PREFECTULUI JUDE UL TIMI isan DE AFACERI 6 (54) EUROPENE fileBULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 1...

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 1

Declarație de presă privind referendumul din Regatul Unit Martin Schulz, Președintele

Parlamentului European, Donald Tusk, președintele Consiliului European și prim-ministrul Mark Rutte, în numele Președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene, s-au întâlnit la Bruxelles, la invitația lui Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene.

Ei au discutat despre rezultatul referendumului organizat în Regatul Unit și au făcut o declarație de presă comună, reprodusă integral.

„În cadrul unui proces liber și democratic, poporul britanic și-a exprimat dorința de a ieși din Uniunea Europeană.

Regretăm această decizie, însă o respectăm.

Această situație este fără precedent, însă suntem uniți în răspunsul nostru.

Vom rămâne fermi și vom susține valorile de bază ale UE de promovare a păcii și a bunăstării popoarelor sale. Uniunea celor 27 de state membre va continua.

Uniunea este cadrul viitorului nostru politic comun.

Suntem uniți de istorie, de geografie și de interese comune și ne vom clădi cooperarea pe aceste elemente.

Împreună, vom aborda provocările comune de generare a creșterii economice, de sporire a prosperității și de asigurare a unui mediu sigur pentru cetățeni.

Instituțiile își vor îndeplini pe deplin rolul ce le revine în acest sens.

Așteptăm acum ca Guvernul Regatului Unit să pună în aplicare această decizie a poporului britanic cât mai curând posibil, indiferent cât de dificil poate fi un asemenea proces.

Orice întârziere ar prelungi în mod nejustificat starea de incertitudine.

Dispunem de normele necesare pentru ca acest proces să se desfășoare în mod ordonat.

Articolul 50 din Tratatul privind Uniunea Europeană prevede procedura care trebuie urmată în cazul în care un stat membru decide să iasă din Uniunea Europeană.

Suntem pregătiți să lansăm rapid negocierile cu Regatul Unit cu privire la termenii și condițiile retragerii sale din Uniunea Europeană.

Până la încheierea procesului de negociere, Regatul Unit rămâne membru al Uniunii Europene, revenindu-i toate drepturile și obligațiile ce rezultă din acest statut.

Conform tratatelor pe care Regatul Unit le-a ratificat, dreptul UE se aplică în continuare pe deplin Regatului Unit și în Regatul Unit până când acesta nu va mai fi stat membru.

Așa cum s-a stabilit, documentul intitulat „O nouă înțelegere pentru Regatul Unit în cadrul Uniunii Europene”, convenit în cadrul Consiliului European din 18-19 februarie 2016, nu va mai intra în vigoare și nu va mai exista.

Nu va exista o renegociere. În ceea ce privește Regatul Unit,

sperăm ca în viitor acesta să fie un partener apropiat al Uniunii Europene.

Așteptăm ca Regatul Unit să își formuleze propunerile în acest sens.

Orice acord ce va fi încheiat cu Regatul Unit în calitate de țară terță va trebui să reflecte interesele ambelor părți și să fie echilibrat din punctul de vedere al drepturilor și obligațiilor pe care le prevede.”

isan

BULETIN

DE AFACERI EUROPENE

INSTITUȚIA PREFECTULUI JUDEȚUL TIMIȘ

Numărul 6 (54)

IUNIE 2016


Buget axat pe priorități în 2017

Comisia Europeană a înaintat proiectul de buget al Uniunii pentru 2017, ce include plăți în valoare de 134,9 miliarde de euro.

Principalele obiective pentru anul viitor vor fi susținerea creșterii economice în Uniune și contribuția la ameliorarea provocărilor umanitare și de securitate din vecinătatea Uniunii.

Astfel, vor fi acordate mai multe fonduri pentru investițiile în creșterea economică, crearea de locuri de muncă și competitivitate, dar și pentru protecția frontierelor externe, consolidarea securității în interiorul și în afara Uniunii, precum și pentru politicile privind refugiații și tratarea cauzelor profunde ale migrației.

Chiar dacă UE se confruntă cu

provocări majore, un buget eficient și bine direcționat nu este un lux, ci o necesitate.

El poate facilita atenuarea șocurilor, stimularea economiei și soluționarea unor probleme, precum criza refugiaților.

Cu atât mai mult cu cât va fi concentrat spre rezultate, respectiv ca fiecare euro din bugetul UE să fie cheltuit cu folos.

Propunerea Comisiei prevede alocarea a 21,1 miliarde de euro pentru creșterea economică, ocuparea forței de muncă și competitivitate și 2,66 miliarde de euro pentru Fondul european pentru investiții strategice (FEIS).

De asemenea, alte 53,57 miliarde de euro vor fi dirijați pentru sprijinirea investițiilor productive și reformelor structurale.

Totodată, a fost prevăzut un sprijin destinat agricultorilor europeni în valoare totală de 42,9 miliarde de euro.

Proiectul de buget include o alocare de 5,2 miliarde de euro pentru consolidarea frontierelor externe ale Uniunii și abordarea crizei refugiaților și a migrației neregulamentare, din care 3 miliarde pentru acțiunile de pe teritoriul UE, cum ar fi înființarea pazei de coastă europene sau a unei agenții pentru azil, și 2,2 miliarde de euro pentru cele desfășurate în afara ei.

În principiu, Proiectul de buget

pentru 2017 prevede două sume pentru fiecare program care urmează să fie finanțat: angajamente și plăți.

„Angajamentele” se referă la finanțările care pot fi convenite prin contracte într-un anumit an, în timp ce „plățile” desemnează sumele plătite efectiv.

Bugetul UE reprezintă aproximativ 1% din PIB-ul Uniunii Europene.

El are un impact pozitiv major datorită efectului de multiplicare și accentului pus pe rezultate.

(Sursa:

http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm)


ELI - tehnologie de înalt nivel în

România

Comisia Europeană a aprobat a doua fază a proiectului „Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics” (ELI-NP), care se derulează la Măgurele, în România.

Astfel, peste 140 de milioane de euro din Fondul european de dezvoltare regională sunt alocate continuării lucrărilor începute în 2013. ELI-NP face parte din proiectul de cercetare paneuropean în domeniul laserelor de foarte mare intensitate ,,Extreme Light Infrastructure" (ELI), derulat în România, Cehia și Ungaria.

ELI este un simbol pentru Europa,

fiind prima investiție a UE în infrastructura de cercetare a noilor state membre, un produs al excelenţei europene care redesenează frontierele cunoaşterii prin utilizarea tehnologiei de înalt nivel.

Cu ajutorul fondurilor europene, în doar câţiva ani, UE va avea o infrastructură şi echipamente de cercetare de ultimă generaţie, iar rezultatele viitoarelor cercetări vor oferi produse şi servicii noi, contribuind astfel la dezvoltarea economică a României și a învățământului românesc.

A doua etapă a proiectului ELI-NP de la Măgurele este cofinanţată prin Programul Operaţional ,,Competitivitate" 2014-2020 şi presupune finalizarea, până în 2018, a lucrărilor de construcţie, precum şi achiziţionarea şi instalarea echipamentelor necesare pentru cercetare ştiinţifică, între care un sistem laser de mare putere şi un sistem de raze gamma.

La începutul lunii februarie anul curent, comisarul european Corina Creţu

a aprobat prima fază a proiectului laserului de la Măgurele, ce este cuprinsă pentru finanțare în perioada de programare 2007-2013.

Valoarea totală a cheltuielilor eligibile pentru prima fază este de 136,4 milioane de euro, din care 116,3 milioane de euro (85%) provin din Fondul european de dezvoltare regională.

ELI este un proiect de cercetare

paneuropean, găzduit de România, Cehia și Ungaria, al cărui scop este să promoveze cercetarea națională și europeană prin crearea unei infrastructuri de cercetare de reputație internațională, deschisă specialiștilor din mediul științific universitar și privat, precum și din mediul de afaceri.

ELI a fost identificat în 2006 de Forumul strategic european privind infrastructurile de cercetare (ESFRI), instrument strategic al UE pentru dezvoltarea integrării ştiinţifice a Europei, drept unul dintre proiectele de infrastructură de cercetare prioritare pentru Europa.

Proiectul din România, ELI-NP, reprezintă al doilea pilon al unei structuri paneuropene pentru lasere.

În aprilie 2011, Comisia a aprobat deja o finanțare în valoare de 236 de milioane de euro pentru primul pilon al ELI, în Cehia.

(Sursa: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm)

Buletin elaborat de: Lia Ioana CRIȘAN

Consilier pentru Afaceri Europene e-mail:

[email protected]


MFE - operator de program pentru Programul RO 05 – Eficiență Energetică

Guvernul a aprobat preluarea de către Ministerul Fondurilor Europene a Programului RO 05

– Eficiență energetică în calitatea de operator de program, în locul Ministerului Economiei, având în vedere modificările și completările aduse în acest sens Memorandumului de Înțelegere aferent Mecanismului Financiar al Spațiului Economic European (SEE) 2009-2014, a cărui formă nouă a intrat în vigoare la data de 20 aprilie 2016.

Modificările și completările aduse acestui Memorandum semnat între România și statele donatoare implică necesitatea asigurării de către noul operator de program (OP) a părții de co-finanțare aferentă programului, în cuantum de 15%.

Transferul de atribuții între cele două ministere a fost aprobat de Guvern prin Ordonanță de Urgență, având în vedere că în absența acestei măsuri nu ar fi existat bază legală națională în vederea solicitării către Ministerul Finanțelor Publice și virării de către acesta a sumelor aferente co-finanțării necesare implementării Programului RO 05 și pentru a nu exista riscul blocării implementării proiectelor din cadrul programului.

De asemenea, Ministerul Fondurilor Europene este deja desemnat operator de program pentru următoarele domenii de finanțare: Monitorizarea mediului și planificare și control integrat și Eficiență energetică din Mecanismul financiar SEE 2009-2014 și Întărirea capacității și cooperarea instituțională între instituțiile publice, autoritățile locale și regionale românești și norvegiene din Mecanismul financiar norvegian 2009-2014.

Pentru perioada 2009-2014, România dispune de granturi în valoare de aproximativ 306 milioane de euro.

Mecanismele financiare SEE si norvegian 2009-2014 vizează reducerea disparităților economice și sociale din Spațiul Economic European și consolidarea relațiilor de cooperare între statele donatoare (Norvegia, Islanda și Liechtenstein) și statele beneficiare, prin intermediul sectoarelor prioritare propuse.

(Sursa: www.gov.ro)

Ordin pentru achiziţiile derulate de beneficiarii privaţi

Conform unui comunicat publicat de

MFE, în cel mai scurt timp Ministrul Fondurilor Europene va emite un nou ordin care va reglementa regimul juridic al achiziţiilor efectuate de solicitanţii sau beneficiarii privaţi care efectuează achiziţii pentru pregătirea sau în implementarea proiectelor cu finanţare europeană (finanţate din instrumente structurale – obiectivul „Convergenţă” şi fondurile SEE şi norvegian).

Până la emiterea noului ordin, solicitanţii sau beneficiarii privaţi pot efectua doar achiziţii directe cu respectarea pragurilor din Legea nr.98/2016 privind achiziţiile publice (132.519 lei pentru produse şi servicii şi 441.730 lei pentru lucrări).

Cadrul legal aplicabil solicitanţilor/ beneficiarilor privaţi a fost abrogat implicit prin intrarea în vigoare a Legii nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, care înlocuieşte OUG nr.34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii şi orice alte prevederi contrare cuprinse în orice alte acte normative.

În acest context, procedurile simplificate aflate în curs de desfăşurare la 26 mai 2016 (data intrării în vigoare a Legii nr.98/2016) se vor derula în continuare conform prevederilor în vigoare la data iniţierii procedurii respective.

Precizarea este valabila şi pentru încheierea contractelor de achiziţie, aferente unor proceduri de atribuire demarate anterior datei de 26 mai 2016.

(Sursa: www.fonduri-ue.ro)


Un contract de 300 de milioane

de euro pentru proiecte de mediu

Banca Europeană de Investiţii (BEI) acordă României un împrumut în valoare de 300 de milioane de euro pentru sprijinirea proiectelor de mediu în cadrul Programului Operaţional Infrastructura Mare, în perioada 2014-2020.

Contactul de finanţare a fost semnat la Luxembourg de către ministrul finanţelor publice, Anca Dragu şi de Cristian Popa, vicepreşedintele Băncii Europene de Investiţii.

El este dovada bunei colaborări dintre România şi BEI şi a sprijinului permanent acordat de banca pentru creşterea absorbţiei fondurilor europene şi îndeplinirea condiţiilor asumate de ţara noastră prin aderarea la UE.

Se acordă astfel atenţie mediului

înconjurător si, prin acest împrumut, se va acoperi parţial contribuţia bugetului de stat la proiecte în domeniul apei şi apei uzate, a managementului deşeurilor, a protejării şi conservării biodiversităţii, refacerea ecosistemelor degradate şi adaptarea la schimbările climatice.

Prin împrumutul BEI vor fi cofinanţate proiecte prioritare cu o valoare totala de 4,5 miliarde de euro, contribuind la o mai mare utilizare a fondurilor nerambursabile ale UE.

Operaţiunea va sprijini implementarea unor proiecte relevante in vederea transpunerii Directivelor cheie ale Uniunii Europene din domeniul infrastructura de apă, apă uzată şi managementul deşeurilor, îmbunătăţind astfel protecţia mediului şi contribuind la

dezvoltarea sustenabilă, precum şi a standardelor de viaţă din România.

