PowerPoint Presentation

Cuprins:

I.Micrile tectoniceII.Deformaii datorit micarii crustei PmntuluiIII.Influena mareelor solide sau tectoniceIV.Influena atraciei lunii

I. Micrile tectonice

Miscarile tectonice sunt acele deplasari ale materiei solide din scoarta terestra si din partea superioara a mantalei, deplasari care modifica la scara geologica structura litosfereiTectonica se refera la miscarile care afecteaza portiuni din scoarta terestra, urmate de realizarea marilor structuri si reliefuri. Este stiinta care se ocupa cu studiul dinamicii si evolutiei scortei terestreIn raport cu directia si sensul de manifestare, miscarile tectonice se impart in miscari verticale (care pot fi negative sau pozitive) si miscari orizontale sau tangetiale (care pot fi de distensiune, de compresiune sau de culisare)

Miscarile verticale ale scoartei terestreSe manifesta pe intreaga suprafata a scoartei terestre, atat in domeniul continental cat si in cel marin, determinand inaltarea lanturilor muntoase cutate si a platourilor cu structura tabulara, precum si coborarea treptata si indelungata a unor sectoare ale scoartei terestre, insotita de acumularea unor sedimente de mare grosime.In raport cu efectul pe care-l au asupra scoartei terestre, miscarile verticale sunt de doua categorii: de indoire, sub forma de bolta sau de depresiuni largi, numite miscari oscilatorii si, respective, de rupere a scoartei, numite miscari rupturale sau disjunctiveMiscarile oscilatorii sunt deplasari pe verticala care constau in ridicari sau coborari pe intideri mari, diferite in timp si spatiu. Pentru miscarile de coborare, s-a utilizat termenul de miscari de subsidenta, miscarile oscilatorii putand fi pozitive sau epirogene si negative sau de subsidenta

Miscarile verticale ruturale se produc atat in regiunile necutate cat si in cele cutate, dar in general in strate cu roci dure. Acestea sunt reprezentate prin falii, decrosari si fracturi de adancimeFaliile sunt dislocatii insotite de deplasarea relative pe verticala a compartimentelor formateDecrosarile sunt rupture ale scoartei terestre in lungul carora cele doua compartimente se deplaseaza unul fata de altul pe orizontala. In strate orizontale decrosarile sunt practice imposibil de recunoscut, in cele cutate insa ele se intrerup continuitatea stratelor. In raport cu axa cutelor, decrosarile pot fi: paralele, perpendiculare sau obliceFracturile de adancime sunt fracture mari care strabat toata scoarta terestra, precum si partea superioara a mantalei. Ele contituie cai de acces ala lavelor vulcanice spre suprafata si cai de propagare a cutremurelor tectonice

Miscarile orizontale (tangentiale) ale scoartei terestreMiscarile orizontale se numesc si miscari tangentiale si pot fi impartite in:Miscari divergente - sunt acele miscari care determina aparitia riturilor continentale, a bazinelor de sedimentare si a celor oceanice. Ele isi au originea in procesele termice si de convectie care se manifesta sub zonele de expansiune. Intreaga crusta oceanica a luat nastere, in ultimi 200-250 mil. de ani, ca efect al acestor miscariMiscarile convergente (sau de compresiune) sunt miscarile care determina deformarea intense si ridicarea lanturilor muntoase. Ele au fost denumite miscari de cuare sau miscari tectnice prorpiu-zise

Sub actiunea miscarilor tangentiale ale scoartei terestre se formeaza flexure, cute , cuta falii si panze tectoniceFlexura sau cuta monoclinala este o dislocatie simpla, care consta dintr-o indoire a unor strate orizontale sub actiunea unor forte orientate vertical. Flexurile iau nastere in urma unor coborari relative a unui compartiment al scoartei fara intreruperea continuitatii stratelorCutele reprezinta ondulatii ale scoartei, iar cutarea este fenomenul prin care au luat nastere acetse ondulatii. Cutele sunt caracteristice regiunilor cu roci sedimentare care initial sunt dispuse in strate orizontale, dare le nu lispesc nici in regiunile cu roci metamorfice si eruptiveCutele falii sunt cute inclinate sau izoclinate la care flancul invers a fost laminat in lungul unei falii longitudinalePanzele tectonice sunt cute mai complexe, rezultate din suprapunerea unor mase de roci mai vechi peste altele mai noi, cutate sau necutate. Se disting doua tipuri de panze tectonice: de sariaj si de acoperireII.Deformaii datorit micarii crustei PmntuluiCrusta (scoarta) PamantuluiRaza Pmntului variaz ntre 6357 i 6378 km, fiind alctuit spre adncime din mai multe straturiIn centrul Pmntului se afl "miezul" sau "nucleul Pmntului" (cu grosimea de aprox. 3.400 km), de consisten fluid, alctuit din elemente grele (metale grele mai ales fier), unde au loc reacii atomice de fuziune n condiiile unor temperature si presiuni ridicateStratul urmtor este "mantaua Pmntului" cu grosimea de 2.900 km. Mantaua este alctuit din roci plastice, predominnd silicatii si oxiziiStratul de la suprafa numit "scoarta" sau "crusta Pmntului" este o crust solid, fiind stratul cel mai subire (40 km grosime) unde domin oxizii i silicaii, fiind ns mbogit cu unele elemente care nu se pot ntlni n mantaua Pmntului"Scoarta terestr" sau "litosfera este alctuita din dou prti: - Scoarta oceanic sau marin are o grosime mic de 5 10 km (n comparaie cu celelalte straturi terestre) fiind constituit din plci urise rigide, care plutesc i alunec ncet pe "asthenosfer" (strat fluid) - Scoarta continental este constituit din blocuri separate numite continente, asemenea scoarei oceanice. Aceste plci plutesc pe suprafata astmosferei

