natura umanaaa

5/11/2018 natura umanaaa - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/natura-umanaaa 1/29

[Type text]

A. Unităţi majore de relief ale Europei

Unităţi montane

a. Unităţi alpine – formate din lanţuri montane individualizate şi masive despărţite prindepresiuni intramontane şi culoare

- Munţii Alpi – constituie cel mai important edificiu montan format în orogeneza alpină.Are lungimea de 1200 km, este format din culmi paralele desfăşurate pe direcţiagenerală vest-est între Marea Ligurică şi Câmpia Panonică. Principalele caracteristici aleAlpilor sunt altitudinile mari de peste 4000 m (vârful Mont Blanc, 4807 m), masivitatea,relieful glaciar cu prezenţa gheţarilor actuali, iar în partea de est relieful carstic dezvoltatpe calcare şi dolomite.

- Munţii Carpaţi – situaţi între bazinul Vienei şi Valea Timokului, au un traseu sinuos şisunt mai fragmentaţi decât Alpii, au multe depresiuni şi culoare de vale. Altitudini depeste 2500 m se întâlnesc doar în Masivul Tatra (vârful Gherlakowka, 2655 m) şi înCarpaţii Meridionali (vârful Moldoveanu, 2544 m). Alcătuirea geologică a Carpaţilor este

mai complexă decât cea a Alpilor (şisturi cristaline, roci vulcanice şi fliş) fapt pentru careau mai multe tipuri genetice de relief.

- Munţii Pirinei – se desfăşoară între Golful Biscaya şi Marea Mediterană, au lungime de400 km şi altitudini ce depăşesc 3000 m. Altitudinea maximă este de 3404 m în vârful Picd’Anetro, au gheţari actuali şi masivitatea remarcabilă în partea centrală.

- Munţii Apenini – un lanţ montan ce se desfăşoară sub formă de culmi paralele înlungul Peninsulei Italice. Altitudinea maximă depăşeşte 2900 m (vârful Gran Saso, 2912m), iar la nord de Roma apar şi vulcani stinşi cu cratere şi lacuri vulcanice.

- Munţii Caucaz – se desfăşoară pe direcţie vest-est între Marea Neagră şi Marea

Caspică şi au altitudinea cea mai mare din Europa (vârful Elbrus, 5642 m). Sunt alcătuiţidin granite, roci vulcanice, calcare şi conglomerate. Au gheţari actuali şi prezintă un relief glaciar pleistocen şi actual.

- Munţii Alpii Dinarici – se desfăşoară pe direcţia nord-vest sud-est sub forma unorşiruri paralele de culmi ale căror cute revărsate spre Marea Adriatică au dus la formareaţărmului dalmatic.

- Munţii Balcani (Stara Planina ) – se desfăşoară pe direcţia generală vest-est subforma a două culmi paralele despărţite de Valea Tundjei. Altitudinea maximă este de2376 m în vârful Botev.

- Munţii Pindului – situaţi în sudul Peninsulei Balcanice, orientaţi pe direcţia nord-sud,au un relief carstic bine dezvoltat, iar altitudinea maximă este de 2911 m în vârful Olimp.

b. Unităţi caledonice

- Munţii Scandinavici – lanţ de munţi caledonici orientaţi pe direcţia generală nord-estsud-vest, au altitudini de peste 2000 m deoarece, după topirea gheţarului de calotă, aufost antrenaţi în mişcări de înălţare pe verticală. Spre ţărmul atlantic se termină abrupt şiprezintă numeroase fiorduri. Sunt alcătuiţi din şisturi cristaline vechi, puternicmetamorfozate, gnaise şi granite. Altitudinea maximă este de 2469 m şi are gheţarimontani actuali. Formele de relief cele mai frecvente sunt platourile înalte, hornurile,circurile şi văile glaciare. În Munţii Scandinavici se pot deosebi trei sectoare: un sector sudic al fjellurilor , având extensiunea maximă în lăţime şi altitudinile cele mai ridicate, cupodişuri de 1500-2000 m, peste care se ridică vârfuri piramidale; un sector central mai

jos de 800-1000 m şi un sector nordic care se prezintă sub forma unei creste accidentate



[Type text]

şi înguste.

- Munţii Cambrieni , Munţii Penini şi Munţii Cambrieni – sunt situaţi în MareaBritanie, au altitudini reduse şi s-au format pe structuri caledonice şi hercinice faliate şimodelate de agenţii externi. De la nord spre se desfăşoară: Munţii Caledonieni, cualtitudinea maximă de 1182 m, Munţii Grampian, cu vârful Ben-Newis 1343 m, Munţii

Scoţiei de Sud cu înălţimi de 600-800 m, , Munţii Cambrieni cu altitudini de 400-700 m.

c. Unităţi hercinice

- Munţii Ural – este cel mai lung lanţ de munţi din Europa (peste 2000 km) situat lalimita dintre Europa şi Asia. Sunt orientaţi pe direcţia generală nord-sud, au altitudineamedie de peste 600 m şi au înfăţişare de deal, altitudinea maximă de 1894 m (vârfulNarodnaia). Relieful se desfăşoară sub formă de culmi paralele şi cuprinde trei sectoare:sectorul nordic cu piscuri, morene şi văi glaciare; sectorul central cu relief carstic şivulcanic şi sectorul sudic cu aspect deluros, o peneplenă intens fragmentată de văi.

Unităţi de podiş

a. pe structuri vechi (Podişul Doneţk, Podişul Central Rus, Podişul Dobrogei);

b. pe structuri caledonice (Podişul Norland, Podişul Smaland, Podişul Finlandei) suntputernic modelate de glaciaţia de calotă din pleistocen.

- Podişul Norland ocupă jumătatea nordică a Suediei, este uşor înclinat de la vest spreest. Fundamentul precambrian este acoperit de acumulări glaciare şi de argile. Pantagenerală a imprimat direcţia de scurgere a râurilor. Peisajul este dat de pădurea deconifere şi de numeroase turbării.

- Podişul Smaland are altitudini mai coborâte (150-250 m), este acoperit de morene

glaciare şi de argile postglaciare. Peisajul este dominat de pădurile de amestec alcătuitedin conifere şi foioase.

- Podişul Finlandei , situat în partea de nord a Finlandei, are un relief uşor ondulat, cualtitudini medii de 300-400 m, deasupra căruia se ridică masive izolate mai înalte. Parteade sud, Podişul Lacurilor, are altitudinea cuprinsă între 120 m şi 80 m, şi este alcătuit dinculmi deluroase alungite ce corespund sectoarelor de acumulare glaciară, între care seinterpun lacurile glaciare. Peisajul dominant este cel al pădurilor de conifere şi alturbăriilor, în partea de nord şi peisajul lacustru şi păduri de conifere în sud.

c. Pe structuri hercinice

- Masivul Central Francez – este format în orogeneza hercinică, prezintă forme variatede relief: relief vulcanic, carstic, tectonic, cu grabene. Altitudinea medie este de 710 m,iar cea maximă este de 1886 m în vârful Mt. Doré;

- Podişul Boemiei – încadrat între Colinele Ceho-Morave, Munţii Metaliferi şi MunţiiSudeţi, are altitudini reduse şi prezintă relief tectonic bine dezvoltat. Partea de nord-vestare altitudini mai mari, 500-900 m, jumătatea sudică 700-800 m, iar partea nord-esticăeste o depresiune de eroziune cu altitudinea de 200 m;

- Meseta Spaniolă – regiune formată din podişuri cu altitudini de 600-1000 m,renumitele mesetas, platouri vălurite şi cordiliere (Munţii Cantabrici, Cordiliera Iberică,Sierra Morena şi Cordiliera Betică). Altitudinea maximă este de 3478 m;

- Munţii Vosgi şi Munţii Pădurea Neagră – sunt formaţi în orogeneza hercinică, dar aufost separaţi de grabenul Rinului. Au altitudini medii de circa 1400 m şi sunt puternic



[Type text]

erodaţi de agenţii externi;

- Masivul Şistos Renan – orientat pe direcţia est-vest, are altitudini cuprinse între 600şi 800 m. În craterele vechi ale vulcanilor din regiunea Eiffel se păstrează lacuri de craternumite maar.

d. Relief dezvoltat pe structuri mai noi

- Piemontul Getic şi Regiunea Piemont din Italia – formate prin acumulareadepozitelor de tip piemontan (pietrişuri şi bolovănişuri) depuse pe suprafeţe uşor

înclinate în condiţii subaeriene. Altitudinal se încadrează la regiunile de podiş.

Unităţi de câmpie

a. Câmpii fluvio-glaciare

- Câmpia Nord-Europeană – situată între unităţile hercinice şi Marea Baltică şi MareaNordului, este intens modelată de gheţarii cuaternari. Pe cuprinsul său întâlnim

aliniamente de morene glaciare şi sandre. Altitudinile sunt cuprinse între 0-300 m. Însectorul vestic, unde sunt poldere, câmpia este sub nivelul mării,uscatul fiind menţinutprin îndiguiri. Câmpia este acoperită la suprafaţă de formaţiuni cuaternare glaciare,fluvio-glaciare, fluviale, maritime şi eoliene.Este o câmpie vălurită, acoperită cu loess,fragmentată de numeroase râuri.

b. Câmpii fluvio-lacustre

- Câmpia Română – este cea mai mare câmpie din România, se dezvoltă pe stângaDunării, de la Drobeta-Turnu Severin până la Galaţi. Câmpia aparţine vastei ariidepresionare dintre Platforma Moesică şi orogenul carpatic şi s-a format prin colmatareasuccesivă a unui bazin lacustru, în timpul cuaternarului timpuriu şi mediu. O trăsătură

dominantă o constituie frecvenţa loessului şi a depozitelor loessoide pe toată întindereacâmpiei fapt care a dus la apariţia crovurilor.

