Pregdtirea examen utui de Evaluare nafiomanffi nationala 2017 Romana in 30 de... · CUPRINS...
Transcript of Pregdtirea examen utui de Evaluare nafiomanffi nationala 2017 Romana in 30 de... · CUPRINS...
Pregdtirea examen utui de
Evaluare nafiomanffiin 30 de sdptemdni
HnfiBA sl LTTERATURA RomAuAI
2ArT'itt;:t{
r:i'lt:,:
dii.,t:,aJ:
Mariana Mostoc (coord.)Sabina Ciorogar, Evelina Dumitragcu, ltilaria Gheorghe,
Bianca lbadula, Eugenia loniii, Etvira lvt"ne.,Veronica Micle, Mihai Morar, Mariana Mostoc,
Emil'valentin Mugat, ileana sanda, varentina ToJoran,Gabriela Vanca, Maria Vlidescu
Pregitirea examenului de
EVALUARE NATIONALAin 30 de siptimdni
Limba gi literaturaromane
clasa a Vlll-a
@stGM
CUPRINS
arecizdri ........................ 3
frograma de examen pentru disciplina Limba giliteratura romAnd .............7subiectele date in sesiunile din anii gcolari 2012-2013,201312014,
2014-2015qi2015-2016 ............. 11
r f,efinirea conlinuturilor asociate competenlelor specifice in receptareamesajuluiscris, previzute de programa de Evaluare rualiona'ta ...........70
fugestiipentru abordarea diferitelortipuride compunere........... ............... ggPlanificarea materieipentru Evaluarea NalionalS la Limba giliteratura rom6ni............ 93
. Uodele de teste propuse de autori ..................... 96
ENUNTURI
Testul 1 ....... 96Testul2 ....... 9gTestul3 ..... 101Testul4 ..... 103T,estul5 ,.... 106Testul6 ..... 1OgTestul 7 ......110Testul 8 ......113Testul 9 ......11STestul 10 ....118Testul 11 ...1nIestul 12 ...123Iestul 13 ... 125Festul 14 ... 129Iestul 15 ... 130Festul 16 ... 133lestul 17 ... 13Sl'estul 18 ... 197'estul 19 ... 140'estul2O ... 149-estul21
... 145-estul22
... 147'estul23
... 1b0bstul24 ... 152
t. ANUL $COLAR 2012_2019
1. SESIUNEA SPECIALA DIN 04.06.2013
Varianta 6
'Toate subiectere sunt obrigatorii. se acordi 10 puncte din oficiu.. Timpul de lucru efectiv este de 2 ore.
$rbieqtul I (12 de puncte)Citegte, cu atenfie, textul:Azi aga, m6ine asa, poimdine se numegte cd-i duminicd dimineald. cine merge ra#nta bisericd? Baba gicu fatd-sa! Biata copird a mogneagurui, urgisitd gi necdjitd, std
casd gi aga primegte WrunaE:
- sd sfai gi s6 faci m6ncare, nici prea rece, nici prea fierbinte! Auzi?- Bine.se duc ele la sf1nta stujbd; fata mogneagutui se urcd pe cogdf gi se ulfd. Ele cum
apng ln fala pridvorului, s'apucd gi ea gi se duce la cei doi nucugoi din grddind, rdsddi{ih m^nula ei, rdsfirali a pldns, cu crengile trdlegte Ia pdmilnt gi, fiindcd acolo_igedeamrocul gi ajutorulei, face: ,,Descuieli-vd, nucugoilor!" Atunci, c6t ai clipi, nici eu singur nunai gtiu ce felde lucrui scumpe au iegit de acolo: draie scurnpe, cum nici la mireseletnpdrdliei nu se afld, gi trdsurd gi cai, care nici nor fi cum sor pvesti, cd lumea pntruoe are gurd! Atdta numai cd fata noastrd, gdtitd a$a de mAndru, iacd intrd gi ea fn sf1ntahsencd/ Lumea socofea cd-i crdiasd, nu de pe ici4e pe colea,cr sffasa cea mai aleasd&ttre crdiese! Cdt despre feciorut lmpdratului, dumneavoadrt avei auz lndeajuns gi vdptelilnchipui mai bine declt mine ce fel lijuca gilndut: dorul nu cautd muftd zdbavd, apts stdpflnire gi pe inima lmpdrdteascdt - gi adicd de ce nu? - # &iJ ardd focul de dor!ffiiasa cea frumoas1 lnsd, drept sd vd spun, nu s-a uitat muft la asta: ea a luat repedetHfurd**,albpt gipdnduna-afta,afosfacasd- totfatamogdui,careacumfdceamdncarepntru babd gi pentru odorulei! [...]