Placile tectonice si miscarea acestora O plac tectonic este o bucat foarte mare a scoarei terestre, totalitatea acestora formnd suprafaa Terrei. Miscarea acestora da nastere cutremurelor i contribuie parial la geneza vulcanilorPlcile tectonice ale Terrei se mpart n 3 subdiviziuni:Plci principale (Macroplci)Plci secundare (Mezoplci)Plci teriare (Microplci)Miscarea relativa a placilor tectonice in zonele de frontiera, face ca marginile placii inferioare sa manifeste tendinta de coborare pe planuri inclinate spre interiorul pamantului. Acest fenomen se cunoaste sub numele de subductieCutremurele rezulta dintr-o lunecare insotita de o rupere prin forfecare care se produce in falie. In principal, cutremurul este un proces mecanic iar, pe o durata scurta, pamantul se comporta elastic

Deformarea seismic. Undele seismiceAtunci cnd o falie se rupe, aceasta provoac dou tipuri de deformri: statice i dinamiceDeformarea static reprezint deplasarea permanent a solului ca urmare a producerii evenimentului seismicDeformarea dinamic, este reprezentat de undele formate in timpul producerii unui cutremurn funcie de tipul de propagare a undelor seismice, acestea sunt mprite n unde de volumi unde de suprafaUndele de volum sunt mprite n unde compresionale, cunoscute i sub numele de unde P (primare), i unde de forfecare, numite i unde S (secundare). Undele P se propag longitudinal, iar undele S se propag pe direcia transversal Undele de suprafa prezint frecvent fenomenul de dispersie si Exist dou tipuri principale de unde de suprafa: undele Love (L) i undele Rayleigh (R). Undele Love sunt unde de forfecare n plan orizontal, iar la undele Rayleigh micarea particulei asociate este o elipsEnergia seismicCharles Richter a corelat amplitudinea undelor seismice cu energia eliberat n timpul producerii cutremurului, concepnd o formul care asociaz cele dou mrimi: Log E = 11,8 + 1,5 ML, unde E este energia eliberat (msurat n ergi) i ML este magnitudinea Richter a cutremurului corespunztorEcuaia standard a magnitudinii determinate din unde de volum este de forma:Mb = log10 (A / T) + Q (d, h), unde A este amplitudinea micrii solului (n microni), T este perioada corespunztoare (n secunde) i Q (d, h) este un factor de corecie, care depinde de distana epicentral, D (exprimat n grade), i de adncimea focal a cutremurului, h (n km)Ecuaia standard a magnitudinii determinate din unde de suprafa este de forma:MS = log10 (A / T) + 1,66 log10 (D) + 3,30, unde A este amplitudinea micrii solului (n microni), T este perioada corespunztoare (n secunde) i D, distana epicentral (grade)n afara scrilor de magnitudine prezentate mai sus, mai exist i alte tipuri de magnitudini, precum: magnitudinea energiei radiate (Me), magnitudinea calculat din durat etc

Momentul seismicUn cuplu reprezint o for care modific momentul cinetic al unui sistem. Acesta este de definit ca fora ori distana de la centrul de rotaie. Cutremurele sunt cauzate de cupluri interne, produse datorit interaciunilor dintre diferite blocuri de rocEcuaia momentului seismic poate scris sub forma:M0 = S d (dyne cm) = (dyne/cm2 ) cm2 cm, unde: rezistena la forfecare a faliei dislocate; S aria faliei dislocate; d alunecarea medie pe suprafaa faliei dislocate Cercettorii T. Hanks i H. Kanamoriau au introdus, n 1979, scara de magnitudine moment(Mw). Ecuaia, magnitudinii moment, Mw, este:Mw = 2/3 log10(M0) 10,7Cunoaterea momentului seismic al unui cutremur are o mare importan pentru nelegerea efectelor producerii unui cutremur n funcie de dimensiunea faliei

III. Influena mareelor solide sau tectoniceFora gravitaional si fora centrifug, Fora mareelor, Potenialul mareelorDeformaiile mareelor