- Câmpia Panonică – situată pe cursul mijlociu al Dunării, în Bazinul Panonic, s-aformat prin colmatarea Mării Panonice. Are un fundament faliat şi căzut în trepte, cucompartimente mai joase (sub 150 m), şi mai înalte (între 150 şi 300 m) dominate demasive cristaline şi munţi insulari (Bakony 704 m, Vertes 480 m,). Câmpia prezintă maimulte diviziuni: Câmpia Tisei, Câmpia Dunării de Mijloc (a Cumaniei), Câmpia Bratislaveietc. Este traversată de Dunăre şi câţiva afluenţi mai importanţi ai acesteia: Tisa, Drava,Sava şi Morava.

- Câmpia Padului – situată în nordul Italiei, între Munţii Alpi în nord, Munţii Apenini la

sud, Marea Adriatică şi Munţii Dinarici la est. Câmpia Padului a apărut prin colmatareaunui fost golf marin cu depozite aduse de râuri din Munţii Alpi şi Apenini. NapoleonBonaparte a numit-o ,,cea mai fertilă câmpie a lumii” şi reprezintă într-adevăr principalazonă agricolă a Italiei.

c. Câmpii pe structură de podiş. Aceste câmpii nu sunt câmpii propriu-zise, ci suntpodişuri joase pe structuri foarte vechi.

- Câmpia Europei de Est (Câmpia Rusă) – este cea mai întinsă câmpie din Europa,are o suprafaţă de 4 mil. km2 şi este a doua câmpie din lume ca suprafaţă după CâmpiaAmazonului. Ocupă aproape întreaga jumătate estică a Europei, de la Carpaţii Păduroşi,

în vest, până la Munţii Ural, în est, şi de la Marea Neagră şi Marea Caspică, în sud şi pânăla Oceanul Arctic în nord. Are altitudini cuprinse între -28 m în Câmpia Caspică, 343 m înPodişul Valdai şi 463 m în Colinele Timan. Câmpia apare ca o asociere de câmpii joase,coline şi podişuri vechi . Din punct de vedere tectonic se suprapune peste Placa Est



[Type text]

Europeană, având un fundament precambrian larg boltit şi modelat de calota glaciară în jumătatea nordică. În nordul acestei câmpii relieful este dominat de formele rezultate dinprocesul de acumulare glaciară care se întrepătrund cu cele fluvio-glaciare. Ocaracteristică a acestei câmpii este şi faptul că marile fluvii au dispunere nord-sud: Nipru,Don, Volga etc.

d. Câmpii fluvio-litorale. S-au format prin acumulările fluviatile şi submerse, dar şi prinretragerea spre larg a liniei ţărmului

- Câmpia Precaspică – este o câmpie de şelf formată, pe de o parte, prin colmatarea cusedimente marine şi retragerea apelor ca urmare a coborârii nivelului cu -28 m subnivelul Oceanului Planetar, iar pe de altă parte, cu aportul aluviunilor aduse de apelecurgătoare care se varsă în Marea Caspică (Volga, Ural etc.). Această câmpie esteparazitată de cea mai mare deltă din Europa (Delta Volgăi). În partea de sud a câmpiei,

în sectorul dintre fluviile Volga şi Ural, apar şi forme de relief eolian (dune de nisip).

- Câmpia Mării Negre – numită şi Câmpia Pontică, mărgineşte la nord Marea Neagră, între Delta Dunării, la vest, şi Marea Azov, la est. La nord vine în contact cu Podişul

Volâno-Podolic şi Podişul Doneţului, iar la sud limita este dată de ţărmul Mării Negre.Alcătuită din depozite paleogene şi neogene, la suprafaţă , câmpia este acoperită cudepozite de loess. Altitudinea acestei câmpii scade de la nord spre sud, până la 0 m Fâşialitorală este intersectată de văile Nistrului, Bugului şi Niprului, cu terase bine dezvoltate,iar la vărsare formează limane.

CLIMA

Clima reprezintă situaţia medie a principalelor fenomene meteorologice (presiunea,temperatura aerului, precipitaţii şi vântul), pentru un interval larg de timp şi pentru osuprafaţă mare (România, Grecia, Andaluzia etc.)

Factorii climatici

Factorii radiativi

Se referă la energia pe care masele de aer (care determină clima) o primesc prin radiaţiasolară. Există o valoare calorică calculată latitudinal, care în Europa scade de la sud lanord, adică de la medii de 140-150 kcal/an în zona mediteraneană la medii sub 80kcal/an în Scandinavia de Nord. Valoarea calorică pentru România este de 125 kcal/an.Această este şi valoarea medie a regiunilor temperate şi a celor interior-continentale.

Factorii geografici

Se referă la interacţiunea dintre suprafaţa terestră şi masele de aer.

B1. Masele de apă

Acestea asigură umiditatea maselor de aer. Sursa de umiditate a maselor de aer careinfluenţează Europa este Oceanul Atlantic , de pe care vântul de vest preia umiditatea şi o

împinge peste continent. Din acest motiv, umiditatea şi precipitaţiile scad dinspre vestspre est în Europa, dar şi în ţara noastră.

Marea Mediterană este un alt întins acvatic care influenţează clima, dar are o influenţăsudică, moderând valorile climatice.



[Type text]

B2. Relieful, prin dispunerea lanţurilor montane

Munţii au rolul de a bloca şi de a reorienta masele de aer. Astfel, masele de aer suntdeviate sau blocate de câtre sistemele înalte. Un exemplu sunt Munţii Alpi, care nupermit traseul spre nord al maselor de aer sahariene. Pe versanţii nordici ai acestora se

formează un vânt călduţ, primăvara în Podişul Bavariei numit foehn

B3. Relieful, prin altitudine

Valorile fenomenelor meteorologice se modifică în altitudine; temperatura aerului scade în altitudine, iar precipitaţiile cresc . Astfel, se creează niveluri diferite de climă numiteetaje climatice.

Poziţia geografică

Extinderea latitudinală a Europei se face de la paralela de 34º până dincolo de CerculPolar de Nord la 76º latitudine nordică. Astfel, Europa se află în plină zonă de căldurătemperată care îi va influenţa climatele şi valorile fenomenelor meteorologice.

Extinderea longitudinală însumează peste 70º, de la 10º longitudine vestică la 60ºlongitudine estică. Această sumă va ordona categoriile de climă temperată, care se vorsuccede de la vest la est (oceanică, de tranziţie, propriu – zisă).

Factorii dinamici

Masele de aer au caracter dinamic. Circulaţia generală a maselor de aer în Europa estede la vest la est . Astfel, vântul de vest (vânt cu caracter permanent) aduce masele deaer pe un traseu NV-SE (deviat fiind de Curentul Atlanticului de Nord, care-l ridică sprelatitudini înalte).

Iarna, se poate dezvolta o circulaţie dinspre NE, când mase de aer uscat şi foarte recesiberiene invadează partea de E a Europei (până la lanţul carpatic). Transportul acestormase de aer siberiene este asigurat de către vântul de NE , numit şi crivăţ.

Vara, partea de sud a Europei este marcată de pătrunderea maselor de aer saharienepurtate de alizeu. Ramura din Câmpia Română a acestuia poartă numele de austru.

Factorii antropici

Se referă la acţiunile desfăşurate de către om, care prin poluare reuşeşte modificareaevenimentelor climatice. Se observă o creştere a dioxidului de carbon în atmosferă lucrucare conduce la o supraîncălzire a planetei, fenomen numit efect de seră. Alte elementechimice sunt eliberate în atmosferă alterând calitatea acesteia şi creând ploi acide, smog(ceaţă cu poluanţi), microclimate.

Clima Europei

Clima subtropicală (mediteraneană)



[Type text]

Această climă caracterizează partea de sud a continentului, adică în Pen. Iberice de Est,I-le Baleare, I. Corsica, I. Sardinia, I. Sicilia, I-le Malta, Pen. Italică, Pen. Balcanică, I.Creta, Arhip. Grecesc, Pen. Crimeea.

Este o climă cu două sezoane datorate pendulării succesive a maselor de aer ca urmare arevoluţiei Terrei;

sezonul uscat şi fierbinte se manifestă mai ales vara când mase de aer sahariene

ocupă regiunea, determinând creşterea temperaturii la valori de 30ºC şi scădereaprecipitaţiilor sub nivelul de 500 mm/an.

sezonul blând şi ploios se manifestă mai ales iarna când masele de aer oceanice le

succed pe cele sahariene, determinând moderarea temperaturilor la medii de 8-10ºCşi creşterea precipitaţiilor la peste 1000 mm/an.

În Franţa de sud coboară de pe Masivul Central, primăvara, un vânt rece care afecteazăculturile de citrice numit mistral .

Toată regiunea este marcată de un alt vânt local format pe ţărm numit briza marină cudublu traseu diurn: ziua dinspre uscat spre mare, iar noaptea dinspre mare spre uscat.

Clima temperat – oceanică

Această clima marchează partea de vest a Europei, faţada sa atlantică. Este vorba desprePen. Iberică de Vest, Franţa, BENELUX, Danemarca, Germania de Vest, sudulScandinaviei, Norvegia, Arhip. Britanic.

