Pest'a, Vineri, 4 novembre, 23 octomvre, 1870. IVr. IOS—440. Anulu alu treilea MDCCCLXX.

T Locuifttl'a Redactorului

CANCELARI'A REDACTIUNII e in

STRAF & TRAGATORIOLUL [1,6-VÉSNTOZA], HR. 6.

Sorisorile nefrancate nu se voru primi decatu numai de la oorespun-dlntii regulari ai „Federatiunii." Articlii tramisi si nepublicati se

vorn arde.

Diurnalu politicu, literariu, comercialu si economicu. T a est Mercurl-a, Tlneri-a si Dominec'a.

PRETIULU de PRENURAERATLAAE: Pre trei lune . . . 3 fl. v. a. Pre kiese lune. . . 6 . . ,„ Pre anulu intregu • 12 „ „ ' a

Pentru Homanf a.: prea. intrega 30 Fr. =^ÄO Lai n.

„ 6 lune 15 „ = 1 5 „ „ „ S — 8 „ — 3 ,,

PEATRA INTERDIAL :

10 or. de linia, »I 30 or. ta*'» brale pentru fiesoe-eare publica-tiuné síparatu. In lócum'ttesonUu

20 or. de linia. Unu esemplariu costa 10 er-

Redactiunea si-a mutaţii localitatea in strad'a tragatoriului (L-övész-ntcza), Nr. 5.

Scire electr, part. a „Feder." Data in Gherl'a in 29. oct. la 4 ore d. m. Sosita in Pest'a 8 20 min. ser'a.

lia iasisterea sinodului vicariale saiagenu, cfcpitluiu gherlami va tiené, in 24 noemvre, consistoriu plenariu, in care se T A intetî congresulu beseri-cescu greco~catolicu si dreptulu de alegere a episcopului.

De pre campulu resbelului. Capitulatiunea de la Metz, intern plata in 27

oct., preocupa inca pie tota lumea atâtu pentru motivele, cari o-au produsu, câtu si pentru conse-cintiele ce le va avé in continuarea resbelului. Ce'a ce se anuncia ca siguru este, cà fortaréti'a ino-pugnabile s'a predatu fàra conditiune, si cà capi­tulatiunea fù subsemnata inca in 20 oct. noptea, — candu in acésta privintia se tienù unu consiliu ministerialu, — de càtra Bazaine, Canrobert si comandantele fortaretiei, Intr'adeveru, este neaudîtu in istori'a resbeleloru, ca una armata ca cea d'in Metz sè potá fi inchisa de uuu inimicu abié mai numerosu decâtu dins'a si sè nu pota străbate cu ori-ce sacrificie. Considerandu ck numerulu priso-nieriloru de la Metz se urca la cifr'a enorme de 173,000, se pote pune, cà, pre tempulu candu armat'a principelui de corona sassonu s'a separatu de armat'a assediatoria, Bazaine dispunea celu pu-tînu de 150.000 combatenti, pana ce principelui Fridericu Carolu abié i remasera 180,000 omeni. Pentru aperarea forturiloru de la Metz erau deB-tulu câte-va mii de omeni, ck-ci artileri'a jock aici rolulu principalu, si asié maresialulu Bazaine ar' fi potutu intrebuintiá 150,000 fetiori l a una lupta deschisa. Intr'una asemene luptá, a carei-a durata este de comunu de 8—10 ore, armat'a assediatoria n'ar' fi potutu concentra pentru atacare mai multu de 90.000 fetiori, ck-ci închiderea fortaretiei nu potea sè fia întrerupta de tote pàrtile séu, celu putînu, nu in unu tempu atâtu de scurtu, mai antâiu pentru difficultktile ce le punea Mosell'a, si apoi mai V P H O S U , pentru-cà armat'a assediatoria ocupa unu terenu forte estinBU. — De-sî nu se pote negá, ck asemene incerckri de a străbate printre inimicu sunt forte periculoae ei sangerose, nimene nu pote intielege totu-si caus'a, ck pentru ce ore maresialulu Bazaine nu s'a nesuitu a străbate prin una năvălire energica, indata ce principele de corona sassonu s'a depar-tatu cu armat'a sa de la Metz ; poterea prevalente, ce o-ar' fi potutu desvoltâ in ori-ce direcţiune si in ori-ce punctu, i-ar' li assiguratu fàra indoiela învingerea, si chiaru daca s'ar' presupune ck colo­nele ultime aru fi suferitu dora multu prin acésta operaţiune, ele s'aru fi potutu retrage" ori-candu sub scutulu forturiloru. In acestu casu ar' fi re­masu dara la Metz vr'o 30,000 omeni, numeru destulu de considerabilu pentru a sustiené una re-sistintia neînvinsa, éra restulu ar' fi scapatu si s'ar' fi grăbi tu intru ajutoriulu Parisului. In acestu modu lucrulu se decidea altmintrea, si lumea nu erá silita eè veda ce'a ce n'a vediutu neci una data, adeca capitulatiunea fàra conditiune a unei armate de 170,000 fetiori.

Asta-di tote sunt inse inzedaru; fapt'a trista eßte, ck armat'a lui Bazaine a capitulatu si ck prusii se vöru duce cktra Parisu cu poteri noue si intarit© pentru a-si îndeplini cfttu mai curendu oper'a de distructiune. Bombardarea Parisului erá ficsata pre 1. noemvre si nëce ck pote se intardîe multul

Despre starea armatei lui Bazaine càtra finea lui octobre, unu telegramu dto Hamburg 29. oct. spune: „In 21. oct., generalulu Gofiniers dede de scire maresialului Bazaine, cà nu-i mai pote pro-vedé armat'a cu victualie d'in fortaretia. In urin'a acestei declaratiuni, Bazaine incùvîintià desertiuüea, inse desertorii fure alungaţi inderetru de inimicu. Planulu de a erumpe nu se egecutk, d'in caus'a unei prè MARI versàri de Birngei In 21. oct. ser'a

se duse primulu parlarjentariu in cartirulu gene­ralu prusescu; in 24, gsneralulu Changarnier avù una întâlnire cu principele Fridericu Carolu ; in 28 converd in casteliiu Frescati Bazaine cu ple-nipotentiariulu pruBesc^inse fàra resultatu. In 26 urmi apoi eapituiatiunea".*

Telegramele mai noue anuncia unele lupte intemplate la Lebourget, in sudu de la St. Dénis, dar' cari n'au nece una imporiantia.

-.Indépendance belge" denintiesce tote scirile, cumeà in Parisu ar' domni discordia;"si cà in 25. oct. s'ar' fi intemplatu lupte formali intre partide, afirmandu, cà in Parisu est« cea mai perfecta concordia.

Cougressulu natiunalu baser icescu d'in Sabiiu,*)

In siedinti'a VI , despre carea feceramu mentiu-nare, se ceti urmatoriulu projectu alu comisiuuei

relativu la regularea parochieloru :

Avendu in vedere, cà tote institutiunile noatre bi-sericesci au de scopu binele si fericirea poporului nostru romanu ;

avendu in vedere, cà poporulu nostru numai prin luminarea sa pote ajunge acelu bine si acea fericire

avendu in vedere, cà luminarea si cultur'a poporului nostru nu se pote ajunge decâtu éra-si numai prin organe luminate, si cà de asemenea organe vinu a se considera in I-a linia preutii noştri, ca următorii acelor'a, caror'a Mantuitoriulu lumei li-a dîsu : „Mergundu, invetiati tote nemurile" ;

avendu in vedere, ck nntt preutu luminatu numai atunci se pote devota missiunei sale grele cu revna si succesu, candu esistinti'a iui d'in partea bisericei va fi asigurata prin dotarea corespundietoria a parochiei;

avendu in vedere, cà dotarea parochieloru, dupa tenorea §. 7, p. 5 d'in stat. org. alu bisericei nostre, in I-a linia cade in coiapetinti'a sinodeloru eparchiali si nu­mai in a 2 si a 3-a in ace'a a sinodeloru parochiali si a congresului nostru natiunalu bisericescu;

avendu in vedere inse cà, precum au sinodele pa­rochiali dreptulu de alegerea parochului, capelanului si a celuilaltu personalu bis., totu asemenea au si detorinti'a a dotá pre aleşii sêi bisericesci, despre o parte ca dinsii, si mai vertosu preutulu, sè pota subsiste amesuratu pu­se tiu nei sale, era de alta parte si ca se si-pota împlini chiamarea sa cea grea si inalta cu tota acurateti'a, si, in fine,

avendu in vedere, cà reducerea numerulni preutiloru este unu medilocu eficace la înlesnirea dotatiunei loru; d'in aceste motive, comissiunea esmisa pentru regularea si dotarea preuiiloru, propune a se decide urmatoriele:

1. In viitoriu, intr'o comuna bis. nu potu fi mai mulţi parochi decatu numai unulu, carele este responsabilu pentru tote agendele si detorintiele oficiului parochialu.

2. Daca in vre-o comuna bis. mai impopulata BÍ latîta, interesulu bisericei ar' cere immultîrea personalului preutiescu, si daca atare comuna bisericesca este iu stare a garanta o dotare corespundietoria pentru mai mulţi preuti, acolo, afara de parochulu, se mai pote aplica, dupa jmprejuràri, unulu séu mai mulţi capelani.

3. Daca intr'o comuna bisericesca fàra conditiunile mai susu atinse se afla asta-di mai mulţi preuti, acolo are a se face reducere indata ce unu postu vine in vacantia.

4- Atâtu dotarea preutiloru, câtn si punerea in lu­crare a reduceriloru, este afacerea Sinodeloru epar­chiale.

5. Pentru ca totu-si regularea si dotarea parochie­loru, in viitoriu, sè fia in câtu se pote uniforma in in­trega provinci'a nostra Metropolitana, se reeomenda Sinodeloru nostre eparchiali a luá de cinosura urma­toriele :

a) Venitulu anuala alu preutiloru sè se reguleze dupa anumite clase in tote eparchiete in modu corespun-diètoriu.