$i m^ncarea era fdcutd, nici prea rece gi nici prea fierbinte, cum e mai bunisoardpttru izbdvit de inimd rea.
- Dar oaleu! - zice fata babei _ tu nici nu gtii una!
- Dacd nu-mi spui, surioard dragd!
- D-apoi tu ce mai gtii! Amamic feciorul de lmpdrat, dar mai m6ndrd-i crdiasa ce-aw*tit azila sfflnta slujbd!
- De! Dacd eu, sdraca, ged numai acasd!(Nu cdnta, bdiete!, basrn cules de D. Furtuni)
.t,l
* cogC4 cofaf s.n, - (pop,) fngrddltur6 de nulele; magazle,' nafi)rC, anafurt, s,f, - bucltele de p6lne car6 se finpart credlnclogllor la sflrgltul llturghlel
A.
Scrle, po foala de examcn, r{spunsul pentru flecare dlntre cerlnfclc de malfos:1. Noteazd cite un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelo suUiniate:
merge, pruncd, gdtitd. 6 puncte
Explici rolulvirguleiin secvenfa: - Dacd nu-mi spui, surtoard dragd! 6 puncte
Selecteazi doud cuvinte/grupuride cuvinte din text care se referd2.3.
4.5.
la spaliulacliunii.Numegte doud moduride expunere utilizate Tn text.
6 puncte6 puncte
Prezintd, in 3G50 de cuvinte (3-5 rdnduri), semnificalia secvenfei:
Crdiasa cea frumoasd insd, drept sd vd spun, nu s'a uitat mult la asta:
ea a luat repede nafurd, a iegit, gi pdnd una-afta, a fost acasd - tot fata
mogului, care acum fdcea mdncare pentru babd gi pentru odorul ei! 6 puncte
B.
Redacteazd o compunere, de 150-250 de cuvinte (15-25 de rAnduri), in care sicaracterizezi personajul fata mos,neaguluidinfragmentul de basm citat. 12 puncte
in compunerea ta, trebuie:
- si precizezidoud mijloace de caracterizate a personajuluiales;
- sd ilustrezidoud trisdturiale personajuluicu exemple adecvate, selectate
din fragmentulcitat;
- sd ai un confinut adecvat cerinfei;
- si respe4ilimitele de spafiu indicate.
Subiectulal ll-lea (36 de puncte)
Gitegte, cu atenlie, textul:La Celei, p malul nordic al Dundii, oameniilocuiesc neintrerupt de mii de ani. Populaliei
neolilice i-au luat loculdacii, care au fnd$at aici una dintre ceffie lor: Sucidava. Amti romanii
au lntemeiat o agezare civild W care lmpdratul Condantin cel Mare avea sd o transforme ln
hazdmilitard,menitdsdapere pdulconstruit pede Dundrctn anul328. Un mlleniu gilumdtate
de creglen gr descre$eri: cucedtd de huni ln anul 447, cetatea rena$e pe vremea lmpdratwlui
ludinian,lngenuncheazd wb atacuile avaro-slavedin *colulalVl'lea,duficare,lnlui Mihai Viteazul, devine un punct de rezistenld antiotomand. Pe aceste locuri s-a
apzarea Celei, azi un cartier aloragutuiCorabia. in situf arheologic rtmasca amintire,
din calcar fosilier gi cdrdmidd romand, dezvelite cu migald de cdtre arheologi,
feluritele construclii din interiorul cetdlii: termele**, mai mufte locuinfe, porli 9i tumun.,
de copaci , de iarbd gi de floi sdlbatice , locul are lnfdligarea unei grtdini euete . Dar
taind se afld wndeva sub pdmdnt: aga-numita fAntdnd secretd. Un tunel de pde 25 de
coboard, oblic, spre un izvor aflat la 18 meti adAncime.
(Mihaela Stdnescu, Povegtile pdmAntului ars, in revista
* sit (arheolog,c), s.n. - agezare arheologicS; loc in care se efec{ueazi sdpSturi arheologice** terme, s.f., pl. - bii publice la romani
12
Ascrie, pe foaia de examen, rdspunsur pentru fiecare dintre cerinlere de mai jos:l' Formuleazd cilte un enun! in care si precizezi urmitoarele aspecte din textul dat:- numere unuiimpSrat de care se reagi istoria rocuruidescris;- rolul cetSlii Sucidava in vremea lui MihaiViteazul. 4 puncte2 scrie numele autoruluisititlul articolului din care este extras tragmentul dat. 4 puncte3' Menlioneazd ce parte de vorbire este fiecare dintre cuvintere iubriniatedin secven{a: pe acesfe rocuri s-a ridicat agezarea cerei, azi un cartieraloraguluiCorabia.
