Director: Profesor: Petre Maria Redactor : Profesor: Petre ...
PREFECT PETRE - SILVIU NEACŞU · 2015. 12. 29. · PETRE - SILVIU NEACŞU PLAN JUDEŢEAN DE...
Transcript of PREFECT PETRE - SILVIU NEACŞU · 2015. 12. 29. · PETRE - SILVIU NEACŞU PLAN JUDEŢEAN DE...
Pag. 1 din 55
MINISTERUL AFACERILOR INTERNE Nesecret
DEPARTAMENTUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ Exemplar
INSPECTORATUL GENERAL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ Nr.
Slatina
INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ
,,Matei Basarab” AL JUDEŢULUI OLT
APROB PREŞEDINTELE
COMITETULUI JUDEŢEAN
PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ
PREFECT
PETRE - SILVIU NEACŞU
PLAN JUDEŢEAN DE APĂRARE ÎMPOTRIVA
SEISMELOR ŞI ALUNECĂRILOR DE
TEREN
- OLT -
2015
Pag. 2 din 55
CAPITOLUL I
DEFINIŢIE. SCOP.
Ansamblul activităţilor de apărare a comunităţilor locale, infrastructurii şi proprietăţii
împotriva situaţiilor de urgenţă generate de seisme şi/sau alunecări de teren se integrează
activităţii generale de protecţie a cetăţeanului şi se subsumează asigurării securităţii interne
- care priveşte atât siguranţa cetăţeanului, cât şi securitatea publică.
Prevenirea situaţiilor de urgenţă generate de seism şi/sau alunecări de teren reprezintă
un ansamblu integrat de activităţi specifice cu caracter tehnic şi operativ, planificate şi
executate pentru eliminarea/reducerea riscurilor de producere a acestora în scopul protejării
vieţii, mediului şi bunurilor împotriva efectelor negative ale situaţiilor de urgenţă. Are
caracter anticipativ, rezultatul constând în măsuri graduale stabilite pentru prevenirea
producerii evenimentelor vizate, conform prevederilor prezentului plan.
Prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă produse de seism şi/sau alunecări sau
prăbuşiri de teren reprezintă o activitate de interes naţional, prin dimensiunea urmărilor
negative ce se pot produce în plan economic, social şi de mediu.
În activitatea de prevenire şi gestionare a situaţiilor de urgenţă specifice participă, în
condiţiile legii, autorităţile administraţiei publice, operatorii economici, instituţiile publice,
persoanele fizice, reprezentanţii societăţii civile – ONG-uri.
Planul de apărare este documentul pe baza căruia se realizează măsurile şi acţiunile
tehnice şi organizatorice preventive, de pregătire şi intervenţie, în vederea conducerii
unitare a acestora.
Scopul planului este de a asigura cunoaşterea de către toţi factorii implicaţi a
sarcinilor şi atribuţiilor ce le revin premergător, pe timpul şi după apariţia unei situaţii de
urgenţă specifice, de a crea un cadru unitar şi coerent de acţiune pentru prevenirea şi
gestionarea riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă specifice.
Sistemul de management al situaţiilor de urgenţă la nivelul judeţului Olt, s-a înfiinţat
şi funcţionează pentru prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă, asigurarea şi
coordonarea, prin mecanisme manageriale perfecţionate, a resurselor umane, materiale,
financiare şi de altă natură, necesare apărării vieţii şi sănătăţii populaţiei, a mediului
înconjurător, a valorilor materiale şi culturale importante, pe timpul producerii unor situaţii
de urgenţă, precum şi restabilirii stării de normalitate.
Pag. 3 din 55
OBIECTIV
Obiectivul fundamental al prezentului plan îl reprezintă consolidarea capacităţii
instituţiilor specializate judeţene şi a autorităţilor administraţiei publice locale pentru
prevenirea producerii situaţiilor de urgenţă, precum şi pentru gestionarea acestora.
Activitatea de prevenire şi gestionare a situaţiilor de urgenţă generate de seism şi/sau
alunecări de teren are ca obiectiv fundamental cunoaşterea caracteristicilor şi formelor de
manifestare a fenomenelor distructive de origine geologică, realizarea, în timp scurt, în mod
organizat şi printr-o concepţie unică, a măsurilor necesare, credibile, realiste şi adecvate de
protecţie a populaţiei în cazul apariţiei situaţiilor de urgenţă, în scopul eliminării sau
limitării pierderilor de vieţi omeneşti, valorilor materiale şi protecţia mediului.
Sintetic, obiectivele generale sunt:
prevenirea situaţiilor de urgenţă prin organizarea unui sistem modern de avertizare
şi comunicaţii, date şi informaţii;
salvarea de vieţi omeneşti prin intervenţie operativă şi profesionistă în caz de
situaţii de urgenţă;
crearea unui sistem integrat de răspuns la situaţiile de urgenţă prin organizarea din
timp a comunităţilor locale din zonele de risc pentru gestionarea situaţiilor de
urgenţă;
creşterea calităţii vieţii prin reducerea pagubelor produse ca urmare a manifestării
situaţiilor de urgenţă;
diminuarea impactului factorilor distructivi prin asigurarea unui management
adecvat de înştiinţare, alarmare şi, la nevoie, evacuare a populaţiei din zonele de
risc;
optimizarea capacităţii de autoprotecţie şi răspuns în caz de situaţii de urgenţă la
nivel local;
utilizarea adecvată a resurselor pentru realizarea, întreţinerea şi exploatarea
infrastructurilor şi a măsurilor de prevenire, intervenţie şi reabilitare a zonelor
afectate;
menţinerea unor activităţi economice minimale şi asigurarea supravieţuirii
populaţiei în zonele grav afectate;
asigurarea bunei funcţionări a infrastructurii critice.
