PREFECTULUI JUDEȚUL TIMIȘ isan DE AFACERI EUROPENE · Ce măsuri-cheie recomandă CE în raportul...

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 1

Ce măsuri-cheie recomandă CE în raportul MCV Comisia Europeană face o serie de

recomandări pentru remedierea deficiențelor până la următorul raport MCV, care ar urma să fie publicat la sfârșitul acestui an.

Comisia consideră că România a demonstrat existența unei serii de garanții interne împotriva unor eventuale deteriorări intempestive ale progreselor înregistrate.

Cu toate acestea, există încă deficiențe importante care trebuie remediate, iar reforma trebuie să continue pe aceeași cale, în scopul de a se asigura caracterul ireversibil necesar pentru îndeplinirea obiectivelor de referință în mod satisfăcător.

Independența justiției Numirile Rapoartele MCV arată că, deși a existat

tendința ca numirile să se facă din ce în ce mai mult în mod transparent și pe bază de merit, legea numirii procurorilor-șefi și practica punerii ei în aplicare nu sunt suficient de robuste pentru a se evita o influență politică excesivă asupra numirilor.

Acest lucru poate conduce la îndoieli cu privire la independența unui candidat, poate întârzia numirile datorită blocajelor de ordin politic sau poate chiar conduce la numirea unor magistrați despre care să se dovedească ulterior că au probleme de integritate.

Recomandare: punerea în practică a unui sistem robust și independent de numire a procurorilor de rang înalt, pe baza unor criterii clare și transparente, cu sprijinul Comisiei de la Veneția.

Respectarea judecătorilor și a procesului judiciar

Succesul urmăririi penale și condamnării multor politicieni renumiți în România este un semn de independență a sistemului judiciar, care arată că nici ocupanții unor posturi înalte nu sunt deasupra legii dacă au comis infracțiuni.

Totuși, acest lucru pare să se afle la rădăcina unor atacuri adesea orientate direct către magistrați în mod individual, ceea ce depășește critica sau dezaprobarea unei pedepse sau contestarea unei hotărâri prin mijloacele legale aflate la dispoziție.

Atacurile care vizează discreditarea diferiților magistrați sau a instituțiilor judiciare riscă să submineze încrederea opiniei publice în ansamblul sistemului judiciar și, eventual, să intimideze diferiții magistrați.

Critica excesivă sau personalizată adusă judecătorilor de către Parlament sau Guvern este contrară principiului respectului reciproc între instituții și este în contradicție cu respectul pentru independența sistemului judiciar.

Constituția desemnează Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) drept principal apărător al independenței justiției.

Deși hotărârile CSM sunt întotdeauna transmise Consiliului Național al Audiovizualului, nu s-au înregistrat progrese în ceea ce privește luarea de măsuri reparatorii eficace sau corectarea informației de către canalul mediatic care a lansat sau care a preluat atacurile.

Aceasta este o consecință a unor probleme mai generale legate de libertatea de expresie în conformitate cu standardele Consiliului Europei și cu jurisprudența CEDO.

În timp ce subiectul mai larg al reglementării massmediei și al luării de măsuri reparatorii este, în sine, în afara domeniului de aplicare a MCV, există o legătură directă cu independența sistemului judiciar.

Noul CSM și noul Guvern ar putea, de asemenea, urmări aplicarea recomandării de a se explora posibilitatea de a pune în practică un mecanism mai robust, astfel încât CSM să poată susține magistrații care doresc să se apere în instanță sau să îi poată apăra pe aceștia în instanță.

isan

BULETIN

DE AFACERI EUROPENE

INSTITUȚIA PREFECTULUI JUDEȚUL TIMIȘ

Numărul 1 (61)

IANUARIE 2017


Recomandare: asigurarea faptului că în Codul de conduită pentru parlamentari, care este în curs de elaborare în Parlament, sunt incluse prevederi clare cu privire la respectul reciproc între instituții și se precizează clar că parlamentarii și procesul parlamentar trebuie să respecte independența sistemului judiciar. Un Cod de conduită similar ar putea fi adoptat pentru miniștri.

Totodată, CSM ar trebui să raporteze în continuare cu privire la măsurile întreprinse pentru a apăra independența justiției și pentru a apăra reputația, independența și imparțialitatea magistraților și ar putea organiza o dezbatere publică în cadrul căreia Guvernul, Parlamentul și CNA să fie invitate să răspundă la raport.

Reforma sistemului judiciar Noile coduri CE precizează că faza actuală a

reformei Codului civil și a Codului penal și a codurilor de procedură aferente trebuie finalizată.

În cazul Codului penal și al Codului de procedură penală, faza următoare ar fi punerea în fapt de către Parlament a planurilor sale de adoptare a modificărilor aduse de Guvern în 2016 pentru a asigura stabilitatea cadrului legal.

În cazul Codului de procedură civilă, în decembrie 2016, Guvernul a decis să amâne aplicarea anumitor prevederi restante ale noului Cod de procedură civilă pentru o perioadă de doi ani, până la 1 ianuarie 2019.

Recomandare: faza actuală a reformei Codului penal și a Codului de procedură penală ale României ar trebui încheiată, iar Parlamentul ar trebui să își pună în practică planurile de adoptare a modificărilor prezentate de Guvern în 2016, după consultarea cu autoritățile judiciare.

Ministrul justiției, CSM și Înalta Curte de Casație și Justiție ar trebui să finalizeze un plan de acțiune pentru a asigura că noul termen pentru punerea în aplicare a prevederilor restante ale Codului de Procedură Civilă poate fi respectat.

Recomandare: în vederea îmbunătățirii în continuare a transparenței și a predictibilității procesului legislativ, precum și pentru a consolida garanțiile interne în materie de ireversibilitate, Guvernul și Parlamentul ar trebui să asigure transparența totală și să țină seama în mod corespunzător de consultările cu autoritățile relevante și cu

părțile interesate în cadrul procesului decizional și în activitatea legislativă legate de Codul penal și de Codul de procedură penală, de legile anticorupție, de legile în materie de integritate (incompatibilități, conflicte de interese, avere ilicită), de legile justiției (referitoare la organizarea sistemului justiției), precum și de Codul civil și Codul de procedură civilă, inspirându-se din transparența procesului decizional pusă în practică de Guvern în 2016.

Respectarea hotărârilor judecătorești

Respectarea și executarea hotărârilor judecătorești reprezintă o parte integrantă a eficienței sistemului judiciar, iar neexecutarea sau executarea cu întârziere a hotărârilor judecătorești de către administrație erodează încrederea în justiție și reprezintă o pierdere de timp și de resurse în dosare ulterioare sau căi de atac împotriva hotărârilor repetitive.

Recomandare: Guvernul ar trebui să pună în practică un plan de acțiune corespunzător pentru a remedia chestiunea executării hotărârilor judecătorești și a aplicării de către administrația publică a jurisprudenței generate de instanțele judecătorești, inclusiv un mecanism care să furnizeze statistici fiabile care să permită monitorizarea pe viitor.

Ar trebui, totodată, elaborat un sistem de monitorizare internă care să implice CSM și Curtea de Conturi pentru a se asigura punerea corectă în aplicare a planului de acțiune.

Reformele structurale Planul de acțiune cuprinzător adoptat în

2016, prin care s-au stabilit etapele reformei structurale care urmează a fi parcurse până în 2020 și demarate în prezent, ar trebui să aducă beneficii majore utilizatorilor sistemului judiciar și să îmbunătățească, în ansamblu, încrederea opiniei publice în sistem.

Cu toate acestea, ca și în cazul înlăturării obstacolelor structurale pentru a se ajunge la un echilibru în ceea ce privește volumul de muncă, planul de acțiune va trebui să fie pus pe deplin în aplicare pentru ca utilizatorii finali ai sistemului justiției să beneficieze de o procedură judiciară eficace.

Utilizatorii sistemului judecătoresc ar beneficia din punct de vedere al eficienței și dacă motivările ar fi redactate la momentul pronunțării hotărârilor.


Recomandare: conducerea strategică a sistemului judiciar, respectiv ministrul justiției, CSM, Înalta Curte de Justiție și Casație și procurorul-general, ar trebui să asigure aplicarea planului de acțiune astfel cum a fost adoptat și să pună în practică o raportare publică periodică cu privire la aplicare, inclusiv soluții la problemele reprezentate de numărul redus de grefieri, volumul de muncă excesiv și întârzierile în redactarea motivărilor hotărârilor.

Transparența și responsabilizarea Consiliului Superior al Magistraturii

Potrivit raportului MCV pe 2014, CSM ar putea asuma un rol mai proactiv în mărirea încrederii în sistemul judiciar.

Raportul pe 2016 a subliniat importanța noului CSM, care și-a preluat mandatul la începutul anului, pentru menținerea impulsului reformei, articularea unei filosofii colective clare pe baza unui nou program și luarea de măsuri pentru o mai mare transparență și responsabilizare.

Recomandare: noul CSM ar trebui să elaboreze un program colectiv pentru mandatul său, care să includă măsuri de promovare a transparenței și a responsabilizării.

Acest program ar trebui să includă o strategie orientată către exterior, cu reuniuni deschise periodice cu adunările judecătorilor și procurorilor la toate nivelurile, precum și cu societatea civilă și cu organizațiile profesionale, și să organizeze discutarea rapoartelor anuale în cadrul adunărilor generale ale instanțelor și ale parchetelor.

Cadrul de integritate și Agenția Națională de Integritate

Integritatea ar trebui să fie principiul călăuzitor în viața publică, iar cadrul juridic și instituțiile din domeniul integrității sunt concepute pentru a promova acest obiectiv.

În prezent, ANI poate fi considerată o instituție consacrată, cu un bilanț de activitate semnificativ.

Este important să se mențină în continuare rezultatele ANI, să se consolideze acceptarea publică a normelor în materie de incompatibilitate și să se pună accentul pe acțiunea preventivă în amonte.

Pe de altă parte, CE precizează că este regretabil că în prezent nu pare posibil ca sustenabilitatea pe termen lung a cadrului în materie de integritate să fie consolidată printr-o codificare unică.

Recomandare: asigurarea intrării în funcțiune a sistemului PREVENT.

Agenția Națională de Integritate și Agenția Națională pentru Achiziții Publice ar trebui să introducă practica de a întocmi rapoarte cu privire la verificările ex ante pe care le efectuează în cazul procedurilor de achiziții publice și rapoarte cu privire la acțiunile pe care le întreprind în urma acestor verificări, precum și rapoarte cu privire la cazurile de conflict de interese descoperite, și să organizeze dezbateri publice la care să răspundă Guvernul, autoritățile locale, sistemul judiciar și societatea civilă.

ANI ar trebui să raporteze în continuare cu privire la acțiunile întreprinse în urma rapoartelor ANI în instanță și cu privire la executarea hotărârilor definitive, precum și cu privire la măsurile întreprinse pentru prevenire și educare în domeniul integrității.

Recomandare: Parlamentul ar trebui să dea dovadă de transparență în procesul său decizional cu privire la acțiunile întreprinse în urma hotărârilor definitive și irevocabile având ca obiect incompatibilități, conflicte de interese și averi ilicite pronunțate împotriva membrilor săi.

Combaterea corupției Combaterea corupției la nivel înalt Remarcân bilanțul ”impresionat” al DNA

și ÎCCJ, CE remarcă faptul că este un caracter recurent al unor cazuri de corupție similare, fapt ce sugerează deficiențe în procesul de învățare din experiență și de eliminare a lacunelor în cadrul instituțiilor publice.

Atacurile puternice îndreptate împotriva magistraților și a sistemului judiciar de către mass-media și politicieni rămân o amenințare serioasă pentru ireversibilitatea luptei anticorupție.

Legislația anticorupție trebuie să se aplice tuturor în mod egal, la toate nivelurile.

Dezbaterile din Parlament cu privire la criteriile obiective pentru justificarea refuzului de ridicare a imunității nu au condus la schimbare în sensul recomandărilor anterioare din rapoartele MCV.

Modificările legislative menite în mod clar să slăbească sau să reducă domeniul de aplicare al infracțiunii de corupție sau care au reprezentat o provocare majoră la adresa independenței sau eficacității DNA ar atrage după sine reevaluarea progreselor realizate.


Recomandare: adoptarea unor criterii obiective pentru luarea și motivarea deciziilor de ridicare a imunității parlamentarilor pentru a se asigura faptul că imunitatea nu este folosită pentru a se evita cercetarea și urmărirea penală a infracțiunilor de corupție.

De asemenea, Guvernul ar putea avea în vedere modificarea legii pentru a limita imunitatea miniștrilor la perioada mandatului.

Aceste măsuri ar putea fi luate cu ajutorul Comisiei de la Veneția și al GRECO. Parlamentul ar trebui să instituie un sistem de raportare periodică referitoare la deciziile

adoptate de camerele sale cu privire la solicitările de ridicare a imunității și ar putea organiza o dezbatere publică astfel încât Consiliul Superior al Magistraturii și societatea civilă să poată reacționa.

Combaterea corupției la toate nivelurile Prevenirea corupției are un nivel încă scăzut și nu constituie încă o obligație centrală

consacrată a administrației publice. Noua Strategie națională anticorupție (SNA) prezentată de Guvern în august 2016 are potențialul de a deveni o politică eficace de prevenire a corupției dacă este pusă în aplicare în mod corespunzător și monitorizată pe teren, inclusiv la nivel local.

CE atrage atenția că acțiunile prevăzute de Strategia națională anticorupție au o importanță deosebită și includ termene care ar trebui respectate.

Recomandare: continuarea punerii în aplicare a Strategiei naționale anticorupție, cu respectarea termenelor stabilite de Guvern în august 2016. Ministrul justiției ar trebui să instituie un sistem de raportare cu privire la punerea în aplicare a Strategiei naționale anticorupție (inclusiv cu privire la statisticile referitoare la incidentele de integritate din administrația publică, detalii privind procedurile disciplinare și sancțiunile și informații referitoare la măsurile structurale aplicate în domeniile vulnerabile).