Acesta este unul dintr-o serie de proiecte la care autorităţile române lucrează împreună cu Banca Europeană de Investiţii, cuprinzând transporturile, energia, dezvoltarea rurală si infrastructura publică, printr-o competitivitate sporită a serviciilor.

Finanţarea BEI se acordă sub forma unui Program de Împrumut Structural.

Pe lângă proiectele de infrastructură la scară largă, împrumutul BEI poate fi utilizat și pentru finanţarea unor scheme mai mici, care, din cauza dimensiunilor reduse, nu s-ar fi putut califica pentru o finanţare directă din partea BEI.

Acest împrumut este o continuare a sprijinului Băncii UE pentru investiţiile strategice prioritare în cadrul programelor operaţionale ale Uniunii Europene în România, urmând împrumutului de cofinanţare de 1 miliard de euro, din cadrul Strategiei Naţionale de Referinţă, pentru proiecte de transport şi de mediu precum şi celui de 300 de milioane euro destinat Programului Naţional de Dezvoltare Rurală, prevăzute în perioada de programare 2007-2013.

Programul JASPERS (Joint Assistance to Support Projects in European Regions) prin care s-a oferit asistenţă tehnică de către BEI, a contribuit la elaborarea unor strategii de dezvoltare pe termen lung, selectând proiectele care vor fi implementate în cadrul acestui împrumut, garantând calitatea respectivelor proiecte.

BEI este banca Uniunii Europene, instituţia de creditare pe termen lung deţinută de statele sale membre.

Aceasta face posibila finanţarea pe termen lung pentru investiţii solide care să contribuie la obiectivele politicii UE.

De la începutul operaţiunilor BEI în România, Banca a acordat împrumuturi în valoare totală de aproximativ 11 miliarde de euro (inclusiv împrumutul semnat astăzi), reprezentând cca. 7% din PIB-ul României estimat pe 2015.

(Sursa: www.mfinante.ro)


439 de milioane de euro pentru reabilitarea termică a clădirilor publice

Comisarul european pentru politica regională Corina Creţu s-a întâlnit cu Raluca Prună,

ministrul Justiţiei din România, pentru a discuta pe marginea problemelor serioase cu care se confrunta sistemul de penitenciare din Romania si a oportunităţilor de investiţii în eficienta energetica a clădirilor publice, inclusiv a celor din subordinea Ministerului Justiţiei.

În urma discuției, o sumă importantă, 439 de milioane de euro din Fondul european de dezvoltare regională, va fi alocată eficientei energetice a clădirilor publice în cadrul Programului Operaţional Regional. 41 de milioane de euro sunt prevăzute pentru Bucureşti şi regiunea Ilfov, iar 398 de milioane sunt puse la dispoziţia celorlalte regiuni de dezvoltare.

Sunt bani care pot fi folosiţi în Romania pentru reabilitarea termică a tuturor clădirilor publice, fiind decizia suverană a României cum alege să prioritizeze si sa utilizeze aceşti bani pentru perioada 2014-2020.

Măsurile de sprijinire a eficienţei energetice la nivelul Uniunii Europene au dus la reducerea consumului cu 1438 GWh pe an, echivalent cu întregul consum de electricitate al Maltei în 2010.

De asemenea, până la finalul anului 2013, emisiile de gaze cu efect de seră au fost reduse cu peste 826 kilotone pe an.


Ajutorul de minimis în sectorul agricol poate creşte la 30.000 euro

Cel mai subiect aflat pe ordinea de zi la

Consiliul UE (Agricultură și Pescuit) a vizat situația pieței și măsurile de sprijin pentru domeniile afectate de criză (lapte, carne de porc, legume-fructe), ca urmare a embargoului prelungit impus de Federaţia Rusă faţă de statele membre.

Ministrul român s-a raliat poziţiei mai multor miniştri ai agriculturii, subliniind necesitatea alocării de noi fonduri din bugetul UE și solicitând introducerea de măsuri care să producă efecte reale, respectiv acordarea unei noi scheme de ajutor excepțional pentru acoperirea parțială a pierderilor de venit în sectoarele vizate.

În acest sens, s-a solicitat ca noile măsuri să se adreseze tuturor fermierilor din UE, atât acelora care au realizat supraproducții la nivelul UE (Germania, Franţa) și sunt încurajați să şi le diminueze, cât şi fermierilor care n-au realizat supraproducţii şi nu au pus presiune suplimentară pe piaţa comunitară (cazul României, Bulgariei etc), dar care au fost afectaţi de criză, la rândul lor, prin preluarea afluxului de produse care n-au putut fi absorbite de pieţele externe.

Acest ajutor este esenţial pentru producătorii români din sectorul carne de porc şi lapte, mai ales că o bună parte din aceste ferme au realizat modernizări şi

extinderi prin PNDR, fiind constrânşi să-şi respecte angajamentele convenite cu AFIR şi cu băncile către care au de returnat credite.

În plus, lipsa finanţării în plină criză poate periclita serios obiectivul strategic de restructurare a sectorului laptelui prin asocierea în cooperative, iar în zonele defavorizate montane/colinare, cu tradiţie în creşterea animalelor şi cu alternative de venit limitate, rămânerea fermelor în activitate este dependentă de acordarea acestor ajutoare financiare de criză.

Propunerea pentru fermele mici din zonele montane a fost impunerea obligativităţii de colectare a laptelui materie-primă de la nivel local, precum şi creşterea cuantumului de colectare locală pentru schema „Lapte în şcoli”, măsuri capabile să conducă la capitalizarea acestora, fără implicaţii de finanţare suplimentare ale UE.

S-a stabilit şi ca şocul şi pierderile crizei să nu fie suportate numai de către producători, ci să fie absorbite şi de către procesatorii şi retailerii de pe lanţul alimentar.

O altă măsură a fost creşterea valorii ajutorului de minimis de la 15.000 euro cât este acum, la 30.000 euro.

La final s-a stabilit ca în luna iulie Comisia Europeană să propună, până în luna iulie a.c., un pachet financiar pentru măsurile convenite, care să ajute în mod real producătorii din domeniile afectate de criză.

(Sursa: www.madr.ro)


Flexibilitate pentru plățile directe Comisarul european pentru agricultură și dezvoltare rurală Phil Hogan a confirmat

prelungirea până la 15 octombrie a.c. a termenului până la care statele membre pot efectua plăți directe, fără reduceri ale ratei de rambursare (în loc de 30 iunie).

Decizia este o măsură excepțională, care reflectă dificultățile cu care unele agenții de plăți s-au confruntat în primul an de implementare a noii politici agricole comune (PAC).

Ea înseamnă o flexibilitate fără precedent din partea Comisiei Europene și, pe baza nivelurilor actuale de plăți, ar putea genera economii în valoare de milioane de euro pentru acele state membre sau regiuni, și agricultorii lor, care nu au efectuat plățile până la data de 30 iunie.

Așa cum a reieșit din discuțiile cu un număr de state membre și regiuni, această măsură - care folosește toate mijloacele posibile la dispoziția Comisiei - îndeplinește în totalitate nevoile de flexibilitate maximă și de garantarea rambursării integrale a valorii plăților."

Inițiativa vine ca răspuns la dificultățile cu care unele state membre sau regiuni se confruntă în finalizarea plăților, înainte de data-limită de 30 iunie.

Ori, în conformitate cu normele europene, pentru plățile efectuate după această dată se aplică reduceri ale ratei de rambursare de 10% (pentru cele efectuate în luna iulie), 25% (august) și 45% (septembrie).

Prezenta derogare, care poate fi aplicată numai la nivelul statelor membre, înseamnă că plățile pot fi făcute și după 30 iunie, fără reducerile sus-menționate.

Luând în considerare dependența de plățile directe pe care mulți fermieri o au, în special din cauza dificultăților actuale de pe piață cu privire la fluxul de numerar, această derogare nu trebuie să fie folosită ca o scuză pentru a încetini ritmul de efectuare al plăților și a cerut agențiilor de plăți să acorde prioritate celor restante, în scopul de a maximiza efectuarea lor până la 30 iunie.


Interes mare pentru fondurile UE pentru reducerea sărăciei

Peste 1.100 de schiţe de proiecte

pentru solicitare de finanţare europeană au fost înregistrate prin aplicaţia MySMIS, după 3 săptămâni de la lansarea apelurilor deschise în cadrul Programului Operaţional Capital Uman (POCU).

Potrivit Ministerului Fondurilor Europene (MFE), numărul de schiţe de proiecte aferent fiecărui apel deschis din cadrul programelor operaţionale este de acum vizibil prin intermediul unui contor pe care MFE l-a lansat pe 1 iunie şi care este disponibil la secţiunea www.fonduri-ue.ro/apeluri.

Este un instrument necesar, pe care beneficiarii de fonduri europene îl solicită de mai multă vreme prin diferite canale.

Acest tip de informaţii ajută în decizia primară de a demara sau nu pregătirea unui proiect şi reprezintă un firesc element de transparenţă.

MySMIS 2014 este aplicaţia electronică prin care potenţialii beneficiari de fonduri europene pot solicita finanţare pentru perioada de programare 2014-2020.

Cele două module funcţionale în prezent sunt cel de apel şi cel de cerere de finanţare.

Apelurile de proiecte 4.1 şi 4.2 din

cadrul POCU, lansate în data de 16 mai 2016 de către Ministerul Fondurilor Europene, îşi propun reducerea sărăciei în comunităţile marginalizate.

Suma totală lansată este de 350 de milioane de euro.

Apelurile abordează problema sărăciei într-un mod integrat, prin aplicarea de măsuri complexe în toate domeniile cheie privind incluziunea socială a persoanelor şi familiilor celor mai defavorizate: ocupare, educaţie, locuire, sănătate, servicii sociale şi antidiscriminare.

(Sursa: www.euractiv.ro)


572 milioane euro pentru combaterea sărăciei şi excluziunii sociale

Comisarul european pentru politica regională Corina Cretu s-a întâlnit cu Dragoş Pislaru,

ministrul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice din România, relativ la Pachetul naţional anti-sărăcie și la a Agenda Urbană şi a integrării comunităţilor marginalizate.

În acest context, s-a anunțat faptul că România are la dispoziţie peste 572 de milioane de euro, finanţare din Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) pentru perioada 2014-2020, pentru proiecte ce vizează incluziunea socială şi reducerea sărăciei, pentru a căror implementare eficientă este nevoie de o bună coordonare între FEDR şi Fondul social european.

Ministerele de resort şi autorităţile de management trebuie să-şi accelereze eforturile pentru a demara cât mai curând intervenţiile planificate."

Pachetul naţional anti-sărăcie poate atrage fonduri din mai multe Programe Operaţionale, în special din POR și POCU, pentru a găsi soluţii la provocări precum părăsirea timpurie a scolii, sărăcia, excluziunea socială, cat si pentru probleme din domeniul sănătăţii şi al locuinţelor.

În aceste condiții, evaluarea nevoilor este o condiţie prealabilă pentru prioritizarea investiţiilor., dar, în această privinţă România a făcut progrese în identificarea domeniilor ce vor fi vizate de iniţiativele curente de dezinstituţionalizare a persoanelor cu dizabilităţi, eforturi care ar trebui extinse şi la domeniul protecţiei copilului.

Rata persoanelor expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială în România este de aproape 40%, conform Eurostat.

Cele mai afectate sunt categoriile vulnerabile, jumătate dintre copiii din România fiind expuşi riscului de sărăcie, potrivit aceleiaşi surse.

În cadrul perioadei de programare 2014-2020 se urmăreşte ca 75.000 de copii, 10.000 de persoane cu dizabilităţi şi 62.000 de persoane vârstnice să beneficieze de condiţii de viaţă mai bune, prin reabilitarea infrastructurii de servicii sociale.


Fondurile pentru investiţiile în exploataţii agricole din sectorul

vegetal au fost epuizate

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale a anunţat că fondurile nerambursabile alocate prin Submăsura 4.1 pentru investiţii în exploataţii agricole, în sectorul vegetal, aferentă sesiunii anuale 2016, au fost epuizate.

Astfel, de la deschiderea sesiunii din

data de 28 aprilie 2016, au fost depuse 511 proiecte în valoare de peste 168 milioane de euro pentru această componentă.

În 28 aprilie 2016, pe lângă deschiderea sesiunii de primire proiecte pentru Submăsura 4.1 – Investiţii în exploataţii agricole, au fost deschise sesiunile

anuale de depunere pentru instalarea tinerilor fermieri (Submăsura 6.1 – sM6.1) şi pentru dezvoltarea fermelor mici (Submăsura 6.3 – sM6.3).

Totodată, s-a deschis pentru prima dată

sesiune de primire proiecte pentru Submăsura 16.4 „Sprijin pentru cooperarea orizontală şi verticală între actorii din lanţul de aprovizionare în sectorul agricol” şi Submăsura 16.4a „Sprijin pentru cooperarea orizontală şi verticală între actorii din lanţul de aprovizionare în sectorul pomicol”

Termenul maxim pentru depunerea cererilor de finanţare, în limita fondurilor disponibile, este 31 octombrie 2016, ora 16.00.