Pag. 4 din 55
TERMENI ŞI EXPRESII
Situaţie de Urgenţă – eveniment excepţional, cu caracter nonmilitar, care ameninţă
viaţa sau sănătatea persoanei, mediul înconjurător, valorile materiale şi cultural, iar pentru
restabilirea stării de normalitate sunt necesare adoptarea de măsuri şi acţiuni urgente,
alocarea de resurse specializate şi managementul unitar al forţelor şi mijloacelor implicate.
Dezastru – evenimentul datorat declanşării unor tipuri de riscuri, din cauze naturale
sau provocate de om, generator de pierderi umane, materiale sau modificări ale mediului şi
care, prin amploare, intensitate şi consecinţe atinge ori depăşeşte nivelurile specifice de
gravitate stabilite prin regulamentele privind gestionarea situaţiilor de urgenţă, elaborate şi
aprobate potrivit legii.
Cutremur - mişcare vibratorie a scoarţei terestre, generată de o ruptură brutală în
aceasta, ce poate duce la victime umane şi distrugeri materiale.
Seism de mare intensitate – seism a cărei intensitate produce în mediul construit
prăbuşiri generale sau locale, avarii şi degradări semnificative pe arii întinse.
Scara Mercalli/Scara MSK (Medvedev - Sponheur - Kamik) – scări cu 12 niveluri
de intensitate, reprezentate prin cifre romane, fără o bază matematică, prin intermediul
cărora intensitatea este stabilă în funcţie efectele observate.
Scara Richter – scară logaritmică, inventată în anul 1935, utilizată pentru a măsura
magnitudinea cutremurelor de pământ; scara cuprinde 9 grade, fiecare grad indicând efecte
mai mari de zece ori decât seismul de grad inferior.
Perioada de colţ TC a spectrului de răspuns – graniţa dintre zona de valori
maxime în spectrul de acceleraţii absolute şi zona de valori maxime în spectrul de viteze
relative.
Coeficientul K0 – coeficient al presiunii în stare de repaus a pământului.
IMR – interval mediu de recurenţă.
Alunecare de teren – reprezintă o deplasare a rocilor şi/sau a masivelor de pământ
care formează versanţii unor munţi sau dealuri, a pantelor unor lucrări de hidroamelioraţii
sau a unor lucrări funciare, ce poate produce victime umane şi pagube materiale.
Vulnerabilitate – gradul de pierderi, de la 0% la 100%, rezultat dintr-un fenomen
susceptibil de a produce pierderi umane şi material.
Avertizare – aducerea la cunoştinţa populaţiei a informaţiilor necesare despre
iminenţa producerii sau producerea unor dezastre.
Intervenţia operativă – acţiunile desfăşurate, în timp oportun, de către structurile
Pag. 5 din 55
specializate în scopul prevenirii agravării situaţiei de urgenţă, limitării sau înlăturării, după
caz, a consecinţelor acesteia.
Baza legală:
- Lege nr. 575 din 22 octombrie 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a
teritoriului naţional – Secţiunea a V-a Zone de risc natural;
- Legea nr. 481 din 8 noiembrie 2004 privind protecţia civilă, modificată şi
completată prin Legea nr. 212/2006;
- Legea nr. 10 din 18 ianuarie 1995, privind calitatea în construcţii;
- Legea nr.138/2004 a îmbunătăţirilor funciare cu completările şi modificările
ulterioare;
- H.G.R. nr. 1491 din 9 septembrie 2004 pentru aprobarea Regulamentului cadru
privind structura organizatorică, atribuţiile, funcţionarea şi dotarea comitetelor şi centrelor
operative pentru situaţii de urgenţă;
- H.G.R. nr. 2288/2004 pentru aprobarea repartizării principalelor funcţii de sprijin pe
care le asigură ministerele, celelalte organe centrale şi organizaţiile neguvernamentale
privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă;
- H.G.R. nr. 1492/2004 privind principiile de organizare, funcţionare şi atribuţiile
serviciilor de urgenţă profesioniste;
-H.G.R. nr. 382 din 2 aprilie 2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind
exigenţele minime de conţinut ale documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism
pentru zonele de riscuri naturale;
- H.G.R. nr.1844 din 28 octombrie 2004 privind aparatul de specialitate al prefectului;
- H.G.R. nr. 447 din 10 aprilie 2003 pentru aprobarea normelor metodologice privind
modul de elaborare si conţinutul hărţilor de risc natural la alunecări de teren si inundaţii ;
-H.G.R. nr. 382/2003, pentru aprobarea Normelor metodologice privind exigenţele
minime de conţinut ale documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism pentru
zonele cu riscuri naturale;
- O.U.G. nr. 21/15.04.2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor
de Urgenţă, aprobată prin Legea nr. 15/2005, cu modificările şi completările ulterioare;
- O.U.G. nr. 1 din 21 ianuarie 1999 privind regimul stării de asediu şi regimul stării
de urgenţă, aprobată cu modificări de Legea nr. 453/2004;
Pag. 6 din 55
- O.U.G. nr.14 din 26 ianuarie 2006 pentru modificarea şi completarea O.U.G.