Recomandare: asigurarea faptului că Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate este operațională pe deplin și efectiv, astfel încât să poată publica primul raport anual cu informații statistice fiabile privind confiscarea de bunuri provenite din săvârșirea de infracțiuni. Agenția ar trebui să instituie un sistem de raportare periodică cu privire la dezvoltarea capacității sale administrative, la rezultatele obținute în confiscarea și la gestionarea bunurilor provenite din săvârșirea de infracțiuni.

17 Obiective de Dezvoltare

Durabilă (ODD) pe Agenda 2030 Ambițioasa Agendă 2030, propusă de

Națiunile Unite la finele lui 2015, reprezintă un program universal de acțiune globală în domeniul dezvoltării durabile.

Care sunt acțiunile concrete propuse și ce obiective și-au asumat statele ONU?

Cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă (ODD) sau Obiectivele Globale, asumate de țara noastră alături de cele 193 de state membre ONU în septembrie 2015, acoperă o gamă largă de tematici care promovează acțiunea globală în trei arii de dezvoltare durabilă principale: economie, societate și mediu.

Cele 17 ODD-uri se adresează în egală măsură atât statelor și regiunilor subdezvoltate, cât și celor dezvoltate.

Până în 2030, statele lumii s-au angajat să elimine sărăcia și foametea, să combată inegalitățile și injustiția și să adopte măsuri active privind protecția mediului înconjurător.

Iată care sunt și ce cuprind pe scurt cele 17 Obiective Globale:

1. Fără sărăcie – Eradicarea sărăciei în toate formele sale și în orice context, dat fiind faptul că, la nivel global, 1 miliard de persoane continuă să trăiască la limita subzistenței, cu mai puțin de 1.25 dolari/zi.

2. Foamete „zero” – Eradicarea foametei, asigurarea securității alimentare, îmbunătățirea nutriției și promovarea unei agriculturi durabile.

În prezent, 795 milioane de oameni suferă din pricina foametei iar specialiștii în politicile de dezvoltare susțin că, dacă nu vor fi luate măsuri urgente, până în 2050 numărul acestora va ajung la 2 miliarde.

3. Sănătate și bunăstare – Asigurarea unei vieți sănătoase și promovarea bunăstării tuturor la orice vârstă.

Acest obiectiv se concentrează pe creșterea speranței de viață, reducerea mortalității infantile și a maladiilor grave (precum HIV/SIDA, malarie, TBC, poliomielită etc.), în statele în curs de dezvoltare.

(Sursa: http://ec.europa.eu)


Educație de calitate – Garantarea unei educații de calitate și promovarea oportunităților de învățare de-a lungul vieții pentru toți. În prezent, 103 milioane de tineri din lumea întreagă nu au acces la educație primară sau sunt analfabeți.

Dintre aceștia, procentul cel mai semnificativ (60%) îl reprezintă tinerele femei sau fetele.

4. Egalitate de gen– Realizarea egalității de gen și împuternicirea tuturor femeilor și a fetelor.

La nivel global, doar în 46 de state femeile dețin mai mult de 30% din mandatele parlamentelor naționale.

5. Apă curată şi sanitație– Asigurarea disponibilității și managementului durabil al apei și sanitație pentru toți. 40% din populația lumii suferă din pricina lipsei apei iar aproximativ 1 miliard de oameni nu au acces la toalete proprii.

6. Energie curată şi la prețuri accesibile – Asigurarea accesului tuturor la energie la preţuri accesibile, într-un mod sigur, durabil şi modern. 3 milioane de oameni la nivel global utilizează încă sursele tradiționale de energie, bazate în principal pe cărbune și gaze naturale.

7. Muncă decentă şi creștere economică – Promovarea unei creșteri economice susținute, deschise tuturor şi durabile, a ocupării depline şi productive a forței de muncă şi a unei munci decente.

8. Industrie, inovație şi infrastructură – Construirea unor infrastructuri rezistente, promovarea industrializării durabile şi încurajarea inovației.

De exemplu, 1.5 miliarde de oameni la nivel global nu au acces la servicii de telefonie sigure.

9. Inegalităţi reduse – Reducerea inegalităților în interiorul țârilor şi de la o țară la alta.

10. În țările în curs de dezvoltare, între 1990 și 2010, inegalitățile salariale au crescut cu 11%.

11. Oraşe şi comunităţi durabile – Dezvoltarea orașelor şi a așezărilor umane pentru ca ele să fie deschise tuturor, sigure, reziliente şi durabile.

Până în 2050, peste 66% din populația globului va locui în centre urbane, în special în regiuni din Africa și Asia.

12. Consum şi producţie responsabile – Asigurarea unor tipare de consum şi producţie durabile.

Anual, 120 de miliarde de dolari ar putea fi economisite doar dacă populația globului ar utiliza doar becuri economice.

13. Acţiune climatică– Luarea unor măsuri urgente de combatere a schimbărilor climatice şi a impactului lor. Începând cu 1990, emisiile de CO2 au crescut cu aproximativ 50%.

14. Viaţa acvatică – Conservarea şi utilizarea durabilă a oceanelor, mărilor şi a resurselor marine pentru o dezvoltare durabilă.

Oceanele lumii reprezintă 97% din

apele lumii și absorb cca. 30% din emisiile de CO2, preîntâmpinând astfel efectele dezastruoase ale încălzirii globale.

15. Viaţa terestră – Protejarea, restaurarea şi promovarea utilizării durabile a ecosistemelor terestre, gestionarea durabilă a pădurilor, combaterea deșertificării, stoparea şi repararea degradării solului și stoparea pierderilor de biodiversitate.

Din cele 8.300 de specii de animale cunoscute, 8% au dispărut în totalitate iar 22% sunt pe cale de dispariție

16. Pace, justiţie şi instituţii eficiente – Promovarea unor societăți pașnice și incluzive pentru o dezvoltare durabilă, a accesului la justiție pentru toţi şi crearea unor instituții eficiente, responsabile şi incluzive la toate nivelurile. 1.26 bilioane de dolari reprezintă pierderile statelor subdezvoltate cauzate de corupției, mită, furturi sau evaziune fiscală.

17. Parteneriate pentru realizarea obiectivelor - Consolidarea mijloacelor de implementare și revitalizarea parteneriatului global pentru dezvoltare durabilă.

Doar în anul 2014, asistența pentru dezvoltare, la nivel global a ajuns la suma record de 135.2 miliarde de dolari. (Sursa: www.mae.ro, www.un.org,www.undp.org,

www.sustainablevevelopment.un.org)


Salariu minim în toate țările UE

PE cere Comisiei să solicite statelor

membre introducerea unui salariu minim național, respectând practicile fiecărei țări.

Recomandarea apare într-o rezoluție votată la Strasbourg care, chiar dacă este non-legislativă, a fost aprobată cu circa două luni înainte ca Executivul european să prezinte o serie de propuneri privind ”pilonul social” al UE.

Ce recomandă Parlamentul ? Comisia să elaboreze propuneri

pentru un pilon european solid al drepturilor sociale, care să nu se limiteze la o declarație de principii sau de bune intenții, ci să consolideze drepturile sociale prin măsuri concrete și instrumente specifice (legislație, mecanisme politice și instrumente financiare).

Pilonul european al drepturilor sociale ar trebui să contribuie la asigurarea punerii în aplicare adecvate a standardelor internaționale în materie de muncă și să contribuie la actualizarea acquis-ului social.

Totodată, pilonul european al drepturilor sociale ar trebui să ofere mijloace mai puternice de a menține controlul asupra vieții lor, să le permită să trăiască o viață demnă și să își realizeze aspirațiile, atenuând diversele riscuri sociale apărute în cursul vieții și oferind oamenilor posibilitatea de a participa pe deplin în societate și de a se putea adapta la schimbările tehnologice și economice frecvente, inclusiv prin dezvoltarea competențelor și sprijinirea spiritului antreprenorial.

Pilonul european al drepturilor sociale ar trebui să faciliteze libera circulație a lucrătorilor într-o piață europeană a forței de muncă mai aprofundată și mai echitabilă.

Europarlamentarii solicită partenerilor sociali și Comisiei să colaboreze pentru a prezenta o propunere de directivă-cadru privind condițiile de muncă decente în toate formele de ocupare a forței de muncă, extinzând standardele minime existente la noile tipuri de relații de muncă, pe baza unei evaluări aprofundate a impactului.

Această directivă-cadru ar trebui să îmbunătățească punerea în aplicare a legislației UE, să sporească securitatea juridică în cadrul pieței unice și să prevină discriminarea, completând legislația UE existentă și asigurând pentru fiecare lucrător un set de bază de drepturi garantate, indiferent de tipul de contract de muncă sau

raport de muncă, inclusiv egalitate de tratament, protecția sănătății și securității, protecția în timpul concediului de maternitate, dispoziții privind timpul de lucru și timpul de odihnă, echilibrul dintre viața profesională și cea privată, acces la formare, sprijin la locul de muncă pentru persoanele cu handicap, informare adecvată, drepturi de consultare și participare, libertate de asociere și reprezentare, negociere și acțiune colectivă.

Directiva-cadru ar trebui să se aplice tuturor angajaților și lucrătorilor în forme nestandardizate de încadrare în muncă, fără a modifica directivele existente.

E necesară o nouă convergență socială ascendentă și eliminarea diferențelor de remunerare dintre femei și bărbați pe teritoriul UE, pentru a stimula cererea, pentru a permite creșterea durabilă și favorabilă incluziunii și pentru a reduce inegalitățile.

Solicită Comisiei să sprijine activ o acoperire mai largă a acordurilor colective, în conformitate cu tradițiile și practicile naționale ale statelor membre și cu respectarea deplină a autonomiei partenerilor sociali.

Recomandă instituirea unor niveluri minime de salarizare sub forma unui salariu minim național, după caz, respectând în mod corespunzător practicile fiecărui stat membru și după consultarea partenerilor sociali, având drept obiectiv atingerea în mod treptat cel puțin a nivelului de 60 % din salariul median național din statul membru respectiv, dacă este posibil, și nu sub nivelul de subzistență al regiunii în cauză.

Invită Comisia să pregătească o versiune pilot a unui calcul al venitului de subzistență regional, care să ajute la definirea veniturilor de subzistență, să servească drept instrument de referință pentru partenerii sociali și să contribuie la schimbul de bune practici în acest domeniu.

Subliniază importanța accesului universal la servicii preventive și curative de îngrijire a sănătății, la timp, de bună calitate, la prețuri accesibile, și la medicamente.

Consideră că toți rezidenții trebuie să fie acoperiți de o asigurare de sănătate.

(Sursa: www.euractiv.ro) Buletin elaborat de:

Lia Ioana CRIȘAN

Consilier pentru Afaceri Europene e-mail: [email protected]


Start spre crearea unei Europe

mai sociale

Primul pas către crearea unui pilon european al drepturilor sociale a fost făcut prin organizarea de Comisia Europeană, la Bruxelles, a unei conferințe la nivel înalt pe această temă.

Peste 600 de reprezentanți ai autorităților statelor membre, instituțiilor UE și societății civile au purtat discuții referitoare la crearea unei Europe mai sociale și mai echitabile.

De la anunțarea acestei inițiative, în 2015, a avut loc o amplă dezbatere cu toate părțile interesate și cu cetățenii, privind conținutul și rolul acestui pilon, precum și modul de asigurare a echității și justiției sociale în Europa.

Discuțiile din cadrul conferinței reprezintă finalul acestui proces și vor ajuta la elaborarea propunerii legislative, prevăzută pentru luna martie.

Comisia a organizat o amplă consultare publică în domeniu, ce a luat sfârșit în decembrie 2016 și la care s-au primit 16.000 de contribuții.

Totodată, Parlamentul European a adoptat recent o rezoluție referitoare la pilon. Comitetul Economic și Social European (CESE) urmează și el să adopte un aviz. Comitetul Regiunilor a contribuit cu un aviz, iar partenerii sociali europeni și naționali, cu rapoartele lor (raportul BusinessEurope, raportul CES).

Pe de altă parte, președintele Juncker va găzdui, împreună cu primul-ministru al Suediei, un „Summit social pentru locuri de muncă și creștere echitabilă”, care se va desfășura la Gothenburg, în noiembrie 2017.

În contextul acestui Summit, părțile interesate vor avea ocazia să discute despre prioritățile și inițiativele de politică stabilite la nivel european și să vadă cum ar putea UE, statele membre și partenerii sociali de la toate nivelurile să obțină rezultatele scontate în ceea ce privește prioritățile lor economice și sociale comune.

Obiectivul Summitului va fi acela de a reuni șefii de state sau de guverne, partenerii sociali și alți parteneri esențiali pentru a colabora în vederea promovării unor locuri de muncă și a unei creșteri economice echitabile.

Crearea unei Europe mai sociale și mai echitabile reprezintă o prioritate absolută a actualei Comisii.

În discursul său din 2015 privind starea Uniunii, de la Strasbourg, președintele Juncker a anunțat că dorește să dezvolte un pilon european al drepturilor sociale.

Pilonul european al drepturilor sociale va completa acquis-ul social al UE, pentru a orienta politicile într-o serie de domenii esențiale pentru buna funcționare și echitatea piețelor muncii și a sistemelor de protecție socială din statele membre, pentru persoanele aflate atât în interiorul, cât și în afara pieței forței de muncă: lucrători, persoane în căutarea unui loc de muncă și șomeri.

UE pune în aplicare misiunea și

obiectivele sale sociale în temeiul articolul 153 din TFUE cu privire la politica socială.

Principiile propuse nu înlocuiesc drepturile existente, ci oferă o modalitate de a evalua și de a apropia, în vederea optimizării, performanța politicilor sociale și de ocupare a forței de muncă naționale.

Odată instituit, pilonul ca deveni cadrul de referință pentru a verifica performanțele sociale și de ocupare a forței de muncă ale statelor membre participante, pentru a impulsiona procesul de reforme la nivel național și pentru a servi drept punct de reper pentru procesul de convergență reînnoit din cadrul zonei euro.

Ținând seama de faptul că statele membre participante la pilon vor fi încurajate să ia măsuri în domeniile de care acestea sunt, în principal, responsabile, pilonul abordează și domeniile în care UE nu are competențe și nicio intenție să adopte legi, dar în care orientările și schimbul de practici ar fi de dorit.

(Sursa: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm)


Ce îți aduce cetățenia europeană?