Vântul de vest împinge masele de aer oceanice pe uscat. Acestea sunt încărcate cuumiditate care moderează temperaturile (media este situată între 10 şi 15ºC) şi dauprecipitaţii abundente (între 1000 şi 1200 mm/an) sub formă de ploaie.

Frecvent se produce ceaţa, care deasupra oraşelor mari se încarcă cu poluanţi formândsmog-ul.

Clima temperat – continentală de tranziţie

Această climă caracterizează partea centrală a Europei, care politic corespundeGermaniei de Est, Austriei, Cehiei, Slovaciei, Poloniei, Ţărilor Baltice, Ungariei, României,Ucrainei de Vest.

Vântul de vest poartă în continuare spre est masele de aer oceanice, care-şi pierd treptatdin umiditate. Temperaturile suferă modificări creând amplitudini între anotimpurileextreme ce pot atinge 20ºC. Precipitaţiile se moderează, iar iarna cad sub formă deninsoare.

Clima temperat – continentală (propriu – zisă)



[Type text]

Această climă caracterizează partea de est a Europei, care corespunde politic Ucrainei deEst, Belorusului şi Rusiei de Sud – Vest.

În acest climat situaţiile climatice devin extreme, atât în cazul temperaturilor, cât şi alprecipitaţiilor. Iarna pătrund mase de aer siberiene purtate de vântul de NE (crivăţ), care

conduce la scăderea temperaturilor la valori de – 20ºC.

Clima subpolară

Această climă caracterizează partea de nord a Europei. Marchează I. Islanda, Scandinaviade Nord, Rusia de Nord – Vest.

Este un climat de tranziţie afectat de pendularea succesivă a maselor de aer oceanice(vara) şi a celor polare ca urmare a revoluţiei Terrei.

Clima montană

Este vorba despre etajarea impusă de relief în cazul munţilor cu altitudini foarte mari.

Clima României

România are o climă temperat – continentală de tranziţie, cu o medie a temperaturii de10ºC şi o medie a precipitaţiilor de 640 mm/an.

Vântul permanent al ţării este vântul de vest, iar vânturile periodice sunt crivăţul, iarna în

jumătatea estică a ţării, şi austrul, vara în jumătatea sudică. Alte vânturi au caracterlocal precum foehnul în Subcarpaţii estici, briza marină pe litoral, nemira în DepresiuneaBraşov, vântul mare în Depresiunea Făgăraş etc.

Extinderea în suprafaţa creează sectoare climatice care sunt poziţionate după cumurmează:

o Sectorul oceanic, caracterizat prin temperaturi medii şi umiditate crescută.Are întindere peste Banat – Crişana şi Transilvania (incluzând unităţile: Câmpiade Vest nordică, Dealurile de Vest nordice, M-ţii Poiana Ruscă, Grupa Apuseni,D.C.T, Carpaţii Meridionali de Nord şi Carpaţii Orientali de Vest)

o Sectorul continental (de ariditate), caracterizat prin valori extreme detemperatură, umiditate scăzută şi foarte scăzută; bat vânturile de NE, iarna şiaustrul, vara. Afectează Moldova, Dobrogea şi Muntenia (adică, unităţilePodişul Moldovei, Subcarpaţii Moldovei – partea sudică, Subcarpaţii Curburii – partea estică, Carpaţii Orientali de Est, Podişul Dobrogea, Delta Dunării şiBărăganul)

o Sectorul de tranziţie, are manifestare în Muntenia (şi afectează unităţile:Subcarpaţii Curburii – partea de vest, Subcarpaţii Getici – partea de est,Carpaţii Meridionali de Sud, Podişul Getic, Câmpia Munteniei)

o Sectorul baltic (scandinavo – baltic), caracterizat prin valori scăzute detemperatură şi umiditate crescută. Afectează Maramureşul şi Bucovina (unităţi



[Type text]

de relief precum Grupa de Nord, Podişul Sucevei şi Subcarpaţii Moldovei – partea de nord)

o Sectorul mediteranean (submediteranean), caracterizat prin ierni călduţeşi umede, şi veri fierbinţi şi uscate. Afectează Banatul şi Oltenia (adică,unităţile Câmpia şi Dealurile de Vest – partea sudică, Munţii Banatului, Grupa

Retezat – Godeanu, Podişul Mehedinţi şi Câmpia Olteniei)

o Sectorul pontic, include litoralul românesc şi o porţiune îngustă pornind de laţărm până la 15 km distanţă în interiorul uscatului.

Modificarea altitudinilor creează etaje climatice care se succed după cum urmează:

o Etajul de deltă şi luncă, cu valori ridicate de temperatură, peste 11ºC şivalori scăzute de precipitaţii, sub 400 mm/an.

o Etajul de câmpie, include toate suprafeţele cu valori situate între 0 şi 200 m(Câmpia Română, Câmpia de Vest, Câmpia Moldovei şi Podişul Dobrogei deSud). Valorile de temperatură sunt situate între 11 şi 10ºC, iar cele deprecipitaţii între 400 şi 600 mm/an.

o Etajul de dealuri joase, include toate suprafeţele cuprinse între 200 şi 500 m(Podişul Dobrogei – partea nordică, Podişul Moldovei, Podişul Getic – parteasudică, Dealurile de Vest, Câmpia Transilvaniei şi depresiuni din Subcarpaţi).Valorile temperaturilor scad de la 10 la 8ºC, iar cele ale precipitaţiilor cresc dela 600 la 800 mm/an.

o Etajul de dealuri înalte, include toate suprafeţele cu valori între 500 şi 800 m

(Podişul Sucevei, Podişul Getic – partea nordică, zona marginală a D.C.T,Podişul Mehedinţi şi dealuri ale Subcarpaţilor). Media temperaturilor estecuprinsă între 8 şi 6ºC, iar cea a precipitaţiilor între 800 şi 1000 mm/an.

o Etajul montan, include zona înaltă dintre 800 şi 1800 m (dealurile foarte înalte din Subcarpaţi, zona montană). Valorile de temperatură scad de la 6 la2ºC, iar cele de precipitaţii cresc de la 1000 la 1200 mm/an.

o Etajul alpin, pentru toate altitudinile de peste 1800 m. temperatura aeruluieste sub 2ºC, iar precipitaţiile atmosferice au valori peste 1200 mm/an.

o Evoluţia reliefului şi relieful Europei o o Scutul continentalo

o Partea cea mai veche a continentului se află în partea de est şi este reprezentatăde Platforma Est – Europeană. Aceasta este nucleul Europei, la care s-au alipit

treptat următoarele părţi, succesiv de la nord la sud.

Platforma Est – Europeană este lipită de Asia prin lanţul de munţi hercinici, MunţiiUral. Este extrem de stabilă din punct de vedere tectonic, puternic erodată până lanivelul unor podişuri şi câmpii de eroziune; Câmpia Europei de Est (cea mai

întinsă), P odişul Volgăi , Colinele Nordice, Podişul Central – Rus, Podişul Valdai.

Partea sudică a acestei platforme este acoperită de sedimente recente, fluvio-maritime ce compun următoarele unităţi: Câmpia (Depresiunea) Precaspică (situată sub nivelul mării), Câm pia Marii Negre, Câmpia Niprului, Podişul Moldovei .



[Type text]

o

o Orogenul caledoniano

o Primul sistem montan ce s-a alipit acestei platforme este cel caledonian (lasfârşitul paleozoicului), care a înălţat sistemele din nordul Europei. Acestea sunt

puternic erodate, formează blocuri montane numitehorsturi

şi au văi adânci.Culmea este în platformă, iar altitudinile sunt scăzute. Acestui sistem îi aparţinlanţurile: Munţii Scandinaviei, Munţii Grampian, Munţii Caledonici.

Munţii Scandinaviei ating altitudini de peste 2400 m, datorită unei supraînălţări lafinalul glaciaţiunii. Marginile atlantice ale acestui lanţ prezintă văi adânci şi înguste(săpate de gheţarii ce coborau din Munţii Scandinaviei) numite fiorduri (SogneFjord, Trondheim Fjord etc.)

Aceste lanţuri montane sunt însoţite de zone de sedimentare sau de eroziune cecompun Câmpia Lacustră – Finlandeză (de eroziune glaciară), Podişul Norrland,Câmpia Suediei de Sud.

Unitate caledoniană este şi Podişul Casimcei.

o

o Orogenul hercinico

o Acesta este cel de-al doilea sistem, cel care a înălţat partea mediană acontinentului. Catenele montane sunt erodate, majoritatea masivelor fiind munţi

în bloc numiţi horsturi. Horsturile sunt separate de culoare de văi ce se numescgrabene (Ex. Grabenul Rinului, Grabenul Ronului). Au altitudini medii, alcătuiregeologică complexă, culmi în platformă. Exemplele hercinice cuprind: Munţii Penini

şi Cambrian în Insula Marea Britanie, Masivul Central Francez, Munţii Vosgi, Munţii

Jura, Munţii Pădurea Neagră, Masivul Renan (Munţii Rinului), Patrulaterul Ceh

(Metaliferi, Sudeţi, Pădurea Cehiei, Sumava), Munţii Măcinului.

Partea centrală a Peninsulei Iberice este compusă din asemenea catene montane,care la un loc denumesc regiunea meseta spaniolă (Munţii Iberici, Munţii Castiliei,

Cordiliera Centrală, Serra de Estrela etc.)