nr.20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente;
- Ordin nr. 735 din 22 iulie 2005 privind evidenţa, gestionarea şi distribuirea
ajutoarelor interne şi internaţionale destinate intervenţiei în situaţii de urgenţă;
- Ordin nr. 1160 din 30 ianuarie 2006 pentru aprobarea Regulamentului privind
prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice riscului la cutremure şi/sau
alunecări de teren;
- Ordin nr. 1134 din 2006 - Regulament privind planificarea, pregătirea, organizarea,
desfăşurarea şi conducerea acţiunilor de intervenţie a serviciilor de urgenţă profesioniste;
- Ordin nr. 1184 din 6 februarie 2006 pentru aprobarea Normelor privind organizarea
şi asigurarea activităţii de evacuare în situaţii de urgenţă;
- Ordin nr. 1494 din 7 noiembrie 2006 pentru aprobarea Normelor tehnice privind
organizarea şi funcţionarea taberelor pentru sinistraţi în situaţii de urgenţă;
- Ordinul nr. 1995 din 18 noiembrie 2005 - Regulament privind prevenirea şi
gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice riscului la cutremure şi/sau alunecări de teren;
- Ordin nr. 708 din 20 iunie 2005 privind comunicarea principalelor caracteristici ale
cutremurelor produse pe teritoriul României şi convocarea, după caz, a structurilor privind
gestionarea riscului la cutremure;
- Ordin nr. 736 din 22 iulie 2005 privind instituirea serviciului de permanenţă la toate
primăriile din zona de risc în caz de iminenţă a producerii unor situaţii de urgenţă.
- Ordonanţa de urgenţă nr. 1/2014 privind unele măsuri în domeniul managementului
situaţiilor de urgenţă;
- Hotărârea Guvernului nr. 94/2014 privind organizarea, funcţionarea şi componenţa
Comitetului naţional pentru situaţii speciale de urgenţă;
II. CARACTERISTICILE ZONELOR CU RISC RIDICAT
1. SEISMELE
Cutremurele de pământ reprezintă o ruptură bruscă a continuităţii şi echilibrului
unui fragment mai mult sau mai puţin atins din scoarţa Pământului. Aceasta se declanşează
brusc şi sunt aproape imposibil de detectat din timp. Cu privire la sursa care generează
cutremure puternice, se admit două categorii de mecanisme posibile de producere, şi anume:
- cutremure vulcanice, datorate erupţiilor vulcanice;
Pag. 7 din 55
- cutremure tectonice, datorate unor modificări structurale importante ale scoarţei
terestre (însoţite de fenomene de rupere).
Cele mai frecvente cutremure sunt de origine tectonică. Acestea se produc atunci
când suma energiei pe care o acumulează progresiv forţele interne care acţionează asupra
Terrei ating limita rezistenţei rocilor. Acestea cedează brusc, iar ruptura internă, uneori
aflată la peste 100 km în adâncimile planetei, declanşează unde elastice care pun în vibraţie
scoarţa terestră.
Punctul rupturii iniţiale se numeşte focar sau hipocentru. Punctul situat la suprafaţa
Pământului, pe verticala focarului, poartă denumirea de epicentrul cutremurului.
Localizarea poziţiei focarului şi epicentrului se obţine pe baza prelucrării înregistrărilor
mişcării seismice în staţii echipate cu aparatură specifică. În funcţie de poziţia focarului,
exprimată prin distanţa H până la epicentru, numită adâncime sau profunzime, cutremurele
se clasifică astfel:
- Cutremure crustale (normale), având focarul situat până la 70 km adâncime, se află
în limitele 0<H<70 Km. Aceste cutremure, care reprezintă peste 90% din cutremurele care
se produc în lume, au o durată semnificativă relativ redusă, iar perioadele predominante
specifice mecanismului de focar sunt în general scurte. Deşi sunt extrem de violente,
cutremurele crustale afectează zone destul de limitate la suprafaţa Pământului.
- Cutremure subcrustale (intermediare) au focarul localizat în limitele 70<H<300km.
Durata acestor cutremure este moderată, iar perioadele predominante mai lungi, în timp ce
aria de manifestare este mult mai mare. Focarele intermediare identificate până în prezent
sunt destul de reduse ca număr, fiind situate în Afganistan, Columbia, Mexic şi România.
Perioadele de revenire ale cutremurelor intermediare sunt mult mai mari decât ale celor
normale.
- Cutremure de adâncime (de profunzime) s-au semnalat în limitele 300<HA<700
km. Experienţa acestor categorii de cutremure este mai redusă, existând unele informaţii cu
privire la durată (care este ceva mai mare) şi la perioadele predominante (care sunt lungi).