Cel de al treilea raport privind cetățenia UE face bilanțul progreselor înregistrate începând din 2014 și prezintă acțiunile menite să asigure faptul că europenii se bucură de drepturile lor atunci când lucrează, călătoresc, studiază sau participă la alegeri, într-un alt stat membru.

87 % dintre europeni sunt conștienți de faptul că sunt cetățeni ai UE, însă nu sunt întotdeauna conștienți de drepturile care decurg din statutul de cetățean.

Cetățenia UE conferă drepturi și libertăți importante și, de asemenea, oferă posibilitatea unei participări democratice și a unei implicări active în cadrul procesului decizional al UE.

Raportul se bazează pe contribuțiile furnizate de cetățeni în cadrul unor sondaje și al unei consultări publice și se axează pe 4 domenii - promovarea drepturilor pe care le conferă cetățenia UE și a valorilor comune ale UE, sporirea participării cetățenilor la viața democratică a UE, simplificarea vieții de zi cu zi a cetățenilor și întărirea securității și promovarea egalității.

Pentru atingerea obiectivelor, Comisia va întreprinde o serie de acțiuni, precum organizarea unei campanii de informare cu privire la drepturile pe care le conferă cetățenia UE, consolidarea implicării voluntare prin furnizarea unor oportunități tinerilor europeni, precum Corpul european de solidaritate, prezentarea unei propuneri pentru instituirea unui „portal digital unic”, care să faciliteze accesul online al cetățenilor la servicii de informare, asistență și soluționare a problemelor pentru o gamă largă de aspecte administrative, intensificarea dialogurilor cu cetățeni, pentru a face schimb de opini și promovarea celor mai bune practici pentru a-i ajuta pe cetățeni să voteze și să candideze la alegerile europene, în special în perioada premergătoare alegerilor din 2019.

Potrivit raportului, numărul europenilor care doresc să știe mai multe despre drepturile lor continuă să crească, iar nivelul de conștientizare a statutului de cetățeni europeni este mai mare ca niciodată – 4 din 5 europeni apreciază, în special, dreptul la libera circulație, care le permite să locuiască, să lucreze, să studieze și să desfășoare activități comerciale oriunde în UE.

Cu toate acestea, din cauza lipsei de informare, cetățenii UE nu își exercită pe deplin dreptul de a vota la alegerile europene și locale și mulți dintre ei nu au cunoștință de dreptul la protecția consulară asigurată de ambasadele altor state membre ale UE.

Orice persoană care deține cetățenia unui stat membru al UE este, de asemenea, cetățean al UE, căci cetățenia UE nu înlocuiește cetățenia națională, ci se adaugă acesteia.

Este un statut valoros care le oferă cetățenilor numeroase libertăți, cum ar fi libera circulație, protecția consulară, precum și dreptul de a vota și de a candida la alegerile municipale și la alegerile pentru Parlament, oriunde ar locui în UE

.

128,5 milioane de euro pentru promovarea produselor agricole

Noul apel pentru campanii multianuale

de promovare a produselor agricole, lansat de Comisie are la dispoziție un buget total de 128,5 milioane de euro, cu rate de finanțare a proiectelor de la 70 la 85%.

Programele selectate se vor desfăşura în UE şi în ţări terţe și vor avea ca obiectiv promovarea consumului şi a produselor europene de calitate, termenul-limită pentru depunerea propunerilor fiind 20 aprilie 2017.

Proiectele primite în 2016 au arătat că noua politică de promovare s-a dovedit a fi mult mai deschisă, deoarece mai mult de 1/2 din proiectele selecţionate nu beneficiaseră până atunci de o finanţare europeană.

Priorităţile pentru anul 2017 reflectă mai mult ca niciodată deschiderea spre ţările terţe, în creştere faţă de anii anteriori.

Apelul se referă la propuneri de

programe simple, urmând a fi depuse de una sau mai multe organizații dintr-un singur stat membru (buget de 85,5 milioane de euro) și la propuneri de programe multiple, urmând a fi depuse de organizații din mai multe state membre sau de mai multe organizații de nivel european (buget de 43 milioane de euro).

Comisia va organiza o zi de informare dedicată consilierii beneficiarilor potenţiali în definirea proiectelor lor, precum şi prezentării de exemple de programe de succes.

Ea va fi deschisă participării tuturor părților interesate – viitori beneficiari, agenții de publicitate ca organisme de implementare, autorități naționale.



Consolidarea cooperării - rezultat al strategiilor macroregionale

Punerea în aplicare a celor 4 strategii

macroregionale ale UE, cuprinzând 19 state membre UE și opt țări din afara Uniunii, a generat o creștere a interesului în ceea ce privește cooperarea și coeziunea teritorială europeană, precum și plusvaloarea acestora.

Acesta a dus la îmbunătățirea coordonării și consolidarea cooperării în anumite domenii, cum ar fi navigabilitatea, energia, schimbările climatice, și între țările în cauză, cât și la intensificarea cooperării cu țările terțe, apropiindu-le pe acestea de UE.

Strategiile au contribuit la conturarea politicii, la punerea în aplicare a legislației existente și la un dialog mai profund între diverșii actori. Acestea sunt principalele concluzii ale primului raport unic de evaluare, publicat la finalul anului trecut, a celor patru strategii macroregionale existente, și anume: Strategia UE pentru regiunea Mării Baltice, Strategia UE pentru regiunea Dunării, Strategia UE pentru regiunea Mării Adriatice și a Mării Ionice și Strategia UE pentru regiunea alpină.

Raportul include recomandări pentru o mai bună punere în aplicarea a strategiilor macro-regionale, ce identifică o serie de domenii în care se pot înregistra îmbunătățiri.

Astfel, Strategia pentru regiunea Dunării include următoarele recomandări:

- reflectarea voinței politice în sprijinul acordat de administrațiile naționale și asigurarea resurselor necesare pentru desfășurarea pe termen lung a activităților;

- asigurarea participării, la nivel adecvat, a reprezentanților naționali la reuniunile grupurilor de coordonare pe domeniile prioritare, precum și posibila reducere a numărului și a gradului de acoperire a acestor domenii, dacă nu sunt alocate suficiente resurse în intervale de timp bine-definite de țările participante;

- introducerea unui mecanism de rotație regulată a coordonatorilor domeniilor prioritare, pentru creșterea gradului de implicare a administrațiilor naționale și regionale;

- consolidarea angajamentului din partea Ministerelor de resort;

- recunoașterea importanței mecanismelor de coordonare națională și consolidarea acestora;

- mărirea gradului de aliniere a instrumentelor existente de finanțare cu domeniile prioritare;

- continuarea dezvoltării și consolidării dialogului dintre autoritățile de management ale diferitelor instrumente de finanțare și instituții ce pun în practică strategia.

Strategiile încă nu și-au demonstrat întregul potențial, iar anumite provocări necesită în continuare o soluționare.

Astfel, statele membre care au inițiat strategiile trebuie să își asume o responsabilitate mai mare și să se implice mai mult, eficacitatea sistemelor de guvernanță să fie îmbunătățită, iar sursele de finanțare relevante (UE, regionale, naționale) au nevoie de o mai bună coordonare.

Raportul subliniază și importanța resurselor și a capacității administrative pentru atingerea obiectivelor stabilite.

Raportul oferă o bună înțelegere a modului de funcționare a celor 4 strategii macroregionale ale UE, incluzând exemple concrete în aplicare în domeniile respective.

De exemplu, în cazul Strategiei pentru regiunea Dunării, gospodărirea coordonată a apelor și gestionarea riscurilor prin proiecte precum SEERISK reduc considerabil riscurile de daune provocate de inundații, iar blocajele de navigație pe Dunăre sunt eliminate și securitatea navigației s-a îmbunătățit prin proiecte precum FAIRWAY și DARIF.

Raportul prezintă o evaluare a stadiului punerii în aplicare a strategiilor curente și face un bilanț al principalelor rezultate.

El valorifică experiența acumulată și prezintă mai multe recomandări privind evoluțiile posibile ale strategiilor și planurile de acțiune ale acestora, ținând totodată seama și de viitoarea politică de coeziune.

Evaluarea abordează aspectele transversale comune relevante pentru toate cele patru strategii, indiferent de gradul de maturitate al acestora (de exemplu, elaborarea și planificarea politicilor, guvernanța, monitorizarea și evaluarea, finanțarea și comunicarea).

Rezultatele-cheie și provocările fiecărei strategii macroregionale sunt prezentate în secțiuni specifice.

Raportul este însoțit de un document de lucru al serviciilor Comisiei care oferă informații mai detaliate privind stadiul punerii în aplicare a fiecărei strategii macroregionale, precum și recomandări specifice.



Fond European pentru sprijinirea

firmelor inovatoare

Fondul European de Investiții (FEI) și grupul financiar UniCredit au semnat contractul de garanții InnovFin, ce vor fi acordate IMM pentru a dinamiza accesul la finanțare pentru firmele inovatoare mici, mijlocii și cu capitalizare medie din 8 țări.

Această tranzacție beneficiază de sprijin din partea Orizont 2020, programul-cadru pentru cercetare și inovare al UE, și din partea Fondului european pentru investiții strategice (FEIS), pilonul central al Planului de Investiții pentru Europa, informează Comisia Europeană.

UniCredit, prin subsidiarele sale, va oferi astfel o finanțare suplimentară de 160 de milioane de euro companiilor inovatoare din România, Bulgaria, Ungaria, Bosnia și Herțegovina, Croația, Republica Cehă, Slovacia, și Serbia.

Băncile din Bosnia și Herțegovina și Serbia vor beneficia de sprijinul unei garanții oferite de FEI și sprijinită prin Orizont 2020, în timp ce contractele de garanție cu băncile grupului UniCredit din România, Bulgaria, Croația, Republica Cehă, Slovacia și Ungaria vor avea la bază sprijinul Planului de Investiții pentru Europa.

România a alocat 100 de milioane de euro pentru inițiativa pentru IMM-uri și se estimează că efectul de pârghie al investițiilor private în împrumuturi va crește de 4 ori valoarea investițiilor prin această inițiativă, sub formă de garanții neplafonate pentru 400 milioane de euro sau mai mult.

Finanțarea UE reprezintă o sursă principală de investiții publice și România a beneficiat în mod clar: reducerea efectelor crizei financiare și economice, crearea de noi locuri de muncă, sprijin pentru cercetare și inovare, precum și reabilitarea infrastructurilor.

Reprezentanții UniCredit și-au afirmat angajamentul pentru sprijinirea IMM din Europa Centrală și de Est (CEE), iar datorită noii facilitați de garantare și a rețelei ei extinse, se vor putea sprijini mai intens dezvoltarea IMM-urilor inovatoare din diferite țări, clienții bîncii putând avea acces mai facil la finanțare și costuri mai bune ale creditului.

Tranzacția dintre UniCredit și FEI reflectă și angajamentul UE de a lansa rapid inițiative concrete care au ca țintă accelerarea tranzacțiilor de finanțare și

garantare capabile să impulsioneze crearea de locuri de muncă și creșterea economică.

De menționat faptul că FEI este parte componentă a Grupului Băncii Europene de Investiții – BEI, misiunea sa centrală fiind de a sprijini întreprinderile micro, mici și mijlocii din Europa prin accesul la finanțare.

FEI proiectează și dezvoltă capital de risc și de dezvoltare, garanții și instrumente de microfinanțare care se adresează acestui segment de piață.

UniCredit este un grup pan-european puternic, cu un model simplu de bancă comercială și un sistem complet conectat de bancă corporatistă și de investiții, care pune la dispoziția a 25 milioane de clienți o rețea unică în vestul, centrul și estul Europei și care oferă expertiză locală și internațională și își însoțește și sprijină clienții la nivel global, oferindu-le acces de neegalat la bănci de top în cele 14 piețe principale ca și în alte 19 țări la nivel global.

Planul de Investitii se concentrează pe impulsionarea investițiilor europene pentru a crea locuri de muncă și creștere economică, prin folosirea mai inteligentă a resurselor financiare noi și existente, îndepărtând obstacolele din calea investițiilor, asigurând vizibilitate și asistență tehnică proiectelor de investiții.

Proiectele și acordurile aprobate pentru finanțare prin FEIS se așteaptă să mobilizeze peste 160 de miliarde de euro în investiții totale în cele 28 de state membre și să sprijine peste 388.000 de IMM-uri.

Facilitatea de Garantare a IMM-urilor InnovFin (InnovFin SME Guarantee Facility) este stabilită prin inițiativa "Finanțarea InnovFin pentru inovatori”, sprijinită prin programul Orizont 2020.

Facilitatea acordă garanții și contra-garanții pentru finanțări cu valoare între 25 de mii de euro și 7,5 milioane euro în scopul de a facilita accesul la finanțare pentru întreprinderi inovatoare mici și mijlocii și cu capitalizare medie (pânp la 499 angajați).

Facilitatea este administrată de FEI și este acordată prin intermediari financiari – bănci și alte instituții financiare – în statele membre UE și țările asociate.

Prin această facilitate, intermediarii financiari sunt garantați parțial de FEI pentru pierderile generate de finanțarea acordată în cadrul acestei facilitații.

(Sursa: www.euractiv.ro)


Instituțiile europene - cu tot mai

multe atacuri cibernetice

Instituțiile UE au fost în 2016 ținta unor atacuri cibernetice tot mai periculoase, pe fondul sporirii temerilor privind posibile implicări ale Rusiei în politica europeană prin astfel de practici.

Atacurile cibernetice sunt şi în atenţia PE, căci, conform unor surse din domeniu, serverele Comisiei Europene au fost vizate în 2016 de 110 atacuri informatice distincte, cu 20% mai multe față de anul anterior.

După ce serviciile secrete americane au acuzat Rusia că se află în spatele atacului cibernetic asupra Comitetului Național al Partidului Democrat în timpul campaniei electorale pentru președinția SUA, ultimele dezvăluiri amplifică temerile privind riscul unei imixtiuni ruse în alegerile ce vor avea loc anul acesta în Franța și Germania.

Prin urmare, instituțiile europene și-au

luat măsuri de precauție. Responsabililor de rang înalt li s-a cerut

să folosească mesageria electronică criptată, în timp de Comisia Europeană își extinde cooperarea cu NATO la capitolul securității cibernetice.