(Sursa: www.afir.info)


Priorităţile României legate de mecanismele financiare SEE şi Norvegian

pentru 2014-2021 Negocierile României pentru viitoarele programe de asistenţă nerambursabilă aferente

Mecanismelor Financiare Spaţiul Economic European (SEE) şi Norvegian pentru perioada 2014-2021 vor viza cu prioritate sistemul de sănătate publică, protejarea patrimoniului cultural, cercetare, educaţie, copii şi tineri în situaţii de risc, şi pentru reducerea/combaterea sărăciei, justiţie şi afaceri interne etc. – în conformitate cu Acordurile semnate de UE cu statele donatoare în 3.05.2016. România urmează să beneficieze de o alocare de aproximativ 502 milioane euro, din care 227 milioane euro prin Mecanismul financiar Norvegian şi 275,2 milioane euro prin Mecanismul SEE.

Guvernul a stabilit, prin memorandum, elementele de ordin instituţional şi programatic pentru iniţierea negocierilor tehnice cu statele donatoare, având în vedere anunţul statelor donatoare ca România se va număra printre primele ţări beneficiare cu care vor începe negocierile.

Cele doua mecanisme vor fi gestionate de Ministerul Fondurilor Europene, în calitate de Punct Naţional de Contact, prin Direcţia Generală Mecanisme şi Instrumente Financiare Nerambursabile (DGMIFN), căreia îi revine şi mandatul tehnic de negociere.

Particularitatea pentru perioada de programare 2014-2021 constă în faptul că domeniile de finanţare sunt aceleaşi în cadrul celor două mecanisme financiare şi nu diferite ca până acum, permițând concentrarea finanţării pe domeniile prioritare identificate şi eficientizarea implementării.

De asemenea, în acord cu statele donatoare s-a stabilit, ca începând cu 2014, perioada de programare să fie de 7 ani, similar perioadelor de programare aferente fondurilor europene structurale şi de investiţii.

Spaţiul Economic European (SEE) a fost creat în 1994, ca o zonă de Liber Schimb între Comunitatea Europeană (CE) şi Asociaţia Europeană a Liberului Schimb (AELS).

SEE reuneşte Statele Membre ale Uniunii Europene (UE) şi 3 dintre Statele AELS (Norvegia, Islanda şi Liechtenstein), într-o piaţă internă bazată pe libera circulaţie a mărfurilor, persoanelor, serviciilor şi capitalurilor.

Cooperarea dintre România şi ţările Spaţiului Economic European (SEE) a început ca urmare a aderării la Uniunea Europeana, în baza Acordului privind SEE la care România a devenit parte contractantă în 2007.

(Sursa: www.gov.ro) Progrese în contractarea fondurilor

SEE şi Norvegiene 2009-2014

În cadrul Reuniunii anuale pentru granturile SEE şi Norvegiene, statele donatoare au apreciat progresele înregistrate de România în perioada 2015-2016: au fost contractate 830 de proiecte, rata de contractare a atins 95%, iar plăţile către proiecte sunt de 67%.

Pe parcursul întâlnirii, participanţii au abordat aspecte legate de stadiul programelor şi proiectelor cu finanţare SEE şi norvegiană aflate în curs de implementare, dezvoltarea relaţiilor bilaterale, precum şi alte aspecte de interes.

Reprezentanţii statelor donatoare au evidenţiat încheierea cu succes, la 30 aprilie 2016, a proiectelor din cadrul programului Fondul ONG, gestionat de Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile şi al programului

Inovare verde în industrie, administrat de Innovation Norway.

Granturile SEE şi Norvegiene reprezintă contribuţia Islandei, Principatului Liechtenstein şi Regatului Norvegiei la reducerea disparităţilor economice şi sociale şi la consolidarea relaţiilor bilaterale cu ţările beneficiare din Europa.

Conform datelor puse la dispoziţie de Direcţia Generala Mecanisme şi Instrumente Financiare Nerambursabile din MFE, pentru perioada 2009-2014 România dispune de granturi în valoare de aproximativ 306 milioane de euro.

Informaţii cu privire la programele şi proiectele finanţate prin Granturile SEE şi Norvegiene 2009-2014 în Romania, precum şi harta interactivă, pot fi găsite pe site-ul www.eeagrants.ro.

(Sursa: www.fonduri-ue.ro)


100 de miliarde de euro investiţi direct în zonele urbane

În perioada 29 - 30 mai 2016,

Preşedinţia Uniunii Europene a Olandei şi Ministerul olandez al Internelor şi Relaţiilor au organizat la Amsterdam – Olanda, întâlnirea informală a miniştrilor responsabili cu planificarea şi dezvoltarea urbană. Subiectul principal al reuniunii l-a reprezentat procesul de elaborare a Agendei Urbane a Uniunii Europene (UE).

Miniştrii participanţi au semnat Pactul de la Amsterdam - o agendă urbană pentru reducerea sărăciei şi creşterea eficienţei energetice în oraşele europene, considerat de specialişti un document “istoric”, deoarece marchează creşterea investiţiilor în domeniile cheie ale Agendei Urbane a UE.

În cadrul reuniunii, delegaţia MDRAP a

susţinut includerea unor prevederi adaptate la provocările cu care se confruntă România în domeniul dezvoltării teritoriale şi urbane în cadrul documentelor ce vor fi elaborate în cadrul Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene şi în cadrul Agendei Urbane a Uniunii Europene a unor prevederi adaptate la provocările cu care se confruntă România în domeniul dezvoltării teritoriale şi urbane.

Delegaţia României şi-a exprimat aprecierea faţă de atenţia acordată în cadrul documentului pentru abordarea participativă, integrată şi faţă de monitorizarea modului de implementare a acţiunilor.

De asemenea, a afirmat angajamentul şi ataşamentul de implicare activă în procesul de elaborare a Agendei Urbane a UE, prin antrenarea instituţiilor statului şi a altor organizaţii în toate domeniile pe care se vor realiza parteneriate şi disponibilitatea de a prelua responsabilitatea pentru domeniile locuri de muncă şi aptitudini în economia locală şi utilizarea durabilă a terenurilor şi a soluţiilor bazate pe natură.

Opțiune excelentă pentru ca România să se facă remarcată din perspectiva preluării - în primul semestru al anului 2019 – de către țara noastră a Preşedinţiei Consiliului UE.

Pactul de la Amsterdam structurează procesul de elaborare a Agendei Urbane a UE pe baza celor 3 piloni – îmbunătăţirea legislaţiei, îmbunătăţirea finanţărilor şi a cunoştinţelor în domeniul urbanismului.

Acesta pune, practic, la dispoziţia autorităţilor regionale, naţionale şi locale instrumentele de care au nevoie pentru crearea politicilor publice europene care reflecta cerinţele cetăţenilor.

De asemenea, cuprinde cele 12 teme prioritare: integrarea migranţilor şi refugiaţilor, calitatea aerului, sărăcia urbană, locuire, economia circulară, locuri de muncă şi aptitudini în economia locală, adaptarea climatică, tranziţia climatică, utilizarea durabilă a terenurilor şi a soluţiilor bazate pe natura, mobilitatea urbană, tranziţia digitală, achiziţii publice inovatoare şi responsabile.

Pentru toate aceste teme prioritare vor fi dezvoltate parteneriate între statele membre, Comisia Europeană, autorităţile publice locale, platforme de cooperare şi schimb de experienţă la nivel european, structuri asociative, etc.

Până în prezent au fost dezvoltate

parteneriate pentru primele 4 teme, respectiv: integrarea migranţilor şi refugiaţilor, calitatea aerului, sărăcia urbană şi locuire, coordonate de către Olanda şi Slovacia.

În cadrul acestor parteneriate sunt înscrise şi 2 municipii din România: Timişoara - în parteneriatul pentru sărăcia urbană şi Constanţa - în parteneriatul pentru calitatea aerului.

În următoarea perioadă, cu implicarea statelor membre, vor fi lansate şi celelalte parteneriate, implicarea activă în acest proces reprezentând unul din punctele solicitate în cadrul Pactului de la Amsterdam.

(Sursa:www.mdrap.ro)


2,3 milioane de euro pentru

colectarea deșeurilor în 23 de orașe

Un număr de 23 de orașe din România vor beneficia de un proiect de colectare a deșeurilor, în valoare de 2,3 milioane de euro, din care 1,09 milioane de euro finanțare norvegiană, a cărui perioadă de implementare s-a încheiat în aprilie 2016, conform datelor prezentate, într-o dezbatere de specialitate, de către implementatorul proiectului, GreenTech.

Proiectul de finanțare este administrat de către Innovation Norway, cel mai important instrument al Guvernului Norvegian privind dezvoltarea întreprinderilor și a industriei norvegiene și face parte din Programul "Inovare Verde în Industria din România".

Potrivit inițiatorilor, în cadrul proiectului au fost achiziționate 35 de camionete pentru colectarea deșeurilor reciclabile, 25 de unități pentru presarea deșeurilor, 4 autoturisme și 25 de moto-stivuitoare.

Proiectul va fi implementat în 23 de

orașe din România, cu obiectivul de a prelua 15.210 de tone de deșeuri reciclabile pe an de la diverse categorii de generatori: retaileri, societăți comerciale, locații HORECA, clienți industriali, clădiri de birouri, cât și populație.

În plus, pentru operarea punctelor de colectare menționate vor fi generate minim 70 de locuri de muncă noi".

Noul serviciu de colectare poartă numele Sigurec Mobil și integrează sisteme performante pentru colectarea deșeurilor.

Astfel, toate camionetele sunt dotate cu echipamente de cântărire și operează pe baza unui software inteligent ce înregistrează în timp real tranzacțiile efectuate.

În felul acesta, sunt furnizate date clare și precise, precum tipul și greutatea deșeurilor colectate. În acest mod este

asigurată transparența și trasabilitatea materialelor către fabricile de reciclare.

Proiectul a fost implementat în perioada noiembrie 2015 - aprilie 2016.

Toate materialele colectate prin Sigurec Mobil sunt transportate în fabricile de reciclare din România, partenere în proiect, precum: Greentech, Romcarbon, Greenweee, Greenlamp Reciclare, Greenglass Recycling, Ecopaper, Vrancart, Can-Pack România.

Sigurec, de la expresia "sigur reciclat" este un proiect Green Group care s-a dezvoltat în etape, începând din 2012 cu amplasarea unui aparat automatizat în incinta Ministerului Mediului, odată cu semnarea unui Acord Voluntar între minister, reciclatori și retaileri, și ajungând în prezent la un număr de 161 puncte fixe și mobile de colectare în 36 de județe din România.

Programul "Inovare Verde în Industria din România" face parte din schema de finanțare oferită de Norvegia prin Granturile Norvegiene și vizează creșterea competitivității companiilor ce activează în industria verde, ecologizarea industriilor existente și dezvoltarea spiritului antreprenorial verde prin inovație.

Compania Greentech, parte din Green

Group, a fost înființată în anul 2002, devenind în timp unul dintre cei mai importanți reciclatori de mase plastice din sud-estul Europei, având instalații de reciclare în România (la Iași și Buzău), dar și în Serbia, Grecia și Macedonia.

GreenTech procesează, anual, 130.000 tone de ambalaje PET, din care rezultă 95.000 de tone de fulgi PET spălați.

Totodată, GreenTech este producător european de top pentru granule rPET destinate uzului alimentar și bandă PET, cu o capacitate de 18.000 tone/an de granule rPET și 9.000 de tone/an bandă PET.

(Sursa:www.agerpres.ro)


Cele mai multe investigaţii

finalizate de OLAF

Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) a publicat raportul pe anul 2015.

În 2015, OLAF a reuşit să finalizeze cel mai mare număr de investigaţii din ultimii ani, 199 dintre acestea vizând utilizarea fondurilor europene la nivel naţional sau regional.

Aceste investigaţii au acoperit fondurile structurale, cele destinate agriculturii, noile instrumente financiare, precum şi ajutorul financiar extern şi au fost derulate în 23 de state membre şi 26 state şi teritorii non-UE.

Statele cu cele mai multe investigaţii finalizate de OLAF anul trecut sunt România (45), Bulgaria (19) şi Ungaria (17).

Cele mai multe dintre investigaţiile derulate de OLAF la nivelul României şi Bulgariei au vizat utilizarea fondurilor SAPARD, pentru aceste cazuri autorităţile naţionale solicitând OLAF să deschidă investigaţii separate pentru fiecare proiect.

În cazul României, 83% dintre

investigaţii s-au finalizat cu formularea de recomandări de către OLAF (nota – recomandări de recuperare de sume), în timp ce în Bulgaria acest procent a fost de 100%.

Prin bunele rezultate ale activităţii investigative şi prin numărul mare al investigaţiilor finalizate, s-a reușit să se protejeze interesele cetăţenilor europeni, împiedicând fraudarea fondurilor europene şi contribuind la direcţionarea acestora către cei care au nevoie de ele.

Este nevoie însă de un cadru adecvat care să permită ţărilor să lucreze eficient împreună pentru a combate actele de fraudă, inclusiv prin crearea unui Parchet European.”

Activitatea de investigare a OLAF în 2015, în cifre:

În 2015, OLAF a finalizat un număr record de 304 investigaţii, axându-se pe reducerea numărului investigaţiilor aflate de o perioadă mai lungă în portofoliul său.

Oficiul a deschis 219 anchete noi în 2015, un număr deosebit de mare înregistrat în pofida reducerii personalului instituţiei.

OLAF a analizat mai multe informaţii susceptibile să prezinte interes pentru investigaţii într-un timp mai scurt, finalizând 90% din cele 1442 de selecţii în decurs de două luni.