Însoţind aceste masive apar regiuni largi de eroziune care includ podişuri cuaspect de bazin şi câmpii de eroziune glaciară. Printre acestea Câmpia Irlandei,Bazinul Londrei, Bazinul Parizian, Podişul Ardeni, Câmpia Nord – Europeană,Podişul Cehiei etc.

o

o Orogenul alpino

o Este sistemul cel mai recent şi cel care franjurează partea sudică a continentului.

Sistemele montane sunt semeţe, cu masivitate accentuată, culme zimţată şiascuţită, varietatea a formelor de relief.

În Peninsula Iberică lanţurile alpine sunt Cordiliera Betică (Sierra Nevada), Munţii

Cantabrici, Munţii Pirinei. Peninsula Italică este marcată de Munţii Apenini,

terminaţi prin lanţul Munţilor Alpi, ce deţin în vârful Mont Blanc altitudinea de

4807 m. Peninsula Balcanică este montană şi include Munţii Carpaţi (vârful

Gherlachovka atingând 2655 m), Munţii Stara Planina (Balcanici), Munţii Rodopi,

Munţii Dinarici, Munţii Pind.

Separaţia dintre Europa şi Asia din partea de SE este dată de Munţii Caucaz ce

ating 5642 m în vârful Elbrus.



[Type text]

Domeniul alpin curpinde şi regiuni de sedimentare precum: Câmpia Andaluziei,Câmpia Padului, Câmpia Panonică, Podişul Podolic, Podişul Getic, Câmpia Românăetc.

o

o Vulcanismulo

o Partea sudică a Europei este activă din punct de vedere tectonic având loc erupţii

vulcanice şi vibraţii ale scoarţei frecvent. Vulcani activi sunt Etna (cu altitudine de3340 m), Stromboli, Vezuviu, Santorini (de pe Insula Thira). Riftul Medio –

Atlantic a permis înălţarea celei mai întinse insule vulcanice a lumii, Insula Islandacu mai multe coşuri vulcanice (Askja, Hekla).

Fâşia centrală a Europei păstrează urmele unor vechi erupţii vulcanice prin conurişi cratere. Asemenea urme sunt în Masivul Central Francez sub forma unoraglomerări de vulcani, în Masivul Renan (Munţii Rinului) unde craterul s-a prăbuşit

dând o formă numită maare, şi lanţul vulcanic din vestul Carpaţilor Orientali: Oaş

– Gutâi – Ţibleş – Călimani – Gurghiu – Harghita.

ECONOMIA

Economia europeană prezintă două situaţii:

state cu economie dezvoltată (majoritatea)

state aflate în dezvoltare

Economia – ramuri –

A. Agricultura

B. Industria

C. Servicii

A G R I C U L T U R A

Agricultura – ramuri – 1. Cultura plantelor

2. Creşterea animalelor

Cultura plantelor

Condiţii:



[Type text]

Fondul funciar = totalitatea suprafeţelor (având diferite calităţi)

În România, fondul funciar se împarte în: terenul agricol ( teren arabil, păşuni, fâneţe,vii, livezi): 61 %; păduri: 28 %; ape-bălţi: 3,8 %; alte suprafeţe: 6,3 %.

Solurile

Cele mai fertile sunt solurile din clasa molisolurilor: cernoziomurile, urmate decernoziomuri levigate aflate sub stepa din partea de est a Europei. Prin îmbogăţireaproprietăţilor solului, sunt utilizate pentru culturi şi solurile din clasa argiluvisolurilor şidin clasa cambisolurilor (desfăşurate larg în jumătatea de vest a Europei).

Relieful

În zona de câmpie se practică culturile arabile, în zona de deal/podiş culturile de viţă-de-vie şi pomicultura, iar în zona de munte creşterea animalelor.

Clima

Europa are agricultura de tip temperat. În partea de sud a Europei se remarcă agriculturade tip tropical, cu măslini şi citrice.

Cultura cerealelor: grâu, porumb, orz, sorg, ovăz şi secară

Regiunile cerealiere sunt în partea de vest şi cea centrală a Europei.

Plantele tehnice: floarea-soarelui, soia, sfecla de zahăr, inul şi cânepa

Floarea soarelui este cultivată în Rusia, Ucraina, România, Ungaria, Serbia, Spania,Franţa.

Sfecla de zahăr este cultivată în partea de nord-vest şi cea de nord a Europei. ÎnRomânia se cultivă în spaţiile mai reci, depresionare.

Rapiţa se cultivă în Franţa şi Germania.

Inul se cultivă în Franţa de Nord şi Belgia, iar cânepa în partea de sud-est acontinentului.

Cartoful

Se cultivă din Pen. Scandinavia până în peninsulele sudice.

Legumele

Se cultivă în spaţiile din apropierea marilor oraşe.



[Type text]

Viţa-de-vie

Bazinele marine sudice deţin ponderea cea mai mare a suprafeţelor viticole: Spania,Franţa, Italia, Grecia, România, Rep. Moldova.

Creşterea animalelor

Bovinele Creşterea bovinelor este principala ramură zootehnică europeană. Marileefective sunt repartizate în Rusia, Franţa, Germania, Regatul Unit, Danemarca,Olanda, Suedia, România, Polonia.

Porcinele În Germania, Rusia, Polonia, Spania, Ucraina, Franţa, Olanda.

Ovinele Regiunile cu tradiţie a transhumanţei practică creşterea ovinelor; Europa deEst, Europa de Sud şi Arhip. Britanic.

Sericicultura Reprezintă creşterea viermilor de mătase şi se practică în Rusia,Germania, România, Polonia datorită culturii dudului.

Avicultura Creşterea păsărilor este practicată în Europa de Est în jurul gospodăriilor,iar intensiv sunt crescute în Belgia, Olanda, Franţa, Germania, Danemarca.

Industria dezvoltată pe baza agriculturii

Industria alimentară

Această ramură economică este larg practicată de toate statele europene. Unele statevest-europene sunt exportatoare de produse alimentare, iar ţările din partea de estexportă produsele culese.



[Type text]

Industria produselor textile

Această ramură are tradiţii vechi în Europa.

Bumbacul are centrele la Manchester, Lille, Milano, Hamburg, Anvers, Lodz, Barcelona.Lâna are concentraţie mare în Regatul Unit, Franţa, Italia.

Mătase naturală se produce în Italia, Franţa, Elveţia.

Industria pielăriei şi a încălţămintei

Este concentrată în Europa de Vest , dar şi în Rusia.

I N D U S T R I A

o Industria energetică

Este industria ce prelucrează resursele energetice.

Resursele energetice sunt:

Petrolul extras din două regiuni cu rezerve mari de ţiţei:

bazinul caspic şi uralian

bazinul Mării Nordului

România extrage petrol din platforma Mării Negre, Câmpia Română, Subcarpaţi etc., daracesta este insuficient pentru nevoile ţării noastre.

Se prelucrează în rafinării. Principalele ţării producătoare sunt Regatul Unit, Olanda,Norvegia.

Gazele naturale se extrage împreună cu petrolul, dar există în cantităţi modeste.

Gazul metan se extrage din Podişul Transilvaniei .

Cărbunii au declanşat Revoluţia Industrială. Două regiuni de extracţie se disting pe întinsul european:

nord-vestul Europei , Middlands în Regatul Unit, Ruhr în Germania, Silezia în Polonia



[Type text]

nordul Mării Negre, Donbass în Ucraina şi Rusia

o Industria energiei electrice

Este industria ce, folosind diferite resurse, produce energie electrică. Aceasta se produce în termocentrale, hidrocentrale, atomocentrale, geocentrale, mareocentrale.

Termocentrale

Utilizează gazul metan, gazele asociate, cărbunii, produse petroliere.

Numeroase pe întinsul continentului. Sunt extrem de poluante şi în partea de vest a

Europei a început procesul de înlocuire a acestora.

Hidrocentralele

Folosesc forţa apei prin sisteme hidroenergetice construite pe râuri. Cea mai marepondere a energiei elelctrice obţinută prin forţa apei o au Elveţia, Germania şi Norvegia.

Atomocentrale

Bazate pe resursele mari de uraniu deţinute, Franţa şi Rusia şi-au dezvoltat numeroaseatomocentrale. Reprezintă o alternativă mai puţin poluantă pentru producerea energieielectrice.

Geocentrale

Acestea folosesc apele termale. Acest tip de centrală este utilizat larg în Islanda.

Mareocentrale

Energia electrică este obţinută datorită mareelor. Pe râul Rance, în Franţa există oasemenea centrală.

o Industria siderurgică

Este industria ce prelucrează fierul, utilizând şi mangan şi cocs (obţinut prin prelucrareahuilei). Cele mai mari rezerve de fier din lume sunt la Kursk – Bolgorod în Rusia, Krivoi Rog şi Nikopol în Ucraina.

Siderurgia s-a dezvoltat în spaţiile ce deţin aceste resurse: Middlands, Alsacia, Silezia, Donbass, sau în apropierea porturilor care pot asigura materiile prime: Galaţi,Dunkerque, Taranto. Statele producătoare de oţel sunt Germania, Franţa, Regatul Unit,Ucraina şi Rusia.

o Industria metalurgiei neferoase



[Type text]

Este industria ce prelucrează minereurile de cupru, plumb, zinc, aur şi argint.