Comisarul european pentru securitate a confirmat că instituțiile europene sunt ținta unui număr crescând de atacuri cibernetice provenite "din mai multe surse":

Aceste amenințări sunt persistente, agresive, tot mai periculoase și potențial distructive.

Deși Rusia este principala suspectă, un purtător de cuvânt al executivului comunitar a afirmat că "diferiți atacatori împart și folosesc aceleași instrumente și metode și își ascund identitățile utilizând servere anonime".

Problema atacurilor cibernetice a fost menţionată şi într-o rezoluţie adoptată anul trecut de Parlamentul European.

Terorismul, amenințările hibride și

insecuritatea cibernetică și energetică nu le lasă statelor UE altă opțiune decât să crească eforturile de cooperare în domeniul securității și apărării.

Ele deschid drumul spre Uniunea Apărării Europene – este concluzia unei rezolutii adoptată de plenul de la Strasbourg.

Situația de securitate în Europa și în jurul ei s-a deteriorat semnificativ în ultimii ani, din cauza provocărilor ridicate de terorism, amenințările hibride sau insecuritatea cibernetică și energetică, pe care nici o țară nu le poate combate singură, se arată în rezoluție privind Uniunea Apărării Europene, aprobată cu 369 de voturi la 255 și 70 de abțineri.

Solidaritatea și rezistența cer ca UE să rămână solidară și să acționeze împreună și, de aceea, europarlamentarii au solicitat "dezvoltarea în continuare a cadrului UE de politică pentru apărarea cibernetică în scopul creșteri capabilităților de apărare cibernetică ale statelor membre, a cooperării operaționale și a schimbului de informații".

Totodată, eurodeputații subliniază că

UE și NATO ar trebui să coopereze mai mult, mai ales în Est și Sud, pentru a contracara amenințările hibride și cibernetice, pentru a îmbunătăți securitatea maritimă și pentru a dezvolta capabilități de apărare.

O revizuire substanțială și atentă a PESC este necesară pentru a permite UE și statelor sale membre să contribuie în mod decisiv la securitatea Uniunii, la gestionarea crizelor internaționale și la susținerea autonomiei strategice a UE.



Progrese în domeniul economiei circulare

La finalul lunii ianuarie, Comisia a prezentat un raport despre rezultatele și progresele obținute în îndeplinirea planului de acțiune din 2015, precum și măsurile de instituire, alături de Banca Europeană de Investiții (BEI), a unei platforme de sprijin financiar pentru economia circulară, un set de orientări adresat statelor membre privind valorificarea energetică a deșeurilor și o propunere de îmbunătățire a normelor privind anumite substanțe periculoase din echipamentele electrice și electronice.

Construirea unei economii circulare pentru Europa este o prioritate esențială pentru actuala Comisie și s-au înregistrat progrese importante și se planifică noi inițiative în 2017, pentru a închide bucla în care se înscriu proiectarea, producția, consumul și gestionarea deșeurilor, creând astfel o Europă verde, circulară și competitivă.

În raportul privind progresele, Comisia enumeră principalele măsuri adoptate în domenii cum ar fi gestionarea deșeurilor, proiectarea ecologică, deșeurile alimentare, îngrășămintele organice, garanțiile pentru bunurile de consum, inovarea și investițiile.

Se arată că principiile economiei circulare au fost integrate treptat în cele mai bune practici industriale, în achizițiile publice verzi, în modul de utilizare a fondurilor politicii de coeziune, precum și în noi inițiative din domeniul construcțiilor și al apei.

Platforma de sprijin financiar pentru economia circulară, lansată împreună cu Banca Europeană de Investiții, va consolida legătura dintre instrumentele existente, cum ar fi Fondul european pentru investiții strategice (FEIS) și InnovFin (inițiativa „Finanțare UE pentru inovatori”, sprijinită de programul Orizont 2020), dezvoltând în același timp noi instrumente financiare pentru proiectele de economie circulară.

Setul de orientări de valorificare energetică a deșeurilor va spori la maximum beneficiile date de mixul energetic național și va sprijini statele pentru a-și optimiza contribuția la Uniunea energetică și pentru a exploata oportunitățile de creare a unor parteneriate transfrontaliere.

Pachetul de inițiative cuprinde și o propunere de actualizare a legislației pentru a restricționa utilizarea anumitor substanțe periculoase în echipamentele electrice și electronice (Directiva RoHS), ce promovează înlocuirea materialelor periculoase pentru a face reciclarea componentelor mai profitabilă.

Pachetul constă într-un plan de acțiune al UE care cuprinde măsuri ce acoperă întregul ciclu de viață al produsului: de la concepere, achiziționarea materialelor, producție și consum până la gestionarea deșeurilor și piața materiilor prime secundare.

Protecția lucrătorilor împotriva cancerului

Comisia Europeană a propus o noua inițiativă în domeniul siguranței și sănătății la locul de muncă, axată pe prevenirea accidentelor și a bolilor profesionale.

Ea urmărește să ofere lucrătorilor o protecție mai bună împotriva cancerului cauzat de condițiile de muncă, precum și să sprijine întreprinderile, în special IMM-urile și microîntreprinderile, în eforturile lor de a respecta cadrul legislativ existent.

E vorba de un plan de acțiune clar pentru un cadru solid în materie de securitate și de sănătate la locul de muncă, adaptat secolului al XXI-lea, cu norme transparente, actualizate și aplicate cu eficacitate pe teren.

De asemenea, este un angajament de a combate cancerul cauzat de condițiile de muncă prin evitarea expunerii la 7 substanțe chimice cancerigene suplimentare, ceea ce va ameliora protecția a circa 4 milioane de lucrători din Europa printr-o serie de măsuri::

• stabilirea limitelor de expunere sau alte măsuri privind șapte substanțe chimice cancerigene suplimentare;

• sprijinirea întreprinderilor în eforturile lor de a respecta normele în materie de sănătate și de securitate, inclusiv prin publicarea unui document pentru angajatori, care conține sfaturi practice menite să faciliteze evaluarea riscurilor;

• colaborarea cu statele membre și cu partenerii sociali pentru a elimina sau a actualiza normele depășite.

În 2012, Comisia a inițiat o evaluare exhaustivă a legislației în domeniu (o directivă-cadru și 23 de directive conexe), realizată în cadrul Programului Comisiei privind o reglementare adecvată și funcțională (REFIT).


21 de miliarde de lei la buget din fonduri europene în 2017


Fondurile europene au fost un eșec

total în anul 2016, dar există garanția că 2017 va însemna intrarea a 21 de miliarde de lei din fonduri europene, atât pe proiectele fazate din exercițiul financiar precedent, cât și din încasările exercițiului curent - este opinia actualului guvern.

De altfel, fondurile acestea sunt considerate ca una din cele mai importante surse pe care se mizează în construcția și susținerea bugetului, motiv pentru care va exista o mare rigoare în urmărirea lor.

Pe de altă parte, s-a afirmat că - din punct de vedere al creșterii ratei de colectare (care este o altă sursă importantă ce trebuie valorificată) - au fost luate deja măsuri la nivelul ANAF, una dintre acestea fiind anularea "controversatului" formular 088 referitor la înregistrarea în scopuri de TVA a firmelor.

S-a observat deja au apărut două schimbări în viața ANAF (Agenția Națională de Administrare Fiscală) – schimbarea conducerii institutiei și anularea controversatului formular 088.

Ce semnal se transmite mediului de afaceri?

Acela că inspecția fiscală va trece într-o altă paradigmă – nu se mai vrea ca un contribuabil să fie privit ca fiind un potențial evazionișt.

Un contribuabil privit în ochi prima dată trebuie cotat la 100 de puncte.

Pe măsură ce comportamentul lui dovedește că nu este corespunzător, atunci va fi depunctat, iar când el va scădea în rating sub o anumită limită, atunci fiscul se va manifesta mai riguros în relația cu el.

Pentru ceilalți care au 100 de puncte devine foarte importantă componenta de prevenție a activității inspectorului fiscal, componenta de asistență fiscală, în sensul că se va dezvolta instrumentul consultantului fiscal, care trebuie să fie o interfață între contribuabil și fisc.

Deci, toate acestea vor mări gradul de conformare voluntară și, cu un efort de administrare mai mic decât s-a făcut până acum, va putea exista o creștere a ratei de colectare.

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a anunțat deja că formularul 088, referitor la înregistrarea în scopuri de TVA a firmelor, va dispărea în curând.

Reamintim faptul că, potrivit programului de guvernare, unul dintre obiectivele Guvernului a fost reducerea

sarcinilor administrative excesive ale contribuabililor.

Astfel Agenția Națională de Administrare Fiscală a analizat oportunitatea eliminării formularului (088) 'Declarație pe propria răspundere pentru evaluarea intenției și a capacității de a desfășura activități economice care implică operațiuni din sfera TVA' și a decis renunțarea la acesta.

Pentru a evita blocarea activității de

înregistrare în scopuri de TVA a contribuabililor și asigurarea continuității activității economice a acestora, intrarea în vigoare a ordinului de abrogare a formularului 088 este 1 februarie 2017, până la această dată urmând să fie actualizată noua procedură, precum și aplicațiile informatice.

Formularul 088 "Declarație pe propria răspundere pentru evaluarea intenției și a capacității de a desfășura activități economice care implică operațiuni din sfera TVA" a fost introdus în vara anului 2015, a fost simplificat la jumătatea anului trecut, prin reducerea numărului de întrebări de la 20 la 13 și a numărului de seturi de documente de la 8 la 3 și a intrat în vigoare în formă modificată de la 1 iulie 2016.

ANAF a colectat, în 2016, venituri bugetare cumulate în valoare de 199,4 miliarde de lei, cu 2,6 miliarde de lei peste nivelul realizat în 2015, în timp ce veniturile la bugetul de stat s-au situat la 137,43 miliarde de lei, în scădere ușoară de la 137,46 miliarde de lei în anul anterior, potrivit datelor provizorii centralizate de ANAF.

(Sursa: www.agerpres.ro)


Cumpărături online de 5 milioane de euro

Valoarea cumpărăturilor online a

depășit pragul de 1,8 miliarde de euro în 2016, cu aproape 30% mai mult decât în 2015, când s-au înregistrat 1,4 miliarde de euro, potrivit estimărilor principalilor jucători din comerțul electronic.

Dacă am face o medie, acest lucru ar însemna că românii cheltuiesc 5 milioane de euro în fiecare zi pentru cumpărături prin Internet, se arată într-o analiză publicată de GPeC (Gala Premilor de eCommerce).

Valoarea de 1,8 miliarde de euro face referire doar la produsele fizice (tangibile) comercializate online și nu la servicii, plăți de facturi la utilități, bilete de avion, bilete la spectacole sau diferite evenimente, rezervări hoteliere, vacanțe și călătorii etc.

Adăugând acestea, valoarea totală a achizițiilor online ar crește considerabil.

Analiza menționează că rata de penetrare a internetului a crescut de la 56% în 2015 la 58% în 2016, având în vedere că sunt circa 11,2 milioane de utilizatori de internet în România.

O creștere și mai importantă a fost marcată de utilizarea dispozitivelor mobile de tip smartphone–rata de penetrare a urcat de la 50% în 2015 la 70% anul trecut.

Magazinele online importante din

România au înregistrat creșteri semnificative ale traficului generat de dispozitivele mobile: peste 50% din vizitele pe site-uri se fac de pe mobil în detrimentul desktop-ului.

Numărul de comenzi plasate de pe dispozitive mobile este de 35-40% din totalul comenzilor primite de magazinele online.

Creșterea salariilor, scăderea TVA și, implicit, a prețurilor au crescut consumul în economia românească în 2016.

Acest lucru s-a reflectat și în comerțul online - un cumpărător online a făcut, în medie, 8,4 achiziții în decursul anului trecut – în creștere față de 2015 când media era de

8,2 dar și față de 2014 când cifra se situa la 8,1 achiziții/an.

Doar de Black Friday (noiembrie 2016) românii au cumpărat produse în valoare de circa 130 de milioane de euro, cu mult peste valoarea de 100 de milioane de euro înregistrată de Black Friday 2015.

În ceea ce privește plățile online prin card, volumul total înregistrat la finalul anului trecut a crescut la aproximativ 745 milioane de euro, cu aproape 45% mai mult decât 514 milioane de euro în anul anterior.

Din punct de vedere al numărului de magazine online, principalii jucători împreună cu GPeC estimează că acesta a rămas asemănător cu cel din 2015, respectiv aproximativ 5.000 de magazine online care sunt suficient de relevante din punct de vedere trafic și comenzi în așa fel încât să poată fi luate în calcul.

Totuși, cercetările arată că există peste 20.000 de website-uri pe domeniu .RO care au funcție de „adaugă în coș”, așadar pot fi considerate magazine online – dar traficul mic înregistrat de acestea le face nesemnificative în peisajul e-commerce autohton, se arată în analiza GPeC.

Topul principalelor categorii de produse vândute online în 2016 (exclusiv e-tail) a rămas neschimbat față de 2015, fiind în această ordine: produsele din gama Electro-IT&C (ex.: PC și componente PC, notebooks, tablete, telefoane mobile, electronice și electrocasnice etc.), produsele de tip Fashion & Beauty îmbrăcăminte, încălțăminte, accesorii, cosmetice, parfumuri, ceasuri etc.), produsele pentru casă și decorațiuni, precum și produsele destinate copiilor (de la jucării până la articole pentru copii de tip: cărucioare, vestimentație, consumabile etc.).

Comparativ cu 2015, valoarea medie a tranzacțiilor a scăzut pe aproape toate categoriile de mai sus cu o singură excepție, respectiv produsele pentru casă și decorațiuni, unde valoarea medie a tranzacției a crescut de peste două ori.

Chiar dacă românii au cheltuit mai puțin la fiecare cumpărătură, numărul de tranzacții a crescut, 2016 păstrând tendința de creștere specifică ultimilor ani și aducând un plus de 30% industriei de e-commerce autohtone.

În aceste condiții, ca și anul trecut, comerțul electronic este printre puținele industrii românești care crește constant și semnificativ de la an la an.