Clasificarea venitului o vom face sinodele eparchiali dupa impregiuràri.

b) Reducerea provediuta in p. 3. sè se pana in lucrare astfeliu, ca intr'o comuna bis., unde asta-di sunt

*) Vedi Nr. 106 alu „Fed."

mai mulţi parochi, acele indata ce devina vacante sè se impucineze.

c) La bisericele si comunele ce au preste 1600 suflete, si nu sunt forte respandite, se pote aplica cu do-tatiune cuvenita càtra parochu inca unulu; la cele, und« «unt pţ-este 300Q «jaf .-*«.., potu aplica inca doi, si in lo­eulu preste 4000 sun. pota fi langa parocnu inc» ' caşuri de natura estraordinara reinanu incredintiate con-sideratiunei consistorieloru concerninte.

d) Consistoriele eparchiali sè compună pentru fia-care protopresbiteratu câte o comissiune constatatoria d'in protopresbiterulu cerninte si d'in câte doi membri mi­reni ; comissiunea acést a va avé sè merga d'in comuna in comuna si, in contielegere cu sinodulu parochiala alu fia-carei comune bis., a face unu projectu despre nu­merulu si dotatiunea preutiloru , amesuratu impregiu-ràriloru.

e) Acestu projectu de dotatiune d'impreuna cu tote datele necesarie, si mai vertosu numerulu preutiloru d'in comun'a respectiva, cu numerulu sufleteloru, cu vehitulu toturoru emolumenteloru tienetorie de parochin, si cu pro­punere d'in partea sa, pre langa părere despre clasifica­rea parochieloru si dotatiunea loru, si preste tota, cum s'aru poté meliorá sortea unei SEU altei parochîe mai slabe, si, in fine, si cu observàril e respectivei comune bi­sericesci, sè se substerna, câtu mai curundu, sinodeloru eparchiali, spre ulterior'a decidere.

f) Sinodele eparchiali, facundu d'in tote unu con-spectu generale, lu voru substerne apoi, dimpreună cu nnu projectu despre tacsele stolare, celui mai de aprope congresu natiunalu bisericescu. In fine, pentru acele co­mune bis., in care nu s'ar' poté efectul o dotare cores­pundietoria, se reeomenda sinodeloru eparchiali câştigarea unoru midiloce, si intemeiarea unoru fondări spre ajuto-rirea preutiloru acelor'a.

H a n i'a, aşterne congresului urmatorialu :

P r o j e c t u p e n t r u o r g a n i s a r e a SI d o t a ­r e a p r e u t i l o r u i n p r o v. m e t r o p. g r . RET.

r o m . d'in U n g a r i'a s i T r a n s i l v a n i'a. P a r t e a g e n e r a l e .

„I. Numerulu parochieloru este a se reduce SI a SE I aduce la proportiuni corespundietorie cerintieloru raţionali

si adeverate ale lipseloru dictate de institutele bisericei j nostre ortodoxe si evlaviei credintiosiloru, carea totu-odata i SE faca possivera o dotatiune mai corespundietoria statului j preutiescu. i II. Intrega averea bis. miscatoria si nemişcător ia a ; bisericeloru parochiali d'in intreg'a provincia metropoli-! tana, precum : edificiele bis. cu apertinentiele lor a intra-

si estravilane, capitale, fundatiuni, sessiuni parochiali, cari i se afla asta-di in posessiunea bisericeloru, respectiv* pa-! rochieloru d'in provinci'a metrop., se deehiara de avere ! nedisputavera si inalienavera a bis. parochiali gr.-res. II

ca parte intregitoria inalienavera a averei bisericei epar-! chiali gr.-res. d'in provinci'a metropolitana.

III. Parochlele se impartu in matere si filie. Aces­tea seu sunt afiliate la o parochia matera, si compună la

j olalta un'a parochia, seu sunt de sine statatorie. Fia-care parochia matera cu filiale, debe înzestrata ea casa ai

I sessiune parochiale (porţiune canonica) complet* DE 83 : jug. (casta) séu in pamentu, dupa cualitatea locului, séu Í in reluta corespundietoriu in bani d'in averea comunale : séu delà singuratecii parochieni, pre langa competinti'a

stolara. IV. Parochiele filiali de sine statatorie, pre lang«

casa parochiale, sè fia provediute cu % sessinne, ad. 16 jug., afara de competinti'a stolara.

P a r t e a s p e c i a l e .

I. Fia-care comuna bis., pana la 1600 suflete, con­stitue séu una parochia cu unulu séu mai mulţi paroohi, séu, dupa poaitiunea locului, mai multe parochie de sine statatorie. Parochlele se provedu cu unu parochu; delà 1500—3000, cu doi ; pana la 5000 suflete, ca trei ; PANA la 8 mii , ca patru ; pana la 10 mii, eu cinci parochi, toti dotaţi dupa III.

II. Comunele bis. pana la 100 suflete, daca m sunt in stare a corespunde detorintiei sub IV. indigitate, SE afiliéza parochiei matere mai de aprope, éra, eorespun-diendu acelei-a, se deehiara de sine statatorie, si se pro­vedu cu unu preutu sab nume de administratoru.

III. Institutulu capelanleloru este incompativeru cu institutiunile bisericei nostre.

IV. Parochlele dispusetiunali sub I, vinu a se re­duce asié ca, devenindu acele vacante, sè nu se mai rein-tregesca.

V. D'iu sessiunile parochiali, devenite in modulu acestu-a vacante, cu L/2 seBsiune sè se imbunetetiesca sub-sistinti'a parochului, respective parochiloru sistemisati, éra qea-l-alta V, cu cas'a parochiale sè se folosesca spre formarea unui fondu parocbialu fcisericescu.

- VI. Detori'a, resp. esoperarea sessiuniloru parochiali dè la locurile competenţi si reducerea parochieloru, ame-suratu principieloru aici statorite, este afacerea sinodeloru, ér' caşurile si impregiuràrile straordinarie remanu lasate consideratiunei consistorieloru eparchiali. Cele-l-alte d'in projectulu comissiunei, si adeca consistoriele eparchiali se compunu pentru fia-care protopopiatu, etc."

B o r 1 e a vorbindu mai pre largu despre obies­tele cele mai importante, cu cari aru avé congresulu sè se ocupe in prim'a linia, precum imbunetatîrea starei ma­teriali a clerului si regulare» afaceriloru şcolari, etc. des-fasiura greutatea resolverei cestiunei privitorie la regula-rea parochieloru. <— D'in care causa d'insulu propune amênarea deslegarei si studiarea cestiunei mai cu te-meiu.

u o K - . : u. coyuue, cà cestiunea regularei parochie­loru e ventilata prin publicistic'a nostra natiunala. Deci respinge propunerea lui B o r l e a . — M ă c e l ă r i a e de părerea, ca amênarea sè fia numai pana in diu'a ur-matoria, pentru ca in conferinti'a de sera sè se mai con­sulte membrii congresului asupr'a cestiunei. — Al. Mo-c i o n i cere a se decide mai antâiu, daca se primesce

" propunerea lui Borlea. — P o p e'a e do convingerea, cà resolverea cestiunei pusa pre tapetu nu trebuie gră­bita, pentru cà taia aduncu in viitoriulu bisericei BÍ na­tiunei romane. Este dar' pentru amênare, inse nu pentru o amênare îndelungata. — Gr. I o a n o v i c i u partinesce părerea lui Babesiu. — Propunerea lui B o r l e a se pune la votu BÍ cade.

P r e s i e d i n t e l e dâ desluirea, cà congresulu este chiamatu in prim'a linia a l u a cestiunea la pertrac­tare. Atrage atenţiunea congresului a supr'a celoru dise de presiedinte si cu alte ocasiuni cu privire la objectulu d'in cestiune.

B a b e s i u , luandu cuventulu , critica projectulu comissiunei si projectulu lui H a n n i'a, facundu o para­lela intre amendoue; resultatulu criticei este primirea pro­jectului comissiunei d'in partea sa, si respingerea celui alu lui H a n n i'a. — B e s a n u e peutru projectulu comis­siunei. — Branu de L e m e n y cere intrarea in desba­terea speciale. — Georgiu P o p'a e pentru projectulu lui H a n n i'a. — M a c e l a r i u este pentru projectulu comissiunei in combinatiune cu ala lui H a n n i'a.

H a n n i'a, ca propunetoriu, avendu cuventulu d'in urma, si-recomenda inoa odată projectulu seu.

Incheiandu-se desbaterea generale, congresulu trece la cea speciale. Punctulu 1 se primesce ca una projectu, punctulu 2 si 3 dau ansa la o desbatere îndelungata, ca­rea se continua in siedinti'a urmatoria. In siedinti'a VII, tienuta- in 8 Octombre, se verifica dep, F a u r u si apoi se continua desbaterea speciale a projectului pentru regu-larea parochieloru. Discussiunoa cea mai îndelungata s'a invertitu in giurulu §§. 2 si 3 ai projectului. Acesti-a au datu ansa la ivirea unui numeru mare de păreri, in câtu, in loca de doue propuneri, a comissiunei si a lui H a o i'a, se iviră mai atâte-a, càti deputaţii luară cuventulu, ca sè yorbesca Ia dinsele.

In s i e d i n t i'a a Vili, tienuta iu 9 oct. H a n nl'a interpeleza, daca dep. Mediasiului Pop'a absentéza cu scirea presidiului. La ce i se respunde, cà na cu scirea presi-eiului. Se verifica apoi dep. B a r t o l o m e i u , si absen­ţii: H o d o s i u , B u z d u g u , E u g e n i u M o c i o n b P o p u D e s s e a n u , S i g . P o p o v i c i u si B r a n -o o v i c i u . H o d o s i u , B u z d u g u si B r a n c o v i -c i u ceru concediu, si li se da.

Vasilieviciu aşterne unu projectu pentru edarea unei foie oficiali bisericesci, carea sè apară la Metropolla. In privinti'a acést'a se alege o comissiune. Se mai alege o comissiune pentru ficsarea unoru principie, ce se vorn observa la alegerea consistoriului Metropolitanu. In fine, congresulu trece la ordinea dîlei: f u n d a t i u n e a g o z d u i a n a ; De aci impartesîmu acum, cà averea activa a fundatiunei face 443,406 fi. si passiva 131.546 fi.

I n s i e d i n t i'a a IX, tienuta in 10 oct., se con-' tinua desbaterea a supr'a fundatiunei gozduiane si se ter­mina. Dupa acést'a se pune la ordinea dîlei raportulu comissiunei petitiunarie. Objectulu celu mai interesantu este petitiunea comuneloru bis. d'in cetatea Brasiovului de la St. Treime si d'in suburbiulu Schei de la St. Nico-lae, carea se résolve in intielesulu legamentului comu­neloru, făcuta la 1852.