Statele cu centre de concentrare şi reducere a acestor resurse sunt Germania, Franţa,Belgia, România.

o Industria contrucţiilor de maşini

Produsele obţinute în industria siderurgică şi a metalurgiei neferoase sunt folosite deaceastă industrie obţinându-se utilaj petrolier, utilaje industriale, utilaj minier,autoturisme, mijloace de transport, produse electrice şi electrotehnice.

Mecanică fină şi roboţi se produc în Danemarca, Olanda, Elveţia, Austria.

Utilaj industrial excelează în Franţa şi Germania.

Material rulant se produce în Ucraina, Rusia, România, Polonia, Germania, Regatul Unit .

Autoturisme se fac în Franţa, Germania, Italia, Spania, Cehia, Polonia, România,Suedia.

Aeronautică produc statele Regatul Unit, Franţa, Germania.

Nave se fac în şantierele navale din Regatul Unit, Franţa, Islanda, Norvegia, Olanda,Danemarca, Germania.

o Industria chimică

Prelucrează chimic diferite materii prime: sarea, potasiul, sulful, petrolul, gazul metan,stuf, paie, cauciucul natural, apatitele, fosforitele.

Carbochimia foloseşte cărbunele şi resursele carbonice (grafit, diamante). Se producegrafit artificial în Bavaria (Germania), la Moscova şi Paris. Diamante artificiale suntproduse la Anvers, Amsterdam, Lisabona, Sankt Petersburg (Rusia), Londra. Alte produseale acestei industrii sunt cocsul, gudronul, uleiurile speciale, fibrele chimice.

Petrochimia foloseşte ca materie primă petrolul. Produce cauciuc sintetic (mai ales, în

Franţa), mase plastice, fibre, fire, răşini (în Germania, Regatul Unit, Rusia), produseclorosodice (România, Polonia), îngrăşăminte (Franţa şi Rusia).

Industria produselor farmaceutice şi cosmetice

Se află în marile metropole europene..

o Industria lemnului

Este industria ce utilizează masa forestieră a Europei. Cea mai întinsă pădure europeanăeste taigaua. Aşa se explică principalele ţări producătoare de produse lemnoase: Suedia,Finlanda, Rusia. Alături de acestea, Franţa, Spania, Italia, România, Germania.



[Type text]

o Industria materialelor de construcţie

Este industria ce utilizează rocile de construcţie şi produce ciment, var, ipsos, sticlă,articole din sticlă, ceramică pentru construcţii, ceramică fină etc.

Este localizată în proximitatea resurselor, dominând statele sudice.

1.Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de rânduri, despreadevăr , pornind de la ideea exprimată în următoarea afirmaţie:„Lumea nuse îngrămădeşte decât în jurul negustorilor de iluzii”.(Emil Cioran, Caietele luiCioran)

2.Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de rânduri, despremenirea artistului, pornind de la ideea exprimată în următoarea afirmaţie:„Artistul dezvăluie omenirii calea spre armonie, care e fericire şi pace”.(George Enescu, Evocări ; cf. Marin Bucă, Enciclopedia gândirii aforisticeromâneşti ).

3.Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de rânduri, despreavere, pornind de la ideea exprimată în următoarea afirmaţie: „Acei carecred numai în bani nu sunt prea cinstiţi”. Cilibi Moise, Apropouri)

4.Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de rânduri, despre

bătrâneţe, pornind de la ideea exprimată în următoarea afirmaţie: „În fond, preţuim tinereţea pentru că ştim că într -o zi va ajunge la bătrâneţe”.(Mircea Eliade, Oceanografie)

5.Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de rânduri, despreînsemnătatea binelui pentru educaţia individului, pornind de la ideeaexprimată în următoarea afirmaţie:„Binele , din punct de vedere moral, este

tot ceea ce se potriveşte cu firea omenească”. (Ioan Slavici , Opere, XI )6.Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de rânduri, despre fericire,pornind de la următoarea afirmaţie: „ Dacă n-ar exista fericirea altora, nu

ne-am sinchisi de nefericirea noastră”. (Marin (Marin Preda,Creaţie şi morală)7.Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de rânduri, despre

bunătate, pornind de la următoarea afirmaţie: „A mai vorbi de bunătate învremurile acestea când principiul luptei pentru existenţă umple, ca un

Dumnezeu neînduplecat, tot cerul creaţiunii pare o naivitate sau o ironie”.(Vasile Voiculescu, Gânduri albe)

8.Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de rânduri, desprecaracter, pornind de la următoarea afirmaţie: „Mă derutează oamenii care,

decenii de-a rândul, s-au comportat într-un fel, au împărtăşit anumiteconvingeri, au manifestat atitudini tăioase, iar apoi, într -o bună zi, ne-au



[Type text]

părăsit, iar într -o altă zi, au început să se comporte pe dos, să dea glas unor convingeri opuse, unor atitudini inverse. Poate fiomul atât de încăpător?”. (IonIanoşi, Opţiuni )


cunoaştere, pornind de la următoarea afirmaţie: „Cu nimic nu poate fiînlocuit fondul de aur al cunoaşterii dobândit prin îndelungată experienţă”.(Eusebiu Camilar , cf. Reflecţii şi maxime)10.Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de rânduri, despre cinste,pornind de la următoarea afirmaţie: „Două lucruri sunt pe lume, acum şi de-

a pururea nesuferite pentru tot ceea ce e suflet de măgar; două lucruri pe careîntreaga suflare măgărească le urmăreşte cu ură de moarte, le înăbuşă şi le taiedin rădăcină oricând se ivesc pe pământul străbun: talentul şi cinstea”. (ŞtefanZeletin , Din ţara măgarilor )

11.Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de rânduri, despreconştiinţă, pornind de la următoarea afirmaţie: „Conştiinţa să- ţi dictezedatoria, nu legile...”. (Liviu Rebreanu ,Opere; cf. Marin Bucă, Enciclopedia

gândirii aforistice româneşti )12.Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de rânduri, despre

copilărie, pornind de la următoarea afirmaţie: „Un copil voia să scoată peştedin apă – să nu se înece!”. (Lucian Blaga, Cugetări )

13.Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de rânduri, desprenecesitatea culturii, pornind de la ideea exprimată în următoarea afirmaţie:„Azi civilizaţia şi cultura sunt ca două trenuri ce merg pe linii paralele, dar îndirecţii opuse: pe măsură ce civilizaţia creşte, cultura scade”. (Vasile Băncilă,Filosofia vârstelor)

14.Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de rânduri, desprecuraj, pornind de la ideea exprimată în următoarea afirmaţie: „Am

sentimentul de a fi ratat ceva esenţial ori de câte ori n-am mers până la capătul situaţiilor care păreau gata să mă trântească la pământ”. (Livius Ciocârlie , Paradisul derizoriu )

15.Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de rânduri, despredestin, pornind de la ideea exprimată în următoarea afirmaţie: „A susţine

că nu există destin e totuna cu a susţine că individualul e nesemnificativ şi căviaţa omului e o întâmplare fără rost”. (Andrei Pleşu, Minima moralia)

16.Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de rânduri, despredor , pornind de la ideea exprimată în următoarea afirmaţie: „Orice ar fi,

pasiune sau dorinţă, sete sau foame de experienţă reală, toate acestea se pot exprima în limba română prin cuvântul dor , care a devenit expresia oricăreidorinţe şi care implică fiinţa umană în totalitatea sa”. (Mircea Eliade,

Jurnalul portughez şi alte scrieri )17.Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de rânduri, despre

iubire, pornind de la ideea exprimată în următoarea afirmaţie: „Iubirea e



[Type text]

din altă lume şi se iveşte din senin, fără ca să ştii de ce, se dă pe faţă, fără ca să ştii cum, şi te duce fără ca să ştii unde”. (Ioan Slavici, Mara)

18.Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de rânduri, despredreptate, pornind de la ideea exprimată în următoarea afirmaţie:

„Dreptatea a ca lemnul cel uşor, care-l apasă în apă, şi tot cândva iese d -asupra”. ( Proverb românesc)19.Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de rânduri, despre

duşmănie, pornind de la ideea exprimată în următoarea afirmaţie: „Să- ţitratezi prietenul de azi ca şi cum mâine ţi-ar deveni duşman şi duşmanul de azica şi când mâine ţi-ar deveni prieten. Este o bună politică”. (Ileana Vulpescu ,

Arta conversaţiei )20.Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de rânduri, despre

educaţie, pornind de la ideea exprimată în următoarea afirmaţie:

„Laboratorul educaţiei e fapta”. (Marin Voiculescu, Replici

)21.Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de rânduri, despreegoism, pornind de la ideea exprimată în următoarea afirmaţie: „Nu e bun

de nimic cel care nu e bun decât pentru el”. ( Proverb românesc)22.Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de rânduri, despre

greşeală, pornind de la ideea exprimată în următoarea afirmaţie: „Când te-

a înşelat cineva o dată, e de vină el; când t e-a înşelat a doua oară, eşti de vină singur”. ( Proverb românesc)

23.Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de rânduri, despreeroism, pornind de la ideea exprimată în următoarea afirmaţie: „Eroismul este o atitudine morală alcătuită din aceeaşi plămadă ca şi sacrificiul de sine”.(Dimitrie Gusti, Opere, II )

24.Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de rânduri, despreeternitate, pornind de la ideea exprimată în următoarea afirmaţie:„Eternitatea e un vis pentru toţi şi o realitate pentru puţini”. (MarinVoiculescu , Aforisme, maxime, cugetări )

