PREFERINȚA PENTRU NATURA ÎN SOCIETĂȚILE URBANIZATE:

STRESUL, RESTAURAREA, PRECUM ȘI EXERCITAREA DE SUSTENABILITATE

Urbanitatea Urbanitatea reprezintă o provocare pentru

exercitarea de durabilitate . Densitatea mare poate oferi unele avantaje

de mediu, economice, sociale dar ea poate impune cerințe psihologice pe care oamenii o găsesc excesiva.

Aceste cereri de viata urbane au stimulat dorinta de a avea contact prin resedinta suburbana , ceea ce duce la practici de planificare a transporturilor care au implicatii profunde pentru exercitarea dedurabilitate.

Pe baza acestei înțelegeri, vă oferim o perspectivă asupra provocarii practice de bază: comunitățile de proiectare ale acestui sistem de echilibru de decontare a densitatii are un acces satisfacator asupra naturii.Vom discuta de cercetare pe patruaspecte: modul în care oamenii tind să creadă că natura este de restaurare. În încheiere, considerăm natura urbana ca o opțiune de design carepromovează sustenabilitatea urbană.Trăim într-o lume urbanizată. În prezent, aproximativ 75% din populațieîn țările dezvoltate trăiește în zone urbane dense (Habitat, 2001).

În teorie, orașele cu densitate mare oferă numeroase oportunități pentru sustenabilitate, cum ar fi reducerile

utilizarii auto, și creșteri ale eficienței resurselor, accesibilitate, și viabilitatea economică

(Jenks, Burton, & Williams, 1996).

Cu toate acestea in practica a fost dificil pentru a realiza aceste oportunitati. Ca urmare, multe orașe sunt încă mult îndepărtate din mediile sigure, curate, iar, locuibile teoretic acestea ar putea fi.

O provocare psihologică pentru durabilitatea urbana

Ultimele decenii au asistat la recunoasterea cresterii importantei problemelor de mediu la nivel mondial precum si importanta actiunii locale atat in creearea si abordarea acestor probleme. "Dezvoltare durabilă" a aparut cu o gama larga de noțiuni necesare pentru a ghida dezvoltarea societății.Orasele si regiunile urbane,joacă un rol important în cadrul dezbaterilor de durabilitate.

Orasele contribuie intr-o mare masura la problemele globale de mediu care ameninta viata umana in timp ce oamenii care traiesc in orase se confrunta cu problemele locale interdependente precum poluarea mediului, riscurile pentru sanatate si segregarea sociala. Prin urmare, strategii pentru a face oraşele mai durabil eau fost formulate de către guverne şi instituţii din întreaga lume (e.g.,Agenţia Europeană de mediu, 1995).

Romantismul rural sau nevoia de restaurare ?

Sustinatorii de model al orasului compact tind sa atribuie dorinta de a cauta ,,iarba verde’’ a suburbiilor romantizate vietii urbane

Ideologia pro-rurala si anti-urbana a castigat influienta suplimentara in anul 1800.

preferinţa pentru natura a rămas adaptiva  chiar şi pentru persoanele care locuiesc în oraşe

O cercetare a furnizat dovezi in legatura cu mediu care spune ca , contactul cu mediul natural poate aduce beneficii : eliminarea stresului, a oboselii mentale, relaxarea.

Alta cercetare a furnizat impactul asupra sanatatii si accesul la mediile naturale.

Natura si convingerile ei

Se pare că oamenii în societăţile urbanizate cred că , contactul frecvent cu natura le ofera combaterea stresului si a oboselii si imbunatateste sanatatea si bunastarea lor.

De exemplu intr-un sondaj recent la nivel national, locuitorii din Olanda cred ca o vizita in natura este o modalitate utila de a obtine scutire de stres.

Credinta oamenilor in puterile de reducere a stresului din pricina naturii poate fi dedusa din cercetarea unor motive precum (şofer, Nash, & Haas 1987)

Teoria restaurarii ofera explicatii utile pentru calitatile naturii.

ART propune ca utilizarea prelungita sau intensiva a atentiei diminueaza capacitatea unei persoane de a-I distrage atentia.

Persoanele pot sa prezinte semne de oboseala datorita atentiei, precum dificultati de concentrare, iritabilitate crescuta.

Cum am aflat in introducere efectele restaurative ale contactului cu natura au fost demonstrate intr-un numar tot mai mare de studii.

Oamenii nu percep numai ca mediile naturale sunt mai restaurative decat cele urbane , de

asemenea au tendita de a percepe ca mediile naturale sunt mai frumoase decat mediile urbane.

O serie de oameni au artat ca fotografiile cu scene naturale in mod constant au avut un mai mare succes decat fotografiile cu scene urbane.

Mai multe studii au documentat relatii puternice intre masurile de preferinta a frumusetii scenice si calitatea restaurativa perceputa.

Nevoia de restaurare

In plus oamenii au evaluat mediile naturale ca fiind cele mai frumos construite.

Analiza meditionala a relevat ca restaurarea afectiva a reprezentat o proportie semnificativa a preferintelor pentru mediile naturale.

Astfel rezultatele acestui studiu arata, ca preferintele mediul ui natural sunt explicate datorita restaurarii.

Cu rezultatele acetui experiment noi astfel intram intr-un cerc complet.

Am furnizat dovezi ilustrative precum ca oamenii au tendinta de a percepe calitatea restaurativa mai mare , din mediul predominant natural fata de cel predominant construit.

Am demonstrat , de asemenea ca oamenii au convingeri despre nevoia lor de restaurare si preferinta lor pentru mediile urbane si naturale

Design si implicatii politice

Intuitii pe relatiile dintre stres, nevoile de restaurare si preferintele de mediu au un potential important .

In special constatarea ca indivizii care au nevoie de restaurare sugereaza ca aprecierea si cererea de natura reflecta o nevoie de baza.

Dar care sunt optiunile ? Una din optiuni ar putea implica respingerea

de compactare urbana realizat printr-un proces de densificare nediferentiata.

Oamenii in mod clar doresc si pot beneficia de accesul zi de zi cu natura iar pe termen lung pot suferi de conditii de aglomerare. Aceasta optiune nu pare a fi foarte viabila

Diferite tipuri de natura poate presupune mai mult sau mai putin importanta la diferite niveluri de densitate.

In incheiere am dori sa subliniem scopurile comune remarcabile ale oraselor la nivel global.

Daca sunt atinse printr-un nivel de compactitate urbana , sau prin alte cai exista in continuare un nivel impresionant de acord despre obiectivele globale de sustenabilitate pe toate continentele.

Sfarsit