Ministerul Educatiei Cercetari si Tineretului Grupul Scolar Industrial

Proiect

Privind CERTIFICAREA COMPETENTELOR PROFESIONALE

TEMA:MATERIALE DE BAZA FOLOSITE IN CONFECTIONAREA IMBRACAMINTEI

CANDIDAT: INDRUMATOR: STEFAN LUMINITA Prof.AVRAM MIHAELA

2011-2012

TEMA PROIECTULUI “ Materiale de baza folosite in confectionarea imbracamintei”

Argumente

Una dintre necesitatile vitale ale fiintei umane a fost din toate timpurile ca pe langa asigurarea hranei sa-si procure si materiale necesare confectionari imbracamintei.In acest scop ca si in alte cazuri omul s-a adresat naturi prin incercasi timp de mii de ani el a reusit sa identifice diferite materiale adecvate acestui tel si sa elaboreze tehnologiile necesare prelucrari lor. Fibrele textile sunt cele mai utilizate de om pentru imbracaminte.Daca pana la secolului trecut necesitatile de imbracaminte erau satisfacute in totalitate de produsele naturale la sfarsitul secolului 70% din aceste necesitati au fost satisfacute de fibrele chimice.O ramura mai recenta a fibrelor chimice care s-a dezvoltat in ultimi 40 de ani intr-un ritm extraordinar o reprezinta fibrele sintetice. Tesaturile textile se caracterizeaza prin elasticitate, mladiere si orozitate fina. Felul tesaturilor,porozotatea,grosimea tesaturilor,natura materialelor,tratarea ulterioara ofera acestora o mare varitate de domenii de utilizare.Tendintele pe plan european in domeniul industriei textile sunt:trecerea de la produsele de larg consum care produse speciale obtinute prin procese flexibile high-tech reducerea productiei de masa relizarea de produse personalizate inteligente,multifunctionale orientate catre client precum si extinderea textilelor tehnice.Desi pe plan mondial industria textila este in recesiune articolele tehnice textile se afla intr-o continua crestere.Piata lor deja acopera 30% din textilele vandute in Europa si 40% in SUA si Japonia,iar in anul 2010 volumul de vanzari va creste la 60%.In Romania un obiectiv strategic al cercetarii dezvoltarii si inovarii in domeniul textile-confectii o reprezinta textilele tehnice si produsele cu destinatie strategica,domeniul abordat de Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Textile si Pielarie (INCDTP). De asemenea,se recomanda societatilor romanesti cu activitate in domeniul confectiilor o abordare mai sustinuta a textilelor tehnice,avansate din punct de vedere tehnic si pentru alte destinati cum ar fi:constructi civile,costructi de vehicole,agro textile,armata,medicina si igiena,sporturi etc si care pot explora piete noi de desfacere.

Cuprins

Capitolul I

1.Fibre si fire textile 1.1.Fibre textile 1.2.Firele textile

Capitolul II

2. Tesaturile 2.1.Tesaturile 2.2.Tricoturile 2.3.Blanurile

2.4.Materiale de baza noi

1. Fibre si fire textile

Din cele mai vechi timpuri,necesitatile vestimentare ale omului pentru apararea corpului impotriva intemperiilor au adus la aparitia indeletnicirilor legate de obtinerea fibrelor,firelor,tesaturilor si transformarea acestora in confectii.

1.1. Fibre textile

Fibrele textile sunt corpuri solide,foarte subtiri,a caror lungime depaseste mult sesctiunea transversal,caracterizate prin anumite proprietati fizico-mecanice si chimice,care pot fi transformate in urma operatiei de filare si rasucire,in fire apte pentru tricotare sau tesere.Operatia de filare este un process in care o multitudine de fibre sunt curatate,omogenizate,dispuse sub forma continua,cu o grosime ce depinde de finetea viitorului fir.