In siedinti'a X, XI si XII s'au desbatutu trei lucruri mai momentose si adeca : representatiunea càtra Majest. in privinti'a modificarei unora §§. d'in stat. org. cu oca­siunea sanctiunarei ; propunerea lui Macelariu pentru ne-restrins'a căsătoria a preutiloru, si alegerea consistoriului Metropolitanu.

In siedinti'a d'in urma s'au alesă urmatoriele trei senate :

L Senatulu bisericescu :

4 3 0

Membri ordinari : M e t i a n u , S a v a P o p o ­v i c i u , V a s i l i e v i c i u , D r a g i c i u , I à c o b u P o p o v i c i u , M. V e l c i a n u .

Suplenti : T i p e i u , B o g s i a n u , C r i s t'e a, B a r a c u , A n c'a, P u s c a r i u.

II. Senatulu scolariu : Membri ord. : P c p e s c n , B e l e s i u , D r . V a-

s i c i u , D r . M e s i o t a , B a b e s i u , L o n g e r u. Suplenti : B o i u, S t . I o s i f u , D r . R a c u c i u ,

P a p i u , D . A l m a s i a n U j D r . N. P o p u . III. Senatulu epiiropescu : Membri ord. : J i g'a N., A n t. M o c i o n i, T r o m-

b i t a s i u , B r a n u dé Lemeny, I. P o p o v i c i u , j I a n c u l e s c u

Supl. : B a i u 1 e s eu , 1. T. P o p o v i c i u , T. J M i c l e a , B e c b n i t i u , D r . B r o t e , I o a n u ! G a 1 u.

Estr. d'in „Tel. R."

i

Representatiunea ' sinodului vicariede d'in Simleu cktra Consistoritiki gr. cat. d'in Gherl'a, in caus'a autonomiei besericei gr- cat.

Prè veneratu Consistoriu !

i Clerulu si peporulu romanu d'in Selagiu, miscatu de I grelele impregiuriri in cari se afla Beseric'a si j scolele nostre confesiunali, a aflatu de o necesitate impe­

rativa a seintru'nj asta-di intr'unu Sinodu vicariale; acestu sinodu vine cu tetu respectulu a interpreta manifestatiu-nile si conclusele sale inaintea V. Consistoriu cu una sinceritate, care » detorescu fiii parintiloru loru.

Prè veneratu Consistoriu 1 Istoriografii antici si mo-, demi, cari in operele loru si-mai aducu aminte si de roma­

nii d'in DaCi'a lui Traianu, vorbescu cu admirare de i tenacitatea si perseveranti'a loru in luptele avute pentru '• limba si natiunalitatea, eredîte de la protoparinti. Sè nu ! perdemn d'in vedere, cà scutulu acelei tenacităţi si perse-I verantie a fostu beseric'a si credinti'a loru câtra ace'a;

aderinti'a câtra beserica si religiune a fostu in stare sè mantue esistinti'a poporeloru nu numai celoru fàra cultu­ra, dar' si a celoru mai inaaintate inQcivilisatiune, si acés­t'a cu atâtu mai vertosu, cu câtu una beserica dispune de atari factori, cari lega pre membrii ei intru tote impre­giuràrile de sine si i-pote scuti de multe vicisitudini; asemenea a fostu beseric'a nostra — potemu dîce d'in primele dîle ale esistintiei Bale — cu constitutiunea si organisatiunea ei interna si esterna : organisatiunea ei interna a concesu fiiloru si membriloru ei privire si acti­vitate in tote miscamintela si despusetiunile ce au atinsu mechanismulu administrativu, de unde se nascù una inde-stulire sufletesca, încredere si iubire câtra capii besericei, si credinti'a loru câtra acea beserica capetà, d'in dî in dî, noue poteri, ér' organisatiunea ei esterna — dreptulu pu­blicu — forma unu poternicu „nolli me tangere" contr'a lacomieloru si influintieloru străine, cu cari atâtu de multu a avutu de a se lupta beseric'a nostra in decursulu secleloru.

Purcediendu d'in acestu principia, basatu pre raţiune si pre fapte istorice, pre realitate, ne vine întrebarea, cà ore beseric'a nostra mai dispune de atari factori — cara­ctere nedelebile — ai unei beserice asiè dîcundu natiunali, cam e a nostra? si daca nu, sè cercamu caus'a nedispu-nerei numai in influintiele străine si in impregiuràrile po­litice triste — d'in cari chiaru atunci, candu se recuno-scea de câtra cei puternici divinitatea si egalitatea drep-turiloru poporeloru ca si a individiloru, in contr'a bese­ricei nostre s'a aradicatu unu greu noru, isvoru neseca-bile a nefericiloru nostre — si in insu-si indiferentis-mulu clerului si poporului romanu? sè o cercàmu in mar-siavulu egoismu alu acelor'a, caroru-a li erá, in prim'a linia, detorinti'a sacra a conduce cu sinceritate, printre valurile marei furiose, naea incredintiata loru, séu sè o cercàmu in nepradenti'a politica a Clerului si poporului intregu, facia ca perfidele apucature ale inimiciloru bese­ricei nostre si a scutului care ni-lu întindea acésta bese­rica ? Nu cade in sfer'a acestui sinodu a deslegá aceste intrebàri, si nece scopulu nostru nu e acestu-a, ei lasàmu ca aceste la timpulu BÊU „sine ira et studio" sè le des. lege istoricii nostri besericesci ; noi venimu numai a con­testa, cà beseric'a nostr», in form'a ei esterna, e lipsita de criteriele ei proprie; e lipsita de àcei factori, cari sunt stâlpii ei cei mai poternici; venimu numai a mani­festa dorerile si nefericirea ce o sentîmu facia cu ruina­rea stalpi'oru besericei si, indirectamente, a natiunei nostre ; venimu a atrage atenţiunea veneratului Consistoriu — ca unu organu, ce are sublim'a chiamare a veghiá diu'a noptea a supr'a drepturiloru besericei nostre — ia peri* clele ce ne amenintia.

Prè v. consistoriu 1 Tote statele, pre cum si societăţile mai mice si mai mari, cari se constitue si se formóza in state, un'a d'in unulu, alt'a d'in alta indemnu, si-au atri­butele si drepturile loru proprie, fundate pre dreptulu di­vina ; atributele diverseloru societàti,foraate in intrulu sta-teloru, au fostu si sunt in generalu recunoscnte'si scutite prin legi positive ale stateloru, cà-ci altmintre nu se pote cu­geti coesistinti'a tranquila a cetatieniloru, a individiloru,

cari formeza statulu insu-si ; remanendu noi pre langa societatea formata in statu sub numire de Beserica — Ecclesia —nu potemu sè nu accentuàmu, cà acést'a, relativa la regularea afaceriloru interne si esterne, inca si-are, in generalu si specialu, atributele sale proprie : cele mai principali sunt dreptulu de legislatiune si esecutiva, adeca de administratiune.

Venindu acum la beseric'a nostra gr. cat., despre care ni e vorb'a, seriosu se intreba fia-care fiiu alu ei, cà unde e corpulu legislativu si unde celu admi­nistrativu in beseric'a nostra? Clerulu si poporulu romanu gr. cat. d̂'in Selagiu asiè vede, cà liniele demarcare ale acestoru doue corpuri sunt mişcate de la loculu loru prin mâne meschine, cà-ci altmintre nu si-pote esplicá con-fusiunea concepteloru ce apare in beseric'a nostra in pri­vinti'a drepturiloru si oblegaminteloru, ce le au fiii aces­tei beserice ; urmările triste ale acestei confussiuni, relative atâtu la beseric'a câtu si la scolele nostre confe­siunali, sunt cunoscute si pana acum, v- consistoriu, dar aceste urmàri, privindu vitregimea timpuriloru in care traimu, potu deveni si mai funeste ; beseric'a nostra, ve­diendu inimicii ei confusiunea ce o apesa, vediendu ck fiii ei nu au energi'a receruta de a o défende,, va deveni preda strainiloru, séu ca corpu morale, decadîendu pre dî ce merge, se va disolve, si va incetá de a mai esiite ca beserica gr. cat., si scolele nostre confesiunali, cari si-capeta nutrimentulu de la acestu corpu morale, fiindu degià amenintiate, voru incetá ca atari inca inainte de aces­ta distragere a beserii nostre.

Sub impresiunea acestoru rele, ce ne amenintia, ne intoroemu câtra V. Consistoriu care e depositoriulu poterei administrative in beseric'a nostra, prin urmare are deto­rinti'a in prim'a linia a luá mesurele necesarie spre a delaturá reulu amenintiatoriu, si propuneam ca numai decâtu sè se convoce unu Sinodu diecesanu, séu nepoten-du-se acést'a, la tota intemplarea sè se convoce unu con­sistoriu plenariu : acestu Sinodu, eventualmente consistoriu plenariu, ar' avé de a detiermuri:

1. Cà in ce modu s'ar' potè convoca unu Sinodu provinciale, seu unu Congresu besericescu.

2. In ce modu s'ar' poté rehabilita beseric'a nostra in dreptulu sêu de a-si alege episcopu.

3. Si pana candu congresulu nostru besericescu ar' aduce Statute si legi, dupa cari s'aru regula afacerile nostre si s'ar' organisa administratiunea justiţiei, concorda-tulu pre cum si ordinatiunea V. ordinariatu, cu datulu o^ff • 1866, relativa la constituirea consistorieloru subal-terne, institutu necunoscutu in beseric'a nostra, sè se de­creteze de şterse d'in beseric'a nostra, si jurisdictiunea foruriloru protopopesci sè se restitua numai decâtu.