25.Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de rânduri, despre familie, pornind de la ideea exprimată în următoarea afirmaţie: „Ce poate fi mai frumos şi mai bun în viaţă decât o familie unită…[…] trăind într -un colţ

de lume numai cu bucuriile ei mici, aşa cum sunt ele, fără să râvnească lucruricare n-ar face decât s-o zbuciume şi s-o fărâmiţeze…”. (Tudor Muşatescu ,Titanic Vals)

26.Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de rânduri, despre faptă şi consecinţă, pornind de la ideea exprimată în următoarea afirmaţie:„E legea firii omeneşti în care stă porunca: faptele tale să fie mulţumirea vieţiitale”. (Ion Slavici , Scrisori adresate unui om tânăr, II )

27.Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de rânduri, despre frică, pornind de la ideea exprimată în următoarea afirmaţie: „A nu- ţi fi

frică de nimic înseamnă a privi tot ce se petrece în lume ca spectacol…”.(Mircea Eliade, În curte la Dionis)



[Type text]

28.Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de rânduri, despre frumos, pornind de la ideea exprimată în următoarea afirmaţie: „Ceadintâi şi cea mai mare diferenţă între adevăr şi frumos este că adevărul cuprinde numai idei, pe când frumosul cuprinde idei manifestate în materie

sensibilă”. (Titu Maiorescu , O cercetare critică asupra poeziei române de la1867 )29.Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de rânduri, despre

gândire, pornind de la ideea exprimată în următoarea afirmaţie: „Gândul nu se coboară acolo unde aude prea multă vorbă”. ( Nicolae Iorga, Cugetări )

20.Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de rânduri, despregeniu, pornind de la ideea exprimată în următoarea afirmaţie: „Geniul izvorăşte din efort şi inspiraţie”. (Marin Voiculescu , Aforisme, maxime,cugetări )

31.Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de rânduri, despreglorie, pornind de la ideea exprimată în următoarea afirmaţie: „Gloria nueste efemeră. Efemeri sunt numai cei care o au”. (Tudor Muşatescu, Scrieri)

32.Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de rânduri, desprerolul guvernării, pornind de la ideea exprimată în următoarea afirmaţie:„Omul de stat trebuie să- şi întreacă poporul. Cel ce exaltă numai virtuţileneamului său e un demagog, nu un bun părinte. Nu poate guverna cu folos decât

cel ce cunoaşte scăderile unei naţiuni şi caută să i le îndrepte”. (Victor Eftimiu,Spovedanii)

33.Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de rânduri, despreideal, pornindde la ideea exprimată în următoarea afirmaţie: „Spune-mi ce

sacrifici pentru idealul tău şi- ţi voi spune dacă-l iubeşti sau nu”.(Panait Istrati, Reflecţii şi maxime)

34.Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de rânduri, despreidee, pornind de la opinia exprimată în următoarea afirmaţie: „Un poet al neamului românesc a zis că viaţa omului se leagă de idei ca şi iedera de arbori.

Iedera, care de altfel s-ar târî pe pământ, se agaţă şi se leagă de arbori, pentruca să se susţină şi să se înalţe, căci fără de idei înălţătoare, viaţa ar deveni unnonsens şi s-ar târî totd eauna pe locurile cele mai joase”. (Barbu Ştefănescu

Delavrancea, Opere)35.Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de rânduri, despre

iluzie, pornind de la ideea exprimată în următoarea afirmaţie: „Iluzia şivisul sunt la temelia sufletului nostru”. (Mihail Sadoveanu, Carte deînţelepciune)

36.Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de rânduri, despreinteligenţă, pornind de la ideea exprimată în următoarea afirmaţie: „A fiinteligent înseamnă a reuşi, adică a avea succes, sau, cu alte cuvint e, a

învinge”. (Mihail Ralea, Scrieri)

37.Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de rânduri, despreinvidie, pornind de la ideea exprimată în următoarea afirmaţie: „Reprimă-



[Type text]

ţi invidia faţă de omul excepţional, învaţă să-l înţelegi şi să-l preţuieşti”.(George Călinescu, Aforisme şi reflexii )

38.Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de rânduri, despreipocrizie/ falsitate, pornind de la ideea exprimată în următoarea afirmaţie:

„Refuzul sincer este preferabil aprobării ipocrite”.(Tudor Muşatescu, Scrieri)39.Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de rânduri, despreironie, pornind de la ideea exprimată în următoarea afirmaţie: „Ironia te

face temut, dar nu popular”. (Tudor Vianu, Opere)40.Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de rânduri, despre

însemnătatea cunoaşterii istoriei, pornind de la ideea exprimată înurmătoarea afirmaţie: „Istoria pentru noi trebuie să fie un izvor nesecat de

poezie sănătoasă, un şir de icoane sfinte de unde să căpătăm totdeaunaînvăţătură de adevăr şi insuflare de virtute”. (Ion Luca Caragiale, Coloana

infinită. Din gândirea românească modernă)41.Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de rânduri, despreînţelepciune, pornind de la ideea exprimată în următoarea afirmaţie:„Înţelepciunea? Este o stare sau un demers, în speţă unul de armonie, echilibru,măsură. Se poate vorbi de esenţa, firea, natura ei, dar nu de adevărul ei”.(Constantin Noica, Jurnal de idei)

42.Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de rânduri, despreinteligenţă, pornind de la ideea exprimată în următoarea afirmaţie: „Existăo diferenţă în limba română între inteligenţă şi deşteptăciune. Eu îi ador peinteligenţă, însă îi detest pe deştepţi: căci ei sunt giruiete în bătaia tuturor vânturilor”. (Constantin Brâncuşi, cf. Marin Bucă, Enciclopedia gândiriiaforistice româneşti )

43.Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de rânduri, desprelene, pornind de la ideea exprimată în următoarea afirmaţie: „Lenea e

sinucidere blândă”. (Nicolae Iorga, Cugetări )44.Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de rânduri, despre

libertate, pornind de la ideea exprimată în următoarea afirmaţie:„Libertatea este mai ales forţa de a înlătura înrâurirea altora, de a înlăturainteresul şi instinctul şi de a întrebuinţa inteligenţa ta singur, în chip nobil”.

(Mihail Sadoveanu, Idei trăite)45.Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de rânduri, despre

limba română, pornind de la ideea exprimată în următoarea afirmaţie:„Apărarea intereselor limbii româneşti e una din garanţiile viitorului nostrunaţional şi prin urmare o sfântă datorie patriotică”. (I. A. Bassarabescu,Coloana infinitului)

46.Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de rânduri, desprerelaţia dintre limba naţională şi identitatea unui popor , pornind de la ideeaexprimată în următoarea afirmaţie: ,,Limba este cartea de nobleţe a unui

neam”. (Vasile Alecsandri)



[Type text]

47.Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de rânduri, despreimpactul literaturii asupra cititorului, pornind de la una dintre ideileexprimate în următoarele afirmaţii ale lui George Călinescu:

• ,,Marile creaţii literare sunt acelea în care eroii au pătruns adânc în

realitate, încât numele autorului ne devine indiferent”.• ,,O operă literară care nu te face să gândeşti, nu e nimic. E de la sine

înţeles că numai viaţa plină poate provoca acest proces, iar nu enunţareaabstractă a problemei”.

48.Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de rânduri, desprecondiţia omului în lume, pornind de la următoarea afirmaţie metaforică a

personajului Iona, din opera omonimă, scrisă de Marin Sorescu:„Apa e plină de nade, tot felul de nade frumos colorate. Noi, peştii,

înotăm printre ele, atât de repede, încât părem gălăgioşi. Visul nostru de aur e să înghiţim una; bineînţeles pe cea mai mare. Ne punem în

gând o fericire, o speranţă, în sfârşit ceva frumos, dar peste câteva clipeobservăm miraţi că ni s-a

terminat apa”. (Marin Sorescu, Iona)49.Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de rânduri, despre

luptă, pornind de la ideea exprimată într -una dintre următoarele afirmaţii:• ,,Biruinţa nu-i obligatorie. Obligatorie e lupta”. (N. Steindhart,

Jurnalul fericirii)• ,,Lupta întăreşte pe cel slab şi primejdia măreşte pe cel tare”. ( Al.