1.2.Firele textile Firele textile pot fi transformate in fire prin procesul de filare,efectuat in intreprinderi numite filature.Prin acest process,firbrele sunt aduse la un grad corespunzator de curatire,pmogenizare si paralelizare,fiind dispuse in forma de insiruire continua.cu o grosime care depinde de finetea firului.Aceste insusiri se torsioneaza,pentru obtinerea aderentei necesare intre fibre,constituind produsul finit al filaturii,si anume firul.Firele se pot clasifica dupa natura materiei prime si dupa metoda de filare.Dupa natura materiilor prime,firele textile se clasifica in:fire din fibre naturale si fire din fibre obtinute pe cale chimica.Dupa procedeele de filare se intalnesc mai multe categosii de fire si anume Firele de bumbac si tip bumbac .

Firele de in tip in si de canepa .

Firele de lana si tip lana .

Firele de matase .Fire texturate .Firele special.

2.Materiale de Baza

Rolul principal in component unui obiect vestimentar il indeplineste materialul de baza.Ca urmare,materialul de baza se numeste materialul care indeplineste functia principal la produs si este intrebuintat la confectionarea fetei produsului.exceptie apar la anumite produse cum ar fi pardesiele,pelerinele pentru plaie sau bluze de vant etc. unde materialul de baza poate fi utilizat si pentru dublarea acestuia,avand in acest caz si rol de captuseala.Materialele care pot fi utilizate cu rol de material de baza sunt:tesaturile,tricoturile,blanurile,pieile natural sau sintetice si textile netesute.

2.1.Tesaturile

Tesaturile sunt material textile obtinute prin incrucisarea firelor textile.Ca urmare a modului de realizare,tesaturile prezinta o buna stabilitate si rezistenta la purtare.Insustria textile din tara noastra realizeaza o diversitate de tesaturi care sunt utilizate atat pentru confectionarea imbracamintei.

Tesaturi de bumbac se produc in culori pastelate ,imprimate,cu dungi sau albe. Tesaturi semigroase din bumbac se intrebuinteaza la confectionarea rochiilor,fustelor,pantalonilor,costumelor si unor pardesie,echipamente de protect tie,bluze de vant sau pelerine de ploaie.Tesaturile semigroase din bumbac se produc in culori diferite,in functie de produsul la care se utilizeaza. Tesaturile de bumbac se pot realize numai din fibre de bumbac sau in amestec cu fibre se numesc tesaturi tip bumbac. Pe langa produsele subtiri si semigroase,care pot fi confectionate din tesuturi de bumbac,mai poate fi confectionata si imbracaminte groasa.Aceste produse pot fi realizate din tesaturi subtiri cu semigroase din bumbac sau tip bumbac,daca se captusesc cu vata,cu vatelina sau cu blanuri.

Tesaturi cu in si canepa sunt tesauturi obtinute prin incrucisarea firelor de in cu in,in cu canepa sau in cu bumbac.In functie de compozitia firelor din tesatura ,acestea pot fi tesaturi de in pur,de canepa pura,sau in amestec.Tesaturile de in si canepa se produc pe latimi de 80,90 si 130 cm.Aceste tesaturi pot fi destinate pentru confectionarea imbracamintei sau la tapiserii pentru mobile,draperii,huse pentru mobile etc.In functie de destinatia pe care o au aceste tesaturi se produc in culori diferite,cu dungi sau cu imprimeuri florale. Tesaturile din in si canepa se folosesc la confectionarea imbracamintei pentru femei si barbate la produse cum ar fi:rochii,fuste,bluze,jachete,costume,bluze de vant etc. Tesaturile din lana sunt material textile obtinute prin incrucisarea firelor de lana cu lana sau cu fire de alta natura.In cazul cand tesatura de lana contine si alte fibre se numestetesatura tip lana. Tesaturile din lana se produc pe latimea de 90,140 si 150 cm in culori si nuante diferite.Astfel,tesaturile pot fi in culori uni,dungi,in carouri cu una sau ambele fete utilizabile.Ca grosime,tesaturile din lana sau tip lana,pot fi:tesaturi subtiri,semigroase sau groase.Intrebuintarea acestora in procesul confectionari se face avandu-se in vedere destinatia imbracamintei si anotimpul in care se poarta.Vestimentatia la care se folosesc tesaturi din lana care este diversa si poete fi exemplificata prin rochii,bluze,fuste,jachete,costume,pardesie,paltoane si scurte.Pentru imbrcacamintea folosita vara cand anotimpul este cald se recomanda tesaturi subtiri si in culori deschise.Pentru toamna si primavera se recomanda tesaturi semigroase,iar pentru iarna,tesaturi goase si in culori inchise. Tesaturi din matase sunt material textile obtinute prin incrucisarea firelor de matase cu matase naturala sau cu alte fire. Tesaturile care contin numai fire din matase se numesc tesaturi tesaturi din matase naturala,iar cele care contin si alte fire se numesc tesaturi tip matase sau matase in amestec.