Încetinirea creșterii economice pe

fondul temperării consumului

Barometrul KeysFin privind aşteptările economice arată un optimism moderat pentru 2017, condiţionat de provocările de ordin fiscal-bugetar şi de evoluţia economică mondială.

Economia autohtonă va continua să crească, însă într-un ritm încetinit faţă de anul trecut, pe fondul temperării consumului intern şi al creşterii riscurilor externe, potrivit unui sondaj de opinie realizat de KeysFin în rândul oamenilor de afaceri din România.

Barometrul KeysFin privind economia românească a fost realizat în perioada 1-30 decembrie 2016, pe un eşantion reprezentativ de 150 de firme din diverse domenii de activitate, de la comerţ, la servicii financiare, agricultură, energie, confecţii, IT sau altele.

După un an 2016 în care consumul a fost principalul motor al creşterii economice de peste 4%, evoluţia economică din 2017 este privită într-o notă pozitivă, însă majoritatea investitorilor rămân rezervaţi.

Chiar dacă măsurile de relaxare fiscală, reducerea TVA la 19% eliminarea mai multor taxe şi impozite, creşterea salariului minim pe economie etc., ar trebui să stimuleze suplimentar consumul, cei mai mulţi oameni de afaceri au aşteptări moderate privind ritmul de creştere economică.

În total, 53% dintre managerii chestionaţi de KeysFin estimează o creştere a PIB-ului între 4-4,1%, 28% dintre ei văd o evoluţie între 4,2 şi 5%, în timp ce 13% cred că PIB-ul va creşte cu mai puţin de 4%. 6% dintre cei chestionaţi au evitat să răspundă, considerând că, în prezent, sunt prea multe necunoscute în descifrarea evoluţiei economiei din 2017.

Temperarea creşterii economice a fost semnalată, de altfel, de ultimele date publicate de Institutul Naţional de Statistică.

În trimestrul al III-lea, avansul economic s-a temperat la 4,4% faţă de aceeaşi perioadă din 2015, după un avans de 6% în trimestrul al doilea.

Întrebaţi care sunt principalele provocări ale lui 2017, cei mai mulţi manageri (62%) au estimat o temperare a creşterii consumului, 43% s-au referit la incertitudinile evoluţiei economice mondiale, 37% s-au referit la posibilele măsuri fiscale, iar 24% au indicat o potenţială creştere a inflaţiei.

Investitorii au mai trecut la acest capitol, printre altele, evoluţia principalelor valute şi blocajul financiar persistent.

Potrivit experților, este greu de crezut că apetitul de consum al românilor va mai atinge nivelul record de anul trecut, mai ales şi că aşteptările inflaţioniste sunt semnificative.

Creşterea salariului minim va pune presiune pe companii şi nu este exclus ca debuşeul să fie regăsit într-o creştere generală a preţurilor.

Presiunile inflaţioniste vor fi accentuate şi de posibila creştere a importurilor, pe fondul ofertei limitate de pe plan intern.

Potrivit experților, rata inflaţiei în 2017 ar urma atingă nivelul de 2-2,1%.

Întrebaţi fiind ce măsuri le-ar solicita guvernanţilor în 2017 pentru a asigura stabilitatea economică şi a impulsiona business-ul autohton, oamenii de afaceri au vorbit în primul rând despre predictibilitate.

Un Cod Fiscal bătut în cuie, care să nu mai sufere modificări, este principala cerinţă a investitorilor.

Oamenii de afaceri au mai invocat necesitatea reducerii birocraţiei în aparatul de stat şi a stimulării activităţii economice prin investiţii durabile, mai ales în infrastructură.

Chiar dacă PIB-ul a crescut cu câte 8-9 miliarde de euro pe an, veniturile statului au rămas constante, la 23 de miliarde de euro.

Presiunile de ordin fiscal şi salarial vor afecta puternic bugetul de stat, asta dacă nu se vor găsi soluţii de eficientizare a cheltuielilor bugetare.

Guvernul va avea de ales între a face reforme, pentru a-şi putea onora promisiunile, sau a-şi extinde sursele de finanţare.

Specialiştii Keysfin mai spun că este nevoie de investiţii care să genereze oportunităţi de dezvoltare, în special în sectorul infrastructurii.

Pe lângă îngrijorăriile de la nivel naţional, oamenii de afaceri se mai preocupă şi de riscurile externe.

Brexit-ul şi planurile noii administraţii Trump sunt cele mai des invocate de investitori, care remarcă, totodată, şi peisajul politic european, în care tonurile extremiste prind tot mai mult contur.



Investiții în proiecte de mare

importanţă

Comisia Europeană a aprobat finanțarea a 10 proiecte din mai multe regiuni din România, cu o contribuție din partea UE de aproximativ 800 de milioane de euro. Investiţiile au în vedere lucrări de infrastructură începute între 2007 și 2013, ce vor putea fi finalizate în actuala perioadă de programare.

Aceste proiecte reprezintă mai mult decât simple investiţii în infrastructură, căci, folosite în mod eficient, pot deveni catalizatori ai dezvoltării la nivel local, regional și național.

De aceea este important ca fondurile UE să fie folosite în mod strategic și în concordanță cu prioritățile de investiții din România.

Cele 10 proiecte vizează lucrări de infrastructură în următoarele sectoare:

TRANSPORT: Construcţia şoselei de centură a

municipiului Braşov, tronsoanele I (DN1-DN11), II (DN11-DN13) şi III (DN13-DN1)

Reabilitarea liniei de cale ferată Braşov–Simeria, componentă a coridorului pan–european IV, tronsonul Sighişoara–Coşlariu.

MANAGEMENTUL DEŞEURILOR: Judeţul Caraş-Severin: Dezvoltarea

sistemului de management integrat al deşeurilor

Judeţul Constanţa: Dezvoltarea sistemului de management integrat al deşeurilor

Judeţul Iaşi: Dezvoltarea sistemului de management integrat al deşeurilor.

INFRASTRUCTURĂ DE APĂ: Judeţul Covasna: Extinderea şi

modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată Judeţul Teleorman: Extinderea şi

reabilitarea sistemelor de apă şi apă uzată

Judeţele Constanţa şi Ialomiţa: Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de apă şi a sistemului de canalizare

Judeţele Sibiu şi Braşov: Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată.

PREVENIREA DEZASTRELOR NATURALE:

WATMAN - Sistem informaţional pentru managementul integrat al apelor – Etapa I

Obiectivele proiectelor de transport cuprind modernizarea infrastructurii şi sporirea vitezei de circulație maximă la 160 km/h pentru trenurile de călători și la 120 km/h pentru trenurile de marfă pe tronsonul Sighişoara-Coşlariu, respectiv construcţia şoselei de centură a Braşovului pentru diminuarea traficului din municipiu.

Cele 3 proiecte de management al deşeurilor vor contribui la reducerea dimensiunilor depozitelor de deşeuri prin integrarea activităţilor de separare, colectare, transport, tratare, reciclare şi eliminare.

De asemenea, se are în vedere închiderea sau reabilitarea depozitelor non-conforme cu standardele europene, potrivit angajamentelor privind mediul înconjurător asumate de România.

Cele 4 proiecte de apă şi apă uzată includ realizarea de infrastructură şi facilităţi de tratare a apei uzate, cât şi îmbunătăţirea accesului la sistemele de alimentare cu apă potabilă.

Această infrastructură va contribui la oferirea de servicii şi la un grad de acoperire în domeniul apei curente şi a celei uzate în conformitate cu directivele europene, în mod special cele legate de calitatea apei şi de tratarea apei uzate în mediul urban.

Proiectul WATMAN are ca obiectiv final protejarea populaţiei prin modernizarea infrastructurii de prevenire a inundaţiilor.

Acest proiect va permite optimizarea securității și a eficienței infrastructurii lucrărilor hidrotehnice deja existente de la nivel național, informatizarea sistemului de colectare a datelor provenite de la stațiile automate care vor fi montate la nivelul barajelor de importanță majoră, monitorizarea de la distanţă a modului în care se comportă construcțiile hidrotehnice, cât şi integrarea tuturor informațiilor la nivel electronic și comunicarea rapidă și în timp real între autoritățile responsabile. (Sursa: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm)


Alte 11 proiecte majore de infrastructură din România

Comisarul european pentru politică

regională a aprobat continuarea a 11 proiecte din mai multe regiuni din România, cu o finanţare din partea UE de peste 500 de milioane de euro, care se înscriu într-o serie de domenii esențiale: transport, prevenirea dezastrelor naturale, alimentarea cu apă şi managementul integrat al deşeurilor.

Prin deciziile adoptate s-a facilitat continuarea acestor proiecte - începute în perioada 2007–2013 - în actuala perioadă de programare, proiecte esenţiale pentru dezvoltarea României şi îmbunătăţirea calităţii vieţii cetăţenilor.

Proiectele vizează sectoarelor: TRANSPORT: Construcţia autostrăzii Lugoj – Deva,

pe secţiunea Dumbrava – Deva Reabilitarea liniei de cale ferată

Braşov – Simeria, componentă a coridorului pan–european IV, tronsonul Coşlariu – Simeria.

MANAGEMENTUL DEŞEURILOR Judeţul Suceava: Dezvoltarea

sistemului de management integrat al deşeurilor

Judeţul Dolj: Dezvoltarea sistemului de management integrat al deşeurilor

Judeţul Bihor: Dezvoltarea sistemului de management integrat al deşeurilor

Judeţul Alba: Dezvoltarea sistemului de management integrat al deşeurilor

Judeţul Cluj: Dezvoltarea sistemului de management integrat al deşeurilor

Judeţul Vrancea: Dezvoltarea sistemului de management integrat al deşeurilor

EXTINDEREA ȘI REABILITAREA INFRASTRUCTURII DE APĂ

Judeţul Gorj: Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată

Judeţul Bacău: Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată

PREVENIREA DEZASTRELOR NATURALE

Judeţul Iaşi: Lucrări pentru reducerea riscului de inundaţii în bazinul hidrografic Prut - Bârlad

Proiectele de transport cuprind construcţia autostrăzii Lugoj – Deva pe secţiunea Dumbrava – Deva, parte a reţelei TEN-T.

Astfel, se va scurta durata de călătorie între aceste puncte şi se va reduce numărul de accidente rutiere.

De asemenea, acestea includ şi reabilitarea liniei de cale ferată dintre Coşlariu şi Simeria, pentru creșterea vitezei de circulaţie a trenurilor la 160 km/h.

Cele 6 proiecte de management al deşeurilor vor contribui la reducerea dimensiunilor depozitelor de deşeuri prin integrarea activităţilor de separare, colectare, transport, tratare, reciclare şi eliminare.

De asemenea, se are în vedere închiderea sau reabilitarea depozitelor non-conforme cu standardele europene.

Proiectele de apă şi apă uzată includ realizarea de infrastructură şi facilităţi de tratare a apei uzate.

Captarea de apă va fi îmbunătăţită. Reţeaua şi instalaţiile de pompare sunt

reabilitate şi extinse, iar staţiile de tratare a apei uzate sunt nou construite sau îmbunătăţite.

Această infrastructură contribuie la oferirea de servicii şi la un grad de acoperire în domeniul de apă curentă şi apă uzată în conformitate cu directivele europene, în mod special cele legate de calitatea apei şi tratarea apei uzate în mediul urban.

Proiectul ce priveşte reducerea riscului de inundaţii în bazinul hidrografic Prut - Bârlad vizează construirea de poldere, dragarea şi stabilizarea albiilor râurilor, cât şi cartografierea riscului de inundaţii. 16 mii de locuitori ai judeţului Iaşi vor beneficia în mod direct de o mai bună protecţie împotriva inundaţiilor. (Sursa: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm)


Aarhus și Pafos - capitale culturale europene 2017

Începând cu 1 ianuarie 2017, orașele Aarhus (Danemarca) și Pafos (Cipru) sunt noile

capitale culturale europene, lansarea programelor de activități având loc la începutul anului. Titlul de Capitală culturală europeană reprezintă o ocazie unică de a aduce împreună

comunitățile prin cultură și de a stimula parteneriate locale și internaționale solide pentru viitor. De altfel, ambele orașe au prezentat programe care pun în evidență secole de cultură,

utilizând, în același timp, modalități artistice diferite pentru a aborda problemele socio-economice cu care se confruntă Europa astăzi.

Bunăoară, tema centrală pentru Aarhus 2017 este "regândirea", orașul danez urmând să ilustreze modul în care artele, cultura și sectorul creativ ne pot ajuta să ne regândim și să ne modelăm comportamentele sociale, urbane, culturale și economice de bază, pentru a găsi soluții noi la problemele comune.

Evenimentele culturale care vor fi găzduite de Pafos în 2017 vor gravita în jurul conceputului de "Pod între continente, punte între culturi".

Ca prim oraș cipriot gazdă a acestui program, el își va pune în evidență experiențele multiculturale și proximitatea geografică atât cu Orientul Mijlociu, cât și cu nordul Africii, pentru a consolida relațiile dintre țări și culturi.

Inițiat în 1985 de ministrul grec al culturii de atunci, Melina Mercouri, programul "Capitale culturale europene" este una dintre cele mai cunoscute inițiative din acest domeniu din Europa.

Orașele sunt alese pe baza unor programe culturale care trebuie să aibă o dimensiune puternic europeană, să stimuleze participarea și implicarea activă a locuitorilor și să contribuie la dezvoltarea pe termen lung a orașului.

Acest titlu este o ocazie excelentă pentru orașe de a-și schimba imaginea, de a-și marca poziția pe harta lumii, de a atrage mai mulți turiști și de a-și regândi propria dezvoltare prin cultură.

În 2016, orașele Wrocław (Polonia) și San Sebastian (Spania) au fost capitale culturale europene, iar după Aarhus și Pafos în 2017, vor urma Valletta (Malta) și Leeuwarden (Olanda) în 2018, Plovdiv (Bulgaria) și Matera (Italia) în 2019 și Rijeka (Croația) și Galway(Irlanda) în 2020, în timp ce Timișoara (România), Elefsina (Grecia) și Novi Sad (Serbia, țară candidată) au fost recomandate recent pentru titlul de Capitală culturală europeană 2021 și sunt în așteptarea nominalizării oficiale. (Sursa: Reprezentanța CE în România)

România pe locul 4 în topul UE28 Angajarea civică a tinerilor într-un

proiect ce presupune generozitate şi solidaritate, învăţarea unor noi limbi străine sau acumularea de experienţă profesională sunt motivele pentru care a fost lansat Corpul european de solidaritate, ințiativă a presedintelui Juncker, cu o puternică dimensiune transfrontalieră și regională (supranumită, în unele state membre, ca Armata Inimii (Armée du Coeur, Franța).