Puseramu in frunte urginti'a esoporàrii unui congrem besericescu, pentru ca beseric'a nostra gr. catolica d'in Transilvani'a si Ungari'a, impar tîta fiindu iu mai multe diecese, legatur'a naturale ce e intre ele, purcesa d'in comunitatea credintiei si a limbei,- d'in identitatea dreptu­lui si a intereseloru, numai asia pote fi solida, daca ace'a si-va capetá nutrîmentu d'in arteriele purcese d'in un'a ei ace'a-si anima ; intreg'a nostra beserica gr. catolica debe se aiba unulu si acelu-a-si corpu legislativu, unu asemine corpu, care va avé potere si autoritatea recernt» atâta pentra esecutarea legiloru, aduse intra regularea tre-beloru nostre interne besericesci, câtu a si aperá beseric'a intrega de influintiele periculose ale strainiloru. Clerulu ii poporulu romanu d'in Selagiu nu vede altu midilocu pen­tru salatea venitoria a Besericei gr. catolice, decâtu con­vocarea unui congresu besericescu ; intru adeveru, prii i asemine corpu s'ar' face reforme in malte lueruri diici-plinarie, s'ar' face una noua epoca in istori'a nostra be-sericesca, s'ar' pune inse totu-odata basa solida a a t o> n o m 1 e i besericei nostre , sub a carei-a scutu numai pote prospera.

D'in dreptulu autonomiei susmemorate urmeza si dreptulu ce l'a avutu beseric'a nostra, de a-si alege pre capii sêi besericesci; e superfluu a discute aci pre largu acestu dreptu, e de ajunsu a indica numai, cà Beseric'a gr. catolica d'in Transilvani'a nu a renunciatu nece odată la acestu dreptu; e adeveru fapticu, cà absolutismului si centralismului d'in Vien'a li-a snccesu, in 1854, a denumi episcopu in dieces'a de uou infiiintiata in Gherl'a ; e ade­veru si ace'a, cà marsiaviei unoru intriganţi i-a snccesu a elude buna voinţia a Clerului de a-si recupera dreptulu de alegere ; cu tote aceste dreptulu nostru esiste, elu e neprescriptibile. Clerulu d'in ambitulu Selagiului si-a im-plinitu detorinti'a sa, in privinti'a recâştigară dreptului i» alegere, si dopa mortea episcopului Alexi ; acum «cesta cleru, dupa ce dieces'a nostra a devenitu veduvita, pria alegerea episcopului Vancea de metropolita alu Albei-Juliéi, spriginitu de intreg'a inteligintia mirena d'in Selagiu, vine cu tota bucurl'a, a-si implini de nou un'a d'in cela mai sacre detorintie, rogandu pre veneratulu consistoriu ca, in unire cu intrega clerulu acestei diecese veduvite, sè lucre cu tota barbatî'a pentra a poté éra-si deveni clerulu in usulu dreptului de alegere. Clerulu si poporulu gr. cat. d'in Selagiu voiesce a se lupta pentru unu prinţ cipiu, in care si-vede mantuinti'a sufletesca. c è r e dara ajutoriu si spriginu în acesta lupta de la V. Consistoriu.

Propunerea, relativa la abrogarea concordatului, — abstragundu de la impregiumea, cà acelu-a, dupa drep-

431

tulu nostra besericescu, na a avutu nece-odata potere de dreptu in beaeric'a nostra, — şi-afla motivulu acolo, cà elu in provinciale de sub coron'a lui S. Ştefana a incetatu delà .1861. de a mai avé potere obligatoria. Nu precepe dara acestu Sinodu, cnm acésta lege, impusa besericei nostre de câtra străini, mai pote fi suferita de V. Con* sistoriu, de acelu corpu, care e chiamatu a v e g h i i a supr'a parităţii institutiuniloru nostre besericesci? ,Ne ro-gàmu dara, ca desu numitulu concordatu, ca o planta exotica, numai decâtu sè se elimineze d'in beseric'a nostra, pre cum si ordinatiunea V. ConsiBtoriu, relativa la orearea consistorieloru subalterne revocandu-se, forările protopopesci sè se rehabiliteze. Clerulu selagianu si-a aredicatu vocea la timpulu seu contr'a consistorieloru subalterne, ca contr'a unui institutu nou, necunoscuta si necompatibile ou constitutiunea besericei nostre orientali; acesta oleru, anitu asta-di in Sinodu, si-iè permisiunea de nou a grai contr'a acestui institutu, cn atâtu mai vertosu, ca catu beseric'a nostra, pre cam in vechime asié si asta-di, na cunosce numai unu singuru factora — pre Sinodala besericescu — care are dreptu a face legi si strămutări in organismulu besericei. Si-pote dara intipui v. consiato-riu surprinderea ce ni-o a făcuta fostulu' capu dieeesanu cu acésta satira de novela constitutiunale ; ace'a intru adeveru pote orbi pre cei nepreceputi, inse cei mulţi au vediutu ai vedu in ea „si licet in parvis grandibus esem-pl iauti" numai una imitare a lai Jaliu Cesare, care dá poporului romanu, — dedatu a-si capetá legile d'in senatulu-consultu si plebiscitu, — despusetiunile sale cele dictato-rice Îmbrăcate in forma constitutiunale, adeca făcea pre poporulu romanu sè creda, cà republic'a mai esiste inca cu tote institutiunile ei, inse ea erá perduta si poporulu amăgită.

Venerata Consistoriu 1 Sortea vi-a destinatu ana locu onorificu in Beseric'a nostra ; privirile Clerului si ale popo­rului gr. cat. d'in dieces'a Gherlei sunt îndreptate spra acela locu ; dreptu-ace'a ne rogàmu, ca sè nu perda V. Consistoriu d'in vedere innalt'a misiune ce are ; sík in poterea V. Consistoriu, ca credintiosii gr. cat. d'in acésta dieeesa sè-lu venereze ca pre reinviatoriulu autonomiei besericesci, séu sè-lu faca respunsabile pentru tota reula ce pote ajunge beseric'a nostra.

Datu d'in siedinti'a Sinodului vicariale, tienutu in Sîmleulu-Silvaniel, la 24. oct. 1870. st. n.

Subscrisi - . D e m e t r i u C o r o i a n u presiedinte. Notari : I o a n e V i c a s i u protopopu, V a s i 1 i u P o p u protopopu, D r . I o a n u N i c h i t a advocatu, V a a i l i u P o p a notariu comitatensn.

Invitare de prenumeratiune

la

A M V O N U L Ü" f o i a b a s e r i c e s c a

pentru elaborat* d'in sfer'a elocintiei sacre basericeici, apre folosulu pastoriloru sufletesci , ai spre instruirea

privata a fia-carui crestinu.

An II.

A dou'a ora vina acum, prè on. confraţi, a bate la usiele vosti'C, corendu intrare si primire amicala. A dou'a ora vina acum, a-mi oferi poterile alabe intra ajutoriala preotiloru romani, apre împlinirea missiunii loru grele de luminători ai ferioitori ai poporului, prin prediearea Evan-geliei Ini Cristosu.

Prè on. domni si fraţi preuti I In manele nostre jace chisea problemei măreţie a laminarii si fericirii poporului romanu.

Ce misiune ! Ce respundietate ! „Pentru eà suntemu conlucratorii lui Ddieu." (I. Cor. III. 9.) Ddieu insu-si ne-a alesă ai ne-a deputata d'intre milione, a continua oper'a sa adoranda, oper'a rescumperàrii. „Eu v'am alesu pre voi, ai v'am puau, ca se mergeţi, ai sè aduceţi fruptu, si fruptulu vostra sè remana." (Jnu XV. 16.) „Éca am am pusu cuvintele mele in gur'a ta, éca te-am puau preate popore, ca sè zidesci ai resadesci." (Jer. I. 10.)

A zidi si a resadi !

A zidi cas'a imperatîei lui Ddieu pre pamentu, a resadi semburulu virtutiloru in ' adunculu aufleteloru ; ce lucrare pretioaa înaintea lui Ddieu !

A zidi si a resadi la naţiunea nostra dulce ; a zidi altariele moralităţii si ale lnminei evangelice in basericele ei, a resadi prin acést'a in straturile ei parasite sementi'a fericirii nimicite prin fortunele secolarie; ce opera sânta, demna de ostenela! „Onorea ai bocuri'a nostra!" (I . Tesal II. 20.)

Onorea si bocuri'a mea întreita, daca voia poté usiora confratiloru mei preuti romani împlinirea înaltei diregatorle, la care sunt deputaţi de susu.

Cu scopulu acestu-a am intreprinsn, in 1868, re­dactarea si edarea „ A m v o n u l u i " ; ca scopulu acestu-a vinu dd & anuncia asta-di cà, dupa intrerumpere de doi ani, provocata prin debilitarea sanetàtii mele, ascultandu voturile confratiloru preuti, ce mi-ae deacoperu d'in tote pàrtile, voiu-SÏ> reapucu éra, pre anulu 1871, redactarea

ai edarea acestei foie atâta de necesarie, cu noue speran-tie, cu nou zelu, cu noue poteri.

Va aduce foi'a acést 'a c o n c i u n i si h o m i l i e pre tote dominecele si serbatorile anului, auneori si c â t e d o u e pre ace 'a-si ocasiune ; c u v e n t à r i o c a s i u -n a 1 i , precum la mortu, la santirea si patronulu (hra-mulu) basericei, la cununia, la instalatiune, la provederea celoru morbosi, etc., si p r e d i c e l i t u r g i c e , de­spre insemnetatea ceremonieloru de la S. Liturgia, de la S. Sacraminte séu de la alte festivităţi basericesci; si t r a c t a t e i n t e r e s a n t e d ' in r e t o r i c a s a ­c r a , illustrate cu citatiuni d'in clasicii vechi si noui, mi* reni si basericani, si câte o p o e s i a r e l e g i o s a , — unu ramu prè negrigitu pana acum de poeţii noştri.

Atragă atenţiunea prè on. confraţi preoţi deosebita l a c i c l u l u d e p r e d i c e d e s p r e c e r e -m o n i e l e d e l a S. L i t u r g i a , ce lu voiu incepe in semestrulu II, ala anului 1871, ca deducerea istorica si esplicarea intielesului misticu alu aceloru ceremonie ; ck-ci, dorere, studiulu L i t u r g i c e i a a c r e este atâtu de desconsideratu in «eminariele nostre teologice, incâtu necum mirenii, dar' adese neci chiaru preutii nu aunt in atare a-si dá sema deapre originea, căuşele, inal-tulu si instrnctivulu intielesu alu ceremonieloru sacre, ce le implineseu la altariu !

Va esî „A m v o n u 1 u" i n n u m e r i i e r n i -l u n a r i d e c â t e 2 c o l e t i p ă r i t e , in formato elegante de carte, pre papira framoşa.