Tesaturile din matase se produc pe latimea de 100 cm in culori uni,cu imprimeuri florale sau cu dungi si carouri.Aceste tesaturi sunt scumpe,iar datorita caracteristicilor tehnice pe care le prezinta,se utiliseaza pe o arie mai restransa. Tesaturile de matase pot fi realizate din fire de matase naturala obtinuta de la viermii de matase sau din fire artificial obtinute pe cale chimica.Un domeniu larg de intrebuintare a tesaturilor de tip matase il au captuselile pentru imbracaminte.Acestea datorita luciului pe care-l au pe suprafata sunt intrebuintate la toate categoriile de imbracaminte. Tesaturile sintetice se produc pe latimi de 100,130 si 140 cm in functie de scopul in care se realizeaza.Ca legaturi structural,tesaturile sintetice sunt asemanatoare celorlalte categorii de tesaturi,cu deosebirea unor caracteristici tehnice,cum are fi: -in tesere firele se asociaza mai bine datorita suprafetei netede pe care o au,fiind lipsite de perisori,devenind astfel impermeabile; -ca urmare a elasticitati firelor din care se produc,tesaturile sintetice sunt mai elastic decat tesaturile din fire natural; -datorita densitatii porilor in tesatura,se reduce posibilitatea aerisire a corpului,iar in sezonul cald produce fenomenul de transpirare si dufocare,ceea ce ingreuneaza portabilitatea; -au o rezistenta mecanica ridicata fata de celelalte tesaturi cu fire natural; -la tesere se pot produce orice contexture si model,ceea ce permite realizarea de imbracaminte frumoasa si aspectoasa; -in procesul de prelucrare a imbracamintei,tesaturile sintetice se pot forma sau modela prin calcarea la cald,iar temperature instalatiilor de calcat trebuie sa fie mai redusa si riguros respectata.De asemenea coaserea acele masinilor se incalzesc usor si pot perfora tesatura.Cu toate ca tesaturile sintetice prezinta aceste dezavantaje la purtat,ele sunt folosite la majoritatea obiectelor

vestimentare datorita aspectului frumos care-l au si a modelelor variate in care se produc. Aceste tesaturi se folosesc in general pentru confectionarea unor produse ca:rochii,fuste,bluze,jachete,costume,pardesie,paltoane,costume pentru sport,lenjerie etc.De asemenea,o categorie importanta de tesaturi sintetice sunt untilizate pentru captuseli de imbracaminte. Tesatura golf se produce din fire sintetice si se utilizeaza la pelerine de ploaie,bluze de vant si alte produse asemanatoare.Latimea pe care se produce este de 120 si 140 cm. Captuseala de maneci este o tesatura de matase artificial utilizata pentru captusit maneci la sacou si veste pentru barbate.Captuseala de maneci se produce pe fond deschis si cu dungi inchise.Aceasta cusatura este lucioasa si are latimea de 100 cm.Alte tesaturi folosite pentru captuseli la imbracaminte sunt:taftaua,matasea naturala si tesaturile din fire sintetice.Alegerea captuselilor pentru imbracaminte se face avandu-se la baza natura obiectului de imbracaminte,materialul de baza folosit la confectionare si culoarea materialului de baza. Tesaturi destinate pentru captuseli se produc din fire de cupro,bumbac sau din fire sintetice. 2.2Tricoturile

Tricoturile sunt material textile care se produc prin buclarea succesiva sau simultana a unuia sau a mai multor fire transformate in ochiuri si apoi inlantuirea lor intro anumita ordine Tricotul format prin buclari successive se formeaza dintr-un singur fir si se numeste tricot simplu iar tricot format prin buclari simultane se numeste tricot urzit.