4 punc.te4' Precizeazi funclia sintactici a cuvintelor subliniate din secvenla:[...] zidurile din calcar fosilier gi cdrdmidd romand, dezvelite cu migatd decdtre arheologi, contureazd feluritele construclii din interiorul cetd,tii. 4 puncte$ Transcrie fiecare propozilie dinfrazaurmdtoare, precizdnd felul subordonatei:Populaliei neolitice i-au luat locul dacii, care au indtlat aici una dintrecetdlile lor: Sucidava. 4puncte
6. construiegte o frazd alcdtuitd din doud propoziliiin care sd existe o propozitbsubordonati predicativd, introdusi prin conjunclia subordonatoare sd. 4 punc{e
B.
Redacteazd o scurtd naraliune, de 80-150 de cuvinte (10-1S r6nduri), in care si prezinlio intimplare reald sau imaginard petrecutE in timpul unei excursii la un obiectiv istoric.
in compunerea ta, trebuie:'12 punc{e
- sd relatezi o intAmplare, respectdnd succesiunea logicd a evenimentelor;- sd precizezi doud elemente ale contextulu i spalio_temporal ;
- sd aiun conlinut adecvat cerinlei;- si respeclilimitele de spaliu indicate.
Noti! Respectarea, in rucrare, a ordiniicerinlelor nu este obrigatorie.Vei primi 12 puncte pentru redactarea intregii lucriri {unitatea compzitiei- 1 p.;
coerenla textului - 2 p.; registrul de comunicare, stitut gi vocabularul adecvatemnlinutului-2p.; orrografia - 3 p.; punctualia -2p.;
"g"ri"r"" corxtd atexturuifn
pgind, Iizibilitatea - 2 p.)
Sugestie de rezolvareSubiectul I
At. Sinonime contextuale'. merge - pleacd, se duce; poruncd_ ordin, dispozifie; gdtitd -i'mpodobiti, aranjati,2 Rolul virgulei, Tn secvenfa dati, este de a marca grafic despdrlirea substantivuluiinvocativ de restul enunfului,
13
3. Cuvinte/grupuride cuvinte care se referd la spafiul acliunii: std acasi;ln sfinta biseicd.4. in text apar nara{iunea gi dialogul, ca moduri de expunere,
5. Secvenla se referd la cele doud ipostaze ale fetei mogului, care acasd era fata umild gi
docil6, iar, cu ajutorul nucugorilor din grddin6, ea se aratd la bisericd drept crdrasa cea
frumoasd. Se ilustreazi astfel o trdsdturd specificd personajelor de basme si anume,
capacitatea lor de a se metamorfoza, de a se transforma cu ajutorul obiectelor magice.
B.
Fata mogneaguluieste personajul central din fragmentul dat gieste caracterizatd atdt
prin mijloace directe (autocaracterizare, caracterizare fdcutd de citre narator), c6t gi prin
modalitSli indirecte (prin fapte, comportament, relalie cu celelalte personaje).
Astfel, incd din primul paragraf, despre fata mogneagului, naratorulspune cd era urgisitd
gi necdjitd, pentru cd era persecutatd de babd gide fata acesteia gitratatd ca o servitoare.
Ea primegte porunca de a face mdncare, in timp ce baba gifata ei merg la bisericd. in
ciuda aparenfelor, fata mogneaguluiare parte de o compensalie oferitd de obiectele magice
la care apeleazd. Nucus,orii din grddind se deschid giiidau fetei o altd imagine, de crdiasd
nespus de frumoasd. Cu aceastd infiligare, tAndra merge la bisericd unde atrage toateprivirile, inclusiv pe ale fecioruluide impdrat, care se giindrdgostegte de ea, anticipdndu-se
astfel un destin fericit pentru amdndoi. De remarcat este faptul cd tdnira nu profitd de
avantajele nouluistatut de crdiasd gi redevine rapid fata umild gi supusd pe care baba o
lisase acasd.Agadar, fata mogneaguluieste un personaj pozitiv, care, degi nevoit sd suporte rdutSlile
personajelor negative, nu este invins gi, in cele din urmi, va avea parte de o recompensd
pentru c6, aga cum se intdmpld in basme, binele invinge intotdeauna.
Subiectulal ll-lea
lstorta locului se leagd de numdelmfrntului Con$iantin el Mare.