În scopul asigurării unei protecţii antiseismice prin proiectarea construcţiilor şi alte măsuri
specifice, cunoştinţele, datele seismologice şi efectele seismelor precedente sunt
cuantificate în grade de intensitate seismic sau parametrii de mişcare a terenului (acceleraţii,
viteze, deplasări) şi exprimată pe harta teritoriului analizat sub forma unei hărţi de
macrozonare sau microzonare, după caz. Liniile imaginare care unesc punctele cu o
intensitate seismică apreciată ca egală se numesc izoseisme şi ele delimitează zonele pe
grade seismic. În activitatea de proiectare se utilizează hărţi de zonare seismic aprobate la
nivel guvernamental.
Pag. 8 din 55
În mod implicit, de la data intrării în vigoare a unor noi hărţi de zonare, proiectarea
antiseismică a construcţiilor viitoare din teritoriul se va conforma cerinţelor nou apărute.
Majoritatea cutremurelor sunt de natură tectonică, cele mai puternice putând afecta
tot teritoriul judeţului. Caracteristica generală a cutremurelor din România este aceea că, în
general, sunt cutremure de adâncime medie, cel mai adesea cu epicentrul în zona de curbură
a Carpaţilor, la confluenţa plăcii geologice est-europene şi respectiv a stratului sub-geologic
Moesian şi Inter-Alpin. Profunzimea medie a epicentrelor se situează la 100-150 km
adâncime, cu magnitudini de până la M=7 pe scala Richter, intensităţi de până la VII-IX pe
scala MSK (Medvedev-Spoheuer-Karnik). Zona Vrancea coincide cu locul de contact dintre
trei plăci tectonice şi cu un fenomen de subducţie asociat cu fracturi ale plăcilor la diferite
adâncimi prin procese de rupere, lunecare, etc. Seismele din zona Vrancea sunt denumite
normale (h<60 km) sau intermediare (h=60 la 150...220 km), în funcţie de adâncimea
focarului. Zona în care se produc cutremurele intermediare este bine identificată şi prezintă
un mare interes datorită particularităţilor sale specifice: izolare, concentrare şi regularităţi în
modul de producere (câmp macroseismic, mecanism focal, activitate seismică după şocul
principal, ciclicitate etc.). Datele statistice arată că periodicitatea cutremurelor de mare
amploare în Vrancea este de circa 100 de ani, cu circa 3 perioade de activitate seismică
intensă. Printre cutremurele importante ale ultimului secol, cu epicentrul în Vrancea, sunt de
notat cele din 1940, 1977, 1986.
Analiza câmpurilor macroseismice ale cutremurelor istorice evidenţiază următoarele
aspecte:
cutremurul din 26.10.1802, s-a caracterizat printr-o intensitate epicentrală I0 =
IX-X, urmată de o zonă extinsă de intensităţi I = VIII MSK, o zonă importantă de grad I =
VII MSK, acestea însumând cca. 50% din teritoriul României de azi. Restul ţării a fost
afectat de intensităţi I=VI MSK (cca. 30 %) şi I=V MSK (cca. 20 %);
cutremurul din 10.11.1940, s-a caracterizat printr-o zonă de intensităţi I=IX
MSK (relativ restrânsă), o zonă importantă de grad I=VIII MSK, o zonă importantă de
intensitate I=VII şi similar I=VI MSK. Zonele de intensitate I=VI-IX MSK acoperă 50-60%
din teritoriu; o pondere de cca. 10% a fost apreciată cu efecte I=V MSK;
Pag. 9 din 55
cutremurul din 04.03.1977, s-a caracterizat printr-o zonă de intensităţi I=VIII
de o extindere moderată la curbura Carpaţilor, la care trebuie adăugate amplificările cu
I=VIII de la Bucureşti, Zimnicea şi Iaşi într-un cuantum total de 5-10% din teritoriu.
Aproape 45% din teritoriu a fost afectat de intensităţi I=VII MSK.
izoseistele cutremurelor din 30/31.08.1986 şi respectiv 30/31.05.1990 arată că
la seismele de magnitudine apropiată de 7, zonele de intensitate I=VIII rămân concentrate în
jurul sursei Vrancea, zona de grad VII este importantă, iar zona de grad VI este extinsă către
S-V. În Moldova, Transilvania şi Dobrogea zonele de grad V sunt importante, dar
comparabile cu cele de grad IV, III şi II MSK.