În cursul anului, OLAF a emis 364 de recomandări pentru autorităţile relevante ale statelor membre şi ale UE. Aceste recomandări vor permite recuperarea fondurilor UE care au fost utilizate în mod necorespunzător şi vor facilita aducerea autorilor fraudelor în faţa justiţiei.

OLAF a recomandat autorităţilor naţionale si celor UE să recupereze suma totală de 888,1 milioane EUR la bugetul UE, cea mai mare parte a activităţilor de investigare ale oficiului vizând fondurile structurale.

De menţionat faptul că OLAF are misiunea de a identifica, a investiga şi a opri actele de fraudă care implică fonduri ale UE.

OLAF îşi îndeplineşte misiunea prin: efectuarea unor investigaţii

independente privind actele de fraudă şi de corupţie care implică fonduri ale UE, astfel încât să se asigure că toţi banii contribuabililor din UE ajung la proiecte care pot crea locuri de muncă şi genera creştere economică în Europa;

contribuţia la întărirea încrederii cetăţenilor în instituţiile UE, prin investigarea cazurilor de abateri profesionale grave ale personalului şi ale membrilor instituţiilor UE;

elaborarea unei politici solide a UE de combatere a fraudei.

Prin funcţia sa de investigare independentă, OLAF poate investiga chestiuni legate de acte de fraudă, de corupţie şi de alte infracţiuni care afectează interesele financiare ale UE privind:

toate cheltuielile UE. Principalele categorii de cheltuieli sunt: fondurile structurale, politica agricolă şi fondurile de dezvoltare rurală, cheltuielile directe şi ajutorul extern;

unele domenii de venituri ale UE, în principal taxele vamale;

suspiciunile de abateri profesionale grave ale personalului si ale membrilor instituţiilor UE.

(www.fonduri-structurale.ro)


Proiecte de infrastructură pentru

finanțare prin Planul Juncker

În cea de-a doua zi a Reuniunii Anuale TEN-T Days de la Rotterdam, România a promovat 16 proiecte de infrastructură de transporturi ale companiilor aflate sub autoritatea Ministerului Transporturilor, care pot fi finanțate prin Fondul European pentru Investiții Strategice (EFSI), ce reprezintă nucleul Planului de Investiții pentru Europa (Planul Juncker).

Astfel, în cadrul sesiunii "Boosting EFSI Investments In Transport' (Stimularea investițiilor strategice din fonduri europene în transporturi), s-a susținut importanța proiectelor ce vizează toate modurile de transport, companiile Ministerului luând parte la prezentările pe domenii și - prin promotorii antrenați și pregătiți pentru cele 16 proiecte – prezentându-și oferta potențialilor investitori și înregistrând feedback-ul acestora (ce poate să consolideze și conceptele de proiect).

Dintre proiectele discutate, cele din domeniul aerian se referă la extinderea Aeroportului Băneasa (renovare și modernizare terminal, turn de control, căi de rulare, platformă avioane, parcare, iluminare, stație de carburanți, stație de pompieri) și extinderea Aeroportului Otopeni (un nou terminal realizat în două etape, platforme avioane, căi de rulare, conexiune la rețeaua rutieră, parcare, clădiri auxiliare, turn de control, echipamente și vehicule speciale).

În domeniul rutier, proiectele vizează construcția Autostrăzii Craiova — Pitești (121 kilometri), aducerea Centurii Sud București la profil de autostradă (48 km) și mentenanța autostrăzilor București — Constanța (A2) și București — Pitești (A1).

În domeniul feroviar, s-a discutat despre conectarea Bucureștiului cu zonele industriale din sud, modernizarea liniilor pe Coridorul Orient Est-Mediteranean, modernizarea și electrificarea liniei de cale ferată Constanța — Mangalia (44 km).

În domeniul naval se urmăresc proiecte ce au ca obiect construcție cheu la Gura Canalului Dunăre — Marea Neagră — 287 metri de cheu, terminal de 1,8 ha; extindere cheu dana 85 — 89 — 578 m de cheu, terminal de 4,4 ha; terminal de containere pe insula artificială — extindere insula artificială prin metoda pământ câștigat din mare (66,6 ha) și construcție terminal de containere de

28 ha; terminal de cereale pe insula artificială — extindere insula artificială prin metoda pământ câștigat din mare și construcție terminal de cereale de 18 ha; realizarea unei stații de bunkeraj LNG — 241 m de cheu, 8 ha suprafață, capacitate de 5.000 — 7.500 metri cubi; Mol 3-4 — terminal de cereale (suprastructură) cu capacitate de 120.000 de tone — ulterior dezvoltării infrastructurii din fonduri structurale și platforma industrială Port Constanța Sud — realizare infrastructură pe insulă (22 ha) și pe țărm (6 ha), cheu de 350 metri, sistem de conducte.

Fondul European pentru Investiții Strategice (EFSI) este un mecanism nou, din care se poate învăța că țările trebuie să fie active și să construiască experiențe, de genul faptului că, pentru prima dată, companiile de stat și investitorii pot discuta investiții concrete și oportunități.

Ori, prin fondul în cauză sunt puse la dispoziție 315 miliarde de euro pentru proiecte din 17 țări.

O serie de măsuri au fost adoptate în sesiunile miniștrilor transporturilor referitoare la îmbunătățiri eficiente pentru a elimina blocajele și a facilita traficul internațional pe Coridorul de Transport Feroviar de Marfă Orient-Est-Med, alături de Programul de acțiuni privind Coridorul Orient-Est-Med, reducerea timpilor de așteptare transfrontalieră în transportul feroviar de marfă, alături de planul de acțiune aferent.

Fondul European pentru Investiții Strategice (EFSI) reprezintă nucleul Planului de Investiții pentru Europa (Planul Juncker).

El nu este un fond de investiții clasic, în sensul în care veniturile publice sunt colectate și alocate pe proiecte alese în urma unui proces de selecție condus de autorități publice, ci este un fond de "facilitare și multiplicare”, în sensul în care fonduri publice sunt alocate pentru a stimula investiții private, printr-o interfață îndeplinită de BEI.

EFSI vizează infrastructura strategică, inclusiv cea de transport, putând fi finanțate diferite tipuri de proiecte dacă aranjamentele instituționale și de proiect permit implicarea investitorilor străini.

Aceste proiecte pot fi autostrăzi/drumuri expres, căi ferate, servicii feroviare, porturi, canale navigabile, aeroporturi.

(Sursa: www.agerpres.ro)


EURO-PARTENERIATE

Susţinerea integrării copiilor cu cerinţe educaţionale speciale Guvernul vine în sprijinul copiilor/elevilor/tinerilor cu cerinţe educaţionale speciale, în scopul

susţinerii integrării lor în învăţământul de masă, alocând, printr-o Hotărâre, suma de 68 milioane de lei, pentru acest an, cât și aprobând metodologia de alocare a sumelor unităţilor din învăţământul de masă, pentru anul 2016.

În acest sens, se urmăreşte încurajarea copiilor cu cerinţe educaţionale speciale – respectiv copii cu deficienţe de învăţare, cu dificultăţi de adaptare, cu dizabilităţi - să frecventeze învăţământul preuniversitar de masă, sporind în acest fel şansele pentru integrarea lor socială, garantându-le libertatea de a alege parcursul educaţional potrivit, adaptat nevoilor fiecăruia.

Măsura are rolul să asigure accesul egal la educaţie al tuturor copiilor şi să sprijine copiii şi tinerii cu probleme şi nevoi educaţionale speciale să urmeze învăţământul public de masă – drepturi care se finanţează pentru prima dată în acest an.

Menţionăm că de aceste drepturi vor beneficia copiii cu cerinţe educaţionale speciale integraţi în învăţământul de masă şi nu cei care beneficiază de o măsură de protecţie specială potrivit Legii nr.272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copiilor.

Sumele repartizate se aprobă din bugetele judeţelor/bugetul municipiului Bucureşti şi vor fi folosite pentru plata drepturilor de care beneficiază copiii cu cerinţe educaţionale speciale, pentru toate zilele de şcolarizare pe anul 2016, constând în asigurarea alocaţiei zilnice de hrană, a rechizitelor şcolare, a îmbrăcămintei şi a încălţămintei.

Fondurile sunt alocate pe fiecare judeţ, în funcţie de numărul de beneficiari, în temeiul prevederilor din legea educaţiei naţionale potrivit cărora copiii şi tinerii cu cerinţe educaţionale speciale, şcolarizaţi în unităţile de învăţământ special sau de masă, beneficiază de asistenţă socială (art.48, alin 3 din legea 1/2011).

(Sursa: www.gov.ro)

Peste 110 milioane de euro pentru sectorul vegetal

Un sprijin financiar în valoare de 110,5 milioane de euro va fi alocat agricultorilor sub formă de ajutoare naţionale tranzitorii şi scheme de sprijin cuplat în sectorul vegetal, pentru 2015.

Astfel, Guvernul a aprobat o Hotărâre prin care a stabilit, pentru anul de plată 2015, schemele de sprijin cuplat in sectorul vegetal la 105,7 milioane de euro şi plafonul ajutoarelor naţionale tranzitorii în sectorul vegetal la 4,318 milioane de euro.

Schemele de sprijin cuplat în sectorul vegetal se acordă agricultorilor din sectorul vegetal pentru culturi de soia, lucernă, mazăre boabe pentru industrializare, fasole boabe pentru industrializare, cânepă pentru ulei şi fibre, orez, sămânţă de cartof, hamei, sfeclă de zahăr, tomate şi castraveţi pentru industrializare, cultivate în câmp, tomate, castraveţi, ardei, varză pentru consum în stare proaspătă şi castraveţi pentru industrializare, cultivate în sere şi solare, prune, mere, cireşe, vişine, caise, zarzăre și cartof timpuriu pentru industrializare.

Ajutoarele naţionale tranzitorii în sectorul vegetal se acordă fermierilor pentru culturile: in pentru fibră şi cânepă pentru fibră, tutun, hamei şi sfeclă de zahar.

Plăţile acordate fermierilor se vor face în lei, la cursul de schimb de 4,4176 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană la data de 30 septembrie 2015.

Cuantumurile pe hectar se calculează prin raportarea sumelor stabilite prin acest act normativ la suprafeţele eligibile din baza de date a Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, pe fiecare cultură.

Fondurile necesare plăţii schemelor de sprijin cuplat în sectorul vegetal se acordă din venituri din privatizare, urmând să fie ulterior recuperate din Fondul European pentru Garantare în Agricultură, iar cele pentru ajutoare naţionale tranzitorii de la bugetul Ministerului Agriculturii.

Potrivit OUG nr 3/2015, beneficiarii plăţilor,în cazul măsurilor de sprijin cuplat sunt „fermierii activi”, iar în cazul ajutoarelor naţionale tranzitorii, nu este necesar ca fermierii să aibă calitatea de „fermier activ”.

(Sursa: www.gov.ro )


Sprijin financiar european pentru depozitarea privată a cărnii de porc

Guvernul a aprobat acordarea ajutorului financiar pentru depozitarea privată a cărnii de porc. Valoarea totală a ajutorului este în limita sumei de 309.500 de euro şi se acordă ca sprijin din

Fondul European de Garantare Agricolă – FEGA şi se prefinanţează din sumele alocate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pe anul 2016 din venituri din privatizare.

De respectivul ajutor financiar beneficiază persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi familiale şi/sau persoanele juridice, plătitoare de TVA, care îndeplinesc condiţiile prevăzute de legislaţia europeană în domeniu (Regulamentul (CE) nr.826/2008 al Comisiei – de stabilire a normelor comune de acordare a ajutorului pentru depozitarea privată a anumitor produse agricole).

Ajutorul se acordă pentru cererile depuse începând cu data de 4 ianuarie 2016, care se raportează la o perioadă de depozitare de 90, 120 şi 150 zile.

Fiecare cerere trebuie să se refere doar la una din categoriile de produse aflate în Anexă şi trebuie să acopere o cantitate minimă de cel puţin 10 tone produse dezosate şi cel puţin 15 tone pentru celelalte produse.

După aprobarea cererii, plata se va face în contul beneficiarului, în termen de 5 zile de la alimentarea contului APIA cu suma solicitată şi aprobată.

Sprijinul financiar se implementează de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură şi reţeaua sa teritorială.

De asemenea, APIA va pune la dispoziţia solicitanţilor formularistica şi documentaţia necesară aplicării corecte a măsurii de acordare a ajutorului pentru depozitarea privată a cărnii de porc şi elaborează metodologia de aplicare a măsurii şi ghidul solicitantului - afişate pe site-ul oficial al APIA.

(Sursa: www.gov.ro) i

Lupta împotriva corupției în domeniul achizițiilor publice

Lupta împotriva corupției în domeniul

achizițiilor publice a fost unul din subiectele cheie dezbătute la workhopul la care au participat specialiști în achiziții ai Băncii Europene de Reconstrucție și Dezvoltare și 30 de experți de la Direcția Națională Anticorupție (DNA)

Participanții au discutat metode de identificare și reducere a fraudelor în domeniul utilizării fondurilor publice și au analizat cele mai bune practici în contractele internaționale.

Ca bancă cu un mandat specific de încurajare a dezvoltării economiilor de piață, BERD consideră lupta împotriva corupției un aspect crucial al acestui proces.

Rezultatele obținute de DNA sunt remarcabile, motiv pentru care banca dorește o relație constructivă cu această importantă instituție, mai ales că achizițiile publice sunt un sector unde există evidente sinergii.

