet ianu | negru. Prineipes 'a Mathild 'a era femee nobila d'in tempuri le dogiloru Medici, incarcata de smaragde. Pr incipes 'a Clotild'a e ra impude-ra ta , si avii unu vestmentu cosutu cu auru. Pr incipes 'a Met ternichu era imbrecata in bar-sionu si d iamante ; contes 'a Pers igni personi­fica foculu; barones 'a A. de Rothschild o pa­sere de paradisu ; domn'a Em. de Girardin e ra o d i n a ; contes'a Castigline infatìsià pe Sa-lambo, cu peru sburandu, cu bra t ie si petiore gole, sandale si unu diademu de auru ; contele Chosan ca unu copilu de Negru i por ta um-brariulu. Domn'a Broock Grrevill fii Bellon'a ; Vicontes 'a de Brimont o b a c h a n t a ; domn'a Barach in o na i ada ; contes'a O. Aguado unu jocu de cârt i si madam'a Davil l iers unu capi­tami alu Gardelancirei . I n cadri lulu de albine se observa domnisior'a Tascher de la Page r i e , domn'a de Votry , domn'a Magnan, principes 'a Trubetzboi , principes 'a Dolgorucky, domn'a Pare i r ' £t 8 • e i . Din t re domni escelà contele D e -midoff ca fiulu nopţii cu renumitulu seu dia-mantu, Sancy, ducele Montmoreau ca Me-phisto, contele Agiiado ca marele turcu si contele Komar ca Ludovicu alu X I I I .

(!) I n balulu mascatu, ce lu dede contele Walewski in Pa r i su in 1 4 . F a u r u , vicontes'a de Brimont infatìsià o pădure . P r i n t r e arbor i se inver t iau fluturi vii, paseri , siopîrle si insu-si unu sciurelu.

* * * Jurnalu lu „Pres ' a " descrie balurile d'in Par isu , intre ccle-l-alte si balulu mascatu ce se tînu in 11 fauru la principes'a M e 11 e r-n i c h. Salonuîu era infrumsetiatu forte pom-posu, pareti i acoperiţi cu barsionu venetu erau impestritiati cu camelione. Cina fu de doue ori, un 'a inainte si alt 'a dupa Cottiiionu, acesta d'in urma tînii pana demaneti 'a. Pricipes 'a Metter­nich erâ inibrecata de feta ce vinde flori. Im-pera tu lu N a p o l e o n e inca fu de fatia eu soti'a sa. Amendoi aveau voie buna. Impera-

dara si acestu-a t rebue se merga, a se lupta si a-si versâ sângele pent ru eliberarea p a t r i e i ! " Asia au grai tu odată si strămoşii noştri .

Masime si reflesiuii!. (De La Eochefoucault.)

— E greu a definía amorea ; se pote dice, câ ea in anima e o pat ima de a domni, in spi-r i tu o simpatia si in t r u p u nu e altu ce-va de

tulu aveá pe sine paliu albu venetianu si sub j câtu o vointia secreta si delicata, de a posiede acstu-a ordulu Stlui Stefanu. Impera tes 'a erâ costumata ca lunone si strălucea de advera t ' a splendore olimpica. Siepte fete incanta tore jocau in onorea ei cadrilulu ; fie care d'in ele representau o li tera si tote la o-l-alta formau mumele : E u g e n i e . Pr incipes 'a E s z t e r-h â z y erâ : tulipanu, — Dn 'a P e r e i r a : „nu me uita," — contes 'a P e r s i g n y : mora de ventu.

In V a r s i o v i 'a cerculeza o anep-dota, carea carapter iseza forte bine imparte-sîrile ce esu in ju rna le le oficiale rusesci, despre rescol 'a polona. O domna polona d'in clasele inalte roga pe ducele C o n s t a n t i n u se pardoneze pe fiulu ei compromitatu. Con-stantinu la 'nceputu nici câ voi se o asculte, inse pe urma rogâri le domnei lu-petrunsera de spuse generalului Koznow de la t r ibunalulu miìitarescu sé inselline numele junelui . „Nu se potè — respunse acestu-a — elu aomori tu t r e i rus i . " Mam'a audîndu acest 'a dîse lui Constan-tinu : „Cum se potè ast 'a, jurnalulu oficialii impartesise, câ în batai 'a in care lu-prinsera pe fiulu meu, au moritu numai d o i rusi, cum a omoritu dar ' elu s inguru t r e i rusi ?"

Impera tes 'a Francie i a t ramisu pen­t ru fiicele domnitoriului d'in Madagascar ca presentii mai multe feluri de vestminte, in t re altele si nesce c r i n o l i n e . Fe te le in b u c u r i a loru cea mare le si imbrecara indata, inse ne-cunoscandu mod'a europeana le luară pe de a supr 'a veştmintelor. Ni potemu intipui câtu de siodu li-a siediutu.

(!) Dorint i 'a Poloniloru pen t ru eliberarea patriei loru e a tâ tu de mare, incâtu unu mosiu caruntu, carele si-a potutu stempera in tempu de 20 ani in munţii cei frigurosi ai Sibiriei ar-dorea cea ferbinte pent ru patr ia , a dîsu : „Unu fiu am, carele mi-e razimulu betranet ieloru si pe care lu-iubescu mai tare , decâtu pe mine,

— dupa multe suferintie — ceea ce iubesci. — Poti afla femei cari n 'au avutu nici

candu amant i ; inse e unu ce-va ra ru a afla de acele, cari au avutu n u m a i unulu.

— Amorea, chiar ca-si foculu, nu potè subsiste fara moţiune ne 'ncetata si inceta a fi via, câtu inceta a spera se'u a ave téma.

— Amorea adevera ta are aparat iuni ca­si spiritulu ; totu omulu vorbesce despre ele, inse putini le-au vediutu.

— Amanţi i fiindu la o-l-alta pentru-acea nu se urescu, pen t ru câ vorbescu totdeaun 'a despre sine insi-si.

Esplicatiunea gâciturei din nr. 3 :

1. amore, 2. more, (verbu) 3. more (de curechiu).

Des legare buna pr imiramu de la urmă­torii D D . prenumerant i : Teologii romani d'in Vien'a , Stefanu Biltiu, Artemiu Siarcadi, Lon-ginu Gavrilu Bu l iga , Vasiliu Baiasiu, Ioane Corhanu, Casin'a romana d'in Zla tna , Dioni-siu Candaru, P . Tancu si C. Gralantu.

T r a g a n d u sorte, favoritulu fortunei fu : D . S t e f a n u B i l t i u , cârtii-a s'a tramisu : „ P e t r u R a r e s i u " novela istorica de la At. M. M a r i e n e s e u .

Telegrafulit redaptiunei. C i a ii a d u. Corespundinti'a a sositu, va esî,

cele promise le vomii primi cu bucuria, inse alege-ti altu nume, câ-ci sub acestu de-acuma nu le potemu comu­nica, de ora ce d'in intemlpare ti-cunoscemu scrisorea de multu. Vei pricepe ce voimu a dice. — Lui P. de la B o n a f i c a. Scii ce mi-ai promisu ! — DD. P. V. si J. S. totu a colo. Pana candu se mai totu sperâmu. — Dlui V. J. in O. Asteptu respunsu.

Propr ie tar ia , redaptoru respundietoriu si edatoriu : IOAIMICHIU M I C U L E S C U .

Mai a v e n u l inca e s e m p l a n e c o m p l e t e d'in i n c e p u t u . Cutipariulu lui : EMERICU BARTALITS.