În privinţa cutremurelor puternice, intermediare, (I0VII MSK, M6,7), pe baza
experienţei evenimentelor istorice, se pot remarca următoarele caracteristici:
izoseistele sunt puternic alungite în direcţia NE-SV pentru unele cutremure
(1802, 1940, 1977) dar există şi date privind elipse izoseistice orientate pe o direcţie
perpendiculară faţă de aceasta (de. ex în 1990 - date instrumentale, 1471 - date istorice);
seismele sunt resimţite la mari distanţe (Moscova, St. Petersburg, Istanbul);
uneori apar amplificări locale ale intensităţilor la distanţe considerabile: 200-
300 km;
procesul de rupere este un eveniment multiplu (de exemplu în 1977 au fost 3
şocuri principale) planul de rupere (falie inversă) fiind orientat N 40oE şi scufundat 70
o
către NV, sub Munţii Carpaţi;
şocurile principale sunt urmate de post şocuri pentru care diferenţa M0 -
M11,9; cele mai mari post-şocuri nu sunt asociate cu o activitate post-şoc importantă;
ciclicitatea este de cca. 100 ani, cu trei intervale de timp în care activitatea
seismică este mai intensă (pe ansamblu anii 5 ; 35 ; 80 din fiecare secol); conform mai
multor autori, următorul cutremur puternic (M>7,0) este prognozat pentru începutul secolului
XXI;ca urmare a studiului acestor caracteristici, rezultă că teritoriul României este afectat, în
cazul cutremurelor de Vrancea cu magnitudine M7,0 şi intensităţi IVII MSK, pe
mai mult de 50% din suprafaţă: cutremurele de adâncime intermediară de
Vrancea în sud-estul ţării (cca.50% din teritoriu).
pe bază instrumentală, la cutremurele din 4 martie 1977, 30 august 1986 şi 30
mai 1990 au fost remarcate mai multe situaţii în care acceleraţia de vârf a terenului a fost
între 0,2 g şi 0,3 g. În aceeaşi zonă s-au mai produs cutremure puternice în 30 august 1986
(M=7,0), 30 mai 1990 (M=6,7) şi 31 mai 1990 (M=6,1).
Pag. 10 din 55
După anul 1977, în urma studiilor întreprinse şi ţinând cont de ciclicitatea cutremurelor
din zona Vrancea, s-au întreprins măsuri privind disciplina în construcţii, de la proiectare şi
până la execuţie, după normative care au luat în considerare microzonarea seismică.
Categoriile de clădiri cele mai vulnerabile în cazul unui cutremur puternic din ţara
noastră o reprezintă:
- clădirile înalte (peste cinci niveluri) cu schelet de beton armat, construit înainte de
1940, fără protecţie antiseismică;
- construcţiile executate între 1950 şi 1976 conform normativelor de proiectare în
vigoare de atunci, care luau în considerare forţe seismice mai reduse; acestea s-au comportat
satisfăcător la producerea cutremurului din 4 Martie 1977, însă unele dintre acestea (de
exemplu cele cu parter flexibil) au suferit avarii;
Pag. 11 din 55
- clădirile joase din zidărie şi alte materiale locale executate tradiţional fără control
tehnic specializat;
Teritoriul judeţului Olt poate fi afectat de către mişcările seismice din zona Vrancea,
în apropierea comunei Vrâncioaia, situată la cca. 150 km depărtare.
Ca urmare a mişcărilor seismice sunt posibile apariţii locale a unor dezastre
complementare la construcţiile şi instalaţiile tehnologice.Vechimea în serviciu a
construcţiilor industriale din judeţul Olt este variabilă, acestea cuprind instalaţii ce lucrează
sub presiune, folosesc substanţe toxice, iar avarierea lor ar putea produce pierderi de vieţi
omeneşti, mari pagube materiale, precum şi importante dezechilibre ecologice. Depozitele
de carburanţi care sunt amplasate în mod curent în perimetrele construibile, reprezintă o
sursă de explozii şi incendii.
Arealul circumscris judeţului Olt se încadrează în macrozona cu magnitudine
seismică 71 – scara M.S.K. conform S.R.11.100/1 – 93 „Zonarea Seismică a României“.
Raportat la Normativul pentru proiectarea antiseismică a construcţiilor P100 – 92, anexa A
„Zonarea seismică a teritoriului României din punct de vedere al parametrilor de calcul“,
judeţul Olt se situează în zona D de intensitate seismică (grad seismic echivalent – 7),
prezentând coeficientul de seismicitate Ks – 0,16 şi perioada de colţ Tc – 1,5 sec., cu
excepţia extremităţii nordice a judeţului unde Tc – 1,0 sec.
Pag. 12 din 55
Pag. 13 din 55
Localităţi afectate de hazardurile naturale cuprinse în Legea 575/2001, cauzele
producerii pagubelor la hazardurile naturale- cutremure
Nr.
Crt.
Judeţul
Unitatea
administrativ-teritorială
Numărul
de locuitori
Intensitatea seismică
exprimată în grade
MSK
1. Olt Municipiul Slatina 77.379 VIII
2. Olt Municipiul Caracal 34.924 VIII
3. Olt Oraşul Balş 21.100 VIII
4. Olt Oraşul Corabia 19.647 VIII
5. Olt Oraşul Drăgăneşti-Olt 12.277 VIII
6. Olt Oraşul Piatra-Olt 5.918 VIII
7. Olt Oraşul Scorniceşti 12.449 VIII
CLĂDIRI EXPERTIZATE TEHNIC PE RAZA JUDEŢULUI OLT
Nr.
crt.