La rândul lor, experții DNA, au susținut că în condițiile în care schemele de fraudare s-au dezvoltat continuu, "schimbul de

experiență și informații sprijină eforturile de a lupta împotriva fraudei și corupției.

Workshopul vine după o serie de întâlniri la nivel înalt între BERD și DNA menite să întărească colaborarea între cele două instituții.

Pe lângă acordarea de investiții, BERD este, de asemenea, angajată într-un dialog politic cu țările în care investește, iar îmbunătățirea mediului de afaceri este esențială pentru atragerea investitorilor și crearea precondițiilor pentru o creștere sustenabilă.

BERD, deținută de 64 de țări și două instituții interguvernamentale, susține dezvoltarea economiilor de piață și a democrației.

În ultimii ani, BERD a început să-și reorienteze atenția dinspre fostul bloc sovietic spre Africa de Nord și țări precum Turcia.

De la începutul activității sale, BERD a investit aproximativ șapte miliarde de euro în peste 368 de proiecte din România.

În 2014, România a fost a VI-a țară în topul principalilor beneficiari de investiții BERD.

(Sursa: www.agerpres.ro)


Guvernul a aprobat alte patru programe de sprijin pentru IMM

Guvernul a aprobat un memorandum

privind susţinerea a încă 4 scheme de ajutor de minimis pentru programele de încurajare şi de stimulare a înfiinţării şi dezvoltării IMM-urilor din cele 10 programe naţionale adresate antreprenorilor în anul 2016.

Cele 4 scheme de minimis sunt concepute ca programe multianuale până în anul 2020 cu finanţare de la bugetul de stat, iar selecţia beneficiarilor se face prin înscriere anuală, în limita bugetului alocat fiecărui program, prin legea bugetului de stat.

Doua dintre programe, Programul naţional multianual pentru înfiinţarea şi dezvoltarea IMM mijlocii în mediul rural şi Programul naţional multianual de microindustrializare sunt o premieră pentru ecosistemul antreprenorial românesc.

Orientarea măsurilor de sprijin către IMM-uri finanţate de la bugetul de stat spre zona rurală, precum şi a sectoarelor productive din economie, reprezintă, în primul rând, o noutate în sfera programelor de sprijin a înfiinţării şi dezvoltării IMM implementate de către Ministerul Economiei in anul 2016.

În al doilea rând, acestea reprezintă o necesitate a dezvoltării economice în sectoare care aduc plus-valoare economiei.

Schemele de minimis, iniţiate de Ministerul Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri şi gestionate de Oficiile Teritoriale pentru IMM şi Cooperaţie, sunt elaborate pentru anul 2016, cu posibilitatea prelungirii pe următorii ani.

Cele patru scheme sunt: 1. „Programul pentru dezvoltarea

abilităţilor antreprenoriale în rândul tinerilor şi facilitatea accesului acestora la finanţare - START" -, 17 milioane de lei.

Se estimează ca 141 de societăţi comerciale vor beneficia de acest program şi că va creşte numărul de locuri de muncă nou create, vor creşte încasările la bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale din taxele si impozitele aferente salariilor, precum si impozitele datorate pe venitul microîntreprinderilor şi impozitul pe profit.

Astfel, pentru obţinerea unui punctaj maxim, aplicanţii trebuie să creeze prin proiect minim 2 locuri de muncă şi se acordă punctaj suplimentar pentru cel puţin 2 locuri de muncă ocupate de şomeri sau absolvenţi.

2. „Programul naţional multianual pentru înfiinţarea şi dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii în mediul rural" - 25,9 milioane lei pentru anul 2016.

Se preconizează că programul va avea minim 207 beneficiari.

Pentru obţinerea unui punctaj maxim, aplicanţii trebuie să aibă cel puţin 1 loc de muncă ocupat la data lansării aplicaţiei electronice de înscriere şi să creeze, prin proiect, minim 3 locuri de muncă.

Se acordă punctaj suplimentar pentru cel puţin 2 locuri de muncă ocupate de şomeri sau absolvenţi.

3. „Programul naţional multianual de microindustrializare" - 60,89 milioane lei, la un număr minim de 244 de beneficiari.

Pentru obţinerea unui punctaj maxim, aplicanţii trebuie să aibă cel puţin 2 angajaţi înainte de depunerea cererii de finanţare şi să creeze, prin proiect, minim 4 locuri de muncă, din care 2 locuri de muncă sa fie ocupate de şomeri sau absolvenţi.

4. „Programul naţional multianual de înfiinţare şi dezvoltare de incubatoare tehnologice şi de afaceri" - peste 7 milioane lei , la un minim 120 de beneficiari.

Ajutorul de minimis se acordă sub

forma unor alocaţii financiare nerambursabile (AFN) pentru rambursarea cheltuielilor eligibile propuse prin planul de afaceri şi aprobate în cadrul etapei de verificare şi certificare a cererilor de rambursare.

Ca efecte ale implementării schemelor de minimis se preconizează creşterea numărului IMM-urilor nou înfiinţate şi creşterea numărului locurilor de muncă nou create şi menţinute cel puţin până în 2019.

Recent, Guvernul a adoptat un nou alt Memorandum privind acordarea finanţării pentru alte patru programe de sprijin antreprenorial: "Programul de dezvoltare a activităţilor de comercializare a produselor şi serviciilor de piaţă"; "Programul pentru stimularea înfiinţării şi dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii debutanţi în afaceri"; "Programul naţional multianual pentru dezvoltarea antreprenoriatului în rândul femeilor din sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii" şi "Programul pentru organizarea Târgurilor IMM-urilor".

(Sursa: www.gov.ro)


Plata / rambursarea cheltuielilor proiectelor temporar suspendate la plată

Guvernul a completat cadrul legal, respectiv OUG 64/2009 privind gestiunea financiară a

instrumentelor structurale și utilizarea acestora pentru obiectivul convergență, astfel încât să poată fi rambursate / plătite cheltuielile contractelor de finanțare încheiate din fondurile europene aferente exercițiului financiar 2007-2013, pentru care a fost infirmată suspiciunea de fraudă după investigații ale DLAF, OLAF, ANI, DNA sau structurilor de control din cadrul autorităților de gestionare a fondurilor sau pentru care erau în derulare procese penale/civile în instanță.

Măsurile luate de Guvern au scopul să reducă riscul de dezangajarea de fonduri. Decizia vine în contextul în care, în cadrul procesului de închidere a programelor

operaționale finanțate prin Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European, Fondul de Coeziune și Fondul European pentru Pescuit în perioada 2007-2013 o problemă principală o reprezintă proiectele suspendate la plată ca urmare a unor proceduri judiciare sau administrative cu efect suspensiv.

Având în vedere că, de regulă, astfel de proceduri (investigații și procese în instanță) durează foarte mult, uneori fiind necesară efectuarea de expertize tehnice, sumele afectate de suspendarea temporară de la solicitarea la rambursare de către Comisie sunt însemnate.

Sunt cheltuieli (chiar din perioada 2010-2011) care au fost plătite beneficiarilor de la bugetul de stat și nu au putut fi solicitate la rambursare întrucât nu s-au finalizat investigațiile organelor abilitate sau nu au fost soluționate definitiv cazurile aflate pe rolul instanțelor judecătorești.

(Sursa: www.gov.ro)

Inaugurarea programului AgroDiaspora destinat românilor

din străinătate

Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni (DPRRP) în colaborare cu (MADR) au inaugurat la Torino, Milano şi Roma programul AgroDiaspora, dedicat informării cu privire la accesarea fondurilor europene din domeniul agriculturii de către românii care locuiesc în străinătate.

Programul AgroDiaspora a apărut ca o consecinţă firească a interesului manifestat de către membrii comunităţilor şi mediului asociativ românesc din mai multe ţări europene cu privire la accesarea fondurilor europene din diverse domenii, agricultura fiind unul dintre domeniile prioritare.

Romanii care muncesc în acest domeniu în afara graniţelor pot contribui nu numai prin investiţii, dar şi prin experienţa si modalităţile de lucru dobândite şi e nevoie ca ei să fie bine informaţi cu privire la oportunităţile care există în România.

AgroDiaspora este o primă iniţiativă de acest gen a Departamentului Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni, în colaborare cu Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, dar, în funcţie de solicitările românilor din străinătate, vor fi puse în aplicare și alte iniţiative, care să îi aducă mai aproape de România.

În cadrul programului AgroDiaspora, specialişti din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale se vor întâlni cu membrii comunităţilor româneşti din afara graniţelor pentru a le prezenta oportunităţile privind accesarea fondurilor europene în domeniul agriculturii şi vor răspunde la întrebări legate de oportunităţile de investiţii în acest domeniu în România.

De asemenea, în cadrul parteneriatului DPRRP-MADR, au fost tipărite 10.000 de broşuri care conţin materiale informative cu privire la oportunităţile de accesare a fondurilor europene.

Misiunile României din Italia, Spania, Portugalia, Franţa, Germania, Grecia, Marea Britanie şi Irlanda vor distribui materialele informative celor interesaţi să investească.

MADR fundamentează si implementează politicile publice din sectorul agricol în acord cu Politica Agricolă Comună (PAC), adaptându-le la nevoile particulare ale României, prin promovarea soluţiilor şi intereselor proprii.

Dar România nu va putea avea în viitor agricultură performantă, cu o populaţie îmbătrânită la sate şi fără a rezolva problema fărâmiţării exploataţiilor agricole, șansa reprezentând-o tinerii care au emigrat și care vor putea fi aduși acasă doar când vor fi create mediul, condiţiile şi oportunităţile găsite în actualele state de rezidenţă.

(Sursa: www.mae.ro)


Hotărârile privind normele de

aplicare a legilor achiziţiilor publice clasice şi sectoriale

Guvernul a adoptat două Hotărâri

privind normele de aplicare ale legilor achiziţiilor publice (clasice) şi sectoriale, acte normative necesare punerii în aplicare a legislaţiei primare în domeniu.

Patru dintre cele mai relevante aspecte comune dezvoltate în normele de aplicare ale celor două legi privind achiziţiile publice vizează:

1. Clarificarea modului de aplicare a criteriilor de atribuire a contractelor de achiziţii publice, prin explicitarea subcriteriilor „calitate-preţ” şi „costul cel mai scăzut”, introduse ca elemente de noutate prin legile achiziţiilor publice.

În cazul în care criteriul utilizat este „cel mai bun raport calitate-preţ" sau „cel mai bun raport calitate-cost”, stabilirea ofertei câştigătoare se realizează prin aplicarea unui sistem de factori de evaluare pentru care se stabilesc ponderi relative sau un algoritm specific de calcul.

Factorii de evaluare a ofertelor, precum si algoritmul de punctare se precizează în mod clar şi detaliat în cadrul documentaţiei de atribuire şi vor reflecta metodologia de punctare a avantajelor care vor rezulta din propunerile tehnice şi financiare prezentate de ofertanţi. În cazul contractelor de servicii având ca obiect prestaţii intelectuale, cum ar fi cele de consultanţă/asistenţă tehnică, elaborare studii, proiectare sau supervizare, aferente unor proiecte de complexitate ridicată, criteriul de atribuire “calitate-preţ” se aplică în mod obligatoriu, iar ponderea alocată factorului preţ nu poate fi mai mare de 40%.

În cazul în care criteriul de atribuire utilizat este „costul cel mai scăzut”, acesta se raportează la durata ciclului de viaţă al produsului/serviciului şi frecvenţa utilizării sale.

2. Detalierea modului în care procedura de licitaţie deschisă şi licitaţie restrânsă se vor desfăşura integral prin mijloace electronice (on-line) începând cu luna iunie 2016 pentru toate autorităţile contractante şi începând cu ianuarie 2018 pentru unităţile de achiziţii centralizate.

Transmiterea spre publicare a anunţurilor către operatorul SEAP se

realizează numai prin mijloace electronice, prin completarea formularelor specifice disponibile în SEAP la adresa de internet www.e-licitatie.ro şi numai de către autorităţile contractante înregistrate.

3. Dezvoltarea şi detalierea modului în care se va realiza consultarea pieţei - parte a procesului de achiziţie publică în cazul în care se doreşte achiziţionarea unor produse/servicii/lucrări cu grad ridicat de complexitate tehnică, financiară sau contractuală, ori din domenii cu un rapid progres tehnologic.

Procesul de consultare se iniţiază prin publicarea în SEAP sau prin orice alte mijloace a unui anunţ de consultare, proces la care poate participa orice persoana/organizaţie interesata.

Cei interesaţi pot trimite opinii, sugestii sau recomandări, autoritatea contractantă urmând să le ia in considerare pe cele pe care le consideră relevante, însă având obligaţia să publice în SEAP rezultatul procesului de consultare a pieţei, nu mai târziu de iniţierea procedurii de atribuire.

Concret, aspectele supuse consultării vizează, fără a se limita la acestea, potenţiale soluţii tehnice, financiare sau contractuale pentru a răspunde nevoilor autorităţilor contractante, aspecte legate de strategia de contractare, inclusiv divizarea pe loturi (în cazul achiziţiilor sectoriale), posibilitatea solicitării de oferte alternative.