Fia-care nomeru v a e s î s i s e v a s p e d á c â t e c o o l u n a i n a i n t e d e t e m p u l u , p e n t r u c a r e s u n a , ca cei cari dorescu a se fo­losi de dinsulu, sè lu pota avé la mana de tem-puriu.

E s î r e a r e g u l a t a a foiei este asecurata prin contractolu, ce am legata cu tipografalu.

P r e t i u l u d e p r e n u m e r a t i u n e — in-tielegundu-se aici si spesele poştali, cari le vomu porta noi — este p e n t r u A u s t r i'a : 4 fl. v. a. pre anulu intregu ; éra p e n t r u R o m a n i'a : 1 g a l b e n u. P r e t i u l u p r e n u m e r a ţ i u n i i e de a se tra­mite deodată p r e a n u l u i n t r e g u ; s o l v i r e a i n r a t e s e m e s t r a l i nu se primesce, apre a in-cungiurá prin acést'a multele neplăceri si incomodităţi, ce ni le causa in rondulu trecutu încasarea tacseloru restanti pre semestrulu II . Si altcum pretiulu este atâta de mica, incâtu Dd. confraţi preoţi prenumerati si la alte foie trebue se solvesca câte pre unu diumetate de ana, ba a ese BÍ câte pre unu patrariu o sama ca acést'a.

B a n i i d e p r e n u m e r a t i u n e , d'impreuna cu consemnarea aonrata a n u m e l u i , c a r a c t e r u ­l u i , p o ş t e i u l t i m e , l o c u i n t i e i a i a d i e ­c e s e i , aunt de a se tramite prin epistole francate 1 a a u s c r i s n l a i n O r a d e a - M a r e ( G r o a a w a r -d e i n i n U n g a r i'a), séu de a dreptulu, séu pre calea Dloru protopopi BÍ a altora Dd. colectanti, cari voru bi­nevoi a primi asupra-si sarcin'a acést'a.

N u m e r u l u I. adeca de pre 1—16 Januariu 1871. va esî de sub tipariu, ai se va apedá Dloru prenu-meranti cu capetulu lui Novembre an. cur. stil. v . si asie voru sucoede si ceialalti numeri dupa olalta, fia-care la tempulu seu, cu materie interesante, nesuindu-me a cas­cigá prin ostenelele mele complacerea on. publica.

Ce sè mai dîcu, pentru de a recomenda acést'a foia apriginirii caldurose a prè on. cleru romanu ? Au nu este necesitatea ei deatulu de sentîta de tota clerulu ? Candu amu ajunau acum, de tote interesele sunt representate in literatur'a nostra prin organele loru speciali ; numai preu­tii, predicatorii Evangeliei lai Cristosu, se fia lipsiţi de una organu ca acel'a, care i-ar' deprinde in sciinti'a cea mai trebnintioaa loru, in elocinti'a sacra, fàra care cum voma poté arunca ca succesu retiele (mregea) spre paa-cuire ? Au ce triumfn s'ar' poté spera de la unu ostagiu, care pleea in lupta, fàra a se provedé cu armele trebuin-tiose, fàra a se precepe la mânuirea loru ? !

Necesitatea ei fiindu evidinte, d'in parte-mi mai adaugă numai atât'a cà, precum in anulu L, asié si acum nu voia crutia neci o ostenela, apre a poté întinde prè on. confraţi preuti elaborate folositorie. Voia primi inse cu multiamita lucrări bune si delà colaboritori esterai ; ba inca, spre a desceptá o rivalitate mai mare intre cei cari sentiescu in aine potere la astfeliu de lucrări, cu acést'a destina 9 galbeni ca premiu pentru cele mai bune trei predice, co se voru publica in „Amvonu" de la cola­boratori eaterni in triluniulu I, adeca depre Jan.—Mart. Premiulu ae va imparti intre autorii aceloru trei predice egalu ; judecat'a ae va face prin bărbaţi competinti d'in diferite locuri, ca ae incungiure parţialitatea.

Aceste dîse, fia de ajunsu a aminti aci, cà c u r -a u l u I. a l u a c e s t e i f o i e d e p r e a n . 1868 a t r e c u t u a p r o p e i n 1300 d e e s e m p l a r i e ; cà, precum adeveresce mulţimea de epistole ce le avemu la mana de la preuti destinşi de ambe confesiunile, nu numai de d'incoce, ci si de d'incolo de Carpati, ace'a si-a meritata complacerea clerului, si ca continuarea ei BB doresce cu intetîre d'in tote părţile 1

Cu aceste finescu, recomendandu inca odata acést'a întreprindere modesta imbracisiării caldurose a clerului romanu d i n tote părţile si de ambe çouiesju.nj.h^ pentru

cà acesta foia va se fia organulu clerului romanu intregu, fàra destingere de confesiune.

Sont rogati toti prè on. Dd. preuti romani, dar' mai vertosu Rdisimii domni vicari eppesci si protopopii, a Stâ­rni, dopa potintia, pentru lăţirea acestui Organa, întreprinsa cu cea mai bana intentiune.*;

Oradea-Mare (Grosswardein in Ungari'a) 20 /8 . oct. 1870.

redactoriu editoriu: Susţinu P op fiu

prof. de relegiune, de limb'a si litera­tur'a romana in archigimn. [d'in Ora­dea-Mare, v. rectoriu si spiretualu in

aeminariulu domestica.

P. S. C a r t e a d e r o g a t i u n i n u o potu publica inca, fiindu cà la editiunea de lucsu se receru inainte apese mari, cari nu le potu face de presinte. Ci speru, cà no va intardiá multu.

VARIETĂŢI ( U n u t e l e g r a m a ) d'in Bucuresci, cu da­

tulu 2 novembre, ni aduce scirea, cà unu decretu alu principelui Carolu conchiama ambele camere la seaaiune ordinaria pre 27. novembre.

•*« (S o r t i t u r a.) In septeman'a acest'a a'au sor-titu in Vien'a losurile d'in 1860. Cu acésta ocasiune au cascigato: Seri'a 16.461 Nr. 16 fl. 300.000, seri'a 12.685 Nr. 17 fl. 50.000, seri'a 19.178 Nr. 19. fl. 25.000, aerl'a 5138 Nr. 7 si seri'a 6621 Nr. 6 câte 10.000 fl.

# % ( C a r e d ' i n d o u e f a i m e s e f i a o r e c e a a d e v e r a t a ? ) In dîlele trecute cetiramu in unele diuarie, cà prusii ara avé de cugetu sè transporte pre Diu Ludovicu Napoleonu Bonaparte pre insula Elb'a, asta-di inse una scire d'in Berolinu ni spune, cà prin cercurile mai innalte de acolo circula faim'a, cum-cà câtu de curundu voru elibera pre Napoleonu d'in Wilhelmshöhe, de ora-ce ae receru sume enorme spre suatienerea lui.

Sciri «lectrice. B u c u r e s c i , 29. oct. Principele Carolu

s'a reintorsu aici multiumitu d'in caletorfa sa re­lativa la inspectiunarea càliloru ferate.

L o n d r'a, 29. oct. Se dîce, cà orleanistii au de cugetu a pune in capulu republice! pre ducele de Aumale. — Diuariele de aici dîcu, ca capitula-tiunea Metz-ului n'a apropiata intru nimicu inchi­aiarea pacei.

B r u s s e l'a, 29. oct. „Indép. belge 0 afla, ck si in Savoi'a se ivescu incercàri in favorulu gu­vernului imperialu; s'au facutu incercàri spre a îngreuna aperarea tierei prin impedecarea recruti-loru si a gardeloru mobili de a se insîra sub stin­dardele republicei. — „Echo du Parlement* scrie, cà capitulatiunea Metz-ului a produsu in Amiens mare descuragiare ; se cere a se inchiaia pace cu ori-ce pretiu. (!!)

B e r 1 i n u, 30. oct. Corpulu 2. prusescu de la Metz se afla degià pre cale spre Parisu. Prin­cipele Fridericu Carolu i va urmá. — Toti prin­cipii germani, afara de regele Bavariei, voru parti­cipa la intrarea in Parisu. — Telegramele de bursa raporteza despre rescolarea mai multoru suburbie parisiane. (!)

B r u s s e l'a, 31. oct. Raportele d'in Marsi-li'a spunu, cà club ulu „Alhambra" a condamnatu pre generalulu Cambriel si pre Gambetta la mor­te, ca trădători. Marsili'a a decisu a se rumpe de càtra Franci'a si a infiintiá una republica indepen­denta (!) — E coii8tatatu, cà Bazaine nu mai erá domnu preste armat'a sa (!!) ; Changarnier a inchiai-atu capitulatiunea.

T o u r s , 30. oct. U n a proclamatiune a lui Gambetta càtra francesi areta capitulatiunea Metz-ului, numesce pre Bazaine tradatoriu si aginte alu bărbatului de la Sédan si complice alu navalito-riloru. — Proclamatiunea provoca pre francesi a se lupta sub egid'a republicei, si in estrem'a cala­mitate, a storce chiaru si reîntinerirea moralititii si a politicei sociale. Franci'a nu se pote preda pàna-ce i va mai reinané inca una palma d'in sa-crulu sêu pamentu ; ea Bè arete prin fapte, cà vrè si pote prin sine insa-si sè-si păstreze libertatea si independinti'a intregitàtii sale.

V i e n'a, 31. oct. „N . Fr. Pr," anunoia, cà Canrobert, Leboeuf si Bazaine se voru asiedia in Cassel. Se vorbesce, cà ex impeţ-ates'a Eugeni'a inca va merge acolo. — Ministeriulu actualu se va sustiené pana dupa votulu decisivu alu sena­tului imperialu. Cancelariulu imperialu vrè a forma dupa ace'a unu cabinetu parlamentariu prin una transactiune intre germani si poloni.

* ) Activitatea literaria a Dlui I u s t i n a P o p -f i u este cunoscuta. Recomendatiunea nostra ar' fi super­flua. Bed. „Fad."

432

B e r o 1 î * d> o e i t P ° t e r ^ e neutrale se « j n g e r c a o ~iediu-loci numai concbiamarea consti-

ţt1__„«»i, lasandu tote cele-lalte afaceri in voi'a po . teriloru beligeranţi. Ataculu a supr'a Parisulu s'a

amênatu de nou, de ora-ce si afara de ace'a nu se va mai poté sustiené lungu timpu.