Clădiri expertizate tehnic Clasa de importanţă
seismică
1 Bloc A, Sc.1, Str. Atonius Caracalla nr.2, Caracal Cls. III
2. Bloc 17, Str. Aleea Răsăritului nr.1, Caracal Cls. III
3. Bloc D, Str. Iancu Jianu nr.40, Caracal Cls. III
4. Bloc M1, Str. Aleea Virgil Carianopol, Caracal Cls. III
5. Bloc CAM1, B-dul A.I. Cuza, Slatina Cls. III
6. Bloc FA16, Str. Unirii nr.4, Slatina Cls. III
7. Bloc L1, Str. N. Bălcescu nr.135, Balş Cls. III
8. Bloc H5, Str. N. Bălcescu nr.139, Balş Cls. III
Pag. 14 din 55
Fig. 3.1 din Normativul P100-1/2006. Zonarea teritoriului României în termeni de valori de vârf ale acceleraţiei
terenului pentru proiectare ag pentru cutremure având intervalul mediu de recurenţă IMR=100 ani
2. ALUNECĂRILE DE TEREN
Alunecările de teren sunt provocate de precipitaţiile abundente care generează
eroziunea la baza versantului, cu declanşarea accelerării şi extinderii deformaţiei acestuia şi
avansării masei de alunecare pe rampa astfel creată şi denumită suprafaţă de alunecare.
În acelaşi timp, alunecarea terenurilor este provocată şi de existenţa unor râuri
subterane care, negăsindu-şi un spaţiu de deversare, se infiltrează în masa de pământ, îi
slăbeşte coeziunea, şi sub greutatea proprie, în zonele slăbite, de regulă cele formate de
straturile de argilă prăfoasă, alunecă atâta timp cât nu întâmpină un blocaj pentru sprijinire.
Alunecările de teren sunt procese ce se desfăşoară în timp, acestea accelerându-se în
perioadele cu precipitaţii abundente sau intervenţii asupra zonelor caracteristice, care
modifică structura geologică naturală a terenului, în scopul construirii unor obiective
industriale sau sociale, după necesităţile economice ale unei perioade determinate.
Pag. 15 din 55
O altă cauză care duce la producerea de alunecări de teren a constituit-o defrişările
masive ce au avut ca efect slăbirea rezistenţei solului şi implicit producerea de astfel de
fenomene.
Efectele alunecărilor de teren constau în:
distrugerea sau avarierea gospodăriilor cetăţenilor;
distrugerea drumurilor pe diferite lungimi şi lăţimi;
blocarea drumurilor de masa de pământ căzută de pe versanţi;
apariţia de denivelări, tasări şi crăpături în carosabilul drumurilor;
avarierea podurilor (desprinderea sau apariţia de crăpături);
distrugerea sau deplasarea lucrărilor de apărare;
distrugerea stâlpilor de înaltă şi joasă tensiune şi întreruperea alimentării cu energie
electrică a locuinţelor cetăţenilor;
blocarea accesului hipo şi auto ca urmare a apariţiei făgaşelor cu adâncimi mari şi
frământării drumurilor, ducând la izolarea colectivităţilor de cetăţeni;
avarierea conductelor de gaze şi apă;
prăbuşirea livezilor de pomi fructiferi şi înclinarea copacilor cu scoaterea rădăcinilor
din pământ.
Având în vedere amploarea degradărilor provocate de alunecările de teren în judeţul
Olt, se impune executarea unui program de cercetare, cuprinzând cartarea amănunţită a
alunecărilor, lucrări de foraj, completate cu metode geofizice pentru determinarea adâncimii
suprafeţei de alunecare, a cauzelor evoluţiei imprevizibile a fenomenului precum şi măsuri
de stabilizare a versanţilor deja afectaţi de fenomen sau cu potenţial ridicat de declanşare a
alunecărilor de teren.
Modelarea actuală a teritoriului judeţului Olt este determinată de frecvenţa ploilor, în
special a ploilor torenţiale, care afectează versanţii şi albiile torenţiale şi fluviatile.
Intensitatea ploilor şi suprafeţele afectate descresc de la zona platourilor piemontane din
nord spre câmpiile piemontane şi terasele din sud datorită scăderii energiei reliefului,
extinderii câmpiilor interfluviale şi diminuarea treptată a precipitaţiilor.
Zona dealurilor piemontane include o parte din Piemonturile Olteţului şi Cotmeana.
Această zonă prezintă un mare potenţial de modelare actuală a reliefului datorat frecvenţei
ridicate a versanţilor cu pante mari şi existenţei rocilor friabile, puţin rezistente la eroziune.
Pag. 16 din 55
Procesele geomorfologice sunt mai accentuate în activitatea lor de modelare pe suprafeţele
lipsite de vegetaţie ajungându-se până la degradarea terenurilor.
Procesele de pluviodenudare şi eroziunea în suprafaţă se desfăşoară pe un areal mai
mare pe versanţii văilor Gemărtălui, Olteţ, Bârlui şi Beica din piemontul Olteţului şi pe
versanţii văilor Bolovanu, Cungrea Mică, Teslui, Plapcea, Vedea şi Vediţa din Piemontul
Cotmeana, precum şi pe terasele Oltului. Acestora li se adaugă ravenarea, proces ce
acţionează la obârşiile văilor torenţiale unde, în timpul averselor de ploaie, se remarcă
avansarea râpelor de obârşie spre creastă.