Russo, Cântarea Romaniei)50.Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de rânduri, despre

dragostea de mamă, pornind de la ideea exprimată în următoareaafirmaţie: „Inima unei mame este un abis, în adâncul căruia se află pururea oiertare”. (H. de Balzac, Gobseck)

51.Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de rânduri, despremândrie,pornind de la ideea exprimată în următoarea afirmaţie: ,,Mândria

este apărarea autonomiei personalităţii împotriva mediocrităţii disperate şiobraznice”. (Petre Pandrea, cf. Reflecţii şi maxime)


melancolie, pornind de la ideea exprimată în următoarea afirmaţie: „Ceeace este echivoc şi de o atracţie indefinibilă în melancolie derivă din regretul

stăpânit pentru trecerea lucrurilor şi din teama de oprire a lor”. (Emil Cioran,Tristeţea de a fi )

53.Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de rânduri, despremilă, pornind de la ideea exprimată în următoarea afirmaţie: „Mila, când nu e însoţită de o iubire infinită, e mai ofensatoare decât dispreţul”. (GarabetIbrăileanu, Opere, IX )


minciună, pornind de la ideea exprimată în următoarea afirmaţie: „Cine



[Type text]

spune minciuna întâi obrazul îşi ruşinează, iar mai pe urmă sufletul îşi ucide”.(Dimitrie Cantemir, Istoria ieroglifică)

55.Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de rânduri, despreraportul dintre raţiune (mintea) şi pasiune (inima), pornind de la ideea

exprimată în următoarea afirmaţ ie: „Când se află omul în momentelehotărâtoare ale vieţii, nu-l mai conduce mintea care arată numai alternativele. Direcţia finală o dă inima”. (Titu Maiorescu, Cugetări şi aforisme)

56.Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de rânduri, desprerelaţia viaţă-moarte, pornind de la ideea exprimată în următoareaafirmaţie a personajului Victor Petrini: „Moartea este un fenomen simplu înnatură. Doar oamenii îl fac înspăimântător”. (Marin Preda, Cel mai iubitdintre pământeni )


modestie, pornind de la ideea exprimată în următoarea afirmaţie: „Cel care merge cu ochii în pământ se vede pe sine mai bine decât acel care se potriveşte în oglindă”. (Nicolae Iorga, Cugetări )

58.Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de rânduri, despremorală, pornind de la ideea exprimată într -una dintre următoarele

afirmaţii:• ,,Moralitatea se razimă pe respectul [faţă] de alţii şi pe respectul de

sine”. (Nicolae Iorga, Cugetări )• ,,Un tip cu adevărat moral este, sub raport etic, mai exigent faţă de sine

însuşi decât faţă de alţii”. (Lucian Blaga, Cugetări )59.Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de rânduri, despre

muncă, pornind de la ideea exprimată în următoarea afirmaţ ie: „Nu existănici libertate, nici cultură fără muncă”. (Mihai Eminescu, Opere, IX )

60.Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de rânduri, desprenatură, pornind de la ideea exprimată în următoarea afirmaţie: „Natura- ţidă zilnic exemplul de a trăi”. (Nicolae Iorga , Cugetări )

61.Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de rânduri, despreminciună, pornind de la ideea exprimată în următoarea afirmaţie: „Maimult decât minciuna nimica nu răpune”. (Alexandru Macedonski,Opere, IV )

62.Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de rânduri, desprenădejde, pornind de la ideea exprimată în următoarea afirmaţie: „Formareală a fericirii e nădejdea. Cine nu mai speră, nu poate fi fericit”. (VictorEftimiu, Spovedanii)

63.Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de rânduri, desprenedreptate, pornind de la ideea exprimată în următoareaafirmaţie:„Nedreptatea o facem nu numai când nu dăm cuiva ceea ce i secuvine, ci şi când îi dăm ceea ce nu i se cuvine”. (Ioan Slavici, Opere)


nefericire, pornind de la ideea exprimată în următoarea afirmaţie: „Dacă ştim să primim cu sufletul deschis bucuriile, dacă aşteptăm mereu însetaţi



[Type text]

fericirea, trebuie să ştim primi şi loviturile şi nenorocirile, trebuie să neaşteptăm şi la nefericire”. (Liviu Rebreanu, Opere)

65.Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de rânduri, despremuncă, pornind de la ideile exprimate în următoarea afirmaţie: „Să- ţi placă

lucrul pe care-l faci. Să- ţi iubeşti meseria. Să pui o parte din sufletul tău înmuncă. Să nu faci nimic din datorie, numai că trebuie să faci. Numai atuncimunca te uzează şi te schimbă în maşină de muncit. Dacă pui suflet, e altceva”.(Ion Agârbiceanu, Opere, 12)

66.Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de rânduri, desprenoroc, pornind de la ideea exprimată în următoarea afirmaţie: „Un leneş

sau un incapabil se răzbună cu scuza morală că nu a avut noroc”. (TudorArghezi, Scrieri)


deschiderea către nou, pornind de la ideea exprimată în următoarea

afirmaţie: „E desigur vrednică de cinstire năzuinţa omului spre noutate; e poate chiar cea mai nobilă însuşire a lui, ce-i face originalitatea şi-iîndreptăţeşte oarecum dreptul la viaţă”. (Eugen Lovinescu, Opere, V )

68.Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de rânduri, despremenirea operei de artă, pornind de la ideea exprimată în următoareaafirmaţie: „Admiţând influenţa unei opere de artă asupra noastră, îi admitem şi

putinţa de a ne preface sufleteşte. Un mare artist este deci un mare modelator de oameni”. (Eugen Lovinescu, Opere, I )


orgoliul nemăsurat / vanitate, pornind de la ideea exprimată în următoareaafirmaţie: „Vanitatea este, până la urmă, opacitate, sumbră incapacitate de aadmit e că pe lume mai sunt şi alte fiinţe omeneşti în afară de fermecătoarea ta

persoană”. (Teodor Mazilu, Ipocrizia disperării )70.Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de rânduri, despre

pasiune, pornind de la ideea exprimată în următoarea afirmaţie: „Nimicmare nu se creează în lumea aceasta fără pasiune”. (D.D.Roşca, Existenţatragică. Încercare de sinteză filosofică)


păcat , pornind de la ideea exprimată în următoarea afirmaţie: „Păcatele se fac în urma tentaţiei, dar prin liber consimţământ. Altfel, nici nu sunt păcate”.(Vasile Băncilă, Aforisme şi para-aforisme)

72.Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de rânduri, despre plăcere, pornind de la ideea exprimată în următoarea afirmaţie: „Plăcereadurabilă a vieţii e descoperirea lumii din nou. Cu adevărul sau eroarea ei; nuinteresează”. (Tudor Arghezi, scrieri, XXXI )

73.Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de rânduri, despre poezie, pornind de la ideea exprimată în următoarea afirmaţie: „Nimeni n-

a interpretat definitiv o mare poezie, oricât de clară în aparenţă”. (GeorgeCălinescu, Aforisme şi reflexii )



[Type text]

74.Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de rânduri, desprerelaţia prezent -viitor , pornind de la ideea exprimată în următoareaafirmaţie: „Pentru a întrezări viitorul trebuie să cunoşti prezentul”. (IonHeliade Rădulescu, Opere, I )

75.Scrie un text de tip argumentativ, de 15 - 20 de rânduri, despre prietenie, pornind de la ideea exprimată în următoarea afirmaţie:„Prieteniile reînnodate cer mai multă grijă decât cele care n -au fost rupte

niciodată”. (La Rochefoucauld, Maxime)76.Scrie un text de tip informativ, de 15 - 20 de rânduri, despre

glorie, pornind de la ideea exprimată în următoarea afirmaţie: „Nu te culca pe lauri. Gloria încetează în momentul când ai uitat că eşti un permanent debutant”. (Victor Eftimiu, Spovedanii)

77.Scrie un text de tip argumentativ, de 15 - 20 de rânduri, despre

educaţie, pornind de la ideea exprimată în următoarea afirmaţie:

„Nimeninu e atât de rău încât să nu poată fi educat”. (Horatius, Epistole, 1,1,39)78.Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de rânduri, despre

rolul şcolii în formarea individului, pornind de la ideea exprimată înurmătoarea afirmaţie: „Fără şcoală să nu aştepte nimeni nici părinţi buni, nici

fii buni, şi prin urmare nici stat bine organizat şi bine cârmuit şi păstorit”. (IonHeliade Rădulescu, Gândirea pedagogică)

79.Scrie un text de tip argumentativ, de 15 - 20 de rânduri, despre soartă/ destin, pornind de la ideea exprimată în următoarea afirmaţie:„Destinul e scuza celor slabi şi opera celor tari”. (Nicolae Titulescu,

Cuvântări .)80.Scrie un text de tip argumentativ, de 15 - 20 de rânduri, despre

sinceritate, pornind de la ideea exprimată în următoarea afirmaţie:„Sinceritatea prea multă poate să fie şi obrăznicie”. (George Coşbuc, Opere,

IV )81.Scrie un text de tip argumentativ, de 15 - 20 de rânduri, despre

respect, pornind de la ideea exprimată în următoarea afirmaţie: „Ca să fiirespectat, începe prin a te respecta tu însuţi”. (Tudor Arghezi, Scrieri, XXI )

82.Scrie un eseu de tip argumentativ, de 15 - 20 de rânduri, despre

speranţă, pornind de la ideea exprimată în următoarea afirmaţie: „Uneorie mult mai folositor să- ţi pierzi speranţa, decît să- ţi pierzi vremea sperând”.(Radu Stanca, Acvariu)

83.Scrie un text de tip argumentativ, de 15 - 20 de rânduri, despre puterea de schimbare a iubirii, pornind de la ideea exprimată în următoareaafirmaţie: „Iubirea face imposibilul posibil”. (Phil Bostmans, cf. Reflecţii şi

maxime)84.Scrie un text de tip argumentativ, de 15 - 20 de rânduri, despre

orgoliu, pornind de la următoarea afirmaţie: „Orgoliul profesional este

singurul care este creator şi care poate fi, din punct de vedere moral, justificat”.(Marin Preda , Creaţie şi morală)



[Type text]

85.Scrie un eseu de tip argumentativ, de 15 - 20 rânduri, desprerealitate şi aparenţă, pornind de la ideea exprimată în următoareaafirmaţie: „Ochii însă sunt orbi. Cu inima trebuie să cauţi”. (Antoine deSaint-Exupery, Micul prinţ ).