Politicile regionale sunt prezente în această iniţiativă iar Fondul european pentru dezvoltare regională va dedica un milion de euro iniţiativelor specifice care vor permite tinerilor europeni să se implice ca voluntari în programe Interreg transfrontaliere, transnaţionale sau interregionale.

Ei vor putea participa ca "parteneri Interreg", lucrând în cadrul unor proiecte concrete, sau ca "raportori Interreg", prin sprijinirea unui program pentru a promova rezultatele concrete ale proiectelor trecute.

Tinerii din România au raspuns prezent într-un număr mare: deja peste 1.000 de înscrieri pe platforma dedicată, iar interesul este în creştere, țara noastră ocupând locul 4 în topul statelor membre UE în ceea ce priveşte numărul de înscrişi.

Iar tineri studenţi străini, care au efectuat un an de studii în România în cadrul programului Erasmus, şi-au manifestat dorinţa de a rămâne în continuare aici, în cadrul programului de voluntariat.

În România se vor desfăşura manifestări dedicate iniţiativei, realizate de Reprezentanţa Comisiei Europene, sub sloganul « Fii voluntar, fii util, fii european! » .

Lansat în 2016, Corpul european de solidaritate se adresează tuturor tinerilor interesaţi de voluntariat, de un stagiu, ucenicie sau chiar un loc de muncă, care doresc ca, pe lângă acumularea de experiență, să participe activ la viața comunităților din care fac parte și să pună în practică adevărata solidaritatea europeană. (Sursa: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm)


Revenirea la Schengen

Comisia Europeană vrea repunerea în

funcțiune a spațiului Schengen din mai 2017, dar Germania s-ar putea opune planului de a elimina controalele la frontierele interne din UE.

Comisia a recomandat Consiliului European să le permită statelor membre să mențină actualele controale temporare la unele frontiere interne ale spațiului Schengen (din Austria, Germania, Danemarca, Suedia și Norvegia) timp de încă trei luni.

Spațiul Schengen a fost suspendat în urmă cu un an din cauza fluxului masiv de refugiați care intrau în Europa, via Grecia.

Pentru că Grecia nu putea ține sub control valul de imigranți, mai multe țări au cerut reintroducerea controalelor la frontiere.

Deși situația s-a stabilizat treptat, în ciuda implementării unor măsuri propuse de Comisie pentru o mai bună gestionare a granițelor externe și în scopul protejării spațiului Schengen, Comisia consideră că nu sunt încă îndeplinite pe deplin condițiile foii de parcurs „Înapoi la Schengen”.

Prin urmare, revenirea la o funcționare normală a spațiului Schengen nu este posibilă în acest moment.

De altfel, deși s-au făcut progrese

semnificative în direcția ridicării controalelor la frontierele interne, trebuie să se continue stabilizarea situației, situație în care se recomandă ca statele membre în cauză să li se permită să mențină controalele temporare la frontiere pentru încă trei luni.

Fără îndoială, Spațiul Schengen este una dintre cele mai mari realizări ale integrării UE, dar nu trebuie considerat că este un lucru de la sine înțeles.

De aceea, Comisia Europeană își menține angajamentul de a colabora cu statele membre pentru a elimina treptat

controalele temporare la frontierele interne și pentru a reveni la o funcționare normală a spațiului Schengen cât mai curând posibil.

Cu toate că în ultimele luni s-au consolidat continuu măsurile prin care să se facă față presiunii migratorii fără precedent cu care se confruntă Europa, din păcate nu s-a ajuns încă la capătul drumului”.

În plus, alegerile din Germania ar putea împiedica eliminarea restricțiilor.

Căci Germania, care în septembrie organizează alegeri parlamentare – ocazie cu care temele imigrației și securității vor juca cu siguranță un rol important – vrea să extindă, potrivit unor surse diplomatice, și mai mult măsurile de control la granițe.

În 2015, peste un milion de refugiați au intrat în Uniunea Europeană, cei mai mulți stabilindu-se în Germania.

Începând de anul trecut, în urma acordului încheiat cu Turcia, fluxul de refugiați dinspre Siria s-a redus considerabil, dar vin mai mulți imigranți înspre Italia dinspre Libia.

Potrivit Comisiei Europene, în ultimele luni s-au făcut progrese importante în ceea ce privește securizarea și gestionarea frontierelor externe și reducerea migrației neregulamentare.

Odată cu crearea Poliției de frontieră și a gărzii de coastă la nivel european, s-a început introducerea unor mijloace care să ajute la o protecție mai bună a frontierelor externe ale UE și la o reacție mai promptă la noile evoluții.

De asemenea, datorită sistemului de puncte de acces (hotspots), înregistrarea și prelevarea amprentelor migranților care ajung în Grecia și Italia au ajuns la un procent de aproape 100%”.

Comisia recunoaște, de asemenea, că în ultimii ani au apărut noi provocări în materie de securitate, după cum a arătat recentul atac terorist de la Berlin.

În acest sens, deși cadrul juridic actual a fost suficient pentru problemele cu care ne-am confruntat până în prezent, Comisia analizează dacă este totuși suficient adaptat pentru a răspunde provocărilor noilor provocări în materie de securitate.

Consiliul va lua o decizie bazată pe propunerea de recomandare a Comisiei.

După cum se știe, România nu este încă parte a spațiului Schengen.

(Sursa:www.euractiv.ro)


Resursele energetice ale României

România are un sistem energetic îmbătrânit, poluant și ineficient, motiv ca, în următorii ani, energia regenerabilă va asigura 60% din necesarul energetic deși, în realitate, doar 1% dintre români folosesc energia solară pentru încălzirea locuințelor.

Potrivit platformei Electricity Map, din totalul energiei electrice produsă în România, principalele resurse energetice se bazează pe: hidroenergie (31%), cărbune (28%), gaze naturale (23%), energie nucleară (17%), energie solară (4%) și eoliană (2%).

Totodată, datele postate pe același site indică un număr de 337 gCO2eq/kWh emisii de carbon înregistrate la nivelul întregii țări.

Politicile în domeniul energetic incluse în Programul de Guvernare 2017 – 2020 estimează că, pe termen mediu, necesarul energiei electrice al țării va fi asigurat în principal din surse regenerabile (60%).

Totodată, Stategia energetică 2020-2030, prevede reducerea cu 40% a emisiilor de gaze cu efect de seră, va crește eficienţa energetică și gradului de interconectare al sistemelor electroenergetice la 15%.

În următorii ani accentul va fi pe centralele din Dobrogea și Moldova, și pe noi centrale bazate pe surse regenerabile de energie (eoliene și fotovoltaice).

Un studiu recent întocmit de E.ON și Kantar EMNID în opt state europene, printre care și România, indică faptul că aproape jumătate dintre respondenții români (49%) ar prefera să își încălzească casele cu energie solară pentru a proteja mediul înconjurător.

Totuși, marea majoritate a românilor depinde încă în bună măsură de sursele de energie tradiționale, bazate pe consumul de cărbune sau gaze naturale sau sunt dependente de sistemele de termoficare locale, astfel că procentele celor care folosesc energie regenerabilă se mențin mici.

De asemenea, spre deosebire de vecinii maghiari (31%) sau de cehi (20%) care utilizează în mare măsură lemnul pe post de combustibil, doar 19% dintre români își încălzesc locuințele cu această resursă.

Totodată, dacă în Marea Britanie 18% dintre respondenți folosesc radiatoare electrice ca sursă de încălzire a caselor, în România procentul este de 10%, cu mult peste media Italiei, unde doar 1% dintre respondenți se încălzesc cu surse bazate pe energie electrică.

În schimb, energia solară este preferată de majoritatea respondenților europeni, în special de italieni și maghiari (60%) ți doar 38% dintre britanici o preferă în detrimentul celei bazată pe gaze naturale.

În cazul românilor, chiar dacă 49% recunosc că energia solară este cea mai bună, doar 1% dintre ei folosesc în prezent energia solară și tot 1% utilizează sisteme de încălzire bazate pe energia geotermală.

Studiul menționează însă că, pe piaţa de încălzire a locuinţelor din Europa Centrală şi de Est, cărbunele şi combustibilii petrolieri au un rol mai degrabă neglijabil, fapt ce contrazice percepţia comună potrivit căreia respectivele resurse ar fi utilizate pe scară largă în această regiune.


Investițiile în energiile regenerabile

au scăzut cu 18%

Investițiile globale în energiile regenerabile au scăzut cu 18% în 2016 până la 287,5 miliarde de dolari, de la un 329 miliarde de dolari în 2015, conform Bloomberg New Energy Finance (BNEF).

Potrivit BNEF, scăderea noilor investiții în 2016 este cauzată, în parte, "de scăderea prețului echipamentelor, în special al echipamentelor fotovoltaice" dar și de "încetinirea notabilă pe două din piețele importante", respectiv China, unde investițiile

în regenerabile au scăzut cu 26% până la 87,8 miliarde de dolari, și Japonia, unde investițiile au scăzut cu 43% până la 22,8 miliarde de dolari.

După mai mulți ani de investiții record, stimulate de unele din cele mai generoase tarife feed-in din lume, China și Japonia au început să reducă activitatea de construcție de noi proiecte mari și să facă tranziția spre gestionarea capacităților puse la punct până acum.


Chiar dacă investițiile în energiile regenerabile au scăzut în 2016, capacitatea totală instalată a crescut.

BNEF estimează că anul trecut a fost adăugată o capacitate record de 70 Gigawați de energie solară, în creștere față de 56 GW în 2015, și o capacitate de 56,6 GW de energie eoliană.

Pe regiuni, în SUA investițiile în energiile regenerabile au scăzut cu 7%, până la 58,6 miliarde de dolari, în timp ce în Canada au scăzut cu 46% până la 2,4 miliarde de dolari.

În regiunea Asia-Pacific investițiile s-au redus cu 26% până la 135 miliarde de dolari, chiar dacă în India investițiile au rămas la un nivel similar cu cel din 2015.

În contrast, Europa a mers în sens invers cu tendința globală, investițiile în

energiile regenerabile crescând cu 3% până la 70,9 miliarde de dolari, în frunte cu Marea Britanie cu investiții de 25,9 miliarde de dolari, în creștere cu 2%.

Germania a investit anul trecut 15,2 miliarde de dolari în energii regenerabile, cu 16% mai puțin decât în 2015, iar Franța a investit 3,6 miliarde de dolari, în scădere cu 5% în ritm anual.

Imaginea este mai sumbră în țările în curs de dezvoltare unde multe proiecte nu au reușit să obțină finanțare la finele anului.

În Africa de Sud, investițiile în energiile regenerabile au scăzut cu 74% până la 914 milioane de dolari în timp ce în Chile au scăzut cu 80% până la 821 milioane de dolari.


Tranziția energetică - în plină desfășurare

Modernizarea economiei UE și tranziția către o eră a emisiilor reduse de carbon reprezintă o

realitate, se arată în cel mai recent raport privind Uniunea energetică, Europa fiind pe cale de a-și realiza obiectivele pentru 2020 în ceea ce privește emisiile de gaze cu efect de seră, eficiența energetică și energia din surse regenerabile.

Uniunea energetică nu înseamnă doar energie și climă, ci se referă la accelerarea modernizării fundamentale a întregii economii a Europe, transformând-o într-o economie eficientă din punct de vedere energetic și din punct de vedere al utilizării resurselor, cu emisii scăzute de dioxid de carbon, într-un mod echitabil din punct de vedere social.

Potrivit raportului, UE în ansamblu și-a atins deja obiectivul pentru 2020 privind consumul final de energie, lucru valabil și pentru emisiile de gaze cu efect de seră: în 2015, emisiile de gaze cu efect de seră au fost reduse cu 22% sub nivelurile din 1990.

UE este, de asemenea, pe drumul cel bun în sectorul surselor de energie regenerabile, în care, pe baza datelor din 2014, ponderea energiei din surse regenerabile a atins 16% din consumul final brut de energie al UE.

O altă tendință importantă este faptul că UE continuă să înregistreze succese în acțiunile de decuplare a creșterii economice de emisiile de gaze cu efect de seră.

În perioada 1990-2015, produsul intern brut (PIB) combinat al UE a crescut cu 50%, în timp ce emisiile totale au scăzut cu 22%.

În urma încheierii Acordului de la Paris din decembrie 2015, ratificarea rapidă a acestuia de către UE a permis intrarea în vigoare, în 2016, a primului acord universal privind schimbările climatice, obligatoriu din punct de vedere juridic.

În 2016, Comisia a prezentat inițiative, legislative și nelegislative, pentru transpunerea Strategiei-cadru pentru o Uniune energetică, și anume:

pachetul „Energie curată pentru toți europenii”, prezentat la 30 noiembrie 2016, având ca scop menținerea competitivității UE în condițiile tranziției către acest tip de energie;

o strategie europeană privind mobilitatea cu emisii scăzute cu obiectivul ca, până la mijlocul secolului, emisiile de gaze cu efect de seră provenite din transporturi să fie cu cel puțin 60% mai reduse decât în 1990 și înscrise ferm pe o traiectorie care să tindă spre zero.

Comisia Europeană și-a luat angajamentul de a publica anual un raport privind situația Uniunii energetice, primul fiind publicat în 2015, documentele constituind elementele centrale pentru monitorizarea implementării acestei priorități-cheie a Comisiei Juncker.

Pentru a promova această prioritate, Comisia a anunțat și începerea unui nou turneu dedicat Uniunii energetice.



Euro împlineşte 15 ani în circulaţie

Euro a intrat în circulaţie la 1 ianuarie 2002, dar a fost creat virtual în anul 1999, valuta înlocuid rapid monedele naţionale şi extinzându-se în statele Uniunii Europene.