Tricoturile se pot produce din fire de bumbac,lana,matase naturala,matase artificial si din fire sintetice. Dupa forma tricotului obtinut pot fi: Tricoturi metraj,care se obtin pe masini rectilini,avand o latime de 100-180cm.Aceste tricoturi in functie de finite si destinatie,se pot produce din fire de bumbac,lana,matase,sau din fire sintetice.In functie de masinile pe care se produc pot fi realizate cu una sau doua fete.Aceste tricoturi se utilizeaza ca materiale de baza la obiecte vestimentare,cum ar fi:lenjerie de corp,rochii,bluze,fuste,jachete,costume,pardesie,paltoane sau articole de sport. Tricoturi tubular,obtinute pe masini circulare cu diferite diameter.Aceste tricoturi se produc din fire de bumbac,lana matase si fire sintetice.Produsele de imbracaminte la care se folosesc tricoturi tubular sunt articole de lenjerie,bluze,pijamale,rochii,fuste,fulare,precum si imbracaminte exterioara. Tricoturile obtinute pe masini circulare pot fi realizate cu legaturi simple sau cu desen de culoare si in relief. Tricoturi semifasonate sunt cele carora in procesul de tricotare li se contureaza forma si dimensiunile detaliilor pentru produsele de imbracaminte ce se confectioneaza.In urma obtinerii semifasonatelor,acestea mai necesita operatii de taiere,care se definitiveaza dimensiunile si forma detaliilor.Tricoturile semifasonatelor se utilizeaza la confectionat pluovere,fuste,jachete si rochii.Pentru obtinerea tricoturilor semifasonate se utilizeaza fire de lana,lana in amestec cu alte fire,precum si fire sintetice pure,ca relon sau melana. Tricoturi fastonate,care au atat forma,cat si dimensiunile articolelor pentru care se produc.Aceste tricoturi se pot obtine din fire de bumbac lana sau fire

sintetice.Tricoturile fasonate sunt folosite la confectionarea fularelor,basmalelor,caciulilor si altror obiecte vestimentare asemanatoare. Dupa legatura tricotului pot fi: Tricoturi simple care se obtin dintr-un singur fir,buclat succesiv de catre organelle de lucru ale masinii de tricotat.La acest tricot firul folosit poate fi fir simplu,dublat sau rasucit.Tricotul simplu se obtine pe masini circulare sau rectilinii,cu posibilitatea de a realize un tricot cu aspect de fat ape una sau ambele parti ale materialului.Tricotul simplu in functie de legaturile de baza poate fi intrebuintat la confectionarea unor produse ca:bluze,pijamale,maiouri,jachete,rochii etc. Tricoturi urzite sunt produse obtinute prin buclarea simultana a firelor de urzeala.Aceste tricoturi se pot realize pe masini rectilinii sau pe masini circulare.Tricoturile urzite au o stabilitate mai ridicata decat tricoturile dintr-un fir.Ele se intrebuinteaza la confectionarea articolelor de imbracaminte exterioara.Tricoturile urzite pot fi realizate din fire de bumbac,lana,matase sau din fire sintetice. Dupa destinatia pe care o au tricoturile la imbracaminte pot fi: Tricoturi pentru lenjerie care se obtin din fire subtiri de matase sau fire sintetice.Aceste tricoturi trebuie sa fie usoare,placate la pipait,usor maleabile si cu o buna higroscopicitate.Tricoturile pentru lenjerie se produc sub forma de metraj sau sub forma tubular si in culori deschise sau cu imprimeui specific articolelor de lenjerie. Tricoturi pentru imbracamintea exterioara care se produc din bumbac,lana ,matase,fire sintetice sau din fire in amestec.Tricoturile se produc sub forma de metraj,sub forma tubular sau semifasonate..Tricoturile destinate imbracamintei exterioare sunt mai groase decat cele pentru lenjerie si au un grad mai ridicat la rezistenta si stabilitate.Se produc in culori in culori uni cu desene in relief sau imprimeuri.