86.Scrie un text de tip argumentativ, de 15 - 20 de rânduri, despre singurătate, pornind de la ideea exprimată în următoarea afirmaţie: „Eştisingur numai atunci când nu mai ai să- ţi spui nimic”. (Tudor Muşatescu,Scrieri, 2)

87.Scrie un text de tip argumentativ, de 15 - 20 de rânduri, despre singurătate, pornind de la ideea exprimată în următoarea afirmaţie: „Eşti singur numai atunci când nu mai ai să- ţi spui nimic”. (Tudor Muşatescu,Scrieri, 2)


relaţia individ -societate, pornind de la ideea exprimată în următoareaafirmaţie: ,,O societate este superioară alteia doar în măsura în care garantează unui număr mai mare de oameni libertatea de a dialoga şi, deci, posibilitatea de a deveni ei înşişi”. (Henri Wald, Tensiunea gândirii)

89.Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de rânduri, despre speranţă, pornind de la ideea exprimată în următoarea afirmaţie: „Lumeaare nevoie de speranţă ca de lumină”. (Dimitrie Bolintineanu, Opere, V )

90.Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de rânduri, despre supărare, pornind de la ideea exprimată în următoarea afirmaţie: „Când plouă în suflet, nu-i niciodată senin afară, iar când e senin în suflet, nu plouăafară niciodată”. (Mihail Codreanu, Opere, II, cf. Cărticica înţelepciunii româneşti )

91.Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de rânduri, despresuflet , pornind de la ideea exprimată în următoarea afirmaţie: „Sufletul omenesc nu e un bloc de stâncă, încleştat pe vecie într -o forţă. El e complex şi

schimbător. Sentimentele vin, se alungă şi iar revin”. (Eugen Lovinescu,Opere, III )

92.Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de rânduri, despretalent , pornind de la ideea exprimată în următoarea afirmaţie: „Talentul e

un dar dumnezeiesc, neapărat, însă singur, fără multă trudă, foarte multă trudă,rămâne sterp. Un sfert de talent şi trei sferturi de muncă abia vor naşte o operăde artă”. (Liviu Rebreanu, Opere, VI )

93.Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de rânduri, despretăcere, pornind de la ideea exprimată în următoarea afirmaţie: „Sunt tăcericare spun mai mult decât vorbele”. (Traian Demetrescu, Scrieri alese)

94.Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de rânduri, despretinereţe, pornind de la ideea exprimată în următoarea afirmaţie: „Tinerii

sunt entuziaşti, iubitori de omul cu inţelepciune, dar câteodată sunt necumpătaţi

şi prea orgolioşi”. (G. Călinescu, Aforisme şi reflexii )



[Type text]

95.Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de rânduri, despretimp, pornind de la ideea exprimată în următoarea afirmaţie: „Timpul se

schimbă. Trebuie să ne schimbăm şi noi cu dânsul”. (Eugen Lovinescu,Opere)

96.Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de rânduri, despretrecut , pornind de la ideea exprimată în următoarea afirmaţie: „Fiece popor şi fiece epocă stă pe umerii vremilor trecute”. (Mihai Eminescu, Fragmentarium)

97.Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de rânduri, despreură, pornind de la ideea exprimată în următoarea afirmaţie: „Pe când iubirea, de orişice fel ar fi ea, luminează viaţa şi-o îndulceşte, ura o-ntunecă, oumple de amărăciune şi-o face nesuferită”. (Mihai Eminescu, Opere)


vârstă, pornind de la ideea exprimată în următoarea afirmaţie: „Fiecarevârstă îşi are paradisul ei, pe care îl pierde”. (Mihail Sadoveanu, Opere, 19)99.Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de rânduri, despre

viitor , pornind de la ideea exprimată în următoarea afirmaţie: „Viitorul ni-l putem modela după cum vrem. Viaţa este un lut căruia voinţa îi dă formă”.(Liviu Rebreanu, Opere)

100.Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de rânduri,despre voinţă, pornind de la ideea exprimată în următoarea afirmaţie:„Când este o voinţă fierbinte, tot se poate”. (Dimitrie Bolintineanu, Opere)

FISĂ DE LUCRUGRUPA a III a

Se dă textul :,,Părerea mea este că afirmaţia poetului Ovidiu, conform căreiaeste îngăduit să

înveţi şi de la duşman, este plină de adevăr, chiar dacă pot exista şi unele rezerve în

această privinţă. Astfel, putem afirma că omul, pe parcursul întregii sale existenţe trebuie să înveţe să-şi însuşească anumite cunoştinţe ori deprinderi folositoare,atât de la prieteni, cât şi de la duşmani. În primul rând sunt de părere că atunci când observăm anumite calităţi la

duşmanii noştri, cum ar fi onestitatea, puterea de a trece peste nerealizările

personale şi de a recunoaste meritele adversarului, putem să ne comportăm, însituaţii similare, asemeni lor.Pe de altă parte însă, dacă duşmanul dă dovadă de lipsă de scrupule în

atingerea scopului, cu siguranţă a învăţa de la el echivalează cu pierderea inutilăde energie, căci înainte de toate, trebuie să ne păstrăm verticalitatea, calitatea dea rămâne morali, chiar dacă uneori a-ţi învinge duşmanul înseamna a-i studiaarmele, deci a învăţa de la el.Prin urmare, consider că este îngăduit să înveţi de la duşman, dar în limitele uneietici fireşti.”Cerinţe :1.Identificaţi părţile componente ale textului argumentativ.2. Găsiţi conectorii specifici etapelor argumentării şi precizati rolul lor în text,folosindu-vă de fişa-sinteză.



[Type text]

Timp de lucru 4 minute

GRUPA a IV a

Se dă textul :

,, Părerea mea este că afirmaţiaO viaţă nefolositoare e o moarte timpurie, a luiGoethe, reflectă o atitudine activă în faţa vieţii şi cred că este plină de adevăr.Argumentele mele în susţinerea acestei ipoteze sunt următoarele:

În primul rând, cred că antiteza dintre viaţă şi moarte este valorificată pentru exprimarea categorică a opţiunii de a ne trăi viaţa cu folos. O atitudine pasivă,leneşă, fără dorinţa de a construi ceva aşteptând doar ca totul să ne fie dat, fărăefort personal, ne transformă, după cum considera Goethe, în persoane inutile.

În al doilea rând, rostul omului pe pământ este de a crea. Este darul cu care Dumnezeu ne-a înzestrat şi care ne face fiinţe speciale în Univers. De altfel, înţelepciunea populară este justă în această privinţă: un om nu poate fi împlinit

dacă nu a sădit un pom, nu a construit o casă şi nu a lăsat în urmă descendenţi. Deci, o viaţă nefolositoare este inutilă şi echivalează cu o moarte timpurie.Cerinţe:1. Identificaţi părţile componente ale textului argumentativ.2. Găsiţi conectorii specifici celor trei etape ale argumentarii şi precizati rolul lor întext, folosindu-vă de fişa- sinteză .Timp de lucru 4 minute

FIŞĂ- SINTEZĂ. TEXTUL ARGUMENTATIVSrtuctura tripartităConectori specificiRolul conectorilor

Ipoteza

-consider că -părerea mea este că -în opinia mea- (nu) sunt de acord că -(nu) este adevarat că -exprimarea premisei

(pro sau contra)

-exprimarea

asentimentului sau a

dezacordului

Demonstraţia-

argumentarea

-în primul rând-în al doilea rând-pe de o parte-pe de altă parte



[Type text]

-de asemenea ,- în egală măsură - precizează

ordinea

introduceriiargumentelorsau îmbinarea logica a acestora

-desigur că -fără indoială -cu siguranţă, fireşte - expimă certitudinea-de altfel ,-de vreme ce

-pentru că -deoarece,-întrucât,-se ştie că, căci -exprimă justificarea-în ciuda celor spuse

-contrar celor afirmate

-exprimă obiecţia-totuşi, dar, însă, cu

toate că, chiar dacă-exprimă concesia

Concluzia

-în concluzie, deci,

prin urmare, aşadar - precizează concluzia ,subliniază teza

Consider cã afirmaţia lui Auguste Comte “Familia este aceea care face ca omul

sã treacã de la egoism la altruism”este una adevãratã, care-şi dovedeşte valabilitatea în viaţa reală a omului.Susţin această părere, deoarece opinia mea este că pentru a

putea avea o familie iubitoare şi o relaţie armonioasã cu cei apropiaţitrebuie să nu te gândeşti în primul rând la tine, ci sã încerci sã teintereseze cerinţele celor apropiaţi înaintea celor personale.Un prim argument este acela cã familia îţi este mereu alãturi în momentele grele,iar ajutorul necondiţionatnu poate fi definit de egoism, altruismul fiind sentimentul ce ne face sã vrem sa

ajutãm, fãrã un scop ascuns.



[Type text]

De asemenea, în momentul în care iubeşti un om , este destul degreu să nu te gândeşti la binele sãu înainte de toate şi să nu îi oferi totce iţi stã în putinţã pentru a-i fi mai bine, chiar dacă gestul sau atitudineata îţi pot aduce neplăceri. Sprijinul acordat oricărui membru al familiei

vine dinlăuntrul nostru, este o atitudine spontană şi afectivă, chiar dacăaceastă reacţie presupune, uneori, sacrificiu, dar totdeauna gestul înseamnă dăruire de sine, dragoste şi ocrotire.

În concluzie, egoismul nu poate fi asociat cu familia adevărată saucu sentimentul de dragoste şi grijã pentru cei apropiaţi, ci doar cualtruismul, cu plãcerea şi bucuria de a ajuta pe cineva drag, fără însã aurmãri sau aştepta ceva în schimb, ci numai să simţi o imensăsatisfacţie.

natura umanaaa

Documents

Transcript of natura umanaaa