Manastirea Brancoveanu de la Sambata de SusRealizat de Trambitas Ioan ClaudiuClasa a XII-a

Aflat pe valea rului Smbta, la poalele Munilor Fgra, Mnstirea Brncoveanu constituie un important loc de pelerinaj i de reculegere.Date referitoare la istoria Mnstirii Brancoveanu apar inc din secolul al XVII-lea, cand satul si mosia din Sambata de Sus au intrat in stapanirea lui Preda Brancoveanu, boier de loc din sudul Carpatilor, care a construit o bisericuta din lemn pe valea raului. Pe locul acesteia, in jurul anului 1696, primul ctitor, domnitorul Constantin Brancoveanu, domn al Tarii Romanesti intre anii 1688-1714, a zidit in piatra o manastire. Odata cu trecerea Transilvaniei sub stapanirea Habsburgilor (1683),domnitorul Constantin Brancoveanua intemeiat la Sambata de Sus o manastire ortodoxa pentru a intari si salva ortodoxia romana de noul pericol al catolicizarii.

Dupa decapitarea domnitorului Constantin Brancoveanu de catre turci, in anul 1714, Curtea din Viena a tinut seama mai intai de mostenitoare, doamna Marica, sotia acestuia, si apoi de faptul ca mai ramasese in viata un nepot al domnitorului. In anul 1785, profitand de imprejurare, Viena, la cererea administratiei catolice, a trimis pe generalul Preiss, care a daramat manastirea brancovenilor. Cinstea de a deveni al doilea ctitor al Manastirii Brancoveanu de la Sambata de Sus i-a revenitMitropolitului Dr. Nicolae Balan, care a inceput restaurarea bisericii in anul 1926. Sfintirea a fost facuta in anul 1946, dupa razboi.

Mitropolitul Nicolae Balan a pastrat in interiorul bisericii pictura veche. Arhitectura bisericii manastirii se incadreaza intru totul in stilul brancovenesc, stil aparut la sfarsitul sec. al XVII-lea si inceputul sec. al XVIII-lea in Tara Romaneasca.Turla bisericii este octogonala la exterior si cilindrica in interior. Interiorul bisericii, in forma de cruce, e impartit in altar, naos, pronaos si pridvor. Pictura din pridvorul bisericii e in intregime noua si cuprinde scene din Vechiul Testament, precum si Judecata de apoi, Raiul si Iadul. Intrarea din pridvor in pronaos se face printr-o usa de lemn de stejar, fixata intr-un ancadrament de piatra sculptata, iar deasupra usii se afla pisania sapata intr-o placa de piatra. Pe peretele vestic al pronaosului, unde este pictata Maica Domnului, se afla tabloul votiv al ctitorilor Brancoveni. In naos, pictura e aranjata in cinci registre: sfinti mucenici, scene din Noul Testament, prooroci, Invierea Domnului si Schimbarea la Fata. Tampla bisericii, construita din zid masiv, care permite intrarea in altar prin trei usi, este de asemenea pictata in intregime in fresca cu icoane corespunzatoare canonului bisericesc. Pictura in fresca a altarului e dispusa in patru registre: Maica Domnului pe tron, Impartasirea Apostolilor, Sfinti Ierarhi in doua registre. Mai jos de biserica, la circa 50 de metri, Mitropolitul Nicolae Balan a reconstruit si vechea clopotnita a manastirii in forma initiala, unde pana in anul 1997 cand au fost mutate in turla noii incinte au fost adapostite cele 5 clopote foarte bine armonizate, a caror greutate depaseste 2.000 kg.

Dupa 208 ani de la daramarea ei in anul 1785, Manastirea Brancoveanu a reinviat in ziua de duminica, 15 august 1993, la sarbatoarea Adormirea Maicii Domnului, cand s-a sfintit biserica noua ce poarta hramul Sfintilor Martiri Brancoveni, ca si intreaga manastire.Fantana Izvorul Tamaduirii- Manastirea Sambata de Sus.In anii 1976-1977 s-a imprejmuit suprafata aflata in proprietatea manastirii, asezandu-se o noua poarta sculptata in lemn de stejar si s-a incheiat lucrarea de restaurare a paraclisului brancovenesc, executat in lemn de stejar sculptat in motive brancovenesti, iar in interior decorat cu picturi neobizantine.

Fantana Izvorul Tamaduirii, atestata documentar din sec. al XVI-lea, cea mai veche piesa din incinta manastirii, a fost restaurata, mai intai, de Mitropolitul Nicolae Balan, iar in zilele noastre s-a construit in jurul ei un baldachin sculptat in lemn de stejar. Tot ca o lucrare de innoire a Manastirii Brancoveanu se inscrie si renovarea si extinderea altarului din padure, unde se savarsesc slujbele religioase in aer liber. Al treilea ctitor al Manastirii Brancoveanu de la Sambata de Sus este I.P.S. Dr. Antonie Plamadeala, ales in anul 1982 Arhiepiscop al Sibiului, Mitropolit al Transilvaniei, Crisanei si Maramuresului. P.S. Antonie a rezidit din temelie incinta Manastirii Brancoveanu, lucrare inceputa in anul 1985. Sub indrumarea sa directa s-au facut reparatii capitale si s-a restaurat pictura de la vechea biserica brancoveneasca.Imprejurul ei s-a ridicat din temelii incinta in stil brancovenesc, in forma de patrulater, potrivit traditiei ortodoxe romanesti, compusa din doua corpuri masive de cladiri cu doua nivele unul spre nord si altul spre sud; trei foisoare sculptate in piatra impodobesc incinta in exterior si interior.Corpul de cladiri asezat pe latura de nord cuprinde intre altele, la parter, o trapeza incapatoare, bucatarie si chilii, la etaj, casa brancoveneasca, o mare biblioteca, un arhondaric, iar la mansarda muzeul unde sunt expuse icoane vechi pe sticla si lemn si obiecte de patrimoniu colectionate de I.P.S. Antonie.

Muzeul Manastirii Brncoveanudetine astazi una din cele mai bogate colectii de picturi vechi pe sticla, apartinnd secolelor XVIII-XIX, icoane pe lemn, predominant fiind stilul brncovenesc, vesminte preotesti si arhieresti, o colectie unica de carte veche, manuscrise, pergamente, scrisori, precum si o valoroasa colectie de obiecte de cult. Pe latura vestica a incintei se afla locurile de odihna vesnica ale ultimilor mitropoliti ai Transilvaniei: Nicolae Balan, Nicolae Colan , Nicolae Mladin si Antonie Plamadeala.