Tipuri de maree, Rolul mareelorMareea terestr este extrem de mic ca valoare. Mrimea ei este de cca 23 cm n zona cald, 10-15 cm la latitudinile medii i foarte mic n zona polarMareea atmosferic ar trebui s aib valori deosebit de mari. Gravitaia i presiunea puternic a vntului solar mpiedic realizarea acestor mrimi. Ea se realizeaz n ndeosebi n troposfer (include peste 90% din masa atmosferei), unde mrimea acesteia la Ecuator atinge 16 18 km, n raport cu regiunile polare unde are 6-8 kmMareele oceanice sunt active ntruct materia asupra crei acioneaz forele de atracie este labil i uor deformabil. Ele constau n ridicarea coborrea succesiv a apei de la suprafaa Oceanului Planetar sub efectul conjugat al atraciei exercitate de Lun i Soare.Fluctuaiile mareice au trei roluri n geofizic : -msurarea lor pentru a furniza informaii despre Pmnt-unele modele pot fi folosite pentru a elimina variaiile mareice din alte msurtori-aceleai modele pot fi folosite pentru a examina influena mareelor asupra unor fenomene

IV. Influena atraciei luniiSecole de-a rndul, singura modalitate de a studia geometria Pmntului a constat n observarea Soarelui, Lunii, planetelor i stelelor, adic prin metode astronomice. Acest lucru face ca Geodezia i astronomia s fie unele dintre cele mai vechi tiine i cele mai vechi geotiinePentru un strat fluid de grosime medie D, verticala mareelor elevaie , precum i componentele orizontale viteza u i v satisfac ecuaiile mareelor lui Laplace.

Observarea atenta a mareelor arata urmatoarele fapte : Mareele intarzie de la o zi la alta cu 50 de minute. In timp de 24 de ore si 50 de minute , la un meridian se produc doua fluxuri si doua refluxuri . In decursul unei luni , fluxul are in doua randuri intensitatea maxima (la interval de 15 zile ) si in doua randuri intensitatea minima . Fluxul cel mai puternic este la luna noua si la luna plina , iar cel mai slab la patrarul intai si patrarul al doilea al luniiLuna trece prin dreptul meridianului locului o data in 24 de ore si 50 de minute . Ar insemna sa se produca un singur flux pe zi . In realitate se produc doua fluxuri si doua refluxuriSa presupunem , simplificand lucrurile , ca pamantesc este acoperit peste tot cu apa oceanica . Luna atrage apele din dreptul meridianului pe deasupra caruia trece si se formeaza fluxul .In acelasi timp , apele din lungul meridianului opus au si ele un flux , insa ceva mai mic . Acesta este datorat fortei centrifuge provocate de miscarea de rotatie . Ea actioneaza in acest moment mai cu putere decat de obicei intrecand forta de gravitatie a Pamantului , deoarece aceasta a fost slabita de atractia exercitata de Luna asupra Pamantului .In vremea aceasta , apele aflate in spatiul dintre cele doua fluxuri se retrag si astfel se formeaza refluxul .In momentul in care Luna , in miscarea ei aparenta , ajunge la meridianul opus , se produce al doilea flux ,care se resimte in acelasi timp si la meridianul considerat la inceput

Influenta atractiei soarelui, Influente geografice asupra mareelorIntensitatea mareelor creste de la o zi la alta si ca apoi descreste. Acesta se datoreaza interventiei atractiei Soarelui, care mareste sau micsoreaza puterea de atractie a Lunii in raport cu pozitia pe care Luna si Soarele o au fata de PamantLuna, care reprezinta abia 1/81 din masa Pamantului, are o putere de atractie de 2,2 ori mai mare decat a Soarelui. Acest fapt se datoreaza distantei la care se gasesc cele doua corpuri ceresti fata de PamantCand Soarele si Luna se gasesc pe aceeasi linie cu Pamantul , la luna noua si la luna plina , fluxul are puterea cea mai mare , deoarece fortei de atractie a Lunii i se adauga si cea a SoareluiFluxul nu se produce exact in momentul trecerii la meridian a Lunii , ci are intarzieri remarcabile 2 ore la Londra si 4 ore la Hamburg -.Acest fapt se datoreaza reliefului submarin , articulatiei tarmurilor , valurilor , care toate pun piedici apei aflate in miscare Mareele au o actiune puternica asupra scoartei terestre . Ele modeleaza tarmurile si largesc gurile fluviilor , dand nastere la estuare . Rup parti din ghetarii continentali , formand icebergurile . Curata porturile si cara aluviunile , insanatosind locurile unde apele stagnate provoaca boli . Importanta lor deosebita este legata insa de navigatie . Fluxul inlesneste patrunderea marilor vapoare pe fluvii , favorizand dezvoltarea unor porturi . De asemenea , forta energetica a mareelor poate fi captata in uzine producatoare de electricitate