Euro a fost folosit în transferuri electronice, cecuri de călătorii şi în sistemul bancar de la 1 ianuarie 1999.

Astfel, euro a devenit succesorul ECU (European Currency Unit), unitatea de cont a Comunităţii Europene, apoi a UE.

Pe 31 decembrie 1998, euro era cotat la 1,1686 dolari, iar pe 4 ianuarie 1999 ajungea la 1,18 dolari americani.

La finalul anului 1999, a ajuns la paritate cu dolarul, ceea ce a obligat statele membre G7 (Canada, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie şi Statele Unite) să acţioneze pentru a-l sprijini în 2001.

Designul noilor monede şi bancnote a fost anunţat între 1996 şi 1998, iar producţia a început pe 11 mai 1998 la diferite fabrici de bani şi tipografii.

Per total, 7,4 miliarde de bancnote şi 38,2 miliarde de monede erau valabile - pentru mediul de afaceri şi pentru consumatori - pe 1 ianuarie 2002.

Statele au putut să păstreze în circulaţie monedele naţionale timp de două

luni, până pe 28 februarie 2002, dar data oficială de retragere a monedelor naţionale a variat de la un stat la altul.

Spre exemplu, marca germană, valuta oficială a ţării, a încetat să mai circule pe 31 decembrie 2001, dar majoritatea statelor au permis circulaţia pentru încă două luni.

Valutele au putut fi schimbate la băncile comerciale până la jumătatea anului, în jurul datei de 30 iunie 2002.

În perioada 2007 - 2009, mai multe state au intrat în zona euro: la 1 ianuarie 2007, Slovenia a intrat în zona euro, înlocuind, astfel, tolarul sloven, Cipru şi Malta au intrat în zona euro la 1 ianuarie 2008 (înlocuind moneda cipriotă şi lira malteză), iar Slovacia a adoptat euro la 1 ianuarie 2009.

România şi-a propus să adopte euro în 2019, când va prelua în premieră preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, dar în anumite opinii termenul vehiculat iniţial pentru aderarea României la zona euro este „nerealist" şi că nu există o ţintă fixă.

În prezent, euro este folosit în 19 dintre cele 28 de ţări membre ale UE: Austria, Belgia, Cipru, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxembourg, Malta, Olanda, Portugalia, Slovacia, Slovenia şi Spania.

(Sursa: www.mediafax.ro)

Al doilea an de scădere a prețurilor de consum

România a înregistrat în 2016, pentru al doilea an consecutiv, o rată negativă a inflației la final de decembrie, în condițiile în care prețurile de consum au scăzut mai ales datorită reducerii ratei TVA de la 24% la 20%.

Rata anuală a inflației a fost de minus 0,5% la finalul lunii decembrie 2016, chiar mai jos decât estimările analiștilor și mult sub ținta Băncii Naționale a României. BNR, care țintește un interval de inflație de 1,5%-3,5%, prognoza - în ultimul raport asupra inflației publicat în noiembrie - o inflație de minus 0,4%.

Reducerea TVA a dus la scăderea prețurilor produselor nealimentare, cu aproximativ 0,9% pe parcursul întregului an 2016, în timp ce tarifele serviciilor au fost mai mici cu 1,8% față de decembrie 2015, arată datele Institutului Național de Statistică.

În schimb, prețurile alimentelor au fost mai mari cu aproape 0,7% și, deși rata TVA la alimente a fost redusă la 9% în iunie 2015 (astfel încât, în prima jumătate de an, prețurile de consum ale produselor alimentare au fost mult sub nivelul din 2015), începând din iunie ele au intrat pe un trend ascendent.

În aceste condiții, previziunile pentru 2017 - an care a debutat cu noi reduceri de taxe, inclusiv o scădere cu un punct procentual al ratei generale de TVA la 19% - sunt marcate de incertitudini, legate în principal de măsurile fiscale ce vor fi adoptate de noul Guvern.

BNR estimează o inflație de 2,1% la sfârșitul anului, dar a avertizat că există riscuri pentru ca rata să fie mai mică decât acest nivel.

În 2016, indicele prețurilor de consum a fost, în medie, cu 1,5% mai redus decât în anul anterior. Potrivit INS, în 2015 rata inflației a fost de minus 0,6%.

(Sursa:www.euractiv.ro)


Dezvoltarea infrastructurii în sănătate și educație

Guvernul a adoptat un act normativ

care cuprinde noi măsuri pentru realizarea investițiilor finanțate din fonduri publice în educație și sănătate, o serie de facilități pentru atragerea specialiștilor în aceste domenii și în cadrul autorităților administrației publice centrale și locale, precum și pentru a încuraja încadrarea în muncă a șomerilor.

El vizează Programul național de dezvoltare locală, care a fost extins cu 9500 de obiective de investiții, majoritatea în domeniul educației.

Astfel, Executivul a extins categoriile de investiții care pot fi finanțate în cadrul Programului dezvoltare locală, punându-se accent pe domeniile învățământ și sănătate.

Prevederile legale se referă la realizarea, extinderea, reabilitarea, modernizarea, dotarea unităților de învățământ preuniversitar, respectiv creșe, grădinițe, școli generale, licee, colegii naționale, precum și alte unități de învățământ preuniversitar, înființate potrivit legii; a unităților sanitare, inclusiv a spațiilor afectate desfășurării activității unor cabinete medicale de permanență; respectiv realizarea, modernizarea, reabilitarea de poduri, podețe, pasaje sau punți pietonale.

Totodată, se pot construi, moderniza, reabilita sau extinde sistemele de iluminat public stradal, mai ales din mediul rural.

Pentru obiectivele de investiții aflate în finanțare la 31 decembrie 2016, care constituie etapa I a Programului național de dezvoltare locală, se vor asigura fonduri, conform legii, până la finalizarea acestora.

Începând cu anul 2017, se instituie etapa a II-a a Programului național de dezvoltare locală, în cadrul căruia se va asigura finanțarea a 9500 de obiective de investiții noi introduse în program, în domeniile care se referă la realizarea investițiilor publice în infrastructura locală, prevăzute la art.7 din OUG nr.28/2013.

Dintre acestea, 2500 sunt creșe și grădinițe, iar 2000 sunt unități de învățământ preuniversitar, care necesită efectuarea de lucrări, pentru obținerea autorizațiilor de funcționare și pentru desfășurarea în bune condiții a procesului educațional.

Pentru aceste lucrări se asigură finanțarea multianuală, până la finalizare.

Începând cu anul 2017, prin subprogramul ”Instituții de învățământ

superior de stat”, derulat de Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene, prin Compania Națională de Investiții C.N.I. S.A., se va asigura cu prioritate finanțarea a 30 de spații cu destinația de cămine pentru studenții instituțiilor de învățământ superior de stat, până la finalizarea acestora.

De asemenea, prin actul normativ adoptat, a fost completată Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 64/2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale și utilizarea acestora pentru obiectivul convergență.

Astfel, beneficiarii privați ai proiectelor finanțate în cadrul programelor din perioada 2007-2013, care intră sub incidența schemelor de ajutor de stat / minimis, pot solicita deschiderea unui cont de disponibil distinct la unitățile Trezoreriei statului în a căror rază teritorială aceștia sunt înregistrați fiscal, cu avizul instituțiilor publice în cadrul cărora funcționează autorități de management cu responsabilități în închiderea Programelor Operaționale 2007-2013.

Aceste instituții virează sumele reprezentând contravaloarea fondurilor externe nerambursabile, a cofinanțării de la bugetul de stat și TVA, după caz, în contul distinct de disponibil deschis la trezoreria statului pe numele beneficiarilor privați care beneficiază de schema de ajutor de stat/minimis, ale căror cheltuieli au fost suspendate la rambursare, datorită unei suspiciuni de fraudă aflate în investigație la data depunerii declarației finale.

Sumele încasate în contul distinct de disponibil au destinație specială și nu sunt supuse executării silite pe perioada păstrării în acest cont.

Procedura privind deschiderea și funcționarea conturilor distincte de disponibil prevăzute se aprobă prin ordin comun al ministrului finanțelor publice și al ministrului dezvoltării regionale, administrației publice și fondurilor europene.

O altă prevedere se referă la majorarea la 650 de lei a cuantumului stimulentului de inserție, drept acordat părinților ce revin la activitatea profesională înainte de finalizarea concediului pentru creșterea copilului.

Măsura urmează a fi aplicată începând cu drepturile lunii aprilie 2017.


Guvernul a modificat și completat Legea nr.76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru

șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, în scopul încurajării în muncă a șomerilor. Astfel, se acordă o primă de relocare persoanelor înregistrate ca șomeri la agențiile pentru

ocuparea forței de muncă care se încadrează în muncă, potrivit legii, într-o altă localitate situată la o distanță mai mare de 50 km față de localitatea de domiciliu sau reședință și ca urmare a acestui fapt, își schimbă domiciliul sau își stabilesc reședința în localitatea respectivă sau în localitățile învecinate acesteia.

Prima de relocare este acordată din bugetul asigurărilor pentru șomaj și este egală cu 75% din suma destinată asigurării cheltuielilor pentru locuire (plata chiriei și a utilităților) în noul domiciliu sau noua reședință, dar nu mai mult de 900 de lei.

Prima de relocare se acordă persoanelor ale căror venituri nete lunare nu depășesc suma de 5000 lei/lună, în situația în care sunt singure sau împreună cu familiile acestora, și care se încadrează în muncă pentru o perioadă de cel puțin 12 luni. Prima de relocare se acordă lunar, pe o perioadă de 36 de luni.

Prima de relocare se acordă la cerere și nu se cumulează cu prima de încadrare sau cu prima de instalare, prevăzute în legislație.

(Sursa: www.gov.ro)

Sprijin financiar de la Guvern pentru producătorii de tomate

Producătorii agricoli din România vor fi

susținuți printr-un program guvernamental să cultive tomate în spații protejate (sere, solarii), astfel încât să asigure necesarul de consum intern din producția autohtonă.

El a aprobat o schemă de ajutor de minimis pentru producătorii agricoli persoane fizice cu atestat de producător, producătorii agricoli persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și familiale, producători agricoli persoane juridice.

Valoarea sprijinului financiar care se acordă beneficiarilor este de 13.481,4 lei / beneficiar / an care reprezintă contravaloarea în lei a 3.000 euro / beneficiar / an, însă valoarea totală a ajutoarelor de minimis care se acordă unei întreprinderi / întreprinderi unice nu poate depăși echivalentul în lei a sumei de 15.000 euro pe durata a trei exerciții financiare, în cursul exercițiului financiar actual și în cele două exerciții financiare precedente.

Pentru a fi eligibili acordării acestei forme de sprijin financiar pentru cultura tomate, beneficiarii trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții:

Să dețină o suprafață cultivată cu tomate în spații protejate de minimum 1000 mp, marcată la loc vizibil cu o placă indicator inscripționată “Program susținere tomate, 2017“ și să menționeze numărul cererii depuse pentru obținerea finanțării;

Să obțină o producție de minimim 2 kg de tomate/mp și să valorifice o cantitate de tomate de minimum 2000 kg dovedită cu

documente justificative, de pe suprafața de teren menționată;

Să fie înregistrați în evidențele Registrului agricol deschis la primăriile în a căror rază se află suprafețele cultivate cu tomate în sere și solarii;

Să valorifice producția în perioadele ianuarie-mai inclusiv, și noiembrie-20 decembrie, inclusiv.

Resursele financiare aplicării schemei de ajutor de minimis sunt de 179.752 mii lei, contravaloarea în lei a 40.000 mii euro și se asigură de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate pentru Ministerul de resort pe anul 2017.

Cererile și documentele justificative pentru acordarea acestui sprijin financiar se depun la direcțiile pentru agricultură județene, respectiv a municipiului București.

Prin acordarea ajutorului de minimis se urmărește obținerea unor produse de calitate, competitive cu cele de pe piața europeană, precum și o eficiență economică în realizarea și valorificarea acestora.

De asemenea, ajutorul va contribui la creșterea și stabilizarea cantitativă și calitativă a producțiilor de materii prime, la echilibrarea balanței veniturilor și cheltuielilor producătorilor agricoli, ajutându-i să se reașeze într-o poziție mai stabilă și mai echilibrată în raport cu partenerii de afaceri.

Pentru implementarea programului de susținere a producției de tomate în spații protejate a fost emis un ordin de ministru privind stabilirea responsabilităților la nivelul MADR si al Direcțiitor județene pentru Agricultură.

(Sursa: www.madr.ro)


Obiceiurile românilor referitoare la produsele din pescuit și acvacultură

Datele Eurobarometrului special 450, publicat de Comisia Europeană, relevă faptul că doar

21% dintre români consumă produse din pescuit sau acvacultură săptămânal (față de media europeană de 42%), iar 53% dintre persoanele chestionate din România au declarat că nu servesc niciodată astfel de produse la restaurant sau alte localuri care servesc mâncare.

Referitor la proveniența produselor din pescuit sau acvacultură, 69% dintre români au declarant că preferă să cumpere astfel de preparate de la supermarket, 35% de la un vânzător de pește sau de la un magazine specializat, 32% de la piață, 26% de la un pescar și doar 1% dintre cei chestionați au indicat magazinele online ca posibilă sursă pentru astfel de produse.

Totodată, produsele din pescuit sau acvacultură din România sunt preferate de nu mai puțin de 47% dintre cei chestionați, 21% dintre aceștia au declarat că preferă produsele din regiunea lor, 17% pe cele produse în UE, iar alți 5% dintre români au declarant că nu sunt interesați de proveniența acestor produse.

În ceea ce privește tipul produselor preferate din pescuit și acvacultură ale românilor, EB special 450 arată că nu mai puțin de 33% dintre cei chestionați cumpără deseori produse proaspete, inclusiv vii, în timp ce produsele congelate sunt preferate de doar 17% dintre români, dar, cu toate acestea, 62% dintre români se declară deschiși ideii de a testa produse și specii noi.

De asemenea, 73% dintre cei chestionați au declarat că ar cumpăra sau consuma mai multe produse din pescuit și acvacultură dacă prețul nu ar fi atât de ridicat.