B r u s s s e l'a, 31. oct. In urm'a. capitulatiu-nei Metalului, guvernulu d ' in Tours a respunsu repreeentantiloru poteriioru neutrali, cà elu este

, preparatu pentru continuarea resbelului.

V i e n'a, 1 nov. Tbiers a âdresatu papei una epistola, in carea lu-asigura, cà elu a representatu in caletori'a sa si afacerea scaunului papalu. Bucu-ri'a papei, de la primirea epistolei incoce, e nespusa ; elu spera, cà pana la nascerea mantui-toriului, Rom'a va fi eliberata de italiani.

B e r o l i n u , 1. nov. Unirea in privinti'a cestiunei germane e degià fapta. Guvernele ger­mane de ßudu au propusu, ca regele sè primesca titlulu de imperatu germanu. — Principele Fride-ricu Carolu a primitu ordinu a plecá cu 150,000 fetiori spre Lyon.

C o n c u r s u. Pentru ocuparea postulai de invetiatoriu in scol'a j

confesiunale gr. cat. romana d'in Cudsiru (scaunulu Oras- !

tiei) devenitu vacantu, se publica d'in partea senatului |

scolasticu d'in Cudsiru urmatoriulu Concurau :

Emolumentele sunt : a) Salariu anualu 300 fl. v. a. ; j

b ) Cuartiru liberu si gradina ; c ) 6 orgie de lemne.

Doritorii de a ocupá acestu postu, sunt avisati a-si

transite recursurile la subscrisulu oficiu protopopescu pàm

in 19. nov. a. c. inclusive, si provediute : 1) Cu Carte de

botezu , 2) Cu Testimoniu despre absolvirea scientieloru

pedagogice ; 3) Cu Atestatu despre portarea morale ii

politica; 4) Cu alte documente despre scientiele absolvite

inainte de intrarea in Preparandia, cum si despre siervi<

tiele pana acum prestate, si 5) Cei ce voru scí Hitbeli

paftiei si voru escelá in Cantu, voru fi preferiţi. Orastia, 27. oct. 1870. In numele senatului scolasticu d'in Cudsiru:

P e t r u V a 1 e a n u , m. p., 1 3 Parocu gr . cat. in Orasti'a

si vice-archid. gr. cat. alu Cuuiirulsi, •-- -•• -r i r • • [ • ' "-""i

Proprietariu si editoriu A L E S A N D R U ROJV_JTU

Redactoru respund. intérim. I O N U P O R U T I U .

M.M.MM. M MM. 'MM-mm 'MM MM

MM mm

"M'M.

• mm 'mM. MM 'MM. mm: m m

m:&.

"mm: MM mm DC*. *:*: mm. dc* m m MM. MM. ;#m * * . mm:

:*M MM

MM. m m MM. MM MM. MM MM & * . MM MM MM

;*m MM *M mm: MM M * MM MM MM MM MM. MM $M\

MM

Tote ce na convină onor. p . t. cumperatori , séu se va reprimi séu se va schimb* ou alte mărfuri ; una doveda despre cea mai stricta soliditate.

M''#:'#P>

lina singura proba este de ajunsu S p r e a s e c o n v i n g e d i ó s a i n s i r a t e . r

X a":

c i n e - v a d e s p r e p r e t i u r i l e d e t o t n e f t i n e a l e o b j e c t e l o r u m a i ţ f ^ t . Tote mărfurile te vendu sub garantVa celei mai bune qualitáti. " S P I

U n u asemenea assortimentu de objectele cele mai noue, mai practice, precum si luxuriöse, nu se afla in Vien'a; b 'a portatu g r i g i a pentru tineri si betrani, inoatu pentru unu pretiu bagatelu s e ^ póíu aflá pre aleâu presentele cele mai frumose si mai potrivite pentru domni si domne, preoum si pentrn copii de ori-ce etate si stare. _ _ 'WW

Oatalögulu pretiuriloru lu-va primi ori-cine grat is si prin epistola f rancată , indata oe si-va aretá adres'a apriatu; este deci unu avantagiu forte mare pentru P . T . l o c u i t o r i d'in provincia a - v î si prucurá unu asemene esemplariu, unde se pote vedé apriatu atatu pretiulu, catu si numirea toturoru objecteloru, ce se afla in depositu. — Espedarile se facu séu prin posteipatiune [Nachnahme] , séu P r i n w v tramitèrea pretiului de-a-dreptulu. ^

E s t r a s u d e a r t i c l i d i f e r i ţ i d e c e a m a i n o u a f a b r i c a t i u n e . Si matfa eftina pota fl buna I ''"'"

:— Depoul* ulu principalu de ciorapi (strimţi) pentru domne, domni si copii, fabricatiune eassona, pre-buna. flCst* Pielăria vienesa,

cunoscuta ca cea mî.i bona fabricatiune.

• Tas ce de' mana pentru dame, buc. cr. 65, 75, 90, fl, 1, 1,20; d'in cea mai fina pel" aecretu auritu, 1 buc. fl. 2, 2,50, 3.20, 3.50, 4; acela-» 8.50, 4.50, 5.

= = = = = Cele mai noue punge de m a n a practice pentru dame «eu domni, 1 buc cr. 40, 60, 80, 90, fl. 1., sortele cele mai fine fi. 1,20, l.jO ,

cu cercu de ocielu, de chagrin, cu lacăt u pusunariu inainte, fi.

2, 2.50. 80, fl. 1, 1.50.,

buc. cr. 40, 6 0, 80.,

sorti prô-fine,

1.50., il . 1 ,

P R É -

Portofoie practice, à c r . 60, 1 bucata fi. 2, 2.5.0, 8, 4, 5.

= = = = = Portu - c igare , 1 sorti prè-flne, fl. 2.50, 3, S.50.

Notifie, c r . 10, 15. 20, 25., prá-flne fn pele, cr. 30, 40, 50, 80, fl. 1. Punge de tahacn, c r . 40, 60, 80, fl. l , 1.20, 1.50. Tasce de caletoria d'in pele tare, cu lacatu, 1 buc. fl. 2.20,

2.50, 2.8o, 3.20, Ï.80, 4.50. 5. _ Óiamantane (cofere) de drumu, nepenetrabile, cu cea

mai b u n a impartira, 1 buc. fl. 2.40, 2.80, 8,50, 4, 4.50, 5, 6. 1 Plaeone pentru caletori, îmbrăcate in pele, si pocale 1

bue. fl. 1.30, 1.60, 1.90,2, 2.20, • — M anus ie de vera, pré-bune, de atia séu mătase,

pentrn copii päna la 8 ani, 12 cr., pana la 15 ani 15 cr,, prè-flne 20 cr., pentrn dame 20 cr, prô-flne 25 cr, cu manchette 30 c r . , d'in mătase resucita 35 cr., mâ-necutie pentru d a m e , prè-elegante, 35 cr , pentru domni 25 cr., prè-fiue, 35 er., mătase resucita, 45 cr., legature pentru dame séu domni, ce se potu speli, fàra tivltura, 20 cr , se afla pre a l e B U si d u p a gnstu.

Cingutorie (brâne) pentru dame si copil. Pentrn copii, Instruite, 8 cr., duplu late 15 cr., pentru dame 25 cr., d ' i n pele-chagrin ; cingutorie pentrn dame sén fetitie 35, 40, 50 cr. împreunate cn mătase 70, 90 cr. fl. 1.

C e l u m a i m a r e assort imentu de a l b u m u r i frumose :

Pentrn 25 portrete, bine-ornatu, cr. 60, 80, fl. 1. 25 « cu ornamentu prè-finu fl. 1.50, 2, 3. 50 » flnu, cu impimatura de auru, cr. 90, fl. 1.50, 2. 50 . cn celu mai frumosa ornamentu , fl. 9.50, 8, 3 50, 4, 5.

* 100 si 200 portr. 1 bhc. fl. 4, 5, 6, 8. Esemplarie de luxu, fl. 10, 12, 15, 18, 20.

A l b u m cu mus ica . Fia-ce album, candu se deschide, cant» doue d'intre cele mai none si plăcute piese

de jecu son opere, cn tonuri pline de tactn si plăcute. Ce surprindere plăcuta pentrn visitatoriu, carele d'in curiositate, frundiarindu prin Album, este totu-odata iusocitu do musica. 1 buc. formatu micu, fl. 9.50, 10.50. 1 buc. formatu mare BÍ lungu, fl. 11, 12., 1 buc. quartu mare, esemplarie de luxu, fl. 14, 15.

" Cele mat fine télescope optice cn linte acromatica si ea potere chiara de vediutu "in depărtare de 1, 2 pana la 3 mile, à fl. 4, 4.50, 7.

- Mappe de scrisu, eu incuiatoria, fl. 1, 1.50, 2., aoelea-si, forte practice, cu intoomire completa, 1 bnc. fl. 2, 2.50, 3, 3.50, 4, 5.

• . 1 : Necessarie pentru dame, provediute en tote requiaitele de cusuta, si cu ornamentu esteriorn prôflnu, cr. 50, 80, fl. 1, 1.50., acelea-si, ornate de luxu, fl. 2, 2.50, 3, 4, 5., 1 cuthia cu 6 ace diferite de brodaritu, cr. 15, 1 cuthia cu 2 sen 4 ace de Împletită, cr. 10 si 20., 1 cuthia cu 100 ace de cusutu sortite cr, ; Î0 , 1 carte de modele pentru nofatu si brodaritu cu 20 modele, cr. 5.

^ Diumetatea pretiului de mai inainte. Una parechia vaie, façonuin celu mai nou, -porcelanu francesu, cr. 40, 60, 80, fl. 1, 1.50., sorti mai mari, fl. 2, 3, 4, 5.

- t j u » présenta practica si eftinu este nou » garnitura de scrisu d'in bronzu versatu, constatatoriu d'in 10 bnciti, si adecă : 1 tienetoriu de orologiu 1 calirnaru, 1 tienetoriu de condeie, 2 luminarie (sfeşnice) pentrn scrisu, 1 termometru, 1 luminariu de mana, 1 amnariu (scăpărateriu), Îs tergutoriu de 1 amnarin

Tote" sânt esecutate forte fiumosn si eleţantu si costa numai Sri.