Tricoturi pentru alte articole pe langa tricoturile utilizate ca material de baza la confectionarea imbracamintei,se mai produc si tricoturi pentru alte articole cum ar fi:fulare,caciuli,baticuri etc. Dupa natura materialelor din care se produc pot fi: Tricoturi din bumbac care se obtin din fibre vegetale de bumbac.Acestea se produc pe masini circulare sub forma tubular sau pe masini sub forma de metraj.Tricoturile din bumbac se utilizeaza ca mateal de baza la confectionarea articolelor de lenjerie,bluze,jachete si pijamale.Tricoturile destinate lenjeriei se folosesc de culoare alba,iar pentru celelalte produse,in culori pastelate sau cu imprimeuri florale. Tricoturi din lana obtinute din fire natural pure sau in amestec cu alte fire.Aceste tricoturi se utilizeaza la confectionarea imbracamintei exterioare cum ar fi:plovere,jachete,fuste,pantaloni,pardesie sau paltoane.Tricoturile din lana,in functie de produsul confectionat se utilizeaza culori diferite,specifice sezonului in care se poarta si a varstei purtatorului.Tricoturile din lana se produc sub forma tubul de metraj,semifasonate sau fasonate,in functie de obiectul de confectionat si de contexture tricotului realizat.Aceste tricoturi au o masa marita fata de tricoturile de bumbac,se folosesc la toate categoriile de purtatori. Tricoturi de matase obtinute din fire de matase naturala sau matase artificial.Aceste tricoturi au o finite naturala si se utilizeaza la confectionarea lenjeriei si a imbracamintei subtiri pentru femei .Obiectele vestimentare care pot fi confectionate din tricot de matase sunt camasi de noapte si de zi,chiloti,pijamale,rochii,bluze si fuste.Tricoturile din matase se produc intr-o gama variata de culori cu desene coloristice sau cu imprimeuri florale.Alegerea lor in procesul de confectionare se face in functie de produs si de sezonul in care se poarta produsul. Tricoturi din fire sintetice ce se obtin din polimeri sintetici,cum ar fi poliamidice(relon),poliacrilnitrilice(melana),poliesterice si altele.Tricoturile din fire sinteticese utilizeaza in culori variate,specifice produsului confectionat,varstei purtatorului si sezonului in carese poarta.Tricoturile din fire

sintetice se produc sub forma tubulara sau in metraj.Pentru articolele de lenjerie si imbracaminte subtire se folosesc tricotul din fire poliamidice(relon),iar pentru imbracamintea exterioara se utilizeaza tricot obtinut din melana sau terom.La fel ca si tesaturile,tricoturil prezinta o serie de caracteristici si proprietati care necesita atentie deosebita in folosirea la confectionarea obiectelor vestimentare.Principalele caracteristici sunt -deformarea tricoturilor este fenomenul de modificare a formei si dimensiunilor unui tricot,sub actiunea unor forte de tractiune.Deformarea tricoturilor se poate producepe lungime si latime,manifestandu-se,in general prin alungirea tricotului.Alungirea tricotului este in functie de legatura tricotului si de coieficientul de frecare a firelor in puncte de legatura.Astfel,la tricoturile simple formate dintr-un fir alungirile sunt de la 70% la 120%fiind mai mari decat la tricoturile urzite a caror alungire este situata de la 10% la 30%.Alungirile tricotului influenteaza negativ stabilitatea acestuia si a produsului confectionat care pierdedin aspectul initial si din placerea de a fi purtat. -desirabilitatea este o caracteristica negativa a tricotului.Desirabilitatea este mai mare la tricoturile simple decat la tricoturile urzite.Aceasta caracteristica negativa scade in functie de desimea tricotului si creste cand tricotului este tensionata.Desirabilitatea tricotului influentiaza negativ procesul de confectionare a imbracamintei prin aceea ca desirarea produce micsorarea detaliilor si a produsului confectionat. -contractia tricoturilor este fenomenul de micsorare a dimensiunilor sub actiunea deformatiilor plastice.Contractia tricotului este necesara in tehnologia tricotarii,dar daunatoare in procesul confectionarii imbracamintei.Pentru remedierea acestui neajuns,tricoturile se pun la relaxat inainte de croire cel putin 24 ore. -rularea marginilor tricoturilor este fenomenul negativ care se manifesta prin rasucirea tricotului la margini.Acest fenomen se datoreaza rasucirii firului precum si ochiurilor in tricot.In proces de confectionare,rularea marginilor este