Alunecările de teren au un caracter plastic – sufuzional datorită preponderenţei rocilor
nisipoase determinând instabilitatea versanţilor pe văile torenţiale de pe dreapta Olteţului,
versanţii culmilor piemontane ce domină terasa din dreapta Oltului, la nord de Olteţ şi
obârşiile torenţiale ale văilor Bolovanu, Cungrea Mică şi Plapcea. Procesul de sufuziune
este prezent în arealul râpelor de la obârşiile văilor torenţiale şi pe frunţile teraselor Oltului.
În luncile văilor torenţiale Gemărtălui şi Bârlui din Piemontul Olteţului şi cele din
Piemontul Cotmeana, Bolovanu, Teslui, Plapcea, Cungrea Mică, Vedea şi Vediţa este
evident procesul de colmatare cu material provenit din eroziunea versanţilor şi din
revărsările pâraielor respective. De asemenea, eroziunea de mal determină instabilitate în
lungul albiilor minore, mai ales în cotul meandrelor.
Degradarea terenurilor din zona piemotană a judeţului Olt este determinată de
eroziunea în suprafaţă, de ravenări şi alunecările de teren. Astfel, versanţii văilor pot fi
incluşi în două stadii de degradare: terenuri cu eroziune foarte puternică până la excesivă pe
văile torenţiale din Piemontul Cotmeana şi frunţile teraselor de pe stânga Oltului şi terenuri
cu eroziune moderată până la puternică pe văile torenţiale din piemontul Olteţului.
Zona câmpiilor piemontane şi de terasă ocupă jumătatea sudică a judeţului, unde, spre
deosebire de partea nordică, se remarcă o scădere a ponderii versanţilor cu pante mari şi o
creştere considerabilă a suprafeţelor de câmpie. Procesele actuale de modelare se
concentrează doar în câteva văi ce fragmentează câmpia. În Câmpia Boianului versanţii
văilor Oboga, Dârjov, Iminog, Iloveanu, Dorofei, Plapcea şi Vedea sunt afectate de
eroziunea în suprafaţă asociată cu şiroire şi ravenare. Astfel de procese, la care se adaugă
sufuziunea şi unele prăbuşiri locale, au fost puse în evidenţă şi pe fruntea terasei de pe
stânga Oltului.
În Câmpia Romanaţi procesele de eroziune sunt mai reduse, fiind întâlnite doar pe
cursul superior al pâraielor ce fragmentează terasa Oltului şi pe versanţii văilor Teslui,
Pag. 17 din 55
Gemărtălui şi Olteţ. În luncile şi albiile minore ale acestor văi predomină procesul de
colmatare.
Pe terasa inferioară a Dunării, între Ianca şi Corabia, datorită prezenţei nisipurilor şi
dunelor, apare ca proces specific, predominant, deflaţia, iar prezenţa crovurilor relevă
acţiunea locală şi dispersată a procesului de tasare.
Degradarea terenurilor se remarcă pe versanţii văilor şi la fruntea teraselor Dunării şi
Oltului. Terenuri cu eroziune puternică până la excesivă, datorită şiroirii sau ravenării apar
în cazul terasei din stânga Oltului. Terenuri cu eroziune moderată până la puternică se
remarcă pe versanţii Olteţului, Dârjovului, Iminogului, Sohodolului şi Călmăţuiului, iar
terenuri cu eroziune slabă pe câteva văiugi ce fragmentează terasele de pe dreapta Oltului şi
pe frunţile teraselor Dunării şi Oltului. În zona dintre Ianca şi Corabia se individualizează o
serie de terenuri cu eroziune eoliană moderată până la puternică.
Lunca Dunării şi cea a Oltului inferior sunt supuse proceselor de aluvionare şi de
eroziune accentuate în decursul viiturilor, când are loc apariţia ostroavelor şi schimbări în
profilul albiilor celor două văi. Acestora li se adaugă şi ridicarea nivelului pânzei freatice cu
consecinţele ce decurg de aici.
Distribuţia geografică a valorilor coeficientului mediu de hazard la alunecări de
teren
În vederea încadrării potenţialului de producere a alunecărilor de teren s-au utilizat
categoriile specificate în legislaţie, conform tabelului :
Caracteristici ale teritoriului judeţului Olt:
- majoritatea arealului ocupat de câmpia Romanaţilor, dealurilor Olteţului şi
Cotmeanei, corespund valorilor reduse - parţial medii (Km 0,100 – 0,300 ) ale factorilor
de influenţă în producerea alunecărilor de teren;
Probabilitate (Potenţial) de
producere a alunecărilor de teren
Valoarea benzii factorului mediu Km
Redusă < 0,100
Medie 0,100 – 0,300
Medie – Mare 0,310 – 0,500
Mare 0,510 – 0,800
Pag. 18 din 55
- versanţii Oltului, Olteţului, Vedei şi afluenţilor acestora, precum şi unele sectoare
din terasele Dunării, corespund valorilor medii – parţial mari (Km 0,310 – 0,500 ) ale
factorilor de influenţă în producerea alunecărilor de teren;
- unele porţiuni din versanţii văilor Olteţ şi Bârlui, situate pe teritoriul localităţilor
Morunglav, Bobiceştii, Balş şi Osica, corespund valorilor mari (Km 0,510 – 0,700 ) ale
factorilor de influenţă în producerea alunecărilor de teren.