1 duzina ciorapi pentru domni, fl. 1.80, 2.40. 1 j . » » dame, sorta prè buna, fl. 3.50, 4.50. 1 „ , „ „ lungi, fl. 2.50, S.Eo. ! „ , , „ „ „ sorta pre fina, fl. 4.50, 5,50. 1 , , „ copii, fl. 1.50, 2, 2.50,

= = = = = Celu mai mare assortimentu de eventaile (recoritorie) de B A I U , teatru S I promenada : 1 buc. simpla, dar' frumosa, cr. 30, 40, 60 1 buc cu pictura frumosa cr. 40, 80, fi. 1, 1.20 ; 1 buc. de luxu, blne-ornata, fl. 1.50, 2, 2.50, 8, 4, 5, 6.

Ubjecte de toaleta, pré-bune . Sapunu francesu cu diferite mirosuri, cr. 10, 15, 20, 30, 85, 40. Cosmétiques pré-flnu (ficsatom) 1 buc. cr. 10. 15, 20, 25. Parfume pré-flnu de mirosuri diferite, cr. 30, 40, 60, 80, fl. 1, 1.20. Oleiu de peru, spre întărirea radeciuei perului, cr. 20, 30, 40. Pomada de peru, sort'a cea mai buna, cr. 20, 25, 30, 35, 40, 50, 60.

====== A p a de ColOni'a, nefalsificata, cr. 30, 40, 60, 80, fl. 1„ precum si alte objecte de toaleta de cea mai buna calitate si cu pretiuri forte eftine.

Se&peratu p e n t r u d o m n e , l ina casseta universale de toaleta pentru domne, mare, fina, poiiita, cu incuietoria, cu oglinda si ca urmatoriulu cuprinsu : 1 buc. sapunn de toaleta, 1 butilca parfumu, i buc. pomăda de spalatu, 1 oglinda de pusunariu, 1

eptene de frisatu, 1 peptene pentru pravu, 1 butilca apa de Coloni'a, 1 descurcato-_ u de peru, 1 buc. pasta de dinţi, X butilca oleiu do peru, 1 buc. pamada de peru, 1 peptene de pusunariu, 1 peptene cu mânieriu, 1 curatîtoriu de peptene, 1 radiato­ri u de limba, 1 pila de unghie cu curatîtoria, 1 perie de vestimente, 1 perie de capu, 1 perie de unghie, 1 perie de dinţi, tote sunt de una calitate prè-flna, si costa la-ol alta nnmai fl. 4.80.

= = = = = (Spre asigurarea per son ei si a averei este neaperatu de trebuintia, a posede una arma buna de aperare ; spre acést'a serveseu nonele revolvare de Lefaucheux, ameliorate, cu incuietoria sigura, de una mişcare dnpla si cn tieve ghintuite, cu 6 puscature, incâtu, dupa-ce lu-impli odată, poti puşca intr'o minuta 6 focuri sigure. Arma non plus ultra.

1 bucata, 7 millimètre . . fl. 13 I 100 patrone . . fl. 3.50 1 , 9 , . . fl. 15 100 , . . . fl. 4.— 1 „ 12 „ fl. 17 I 100 , . . fi. 4.50 = = = = = Pepteni de eauciueu pré-flnu. 1 peptene de frisatu 15,

20, 25, 30 cr., 1 peptene pentru pravu 20, 25, 30 cr. ; nnn peptene cn cu manieriu, 20,30, 85 or., 1 peptene de conciu 30, 40, 50 cr. ; 1 peptenë de pusunariu 10,15 cr, 1 peptene de pusunariu cu psrie 25, 35, 40, 1 perie de capu 80, 40, 50 cr. pana la fl. 1., 1, 1 perie de vestminte50, 60, 80 cr. pana la fl. 1 . ; 1 perie de dinţi pré-flna 20. 25, 30, 35 cr , 1 perie de unghie 25, 35,45 cr.

= = = = = Cravate de guta de matas« pentrn domni, l bucata, ne­gra, séu colorata 25, 85, 45, 60 cr.; echarps (cârpa) moderna de matasa â 60 cr. fl. 1, 1.50. Braţele (Hosenträger) durabile si practice, 1 parechia de atia englesa 45, 60, 80 cr. de matasa 90 cr. fl. 1.20, 1.50.

= = = _ = Penleele englese pre-bune , l bue. 25, 1, 1.20.

====== Pipe si sugarete de spuma curata, si sculptura flna, 1 buc. 50 cr„ fl. 1, 1.50, 2, 3, 4 , 5.

— Garnitur e de f umatu, completu Întocmite, de spuma curata si chicrimbariu, in c uthla, formatu pentru pusunariu, dnpa numerulu impletu-rei, cu diferite sugarete (S pitzen) si pipe pentru totu feliulu de sug; . si tabacu, cu amnariu, fltilu (iesca), mas îne de sugari si papiru, precum si alte requisite de fu-matu, 1 bnc. fl, 3, 4, 5, 6, 8'

= = = = = Amnar i e practice de pusunariu cu si fara esea, l buc. 20, 80, 40, 50, 60, cr.

35, 45, 60, 80 er., fl.

faoonu Tè-frnmosu

Motto vesure, 1 sapunn-Windsor de rasu, finu, 1 dosa de rasu de metalu, 1 petra de aseţt tîtn briciulu, 1 peptene de cauciucu de frisatu, 1, perie de dinţi, l buc. pasta dinţi fina, 1 buc. pomăda, 1 buc. sapunu de mana, 1 borcasutiu de pomăda flna, 1 butilca oleiu flnu. Tote la-olalta fl. 2 80.

— Arg intu de Chln'a cu una placa grosa, eea mai buna calitate, cu garanţia de lOani, nsaudu-se necontenitn. 1 duzina lingure de m an c atu,,V.* fl, 16; linsure de cafea fl. 9 ; cutîte si furcutie fl. 27 ; 1 parechie luminarie tl. 4, 5, £y£ 6; 1 lingura mare do legume fl. 4, 4.80 ; 1 duzina cutîtap.ie de meaeilcuri fl. 10 panaVg la 50 ; 1 sareritia, façonu pre-fmmosu, fl. 2.50, 3 ; 1 presaratin de piperiu fl. 1 50, 3; 1 presaratoriu de zaharu fl. . 2, 3 ; 1 lingura de lape |fl. 3 80, -3.40; 1 lingura de $ " supa fl. 5.50; 6.59,duzina mâtie (pre cari se panu cutîte etc.) fasona prea-frumosn, fl. 8.

Alte objecte de argintu de Chin'a cu pretiuri de fabrica. Acésta fabricatiune, W . dupa colore si façonu, rivaliseza cu argintulu adeveratu. .V.K

= = = = = Corale adeverate tăiate, sorta prea-fina, unu cordonn costa Wx nnmai 12 er, W Ü

Stropitorie de eosltoriu forte bine construite, eari.w.ţ nu potu lipsf in nice una casa, 1 buc. stropitoria mica pentrn copii, cr. 80, fl. 1, 1.20; 1 buc. stropitoria mare fl. 1.40, 1.80, 2.20 ; 1 bnc. stropitoria pentru mame, cr. 90. fl. 1 20.. 1 bnc. stropitoria pentru rane, 4o sticla 10 cr, de eositoriu 30 cr.:#v

_ Ii ingure de Britanni a adeverate (lingure sanitari».) — $ Acesta fabricatiune englesa este curata da tote materîele veninose, otravitorle, w este oxidata, de ace'a diferita de alte metale ; este forte durabile si remane totu- .3*. de-un'a alba si stralucitoria. 12 buc. lingure de cafea, 80 cr., 12 lingure pentrn copii fl. 1.20 ; 12 buc. lingure de supa fl. 1.50 ; 1 bucata lingura de spuma 30 er. ; 1 boc. A" lingura de scosu sup'a 50 cr. o ,

jLingure-Alpacea aCeverate . $ 1 duzina lingure de mancatu fl. 2.40, 2.80, 8.50 4.50, 5. j 1 duiina lingure deW 1

cafea fl. 1.30, 1.60, 2.40 ; 1 bnc lingura de scosu sup'a, fl. 1, 1.20 ; 1 buc. linguraQ de lapte 45, 60 cr. Lingure de metalu argintite, cari romanu totu albe. 12 bucàti V lingure mari de mancatu, 95 cr. ; 12 buc. lingure de cafea 45 cr.

_ Garnitura (tacâmu) englesa prea-flna. 1 duzina, en mt-0> nunchie de lemnu, fl. 3, 3.50; 1 duzina, cu manunchie de osn de bibolu, fl. 4.60,.$„9 5.50, 6; 1 duzina, sorta prea-fina, fl. 7, 8.50; 1 duzina, tacâmu de oizilieuri (dei-$ sert), cu mannnchie de lemnu, séu eornn de biboln, fi. 2. 3, 4.

C a n d e l a b r e [ luminarie] «3e a lpaeca prea-fine. Innalte de i . 4", 6", 6", 7", S". 9", 10".

Pretiulu: 1 -buc, : 40, 50, 60, 70, 80, 90, fl. 1, = = = = ; Cele mal frumose candelabre de o e u de b r o m u

florentina. 1 parechia fl. 1.(0, 2.50, S, S.50, 4 ) acelea-si cu doue bratie, de cela mai sou façonu, 1 parechia fl. 3, 4, 5, 6 ; 1 buc mueari d'in alabastru 10 . cr., cu tassa 15 cr.

= = = = ILaterne de pnsunarlu prea bone, fort* praetfee, 1 bnc. ' cu sticla orbitoria. dà nun eèreu de rumina fort« mare, cr. 60, 70, 80, cu orbitoria ;

quadrupla fl. 1, 1.20. = = = = = Celeseope optico en line buna, en carea e» potn 'tedé objee- :

tele chiara In depărtare de nna diumetate mila. 1 bucata, cr. 40, 80, fl. 1, 1.20. > L / V V M L I F T I I E Â «r£F*t«<r> û anei rabrlee fallltâ de um-W e i E U i a r e E a a r b r e l e s i Bl«narlc>(eertnri.)