un fenomen negativ,ce apare indeosebi la tricoturi fasonate sau semifasonate,deoarece impiedica deasfasurarea normala a procesului de confectionare.Pentru remedierea acestui fenomen,detaliile articolelor de imbracaminte semifasonate se calca inainte de croire pentru a se indrepta marginile. -higroscopicitatea este proprietatea tricoturilor de a absorbi umiditatea din mediul ambient.Aceasta proprietate a tricotului este determinata de higroscopicitatea firelor si fibrelor din care a fost produs tricotul.O buna higroscopicitate o au tricoturile din fire naturale,cum ar fi tricoturile din bumbac,din lana,sau din matase.O higroscopicitate redusa o au tricoturile din fire sintetice,care in anumite cazuri sunt tratate chimic pentru a deveni higroscopice.In procesul de confectionare a lenjeriei de corp sunt recomandate tricoturile din bumbac,din matase sau din firw sintetice tratate chimic pentru a deveni mai higroscopice. 2.3 BLANURILE

La confectionarea imbracamintei exterioare se folosesc din ce in ce mai mult,blanurile.Acestea pot avea rolul de material de baza utilizate pentru confectionarea fetei produsului sau rol de garniture aplicata la gulere,revere, cu margini si mansete,precum si rol de captuseala sub forma de meseada.Dupa originea lor blanurile pot fi natural si artificiale. Blanurile naturale se obtin prin sacrificarea animalelor domestice sau salbatice.In tara noastra se utilizeaza mai multe tipuri de animale dintre cele mai importante sunt Blanuri de ovine din rasa turoana,tigaie,merinos,stogosa.In ordinea calitatii se situeaza merinosul,tigaia,turcana.Dupa sacrificarea animalelor,pieile se prelucreaza prin tundere si vopsire.

Pieile de ovine se pot utiliza cu blana in interior sau la exterior.Imbracamintea din blanuri se confectioneaza in ateliere special amenajate cu utilaje specifice acestor materiale de baza.

Blana de astrahan este obtinuta de la miel cu blana lucioasa,matasoasa,frumos ondulata.Este matasoasacu bucle multe in forma de valuri.Se utilizeaza la confectionarea:paltoanelor,hainelor pentru femei,cu garnituri la gulere si revere.

Blana de vulpe in tara noastra se intalnesc vulpi de campie rosiatica si vulpe de munte cu blana de culoare vanata.Aceste blanuri folosesc la gulere,caciuli sau alte garnituri ale vestimentatiei.

Blana de vidra are pufdes foarte fin si matasos.Este rezistibila,se foloseste la confectionarea jachetelor,paltoanelor si caciulilor.

Blana de nutrie este prevazuta cu un puf foarte fin si fire foarte dese,de culoare bruna-galbuie sau roscata.Firele lungi se schimba la prelucrare ramanand numai puful fin.Este utilizata pentru gulere la jachete sau paltoane sau la caciuli.

Blana de leopard este de culoare bruna-galbuie presarata cu pete negre.Pe plan international fiind oprita vanatoarea leoparzilor acestea sunt inlocuite cu imitatii din blanuri de ied,oaie sau vitel la culoarea leopardului si apoi imprimate petele negre specifice.