4. Detalierea modului în care va creşte rolul Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice în evaluarea ex-ante a documentaţiei de atribuie a contractelor de achiziţii publice:

Prin Hotărârea pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii privind achiziţiile publice sunt introduse noi reguli privind evaluarea ex-ante a documentaţiei de atribuire, între care:

ANAP evaluează, înainte de transmiterea spre publicare a invitaţiei/anunţului de participare /simplificat /de concurs, conformitatea cu legislaţia a documentaţiilor de atribuire cu excepţia caietului de sarcini sau a documentaţiei descriptive, în măsura în care valoarea estimată a achiziţiei este egală sau mai mare decât următoarele praguri:

o 225.000 lei pentru contractul de furnizare;

o 225.000 lei pentru contractul de servicii;


o 2.250.000 lei pentru contractul

de lucrări,. Se introduce Strategia de

contractare, care este un document al fiecărei achiziţii cu o valoare mai mare sau egală cu pragurile de:

o 23.227.215 lei, pentru contractele de achiziţie publică/acordurile-cadru de lucrări;

o 600.129 lei, pentru contractele de achiziţie publică/acordurile-cadru de produse şi de servicii;

o 3.334.050 lei, pentru contractele de achiziţie publică/acordurile-cadru de servicii care au ca obiect servicii sociale şi alte servicii specifice.

Concret, prin aplicarea acestei strategii se acordă importanţă etapelor de pregătire a procesului de achiziţie şi de derulare a procedurii.

Este subliniată, îndeosebi, necesitatea de a documenta temeinic deciziile referitoare la alegerea modalităţilor prin care vor fi realizate achiziţiile publice.

Strategia de contractare este iniţiată de autoritatea contractantă şi este subiect de evaluare a ANAP, în anumite condiţii, odată cu documentaţia de atribuire.

Un alt element important de noutate cuprins în normele de aplicare a legii achiziţiilor sectoriale vizează prelungirea duratei acordului-cadru.

Astfel, durata acordului-cadru va putea creşte de la 4 ani cât este în prezent, la maximum 8 ani, cu excepţia cazurilor pe care entitatea contractantă le poate justifica doar prin obiectul specific al contractelor subsecvente ce urmează să fie atribuite.

Informaţii suplimentare: Noile legi privind achiziţiile publice au

fost publicate în Monitorul Oficial în data de 23 mai 2016.

Principalele modificări aduse de noile legi privind achiziţiile publice (clasice) şi achiziţiile sectoriale, pentru care Guvernul a adoptat normele de aplicare:

Legea privind achiziţiile publice (clasice)

Praguri o 22.908.118 lei, echivalentul a

5.225.000 Euro: contracte de achiziţie publică de lucrări.

o 591.918 lei, echivalentul a 135.000 Euro: contracte de produse şi servicii ( se

aplica şi autorităţilor locale pentru o abordare unitară).

o 3.312.975 lei, echivalentul a 750.000 Euro: contracte de servicii care au ca obiect servicii sociale şi alte servicii specifice, indiferent de tipul autorităţii contractante.

Pragurile valorice sunt exprimate în lei pentru a evita confuziile din trecut. Au fost introduse prevederi de revizuire a pragurilor.

Praguri valorice pentru achiziţia directă:

o 132.519 lei pentru achiziţiile de produse sau servicii;

o 441.730 lei pentru achiziţiile de lucrări.

Reducerea termenelor limită în cadrul procedurilor de atribuire

o Licitaţia deschisă: termenul minim depunere oferte - 35 de zile, cu posibilitatea de reducere până la 15 zile (in prezent, termenul este de 40 de zile)

o Licitaţia restrânsă: termen minim depunere candidaturi - 30 de zile, cu posibilitatea de reducere până la 15 zile, iar termenul minim pentru depunerea ofertelor - 30 de zile, cu posibilitatea de reducere până la 10 zile (în prezent, termenul pentru depunerea candidaturilor este 30 de zile, iar pentru depunerea ofertelor 35 de zile)

Modernizare prin obligativitatea utilizării mijloacelor electronice pe tot parcursul procedurii de atribuire:

o Iunie 2016 – toate autorităţile contractante.

o Decembrie 2017 - unităţi de achiziţii centralizate.

Activităţi de achiziţie centralizată o Eficientizare: înfiinţarea de unităţi de

achiziţie centralizată şi situaţiile şi condiţiile în care autorităţile contractante achiziţionează produse sau servicii de la unităţi de achiziţii centralizate care furnizează activităţile de achiziţie centralizate, vor fi reglementate prin legislaţia secundară.

Criterii de atribuire Pentru determinarea ofertei celei mai

avantajoase din punct de vedere economic, se aplică unul dintre următoarele criterii de atribuire:

preţul cel mai scăzut; costul cel mai scăzut; cel mai bun raport calitate-preţ

(obligatoriu pentru serviciile intelectuale şi serviciile sociale);


cel mai bun raport calitate-cost (obligatoriu pentru serviciile intelectuale şi serviciile sociale);

Promovarea unei abordări orientate pe performanţă în redactarea specificaţiilor tehnice, fapt de natură a încuraja inovaţia, obţinerea “value for money” şi care să îndrume autorităţile contractante spre derularea unor proceduri de atribuire în care să fie posibilă depunerea de oferte alternative

Consultarea pieţei Reglementarea expresă a posibilităţii

autorităţii contractante de a organiza consultări cu piaţa, anterior realizării unei achiziţii, cu posibilitatea invitării la consultări a experţilor independenţi, autorităţi publice şi/sau operatori economici

Documentul unic de achiziţie european (DUAE)

Instrument nou, într-un format standard aprobat de Comisia Europeană, destinat reducerii efortului administrativ aferent depunerii / evaluării ofertelor

Declaraţie pe proprie răspundere a candidatului/ofertantului, ca dovadă preliminară a îndeplinirii criteriilor de calificare şi selecţie

De principiu, doar ofertantul câstigător va depune toate documentele originale ca dovadă a informaţiilor cuprinse în documentul unic de achiziţie european – DUAE

® Legea privind achiziţiile sectoriale Activităţi relevante: o Gaze şi energie termică o Energie electrică/ Apă o Servicii de transport o Porturi şi aeroporturi o Servicii poştale (faţă de O.U.G. nr.

34/2006, sunt excluse serviciile de poştă electronică, serviciile financiar-poştale, serviciile filatelice şi serviciile logistice)

o Extracţia de petrol şi gaze şi prospectarea şi extracţia de cărbune sau alţi combustibili solizi (faţă de O.U.G. nr. 34/2006, nu este inclusă explorarea petrolului şi a gazelor naturale)

Entităţi contractante: o Autorităţi contractante o Întreprinderi publice o Companii private care funcţionează

în baza unor drepturi speciale sau exclusive acordate de o autoritate competentă cu condiţia desfăşurării unei activităţi relevante.

Drepturi speciale sau exclusive = drepturi acordate de o autoritate competentă prin orice act legislativ sau act administrativ al cărui efect constă în limitarea exercitării unei activităţi relevante la una sau mai multe entităţi şi care afectează substanţial capacitatea altor entităţi de a desfăşura o astfel de activitate.

Praguri valorice pentru proceduri: o 1.858.177 lei, echivalentul a 418.000

Euro: contracte sectoriale de produse şi de servicii, precum şi pentru concursurile de soluţii.

o 23.227.215 lei , echivalentul a 5.225.000 Euro: contracte sectoriale de lucrări.

o 4.445.400 lei, echivalentul a 1.000.000 Euro: contractele sectoriale de servicii care au ca obiect servicii sociale şi alte servicii specifice.

Praguri valorice pentru achiziţia directa:

o 132.519 lei pentru achiziţiile de produse sau servicii;

o 441.730 lei pentru achiziţiile de lucrări.

Criterii de atribuire Pentru determinarea ofertei celei mai

avantajoase din punct de vedere economic, se aplică unul dintre următoarele criterii de atribuire:

preţul cel mai scăzut; costul cel mai scăzut; cel mai bun raport calitate-preţ

(obligatoriu pentru serviciile intelectuale şi serviciile sociale);

cel mai bun raport calitate-cost (obligatoriu pentru serviciile intelectuale şi serviciile sociale);

Consultarea pieţei - posibilitatea entităţilor contractante de a organiza consultări cu piaţa, anterior realizării achiziţiei sectoriale;

Documentul unic de achiziţie european (DUAE) - declaraţie pe proprie răspundere a candidatului/ofertantului, în forma electronică, ca dovadă preliminară a îndeplinirii criteriilor de calificare şi selecţie;

Obligativitatea utilizării mijloacelor electronice pe tot parcursul procedurii de atribuire:

o Iunie 2016 – toate autorităţile contractante.

o Decembrie 2017 - unităţi de achiziţii centralizate.

(Sursa: www.gov.ro)


Innovation deals – schema pilot pentru ideile inovatoare de mediu

Comisia Europeană a lansat Innovation deals, o nouă schemă-pilot pentru sprijinirea ideilor inovatoare din domeniul mediului, prin care se va încerca găsirea unor soluţii optime pentru ca ele să ajungă pe piaţă cât mai rapid, fără a fi împiedicate de reglementările în domeniu.

Toţi cei ce au în vedere proiecte ce ar putea contribui în mod esenţial la planul de acţiune pentru economia circulară au fost invitaţi să îşi exprime interesul.

Proiectele selectate vor beneficia de acces la un cadru de cooperare strânsă, ce reuneşte organisme de reglementare naţionale, locale şi europene, astfel încât cerinţele de reglementare nu vor constitui o piedică în implementare.

Lansarea proiectului Inovation Deals reprezintă astfel un nou mod de lucru, care aduce laolaltă obiectivele economiei circulare şi mai bunei legiferări și în care se testează un nou mod de a oferi sprijin practic şi pragmatic unui număr mic de inovatori care doresc să aducă pe piaţă proiecte valoroase, în beneficiul cetăţenilor şi mediului.

Abordarea barierelor de reglementare şi asigurarea stabilităţii cadrului legal sunt esenţiale pentru a menţine Europa în fruntea economiei ecologice și, de aceea, orice inovator sau grup de inovatori care doreşte să introducă pe piaţă un produs sau serviciu din sfera economiei circulare poate participa la schema-pilot, trecând în revistă obstacolele de natură juridică.

Comisia va clasifica propunerile pe bază de criterii clar definite şi va selecta un număr maxim de 5 proiecte pentru participarea în program, implementarea urmând să demareze în 2017, cu observația că proiectele nu vor beneficia de finanţare, ci de un model practic de cooperare.

Iniţiativa Innovation deals, introdusă în Pachetul pentru o economie circulară adoptat de Comisia Europeană în decembrie 2015, are scopul de a ajuta la rezolvarea acestei probleme, fără a submina obiectivele de mediu stabilite de comun acord.


Preluarea de către România a preşedinţiei Consiliului UE

Guvernul a adoptat o Hotărâre privind

reorganizarea Ministerul Finanţelor Publice, prin care se prevede înfiinţarea unui post de secretar de stat, care va coordona activitatea privind afacerile europene, în vederea preluării de către România a preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene (PRES), în perioada iulie – decembrie 2019.

Pentru dosarele de pe agenda europeană de care este responsabil, Ministerul va trebui să organizeze toate activităţile pe care le presupune îndeplinirea rolului de PRES la standarde europene.

Toate acestea sunt necesare pentru a susţine interesul naţional în raport cu celelalte state membre, cu Comisia şi Consiliul UE.

România, în calitate de PRES: Va avea responsabilitatea gestionării

curente a agendei europene la nivelul formaţiunilor sectoriale ale Consiliului la toate nivelurile (Consilii, Coreper, grupuri de lucru);

Va conduce şi coordona dialogul cu celelalte instituţii europene - Comisia, Parlamentul European, Consiliul European - în cadrul procesului decizional;

Va fi responsabilă de organizarea reuniunilor informale în Romaânia (ministeriale, înalţi funcţionari, secretari de stat, directori generali, grupuri de lucru etc.);

Va organiza, conduce şi coordona conferinţe dedicate priorităţilor specifice, precum şi evenimente culturale de promovare a României (Bruxelles şi în statele membre).

Va participa la toate activităţile presupuse de apartenenţa la trio-ul de Preşedinţii constituit din Austria, România si Finlanda (1 ianuarie 2019 – 30 iunie 2020).

De asemenea, în cadrul Ministerului Finanţelor Publice se va înfiinţa o nouă structură organizatorică - Direcţia de analiză şi cercetare în domeniul finanţelor publice, coordonată de un economist şef, cu rang de director general.

Iniţiativele de politică fiscal-bugetară au o arie de impact foarte largă, și, din acest motiv, realizarea de cercetări şi analize economice în domeniul reformelor structurale, a competitivităţii economice şi stabilităţii macroeconomice contribuie la sporirea eficacităţii politicilor publice specifice.

Totodată, Ministerul preia activităţile privind parteneriatul public-privat de la Departamentul pentru Investiţii Străine şi Parteneriat Public - Privat, noua structură contribuind la elaborarea strategiei Guvernului privind investiţiile publice.

De asemenea, împreună cu alte direcții, stabileşte norme şi proceduri referitoare la identificarea, selectarea şi prioritizarea proiectelor și sprijină realizarea contractelor.

(Sursa: www.gov.ro)


Protecția copiilor în disputele familiale transfrontaliere

Comisia Europeană a propus noi norme pentru o mai bună protecție a copiilor în cazul

litigiilor familiale transfrontaliere. Acestea presupun îmbunătățirea legislației actuale privind drepturile de vizită, cele de tutelă

sau cazurile de răpire a copiilor. În centrul acestor reforme se află copiii, care pot ajunge să treacă prin experiența dificilă a

separării părinților. Acești copii merită să beneficieze de proceduri judiciare care să le clarifice situația cât mai

rapid și care să țină seama de interesul superior al acestora. De aceea, este necesară actualizarea normelor existente, pe baza experienței practice

acumulate în decursul ultimilor 10 ani, obiectivul central al acestei reforme fiind soluționarea mai rapidă a cazurilor transfrontaliere.