1 plouariu mare d'in matériádé lana fl. 1.90; 1 plouariu nara d'in'materia • da peru de cala englesa, neruinabile,cù lustru ea de matasa, cu cotorn frumosu, fl. , 3.20, 3.60, 4 ; d'in materia de 'matasa prea-buna, fl, 6, 6, 7 ; cela mai frumos*' ambrele, ca adjuitarea cea mai moderna, in tot« colorile, ,1 bue. fl. 2.50, 3 , acelea- ' si, sorta prea-flna, fl. 3.50, 4.

. Termometre de pusunariu, in cnthla, I bac 30. or. -, Provadiuri 0entrn fotografie de visita, l bnc de '

mediu-locu fina er. 4, 6, 10,15 ; 1 buc. prea-flna, cr. 20, 80, 40, 50, 60. Porte cftitie sunt garnitnrele de fumatu d'in bronza .

turnata. Unu portu - cigare, una cenusiernitia, unu amnariu si una pipa mica, :

frumosa de sagàri. d'in spuma prea-fina. — Totn la-olalta nnmai fi. 1.50. • Peptene de plumbu. Piin nsuln acestora peptene, perulu .

blonda, roşia seu auru capeta una eolore inchisa, fàra a fi strieatiosu. 1 peptene de frisatu er. 50, 60 ; 1 peptene de pusunariu cr. 40, 50,

MM;

#.M

.*:>:; MM ]MM MM MM

D e m a r e trebuint ia p e n t r u domni , Casseta universale de toaleta si de rasa , flna, cu incuietoria, cu

oglinda si cu acestu onprinsn: 1 bricin englesa finu, unu peneln de rasu d'in peri de

Totu-una-data tragu atenţiunea onor. locu^ori d'in provincia a supr'a despartiementului meu de comissiuni ; este uniculu de feliulu acestu-a, si primesce ai comissiuni mari si mic e in ori ce privintia, Serecomenda deci la comandări numerose;

M ă r f u r i d e j o c u s i j o c u r i s o c i a l a S'a avutu in vedere ori-ce copilu, tineru séu betranu, avutu séu seracu; in Vien'a nu se gasesce alta pràvalie, care sè oféra unu asortimentu mai variu, si in care sè se venda cu pretiuri atâtu de moderate. Diferite jocuri scientifice interesante pentru junimea stúdiósa, de asemenea si unu asortimentu immensu de jocuri noue sociali interesante

pentru copii de tota etatea, etc., etc.

C o n s p e c t u l n m à r f u r î l o r u d e |o<cii . Papusie Îmbrăcate pomposu, 1 buc. 80, 60, 80 cr., 1

Papusie neimbracate, l buc. io , 30, 80,40, 60. 80 cr. 1,2 fl. Papusie mecanice fugatorie c u voce, mişca capulu, manele

)BrM si sitiőrei e, 1 buc. 70, 9 O cr., fl. 1,20. P J O C I Ü * de Iiotteria si Tombola, 20, 30, 50, 80 er.

Ciocanu si campana, 10. 20, 30 cr. Domino, 30. 80, 60,. SO cr, Biachn, flnu, en figure, fl. 1.40, 1.50, 2. Popica (JOC"). 1 0 > 4 0 . *°I 8 0

Jocuri de pacientia, 20, 30, 40,

MM "M'M M"M mm: MM. MM. MM. MM

60. 80 cr., 1 fl. Stfonurl de edificata, 20, 40, 60, 80 cr., fl. 1, 1.50, Jocuri de cuburi, 30, oo, 70, 90 cr., fl. 1.20, 2. Aparate pentru desemnu, 30, 60, 90 cr. Cassette de lucrare, 60,80 cr., fl. 1, î.so, 2. Plane , fi- 1 60, 2. 3. 8. . ^ .

Posaune, trompete, tobe, violine, Guita^re , eimpoie, MM harmonice, jocuri cu campane si alte instrumente forte eftine, W W 1 ^ ^ ^ Jocarie, pentru copii mici nepricepuţi, d in lemnu naturalu, seu . ' ' V ^ d a ' cauciucu cr. 15, 25, 30, 50. # $ = = = = = Animale diferite cr, 6, 10, 20, pana la fl. 1. WW' —====

Animale , in form'a naturale, cr. 50, fl. 1 pana Ja fl. 2. ' Al te lucruri de jocu, in mii de esemplare, cr. 10 pana la fl. 4.

"ZZZZZZ Jocuri sociale, de la cr. 30, 50 pana la fl. 2. 5 5 • • - •'- ce le mal noue cârti cu chipuri, ca séu fara tecstu, M. Sr bue 10 15, 25, 45, 65, 80, fl. 1. — Cu ajutoriulu noneloru sifone de chipuri ei k ' W l . cetitu copii potu invetiá a ceti, jo«andu-ae si fara nice nna instrucţiune, 1 buc. W W * 1 Prin joculu cu nouele scole de lucru, copii potu invetiá diferit * lncruri de

"mana, 1 bue. cr. 80, fl. 1.20, 2, S.

p.M, m . . .MM. MM, MM MM

MM

: 1 Ţ Z ^ Globuri , l buc. er. 50, 80, fi. 1, 1.50, 2. _ _ _ _ _ Laterna magica, numita farmecatoria este petrecerea cea

mai plăcuta pentru tineru si betranu, 1 bnc. cu 12 chipuri cr. 65, 86, fl. 1.50, 2. 3, 4. pana la 5.

_ _ _ _ _ U H U micu Instrumenta, numita paserea miraculosa, cu care se pote imita canteculu'' ori-carei paseri ; | acésta jocaria interesanta costa numai 25 cr.

_ _ _ _ _ _adit ia englesa cu instrumente, impluta cu tote instru­mentele trebulntiose ,n casa, 1 bac. fl. 1, 1.60, 2, 2.50, 3, 4 ; acelea-si mice pentru copil. er. 25. 35, 60, 80, fl. 1.

Jocurile Froblel-iane, forte bune spre _ ocupatiune propria, as­sortimentu mare, pentru copii si fete de ori-ce etate, 1 jocu er. 80 fl. 1.50, 2, 2.50, 3, 8.50.

_ _ _ _ ; Tipografie, complete, ca alfabete si utensilie, pentru copil adulţi cr. 85, fl. 1.20, 2.80, 2,50, 3, 4, pana la 8.

_ _ _ _ ; Una carte de insemnatu sl chindisitu, frumosa, cu 30 modele nouo, cr. 5. — Si alte jocuri pline de invetiatnra, pre a l e B u . Jocarie diferite, inpachetate in siatule, in sute de esemplarie, pentru fete si copii, 1 buc. cr. 10, 30, 40, 60, fl, 1, 2.

_ _ _ _ ; Nouele article piroteenice de salonu oferă una surprin-"ariu, 1 buc. petrecere plăcuta, fara a lasă mirosu neplăcuta, in assortimentuo-deré si una cr. 3, 5, 8, 10, 15.

• Vetre de fertu, bucătărie, staule, prăvălie, « d a i , Salone, ca séu fara întocmire; Theatru de copii, cr. 35, 60, fl. 1.20. Case de pastrare, cr. 10, 20, 30. Jocuri metamorfosice, cr. 30, 40, 60, 80. Jocuri de ruleta, cr. 35, 50. 80. fl. 1. Sioreei cu masîna de fugitu, cr. 60. Caru de foca cu masîna de fugita 9. 1.60, 2, [2.80.

Orologie de COpU, fine, du catatoriu, cr. 85. Alte sorte, er. 10, 15, 20, 30, 40.

_ _ _ _ _ Pistole, carabine, puse ea efectu poenltorla, 1 buc. cr, 20, 40, 80, fl. 1, 1.80, 1.50.

. 8 a b l ( de tinichea, er. 20, 80, 40 ; de ocielu, cr. 90, fl. 1.30. ; Assortţnentu'mare de Jocarie magnetice, cari iota in apa ta

direcţiunea magnetului, 1 siatula cr. 15, 20, 30, 50, 80. ^ZZZZZ Serviciu de porcelana pentrn cafea, th'ea (Maiu)

sen bucate, dupa mărime, cr. 60, 80, fl. 1, 1.50 , 2, 2.50. ______• Cassettele farmecatorie, compase nou, sunt forte Interesan­

te ai amusante peutrn ori-ee etate. Este una cassetta frumosîca, cu diferite appa-rate de scamatoria complicate pre d'in afara, cn introducerea apriata, incatn ori-cine pote face cele mai frumose scamatorie (à la Bosco) cu coa mai mare usiuretate. — Una cassetta, dupa numerulu apparstslorn, fl. 1.40, 180, 2.30, 180, 3.50.

- - —- Pamentulu Si locuitorii sei, forte de recomendatu pentru copii pricepuţi g este una cutbia cu globulu pamentului, eseentata dnpa regula si toti locuitorii pamentului faeuti cu colori in portula loru natiunalu. Sub fia-care 1» afla numele in trei limbe ; costa numai 35 cr.

_ _ _ _ _ _ Animale imbraeate cu pele, forte durabile, 1 bnc. er. 80, 50, 80, fl. 1, 1 50, 2.

" Animale diferite, cu vece naturale, cr. 50, 80, fl. 1.80, 1,50, 2, 2.50.

ZZZm~Z Equipage, cabriolete, fiaere, eonfortable ai alta, earntie, construite d'in tinichea, forte dnrabile si frumosu zugrăvite, tote cn cai,' er. 80, 50, fl. 1, 1-50. ,

' Potografulu, unu jócu pettreentóriu, prin care se potn pwduee'1

fotografie adeverate, 1 buc dimpreună cn avisarea cr. 20, 40. _ _ _ _ _ Joculu americanu de soldaţi, sen trei bucati concentrât» M i

in un'a. Este stindardnla libertăţii americane, care servesce totu-odata ea tron> ' p eta si postula eu pocnitoria, 1 buc. forte frumosa, 80 er.

Una multîme de alte jocarie si jocuri sociale, cari nu se potu tote numi, se potu afla cu aceste pretiuri numai si numai in depositulu subsemnatului, sunt forte interesante, se impartu gratis.

Listele pretiuriloru, cari

A . F m E D M A J S T l V in Vîen'a, Praterstrassc STr. « 6 . ( 9 - 1 4 )

S'a tiparitu in Pest'a Í8ÍŐ. p r i n , Victoru H o m y á n s z k y Strad'a Idolilor» Nr 20.