Blanurile artificiale sunt materiale textile plusate,care,prin operatii de finisare speciale,imita blanurile naturale de astrahan,caracul,castor,urs,leopard etc. Blanurile artificiale se pot obtine prin tesere sau prin tricotare,aplicandu-se pe suprafata acestora smocul de fire care imita parul de pe pielea animalului astfel

Blana artificiala de astrahan este o tesatura plusata cu smocuri din fire de par de capra de Angora,fire seviot sau fire sintetice lucioase.Dupa obtinere,tesatura plus se introduce intre cilindri gravati cu forma parului de astrahan,care se fixeaza prin aburire si apoi se vopseste in bucata. Blana artificiala caracul este o tesatura plusata pe suprafata careia se aplica smocuri taiate sau netaiate.Smocurile sunt din fire special preparate din par de mohair,seviot sau din fire sintetice poliamidice.policrilnitrilice etc. Blana artificiala urson este o imitatie a blanii de urs natural.Este obtinuta pe tesatura plus dublu.Acesta se realizeaza prin teserea simultana a doua tesaturi suprapuse pe aceeasi masina,unde legaturile dintre ele sunt formate de smocuri.In final acestea se taie si se obtin ele doua blanuri care apoi se finiseaza.La ursonul romanesc firele fundamentale sunt din bumbac 100% iar smocurile sunt de relon 100%. pentru a se obtine blana artificiala dorita,se procedeaza la imprimarea tesaturii cu motive in culori specifice blanii de leopard,nurca etc.

2.4 MATERIALE DE BAZA NOI

Evolutia permanenta a tehnologiilor industriale creeaza posibilitatea obtinerii de materiale noi pentru imbracaminte.Ca urmare,pe langa materialele clasice cunosvute,au aparut o serie de materiale noi,cum ar fi produsele caserate,textilele netesute,pielea artificiala etc.Acestea se obtin fie prin prelucrarea si combinarea unor materiale clasice,fie prin tehnologii noi. Produsele caserate sunt materiale taxtile care se obtin prin dublarea sau triplarea cu produs buretate pe cale termofuzibila,rezultand astfel un produs cu caracteristici noi.Materialele caserate formeaza o categosrie de materiale de baza noi in care rolul principal il au tesaturile si tricoturile. Materialele caserate confera imbracamintei o serie de avantaje,cum ar fi;izolarea termica buna,sunt comode si usoare la purtat,nu se sifoneaza si au permeabilitatea satisfacatoare.Operatia de caserare se poate efectua in

intreprinderile de confectii,sau in intreprinderi producatoare de tesaturi si tricoturi.Pentru caserare sunt necesare materiale ca;materialul de baza(tesaturi sau tricoturi),materialul buretos(poliuret captuseala si materiale indermediare care realizeaza lipirea. Materiale de baza utilizate la caserare pot fi tesaturi sau tricoturi.Acestea,inainte de caserare,sunt supuse la operatii pregatitoare,cum ar fi;reducerea contractiei,eliminarea apretului,parafinei si uleiulilor pentru a usura procesul de caserare. Poliuretanul este un material buretos sub forma de patura spumoasa avand o structura poroasa cu celule inchise sau deschise in functie de materia prima utilizata. Spuma poliuretanica este un produs sintetic realizat in forma de blocuri cilindrice cu luncimea a circa 2 m din care apoi,se taie straturi cu grosimi corespunzatoare caserarii. Captuseala este un material auxiliar avand rolul de a dubla produsul de baza cand acesta este prevazut a fi captusit.Pentru captuseala caserata se utilizeaza tricot,bemberg din fire de vascoza lucioasa,alte tesaturi asemanatoare cu o buna elasticitate,care sa permita materialului de baza un mulaj corespunzator in prelucrare si purtare.Produsele confectionate,prevazute cu captuseala,nu se mai aplica captuseala la caserare,produsul caserat fiind format din doua straturi intre ele. Adezivii sunt materiale intermediare sub forma de solutii avand rolul sa lipeasca straturile intre ele.Adezivii pot fi obtinuti pe baza de solventii organici sau pe baza de solutie apoasa. Caserarea materialelor textile se poate realiza prin procedeul cu flacara,cu solventi organici sau cu solutie apoasa. Caserarea cu flacara este un procedeu termic bazat pe incalzirea foliei de poliuretan pana la topire care prin presare se lipeste pematerialul textil.Incalzirea foliei se face la flacara unui arzator cu gaze care dezvolta pe