Timpul este un element esențial atunci când este în joc bunăstarea copiilor. Noile norme vor accelera procedurile judiciare și administrative și vor asigura faptul că se va

ține seama, în orice situație, de interesul superior al copilului. În cazul disputelor familiale sau al separării unor cupluri internaționale, cooperarea judiciară

transfrontalieră este esențială pentru a le oferi copiilor un cadru juridic sigur, care să le permită acestora să mențină relații cu ambii părinți (și tutori), care pot locui în țări europene diferite.

Propunerea Comisiei va fi trimisă Consiliului UE, iar decizia acestuia trebuie adoptată în unanimitate, în conformitate cu o procedură legislativă specială pentru cooperarea judiciară în materie de dreptul familiei.

De asemenea, Parlamentul European va fi consultat cu privire la propunere. Regulamentul Bruxelles II reprezintă piatra de temelie a cooperării judiciare în materie

matrimonială și de autoritate părintească, inclusiv în ceea ce privește drepturile de vizită și tutelă, precum și cazurile de răpire a copiilor.

El s-a aplicat de la data de 1 martie 2005, în toate statele membre, cu excepția Danemarcei. Pentru a evalua eficacitatea normelor, Comisia a adoptat, în aprilie 2014, un raport cu privire

la modul în care regulamentul a funcționat în practică și a efectuat o consultare publică pentru identificarea modificărilor necesare îmbunătățirii normelor existente.

Recomandări privind integrarea comunității roma

Comisia Europeană a publicat raportul

de evaluare anuală a măsurilor de integrare a comunității roma.

Potrivit acestuia, România a adoptat măsuri de facilitare a accesului la educație (prin eliminarea segregării, combaterea părăsirii timpurii a școlii, furnizarea de sprijin individualizat și promovarea unor metode de predare și învățare favorabile incluziunii), pe piața muncii, la asistența medicală (prin promovarea accesului la programele de vaccinare gratuită ce vizează copiii, grupurile și zonele cele mai defavorizate) sau la locuințe (prin eliminarea segregării teritoriale și prin asigurarea accesului la utilități publice).

Mai sunt încă multe de făcut pentru integrarea romilor în toate domeniile, de la educație până la locuințe și locuri de muncă, dar anul trecut s-au înregistrat unele evoluții pozitive, în special în domeniul educației.

În același timp, segregarea educațională a copiilor romi persistă în unele state membre, motiv ca să se ia măsuri pentru a se asigura că legislația de combatere a discriminării este respectată.

Pe ansamblul UE, raportul arată că statele membre au înregistrat progrese în anumite domenii, dar sunt necesare eforturi suplimentare.

Astfel, ele au investit în educație ca mijloc de integrare, au utilizat mai eficient fondurile UE pentru integrarea comunităților marginalizate și au cooperat mai strâns cu societatea civilă și autoritățile locale relevante.

Statele s-au angajat să dezvolte, implementeze și monitorizeze strategii naționale de integrare a comunității roma.

Comisia Europeană evaluează eforturile de punere în aplicare a acestora și raportează anual Parlamentului European și Consiliului UE progresele fiecărui stat membru.



EURO-DIVERSE

Economia României față-n față cu Brexit

Economia românească va face față mai

bine decât alte țări europene posibilei ieșiri a Marii Britanii din UE, dar leul și exportatorii vor avea de suferit în cazul unui Brexit.

Analiștii apreciază că România este mai puțin vulnerabilă decât alte state din Europa Centrală şi de Est (ECE) în cazul Brexit, care va crește aversiunea la risc a investitorilor pe termen scurt.

Dezbaterea pe tema Brexit a avut impact puternic în ultimele luni asupra piețelor financiare internaționale, iar impactul asupra valutelor – în special asupra lirei sterline – a fost semnificativ.

Economiștii apreciază că economia britanică va avea mult de suferit în timp ce blocul comunitar ar putea recupera mai ușor.

Scădere pentru leu În ceea ce privește România, potrivit

analizei UniCredit, leul s-ar putea deprecia, temporar, cu 5%, dar pe termen mediu ieșirea din UE a Marii Britanii va duce la o scădere a PIB cu 0,5 puncte procentuale.

Leul s-a devalorizat cu mai puțin de 1% în raport cu euro în ultima săptămână și jumătate, perioadă în care îngrijorările investitorilor în privința unei eventuale ieșiri a Marii Britanii din Uniunea Europeană s-au intensificat, declanșând o volatilitate crescută pe piețe, au remarcat analiștii Erste Bank.

Brexit ar putea cauza noi pierderi pentru leu, însă estimăm că banca centrală va preveni volatilitatea extremă.

În raportul de stabilitate publicat în aprilie, Banca Națională a României (BNR) identifica un risc sistemic ridicat privind posibila ieșire a Marii Britanii din UE.

Banca centrală menționa patru efecte ale Brexit pentru statele non-euro, precum România: ieşiri de capital, impact asupra

cursului de schimb, costuri mai mari și transferuri de fonduri UE mai mici.

Exporturile sunt la nivel record Dar ieșirea Marii Britanii din UE ar

afecta economia României pe plan comercial. Regatul insular importă peste jumătate

din bunurile sale din UE, iar relațiile cu România sunt acum la nivel record.

Potrivit Ministerului Afacerilor Externe (MAE), în anul 2015 s-au înregistrat cele mai ridicate valori din istoria relațiilor comerciale dintre România și Marea Britanie, atât din punct de vedere al exporturilor românești, cât și al volumului schimburilor comerciale bilaterale (peste 3,6 miliarde euro).

Exporturile românești pe piața britanică au crescut cu 227 milioane de euro anul trecut (10,5%), depășindu-se pragul de 2,35 miliarde de euro, iar Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord se situează pe primul loc în ierarhia statelor cu balanţă comercială favorabilă României (+815 milioane de euro).

Intrările de bani ar putea scădea Un alt efect vizează migrația populației,

însă românii reprezintă doar 1,1% din imigranții din Marea Britanie, fiind a 32-a țară după numărul imigranților din Regat.

Banii trimiși de cei care muncesc în Marea Britanie rudelor din România sunt la un nivel relativ scăzut, de circa 100 milioane de dolari anul trecut, potrivit unor estimări ale Băncii Mondiale, reprezentând doar 3% din totalul intrărilor din remitențe ale României.

Conform unor statistici britanice (26 februarie 2015) citate de MAE, numărul cetăţenilor români înregistraţi în Marea Britanie este de 146 000, iar rata ocupării cetăţenilor români (16-64 ani) este 80%.

Totuși, cel mai important efect este impactul asupra fondurilor europene, iar analiștii băncii estimează că țările cu o performanță slabă în absorbția de fonduri, în special România, vor avea de suferit cel mai mult, deoarece sistemul va favoriza primele cereri de finanțare, țările mai agile urmând să accelereze absorbția fondurilor UE.

Între timp, țările cu o absorbție redusă ar rămâne cu un volum scăzut de fonduri disponibile pe măsură ce ne apropiem de sfârșitul actualei perioade bugetare.



100 milioane de euro ar putea

ajunge la ONG-uri prin „doi la sută”

Dacă toți contribuabilii ar redirecționa 2% din impozitul pe venit către o entitate non-profit, fondurile astfel strânse de ONG-uri ar depăși 100 de milioane de euro.

În 2015, aproape 30% dintre contribuabili au optat pentru virarea cotei de 2% din impozitul pe venit către organizații neguvernamentale, potrivit datelor centralizate de Agenția Națională de Administrare Fiscală și Ministerul pentru Consultare Publică și Dialog Civic (MCPDC).

Din datele fiscului centralizate până în iunie 2016, aproximativ 1,82 milioane de contribuabili din 6,13 milioane au folosit acest mecanism în anul 2015 pentru veniturile

realizate în anul anterior, adică un procent de aproximativ 29%.

Numărul de entități beneficiare ale redirecționărilor din anul 2015 a fost de 27 956, majoritatea asociații neguvernamentale, însumând aproximativ 143,4 milioane de lei.

Asociația Help Autism, Fundația pentru SMURD și Fundația Hospice Casa Speranței sunt organizațiile neguvernamentale care au reușit să mobilizeze cei mai mulți contribuabili în vederea redirecționării cotei din impozit.

În opinia ministerului, creșterea eficienței mecanismului de finanțare este direct dependent de cunoașterea lui în societatea românească, iar campaniile de informare trebuie să se planifice bazându-se pe evaluarea obiectivă, bazată pe cifre, a efectelor acestei politici publice.

Scăderea TVA la 9% pentru lucrări agricole, îngrășăminte, pesticide Premierul a anunțat că TVA-ul pentru lucrări agricole, pentru livrarea unor inputuri necesare

sectorului agricol - cum ar fi semințe, îngrășăminte, pesticide și alte produse necesare însămânțării sau cultivării plantelor în agricultură - dar și pentru prestarea de servicii specifice lucrărilor agricole și întreținerii culturilor agricole ar putea scădea de la 1 august 2016 de la 20% la 9%.

Prin această măsură fiscală se are în vedere creșterea productivității, dar și scoaterea la lumină a anumitor servicii care se prestează în agricultură și care, în anumite cazuri, în momentul de față, se realizează la negru, măsura urmând să se repercuteze pozitiv și asupra prețurilor pe care furnizorul de inputuri în agricultură le vor propune agricultorilor.

Toate aceste efecte vor fi monitorizate de Ministerul de Finanțe și de Ministerul Agriculturii, care vor face facem publică diferența de prețuri, fără a afecta funcționarea unei agriculturi performante, care să folosească inputuri de calitate.



Șase luni pentru întărirea producătorilor locali de alimente

Deputații au aprobat - în pofida opoziției manifestate de retaileri, dar și a dubiilor exprimate de autoritatea de concurență - legea care îi obligă pe marii comercianți să asigure din producția locală 51% din oferta de alimente.

Potrivit lui, supermarketurile trebuie să asigure că 51% din oferta proprie de carne, legume, fructe, lapte, panificație, mierea și ouă provine din lanțul alimentar scurt, așa cum este definit în Politica Agricolă Comună a Uniunii Europene.

Prin excepție, în lunile de iarnă, decembrie-februarie, legumele și fructele din import pot reprezenta maximum 70% din oferta, pe fiecare categorie, a comercianților.

Noile reguli vor fi aplicate după 6 luni de la data publicării în Monitorul Oficial, dar pentru noul sistem de etichetare a cărnii trebuie obținut și acordul Comisiei Europene.

Retailerii consideră însă că legea va avea ca efect subminarea comerțului modern, iar „lanțul scurt de aprovizionare nu garantează sprijin pentru producătorii români și restrânge libertatea consumatorilor români de a alege”.

Legea este apreciată ca acționând împotriva marilor retaileri, fapt considerat complet nedrept şi nejustificat și care nu va aduce nimic bun pentru nimeni.

Consiliul Concurenței nu s-a opus propunerii legislative, dar și-a exprimat dubiile privind aplicabilitatea acestei măsuri din cauza lipsei unui număr suficient de producători și a caracterului suficient al agriculturii din România.

De asemenea, asociația de profil menţionează că principalele efectele ale acestei legi în economia românească vor fi creşterea preţurilor şi naşterea unei spirale inflaţioniste greu controlabile, reapariţia practicilor centraliste abuziv-primitive, pierderi de locuri de muncă şi chiar o sub-aprovizionare comercială, toate decontate în final de consumatorul obişnuit.

Potrivit unor observatori, producătorii români de alimente au doar șase luni pentru a se putea organiza și pregăti să aprovizioneze în cantități masive lanțurile de supermarketuri, altfel locul lor pe lanțul scurt va fi luat rapid de firme din Bulgaria, Ungaria sau Polonia, iar în rețelele de comerț modern se vor găsi și mai puține produse românești decât în prezent.

De ce se tem cel mai tare europenii?

Europenii - respondenţi din 9 nouă din

cele 10 ţări europene care au făcut obiectul studiului - consideră gruparea militantă Stat Islamic(SI) ca fiind cea mai mare ameninţare cu care se confruntă ţările lor, înaintea schimbărilor climatice, instabilităţii economice şi afluxului de refugiaţi, potrivit unui studiu realizat de Pew Research.

93% dintre spanioli şi 91% dintre francezi s-au referit la gruparea SI ca la o 'ameninţare majoră'.

Majoritatea sondajelor au fost realizate la o lună după ce militanţi loiali SI au ucis 32 de persoane la aeroportul din Bruxelles.

Raportul a fost publicat la o zi după ce un bărbat înarmat, care ar fi jurat credinţă ISIS, a ucis 49 de persoane într-un club de noapte din Orlando, cel mai grav atentat comis în SUA după 11 septembrie 2001.

Grecia, care încearcă să se întoarcă la o creştere economică după aproape 7 ani de recesiune, a fost singura ţară în care respondenţii nu au considerat ISIS ca fiind principala ameninţare, în schimb, 95% dintre

ei au declarat că instabilitatea economică mondială este riscul cel mai mare.

Majoritatea locuitorilor din toate cele 10 ţări au considerat schimbările climatice drept o ameninţare majoră, însă sondajul Pew a evidenţiat diviziuni puternice în Europa în ceea ce priveşte criza refugiaţilor.