Protecția datelor personale în

mediul virtual

Comisia Europeană a propus un pachet legislativ format din două Regulamente și o comunicare, în domeniul protecției datelor personale în mediul vitural.

Propunerile noastre vor completa cadrul UE de protecție a datelor.

Acestea vor asigura protecția vieții private în comunicațiile electronice prin norme actualizate și eficace, precum și faptul că instituțiile europene vor aplica aceleași standarde înalte pe care le așteptăm de la statele noastre membre.”

Prima propunere de regulament va spori gradul de protecție a vieții private pentru cetățeni și va oferi noi oportunități pentru întreprinderi, astfel:

• va fi extins domeniul de aplicabilitate a normelor europene la noi actori, cum ar fi WhatsApp, Facebook Messenger, Skype, Gmail, iMessage sau Viber;

• va crește gradul de strictețe al normelor, prin transformarea din directivă în regulament, direct aplicabil în toate statele membre;

• protecția va acoperi atât conținutul, cât și metadatele (gen ora și locul apelului) comunicațiilor electronice;

• vor apărea noi oportunități de afaceri, odată ce s-a obținut consimțământul de prelucrare a datelor aferente comunicațiilor, conținutului și / sau metadatelor;

• vor fi simplificate normele în ceea ce privește cookie-urile;

• va crește gradul de protecție împotriva mesajelor de tip spam, prin interzicerea comunicațiilor electronice nesolicitate, realizate prin orice mijloace.

Cea de-a doua propunere de regulament vizează actualizarea normelor existente privind protecția datelor cu caracter personal de către instituțiile și organismele europene, care datează din 2001.

Astfel orice persoană ale cărei date personale sunt prelucrate să beneficieze de standarde de protecție ridicate.

Comunicarea stabilește modul de abordare a transferurilor internaționale de date cu caracter personal, pentru a facilita schimburile comerciale și promova o mai bună cooperare în ce privește asigurarea respectării legii, precum și un nivel ridicat de protecție a datelor.

Comisia a invitat Parlamentul European și Consiliul să asigure adoptarea acestor propuneri până la data de 25 mai 2018, data intrării în vigoare a Regulamentului general privind protecția datelor.

(Sursa:http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm


173 de proiecte de 182 milioane de euro

La Agenția de Dezvoltare Regională (ADR) Vest au fost depuse în anul 2016, pe noul exercițiu financiar al Programului Operațional Regional (POR) 2014-2020, un număr de 173 de proiecte cu o valoare a finanțării nerambursabile de aproape 182 milioane de euro.

Aceste proiecte au fost depuse spre finanțare în cadrul a 6 apeluri de proiecte, apeluri dedicate microîntreprinderilor, reabilitarea termică a blocurilor de locuințe, patrimoniul cultural, îmbunătățirea mediului urban, infrastructura de drumuri județene și turism.

Dintre cele 6 apeluri de proiecte, apelul pentru microîntreprinderile din Regiunea Vest (prioritatea de investiții 2.1A) este încă deschis în vederea depunerii de proiecte spre finanțare, iar apelul pentru infrastructura de drumuri județene (prioritatea de investiții 6.1) a fost relansat, urmând ca din ianuarie 2017 să se poată depune proiecte spre finanțare și în cadrul acestui apel de proiecte.

Valoarea alocării financiare pentru cele șase apeluri lansate în 2016 reprezintă 30,46% (214,84 milioane euro) din totalul alocării financiare pentru POR 2014 — 2020 în Regiunea Vest (705,34 milioane euro).

La finele anului trecut au mai fost lansate patru apeluri de proiecte pentru prioritatea de investiții care vizează îmbunătățirea competitivității economice prin creșterea productivității muncii în întreprinderile mici și mijlocii; prioritatea de investiții Clădiri Publice, dedicată reabilitării termice a clădirilor publice; prioritatea de investiții destinată municipiilor reședință de județ, pentru depunerea Strategiilor de dezvoltare urbană și a planurilor de mobilitate și prioritatea de investiții Persoane vârstnice, dedicată infrastructurii de sociale pentru bătrâni, mai adaugă comunicatul menționat.


15 mari proiecte Capitală Culturală Europeană

Municipalitatea timişoreană are un

portofoliu de 15 mari proiecte care trebuie demarate în acest an, în perspectiva anului 2021, când Timişoara va fi Capitală Culturală Europeană (CCE), unele având asigurată cota de finanţare din bugetul local, altele din fonduri guvernamentale sau unionale.

Căci, pe lângă fondurile de la bugetul local, este nevoie de fonduri de la Guvern, cu atât mai mult cu cât, de la început, s-a mizat pe asistenţă guvernamentală (aşa cum se întâmplă în toate ţările în care un oraş dobândeşte titlul de CCE).

De altfel, la nivelul Ministerului Culturii s-a și constituit o structură specială pentru relaţia cu municipiul Timişoara CCE.

În acest context, au și fost definte o mulţime proiecte, care sunt finanțate din bugetul local şi cu fonduri europene, dar sunt și proiecte care intră în jurisdicţia Guvernului pe motive de eligibilitate.

În acest sens, e de menţionat realizarea centurilor rutiere de sud şi de vest (spre Belgrad şi Budapesta), racordul la autostradă de la bifurcaţia Arad – Sânandrei, construirea spitalului regional, a Institutului Oncologic Timişoara, noua maternitate, noul stadion, o nouă sală polivalentă de 16.000 de locuri, aprobată deja de Cabinetul Cioloş,

bazin de înot olimpic, reabilitarea şi modernizarea Gării de Nord, realizarea Centrului intermodal de mărfuri, a Centrul intermodal de pasageri, modernizarea şi extinderea Aeroportului Internaţional Timişoara ”Traian Vuia”, construirea Muzeului Civic, a Muzeului Naţional al Revoluţiei Române din Decembrie 1989.

De asemenea, mai sunt alte 15 proiecte mari vor fi finalizate cu bani de la bugetul local în 2017 şi în anii următori - Pasajele rutiere Jiul şi Popa Şapcă, extrem de importante pentru oraş, un nou pasaj în zona Solventul, unul în zona Behela, apoi poduri noi peste Bega în zonele Jiul (a cărui construcţie va începe în 2017), podul ILSA, podurile Solventul şi Bobâlna – Ştrandului, lucrări importante la Inelele rutiere 4 şi 2 etc.

Tot în anul 2017 municipalitatea este pregătită să înceapă lucrările pentru construirea unei parcări de 1.200 de locuri, în zona ultracentrală ”Oituz”, parcuri sportive şi de agrement în cartiere, noul campus Lenau, ultramodern, construcţia începută la corpul de la Spitalul de Copii Louis Ţurcanu, extinderea Spitalului Municipal cu corpuri noi în zona Clinicile Noi, cumpărarea Maternităţii (private) Atena, două clădiri ale Clinicii de Balneofizioterapie etc.



România a fost în 2015 cel mai mare producător de miere din UE

Potrivit Comisiei Europene, România a beneficiat de 10% din fondurile alocate în domeniul apiculturii, ajungând, conform datelor centralizate la nivel european, țara cu cea mai mare producție de miere din Uniunea Europeană.

România a produs, în 2015, 35.000 tone de miere de albine, comparativ cu doar 20.000 tone în 2014, pe locurile următoare fiind Spania, cu 32.200 tone, și Ungaria, cu 30.700 tone.

Însă, apicultorii au avertizat anul trecut că producția de miere era de așteptat să scadă dramatic în 2016 din cauza condițiilor meteo care au afectat populațiile de albine.

Pentru anii apicoli 2014 și 2015, pentru fiecare an în parte, UE a pus la dispoziție pentru programe de susținere a apiculturii, în total, 66,2 milioane de euro: 33,1 milioane euro din bugetul Uniunii și 33,1 milioane euro din bugetul național al statelor membre.

Din cele 33,1 milioane puse la dispoziție de UE, țările cu cele mai multe fonduri absorbite sunt Spania (16%), Franța (11%) și România cu 10%, în condițiile în care factorul cheie pentru alocarea contribuției Uniunii pentru fiecare stat membru este numărul de stupi de pe teritoriul său.

În septembrie însă, Asociația Crescătorilor de Albine din România avertiza că numărul de familii de albine a scăzut puternic din cauza condițiilor meteo de la începutul anului 2016.

La nivel național sunt înregistrați în jur de 40.000 de apicultori, peste 60% dintre aceștia fiind membrii ACA, cu un efectiv de 900.000 de familii de albine.

40% din venituri pe alimente ajung la groapa de gunoi

Zilnic, un român aruncă la gunoi cca. 350 de grame de alimente, ceea ce înseamnă că 40% dintre resursele financiare sunt cheltuite pe mâncarea ajunsă în pubele.

Cum arată risipa alimentară în România?

Global, o treime din alimentele consumate ajunge anual la groapa de gunoi, ceea ce echivalează cu 1.3 miliarde de tone de mâncare bună de consum.

La nivelul UE, 24.5% dintre cetățeni suferă de foamete și malnutriție.

Din totalul de 100 milioane tone estimat la nivelul UE, România risipește 2.55% (cca. 2.5 milioane tone/an).

Cu toate acestea, 4.8 milioane de persoane (25% din populația României) trăiesc la limita sărăciei și întâmpină dificultăți în asigurarea hranei zilnice deși 1/2 cheltuie pe alimente 40% din veniturile realizate.

Cât se risipește? Un român aruncă zilnic 350 grame de

mâncare, echivalentul a 129 kg alimente/an, situația fiind mai gravă în perioada sărbătorilor de iarnă.

Astfel, în luna decembrie un sfert dintre alimentele cumpărate sunt aruncate direct în ambalajul original, fără a mai ajunge a fi consumate, un român aruncând aproximativ 16 kg de mâncare de Crăciun și Revelion.

De ce se risipește? Principalele cauze ale risipei sunt: lipsa

unei estimări corecte a necesarului de alimente cumpărate, lipsa educației, lipsa de informare, lipsa unei strategii/asigurarea unor infrastructuri

și a unui cadru legal specific, lipsa centrelor de preluare a deșeurilor alimentare.

Ce alimente aruncă cel mai des românii?

Risipa cea mai mare o reprezintă mâncare gătită (24%), urmată apoi de fructe (22%) și legume (21%), pâine și produse de panificație (20%), lapte sau produse lactate (11) și carne (1%).

De unde se achiziționează alimentele care ajung la gunoi?

Principalele surse de achiziționare a mâncării risipite sunt din supermarketuri/hipermarketuri (44%), din piețe (32%) și magazinele de cartier (21%).

Doar o mică parte a acestora provin de la firmele de catering (1%) sau din diferite surse din mediul rural (1%).

Din ce sectoare principale provine risipa alimentară?

Cea mai mare risipă alimentară provine din gospodării (49%), industria alimentară (37%), retaileri (7%), alimentația publică (5%) și agricultură (2%).

Problema cea mai mare ține așadar de consumul responsabil, dat fiind faptul că risipa cea mai mare vine din gospodării.

Pentru a îndeplini Obiectivele de Dezvoltare Durabilă 2 și 12 (foamete „zero” și consum și producție responsabile), este bine să cunoaștem nevoile și să alegem un consum echilibrat al resurselor alimentare.

România a devenit a treia ţară europeană cu o lege privind combaterea risipei alimentare.

(Surse date infografic: Green Report, foodwaste.ro, Eurostat)


ÎN SUMAR

Ce măsuri-cheie recomandă CE în raportul

MCV – pg.1 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă

(ODD) pe Agenda 2030 – pg.4 Salariu minim în toate țările UE – pg.6 Start spre crearea unei Europe mai sociale

– pg.7 Ce îți aduce cetățenia europeană? – pg.8 128,5 milioane de euro pentru promovarea

produselor agricole – pg.8 Consolidarea cooperării - rezultat al

strategiilor macroregionale – pg.9 Fond European pentru sprijinirea firmelor

inovatoare – pg.10 Instituțiile europene - cu tot mai multe

atacuri cibernetice – pg.11 Progrese în domeniul economiei

circulare – pg.12 Protecția lucrătorilor împotriva cancerului –

pg.12 21 de miliarde de lei la buget din fonduri

europene în 2017 – pg.13 Cumpărături online de 5 milioane de euro

– pg.14 Încetinirea creșterii economice pe fondul

temperării consumului – pg.15 Investiții în proiecte de mare importanţă –

pg.16 Alte 11 proiecte majore de infrastructură

din România – pg.17

Aarhus și Pafos - capitale culturale

europene 2017 – pg.18 România pe locul 4 în topul UE28 –

pg.18 Revenirea la Schengen – pg.19 Resursele energetice ale României – pg.20 Investițiile în energiile regenerabile au scăzut cu 18% - pg.20 Tranziția energetică - în plină desfășurare – pg.21 Euro împlineşte 15 ani în circulaţie – pg.21 Al doilea an de scădere a preţurilor de consum – pg.22 Dezvoltarea infrastructurii în sănătate și educație – pg.23 Sprijin financiar de la Guvern pentru producătorii de tomate – pg.24 Obiceiurile românilor referitoare la produsele din pescuit și acvacultură – pg.25 Protecția datelor personale în mediul virtual – pg.25 173 de proiecte de 182 milioane de euro – pg.26 15 mari proiecte Capitală Culturală Europeană – pg.26 România a fost în 2015 cel mai mare producător de miere din UE – pg.27 40% din venituri pe alimente ajung la groapa de gunoi – pg.27

C o n t a c t:

INSTITUȚIA PREFECTULUI JUDEȚUL TIMIȘ

Bd. Revoluției din 1989 nr.17A

Tel: 0256-493667, Fax: 0256-493132 E-mail:

Web: www.prefecturatimis.ro

Materialele prezentate în acest număr au fost preluate şi prelucrate, printre altele, din următoarele referințe bibliografice webologice: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm www.europa.eu www.agerpres.ro www.euractiv.ro www.fonduri-structurale.ro www.fonduri-ue.ro www.gov.ro www.zf.ro

PREFECTULUI JUDEȚUL TIMIȘ isan DE AFACERI EUROPENE · Ce măsuri-cheie recomandă CE în raportul...

Documents

Transcript of PREFECTULUI JUDEȚUL TIMIȘ isan DE AFACERI EUROPENE · Ce măsuri-cheie recomandă CE în raportul...