materilul buretos o temperatura de 350 grade C.La aceasta temperatura folia se topeste,dupa care straturile se preseaza cu ajutorul unor cilindri si apoi se racesc.Pentru caserare folia si materialul textil sunt asezate pe suporturi in pozitia de lucru.Cele doua straturi sunt conduse de cilidrii si la campul de uscare si sulul de infasurare.Incalzirea foliei se face de catre dispozitivul de ardere cu gaze care produce flacari. Caserarea cu solventi organici este un procedeu chimic la care se utilizeaza adezivi pentru lupirea straturilor.Procesul de caserare se realizeaza prin aplicarea adezivului pe folia de poliuretan si incalzirea acestuia la temperatura de 80-100 grade C.Aplicarea adezivului se face cu un cilindru prevazut cu raclu care regleaza si uniformizeaza cantitatea de adeziv pe suprafata foliei.Apoi intr-o camera de incalzire,se fixeaza si se evapora solventul pe folie,dupa care este incalzit cu raze inlarosii si lipit impreuna cu folia pe materialul textil. Instalatia de caserat cu solventi,este prevazuta cu suporturi mobile pe care se aseaza folia,materialul textil si materialul caserat.Adezivul se depune pe folia buretoasa cu ajutorul cilindrilor,in care cilindrul are rolul de a elimina surplusul de adeziv si de a-l uniformiza pe suprafata foliei.Adezivul depus patrunde in camera de uscare cu ajutorul benzii transportoare.In continuare,adezivul este topit cu ajutorul razelor inflarosii si fixate pe folie,se uneste cu materialul textil presat de catre cilindru.Aceasta preseaza materialul pe folie,realizand lipirea,dupa care materialul caserat este condus de rola la suportul de infasurare a materialului caserat. Caserarea cu solutie apoasa se realizeaza tot pe principiul caserarii cu adezivi,deosebindu-se prin sistemul de depunere a solutiei apoase. Pielea artificiala(sintetica)este un material de baza obtinut pe acelasi principiu cu produsele caserate.Pielea artificiala se utilizeaza la confectionarea unor obiecte vestimentare ca paltoanele,pardesie,fuste,jachete si pantaloni.Pentru obtinerea pielii artificiale se folosesc trei straturi de material,si anume;fata materialului,suportul textil si captuseala.

Fata materialului are aspect de piele lucioasa sau mata,asemanatoare lacului sau bronzului natural care se obtine pe cale sintetica din produse petroliere.Latimea pe care se produce este de peste 100 cm,iar culorile in functie de produsul confectionat,modelul in care se produce si sezonul in care se va purta. Fata textila este un tricot din bumbac sau tip bumbac pe care se lipeste fata materialului.Folosirea tricotului ca suport se datoreste faptului ca acest material textil are o buna elasticitate si rezistenta,capabile eforturilor la care este supusa pielea artificiala in general.Suportul textil poate fi inlocuit cu o folie buretoasa mai subtire sau mai groasa,in functie dedestinatia pielii artificiale.

Bibliografie

•Chiriţă A.,Materii prime şi materiale auxiliare pentru confecţii piele,Editura Tehnica;

•Merticaru V.,Materii prime textile,Editura Economică, Bucureşti,2001;

•Ghimpu,M. Iacobeanu E.,Cociu V.,Studiul materiilor prime din industria uşoară, Editura Didactică şi Pedagogică,Bucureşti,1981;

•Wikipedia

Anexe