În Polonia, 73% dintre respondenţi au considerat sosirea unui număr mare de refugiaţi ca fiind o ameninţare majoră, acelaşi procent care a estimat că ISIS reprezintă unul dintre principalele pericole la adresa ţării lor.

Prin comparaţie, 31% dintre germani şi 24% dintre suedezi au afirmat că văd sosirea refugiaţilor drept o ameninţare majoră, deşi aceste două ţări au acceptat cei mai mulţi refugiaţi pe cap de locuitor din toată Europa.

În medie, aproximativ 1/3 din respondenţi din cele 10 ţări au descris tensiunile cu Rusia şi apariţia Chinei ca o putere mondială, ca fiind ameninţări majore.

În Polonia, 71% dintre respondenţi au afirmat că Rusia reprezintă un pericol semnificativ, dublu faţă de numărul celor care au avut aceeaşi opinie în Italia, Franţa, Germania şi Marea Britanie.



Bucureștenii nemulțumiți de calitatea aerului și zgomot

În cea mai mare parte a capitalelor din Uniunea Europeană, locuitorii sunt în general

satisfăcuți de nivelul zgomotului și de calitatea aerului, arată un sondaj efectuat în mai multe orașe europene în 2015.

Bucureştenii au fost cei mai nemulţumiţi de calitatea aerului, în 2015, dintre locuitorii capitalelor Uniunii Europene, arată datele publicate vineri de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Cel puţin 3/4 dintre locuitorii capitalelor Uniunii Europene au fost foarte satisfăcuţi sau mai degrabă satisfăcuţi de calitatea aerului în oraşele lor în Dublin, Viena şi Helsinki (toate cu 88%), urmaţi de cei din Luxemburg (83%), Stockholm (77%), Ljubljana (76%) şi Talin (75%).

Cel mai scăzut procent de locuitori mulţumiţi de calitatea aerului au fost în Bucureşti (22%), Sofia (28%), Paris (30%), Madrid (31%) şi Roma (32%).

În ceea ce priveşte nivelul zgomotului perceput, cel mai ridicat procent de locuitori care se declară foarte satisfăcuţi sau mai degrabă satisfăcuţi se află în Dublin (82%), Helsinki (81%), Luxemburg (79%), Viena (78%), Riga (77%), Vilnius (76%) şi Londra (75%).

Cel mai scăzut procent de locuitori mulţumiţi de nivelul zgomotului în oraş se află în Bucureşti (31%), Sofia (36%), Atena (43%), Madrid, La Valletta şi Roma (toate cu 45%).

Datele Eurostat au fost publicate cu ocazia Zilei Mediului, care se sărbătoreşte la nivel mondial în 5 iunie.

Pentru acest an, tema aleasă este "Zero toleranţă la comerţul ilegal cu animale sălbatice", iar ţara gazdă este Angola.

(Sursa. www.euractiv.ro)

Estimările FMI și BM pentru creșterea economică contrazise

În timp ce instituțiile financiare

internaționale reduc estimările privind evoluția economiei românești în 2017 și anii de după, oficialii locali le îmbunătățesc.

Ministrul finanțelor Anca Dragu susține că economia României va crește cu 4,2% în acest an, iar ritmul de creștere se va accelera în anii următori.

România are o creștere economică solidă, iar pentru 2016 se prognozează o creștere de 4,2%.

De asemenea, pentru 2017, 2018 și 2019 se estimează o îmbunătățire a acestui indicator la 4,5%, în medie, anual.

Potrivit celor mai recente date publicate de Comisia Națională de Prognoză, în 2016 PIB al României va crește cu 4,2%, în 2017 cu 4,3% iar în 2018, cu 4,5%.

De cealaltă parte, instituțiile financiare internaționale au revizuit în scădere estimările privind avansul economiei românești pentru 2017 și 2018.

Banca Mondială a redus semnificativ prognoza de creștere pentru următorii doi

ani, la 3,7%, respectiv 3,4% (cu 0,4 puncte procentuale, respectiv 0,6 puncte procentuale mai puțin decât se estima în luna ianuarie).

În ultima sa prognoză, Comisia Europeană anunța că ritmul de creștere al economiei românești va încetini în 2017 la 3,7%, în timp ce Fondul Monetar Internațional vede un avans al PIB de 3,6% anul viitor.

Totuși, Anca Dragu nu este descurajată de aceste revizuiri în sens negativ, căci, de regulă, în opinia ei, prognozele instituțiilor internaționale sunt puțin mai pesimiste, pentru un moment atât de îndepărtat.

O prognoză făcută acum pentru anul următor are multe necunoscute, dar prognozele ministerului și ale CNP, beneficiază de mai multe elemente, care țin cont de toate specificitățile economiei românești, astfel încât este normal să fie o asemenea diferență,

Dacă instituțiile internaționale au obiceiul de a fi mai pesimiste, CNP este, de obicei, foarte optimistă în prognozele sale pe termen îndelungat.



Pachet de măsuri privind debirocratizarea

Guvernul a adoptat un pachet de măsuri

destinate simplificării procedurilor și reducerii eforturilor cetățenilor de procurare a unor documente, precum și consolidării procesului de digitalizare la nivelul administrației centrale.

Astfel, se are în vedere următoarele: Instituțiile publice și organele de

specialitate ale administrației publice centrale au obligaţia de a publica, din oficiu, informaţii şi modele de formulare sau cereri aferente tuturor serviciilor publice furnizate, în format electronic, atât pe website-ul propriu, cât şi pe punctul de contact unic electronic www.edirect.e-guvernare.ro, în varianta actualizată şi într-un format tehnic care să permită descărcarea şi editarea lor în scopul completării pe calculator de către beneficiar.

Instituțiile publice și organele de specialitate ale administrației publice centrale vor accepta și copia electronică după Cartea de Identitate, prin furnizarea unei adrese de poștă electronică, atât pe pagina proprie de internet, cât și pe punctul de contact unic electronic. În termen de 30 de zile instituțiile publice au obligația să anunțe adresa de email unde se vor putea transmite.

În cazul copiilor legalizate solicitate de către instituții în furnizarea serviciilor publice, vor fi înlocuite cu verificarea la ghișeu a conformității cu originalul.

Datele cu caracter personal necesare pentru furnizarea unui serviciu public, care sunt colectate, deținute sau gestionate de o altă autoritate sau instituție publică se iau direct de la respectiva autoritate sau instituție dacă acest lucru a fost solicitat expres de către beneficiarul serviciului public sau dacă există consimțământul expres al acestuia.

Instituțiile publice și organele administrației sunt obligate să specifice pe formularele proprii durata de completare a fiecăruia și motivul colectării informației.

Va fi scutită de plata taxei extrajudiciare de timbru eliberarea cărții de identitate, eliberarea și prelungirea valabilității actelor de identitate pentru cetățenii străini și a cazierului judiciar. Această măsură a fost luată având în vedere că plata acestei taxe de valoare mică presupune deplasări la Poștă și la Poliție. La ridicarea cărții de identitate și a pașaportului cetățenii vor plăti o singură taxă, într-un singur loc.

Taxele extrajudiciare de timbru se vor plăti prin mijloace electronice, ordin de plată sau numerar, cu excepţia taxei pentru

eliberarea titlurilor de proprietate asupra terenurilor dobândite în baza legii 18/1991, pentru taxele de până la 50.000 lei.

Autorităţile şi instituţiile publice, altele decât cele din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională, vor putea obține certificatul de cazier judiciar în mod direct de la Ministerul Afacerilor Interne (MAI), scutind cetăţeanul de obţinerea acestuia, caz în care taxa de eliberare şi taxa extrajudiciară de timbru vor fi eliminate. Astfel, orice altă instituţie publică, cu excepţia celor prevăzute deja în lege, va solicita electronic unităţilor specializate ale Ministerului Afacerilor Interne, în baza consimţământului scris al solicitantului, copie de pe cazierul judiciar al persoanei pentru care se efectuează verificări specifice.

Unităţile specializate ale MAI vor furniza electronic copiile solicitate într-un termen de 24 de ore de la primirea solicitării, iar persoana pentru care se efectuează verificări este scutită de plata serviciului.

În vederea simplificării plății taxelor pentru pașaport, au fost comasate cele două taxe, care se vor putea achita într-un cont unic, facilitându-se astfel și plata lor online.

O altă măsură are în vedere obligativitatea instituțiilor publice să ofere metode alternative de plată a serviciilor publice furnizate contra cost, a amenzilor contravenţionale şi a taxelor şi impozitelor, fie prin plata cu cardul, fie prin intermediul sistemelor electronice de plată, fie prin intermediul altor sisteme de plată.

Se introduce posibilitatea transmiterii dovezii de plată şi prin poştă electronică.

De asemenea, pentru a reduce riscurile de corupţie în obţinerea permisului auto şi având în vedere cazurile mediatizate care au scos la iveală riscuri la adresa siguranţei circulaţiei pe drumurile publice, se va implementa un sistem de monitorizare şi verificare a desfășurării examenului. Proba teoretică se înregistrează video, iar cea practică audio și video.

În cazul procedurii de înmatriculare auto, se introduce posibilitatea plăţii într-un cont unic a tarifelor aferente confecţionării şi valorificării plăcilor cu numere de înmatriculare permanentă, de probă, temporare şi provizorii, atribuirii unui număr de înmatriculare preferenţial, păstrării combinaţiei numărului de înmatriculare, precum şi contravaloarea certificatelor de înmatriculare, a autorizaţiilor provizorii şi a permiselor de conducere.

O prevedere importantă din Memorandum este aceea că se pot plăti online amenzi de circulație prin Ghiseul.ro.



ÎN SUMAR

Declarație de presă privind referendumul din Regatul Unit – pg.1

Buget axat pe priorități în 2017 – pg.2 ELI - tehnologie de înalt nivel în România –

pg.3 MFE - operator de program pentru

Programul RO 05 – Eficiență Energetică – pg.4

Ordin pentru achiziţiile derulate de beneficiarii privaţi – pg.4

Un contract de 300 de milioane de euro pentru proiecte de mediu – pg.5

439 de milioane de euro pentru reabilitarea termică a clădirilor publice – pg.6

Ajutorul de minimis în sectorul agricol poate creşte la 30.000 euro – pg.6

Flexibilitate pentru plățile directe – pg.7 Interes mare pentru fondurile UE pentru

reducerea sărăciei – pg.7 572 milioane euro pentru combaterea

sărăciei şi excluziunii sociale – pg.8 Fondurile pentru investiţiile în exploataţii

agricole din sectorul vegetal au fost epuizate – pg.8

Priorităţile României legate de mecanismele financiare SEE şi Norvegian pentru 2014-2021 – pg.9

Progrese în contractarea fondurilor SEE şi Norvegiene 2009-2014 – pg.9

100 de miliarde de euro investiţi direct în zonele urbane – pg.10

2,3 milioane de euro pentru colectarea deșeurilor în 23 de orașe – pg.11

Cele mai multe investigaţii finalizate de OLAF – pg.12

Proiecte de infrastructură pentru finanțare prin Planul Juncker – pg.13

Susţinerea integrării copiilor cu cerinţe educaţionale speciale – pg.14

Peste 110 milioane de euro pentru sectorul

vegetal – pg.14 Sprijin financiar european pentru

depozitarea privată a cărnii de porc – pg.15 Lupta împotriva corupției în domeniul

achizițiilor publice – pg.15 Guvernul a aprobat alte patru programe de

sprijin pentru IMM – pg.16 Plata / rambursarea cheltuielilor proiectelor

temporar suspendate la plată – pg.17 Inaugurarea programului AgroDiaspora

destinat românilor din străinătate pg.17 Hotărârile privind normele de aplicare a

legilor achiziţiilor publice clasice şi sectoriale – pg.18

Innovation deals – schema pilot pentru ideile inovatoare de mediu – pg.21

Preluarea de către România a preşedinţiei Consiliului UE – pg.21

Protecția copiilor în disputele familiale transfrontaliere – pg.22

Recomandări privind integrarea comunității roma – pg.22

Economia României față-n față cu Brexit – pg.23

100 milioane de euro ar putea ajunge la ONG-uri prin „doi la sută” – pg.24

Scăderea TVA la 9% pentru lucrări agricole, îngrăşăminte, pesticide – pg.24

Șase luni pentru întărirea producătorilor locali de alimente – pg.25

De ce se tem cel mai tare europenii? – pg.25

Bucureștenii nemulțumiți de calitatea aerului și zgomot – pg.26

Estimările FMI și BM pentru creșterea economică contrazise – pg.26

Pachet de măsuri privind debirocratizarea – pg.27

C o n t a c t:

INSTITUȚIA PREFECTULUI JUDEȚUL TIMIȘ

Bd. Revoluției din 1989 nr.17A

Tel: 0256-493667, Fax: 0256-493132 E-mail:

Web: www.prefecturatimis.ro

Materialele prezentate în acest număr au fost preluate şi prelucrate, printre altele, din următoarele referințe bibliografice webologice: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm www.agerpres.ro www.euractiv.ro www.mdrap.ro www.fonduri-structurale.ro www.afir.info www.mfinante.ro www.gov.ro www.mae.ro

PREFECTULUI JUDE UL TIMI isan DE AFACERI 6 (54) EUROPENE fileBULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 1...

Documents

Transcript of PREFECTULUI JUDE UL TIMI isan DE AFACERI 6 (54) EUROPENE fileBULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 1...