Cetatea Sucklava a fost un punct de rezMer{i artitornr6 invrernea lui Mihai
2. Autoarea este Mihaela Stdnescu. Titlularticdului este Porytile pdmdntului ars.3. Pe - prepozilie simpld, acesfe - adjectiv pronominal demorstl'ativ, azi - adverbtimp, Corabia - substantiv propriu.
4. Contureazd - predicat verbal, feluritele - atribut adjectival.
5. Populaliei neolitice i-au luat locul dacii- propozilie principali; care au ind$at aicidintre cetdlile lor Sucidava. - propozilie subordonatd atributivd.
6. Rugimintea era si lim in fala teatrului la ora stabilitd.
B.
in mai, anultrecut, am fost cu clasa intr-o excursie organizatd de doamna dirigintd
de domnul profesor de istorie la cetatea Rdgnov din judelul Bragov.
Am plecat la ora gapte dimineala din capitalS gi, dupd treiore de mers cu
eram deja la po(ile cetilii. Cu to[iiam fost impresionalide pozi{ia edificiului,,coco!at"
14
A.1.
mvarf stancos, gide cdt de bine s-a pdstrat de-a lungultimpului. Ghidul ne-a explicat circeasti cetate a fost construitd in secolul al Xlll-lea, dar a fost atestatd, pentru primaer5, prin documente, la 1355. Edificiul medieval are o structurd concentricd: la exteriorsur{ vizibile incinta cu ziduri de cinci metriinilfime, o poartd fortificati gicete opt bastioanecare domind dealul. Dupd ce am ascuttat explica{iile ghidului am fdcut un tur al cet6tii siam admirat frumoasele peisaje ce se vedeau db la inilfime. La un moment dat, Ointrosrte interioarE, s-a auzll.ozawdingrozitoare. Ne-amsperiat pufin, darc6nd ne-amapropiatan vizut ci era o pbsd de teatru in aer liber, in care actorii, imbricali in costume medievale,redau scene din viafa de atunci a cetilii. Am asistat incantat la spectacol qi chiar amEcut fotografiicu domnifele gicavalerii din cetate.
Ne-am strins apoi la autocar gi ne-am gribit si ajungem la un alt loc incdrcat debtorie, la cetatea sighigoarei, despre care auzisem numai lucrurifrumoase.
2. SESTUNEA DtN 25.06.20{3
Varianta 10
'Toate subiectele sunt obligatorii. se acordi 10 puncte din oficiu.. Timpul de lucru efectiv este de 2 ore.
Gitegte, cu atentie, textul:Fusese gcolar bun. C/ase/e primare te lnvdlase la Domnu Gheruescu,ln sat la ei. D.
Ghervescu l-a vdzut aga cuminte gi cu dragoste de carte gi i s-a fdcut oaregicum mitd. Hairca un frate, popd la Bucuresli- l-a scns un rdvag lung,ln care-i spunea c-a de*opritut talent grozav intr-un bdiat de acolo din sat gi, cum bdiatul e sdrae gi ar vrea $ lnvelen'ei depafte, ar fi bine [...] sd-l ia pe lAngd ddnsu/ gr sil dea acolo la gimnaziu. Mai tilrziu- cine gtie ce va putea iegi din aceasfd binefacere...
Frate-sdu i-a rdspuns gi el, printr-o scnsoare lungd, caa pine$e b..,crtrcs [...].Aga cd lucrurtle s-au pus iute la cale. Biata ltinca Vddwa|a prcgiltit bdiatului in pripd
*a putut, a rnailmprumutat cdte o bucdlicd de p6nzd de prin 561t, de i-a fdcut gi ea cesa priceput, ca o mamd - gi pe la pdrguitul struguilor s-a dew4fT, cu tacrdmile pe obraz,& singura odrasld a casei gi smg ura ei mAngiliere.
- Radule, mam6, vezide nu ne uita, sd ne mai scriide pe acoro...$i s-a depnns Radu cu toate, pentru cd era bdiat bun, snpus E rdb ddtor. Cilteva zite, ta
hreput, ilcam zdpdcise oragul acesta mare,ln care elveni* pntru lntilia oard. podoabelepivdliilor cu geamuri cdt u,sa, zgomotultrdsurilor, invdtmdpata lumii, casele nari cu c6tefiu rdndurili alhlau curiozitatea lui de copit neobignuit cu astfel de lucruri, ilopreau lnb cdteodat1, iar feluitele impresii li ndvdteau in cap vatvilftej gi-i tArau g1iaurne gitiarea ca fntr-un guvoi ndprasnic. [...]
15