Localităţi din judeţul Olt afectate de alunecări de teren
Nr.
crt.
Localitatea Anul
produceerii
Cauza
producerii
Zona
afectată
Măsuri de
remediere
1. Com.Verguleasa
Sat. Valea Fetei 2005
Ploi torenţiale DJ 546
s-au efectuat lucrări de
stabilizare a terenului
2. Com.Voineasa
2005
Ploi torenţiale DJ 643- 10 mp s-au efectuat lucrări de
stabilizare a terenului
3. Com.Vulpeni
Sat Propşorelu
2005 Ploi torenţiale DJ 643 A – 50m s-au efectuat lucrări de
stabilizare a terenului
4. Com. Morunglav
Sat Moroneşti
2005 Ploi torenţiale DJ 644 – 80m s-au efectuat lucrări de
stabilizare a terenului
5. Com. Schitu
2005 Ploi torenţiale DJ 546A – 90m s-au efectuat lucrări de
stabilizare a terenului
6. Scornicesti
Sat Popeşti-Mihăieşti
2005 Ploi torenţiale DJ 75 s-au efectuat lucrări de
stabilizare a terenului
7. Com.Coloneşti
2005 Ploi torenţiale DJ 657 B s-au efectuat lucrări de
stabilizare a terenului
8. Com. Văleni
Sat Văleni,
sat Mândra
2005 Ploi torenţiale DJ 679 B
DJ 546 A
s-au efectuat lucrări de
stabilizare a terenului
9. Com.Vitomireşti
Sat Vitomireşti
2005 Ploi torenţiale DJ 678 B
DJ 648
s-au efectuat lucrări de
stabilizare a terenului
10. Com.Leleasca
2005 Ploi torenţiale DJ703D s-au efectuat lucrări de
stabilizare a terenului
11. Com.Făgeţelu
2005 Ploi torenţiale DJ 703 s-au efectuat lucrări de
stabilizare a terenului
12. Oraş Balş
2005 Ploi torenţiale DJ 643 s-au efectuat lucrări de
stabilizare a terenului
13. Com. Teslui
2005 Ploi torenţiale DC 21A s-au efectuat lucrări de
stabilizare a terenului
14. Com.Sîmbureşti
2005 Ploi torenţiale DJ 678E s-au efectuat lucrări de
stabilizare a terenului
15. Com. Cungrea 2005 Ploi torenţiale DJ 703C s-au efectuat lucrări de
Pag. 19 din 55
stabilizare a terenului
16. Com. N. Titulescu
2003
2005
Ploi torenţiale şi
izvoarele
subterane
Zona fostei brutării
Zona casa memorială
N. Titulescu
s-au efectuat lucrări de
stabilizare a terenului
17. Com. Vitomireşti
Sat Bulimanu
2009
2015
Ploi torenţiale
Str.Liviu Rebreanu s-au efectuat lucrări de
stabilizare a terenului prin
forte proprii
18. Com. Vitomireşti
Sat Vitomireşti
2010
2015
Ploi torenţiale
Str.Naiului s-au efectuat lucrări de
stabilizare a terenului prin
forte proprii
2015 Ploi torenţiale
Str.Libertăţii s-au efectuat lucrări de
stabilizare a terenului prin
forte proprii
19. Com. Vitomireşti
Sat Dejeşti
2014 Ploi torenţiale
Str.Plopilor- zona
pârâului Scorburoaia
s-au efectuat lucrări de
stabilizare a terenului prin
forte proprii
20.
Com. Spâncenata
Cătunul
Gîlmee
2010
Topirea rapidă a
zăpezii
Dislocare versant pe o
rază de 300 mp
s-au efectuat lucrări de
stabilizare a terenului
-au fost plantaţi 10.000 de
puieţi de salcâm
21.
Com. Teslui 2010 Ploi torenţiale DJ 546 zona „podul lui
Mavrodin” – 50m
s-au efectuat lucrări de
asanare, consolidare
colectare şi scurgere a
apelor pluviale
2014 Ploi torenţiale DJ 546 zona „podul lui
Mavrodin” – 20m
s-au efectuat lucrări de
asanare, consolidare
colectare şi scurgere a
apelor pluviale.
22. Com. Sîmbureşti
satul
Mănuleşti
2011
izvoarele din zonă partea carosabilă (100
mp) şi reţeaua de
alimentare cu apă a
satului Mănuleşti (50
m)
23. Com. Poboru
Sat Seaca 2014
Ploi torenţiale DC 50 s-au efectuat lucrări de
stabilizare a terenului
Sat Albesti 2014
Ploi torenţiale DJ 703 C s-au efectuat lucrări de
stabilizare a terenului
24.
Com. Dobroteasa
Sat Vulpeşti
2014 Ploi torenţiale str. Merilor s-au efectuat lucrări de
stabilizare a terenului
2014 Ploi torenţiale Reţeaua de apă
potabilă
s-au efectuat lucrări de
stabilizare a terenului
2014 Ploi torenţiale DJ Dobroteasa
– Sâmbureşti
s-au efectuat lucrări de
stabilizare a terenului
25. Com. Coloneşti
Sat Vlaici
2014 Ploi torenţiale DJ 657B
Reţea de alimentare cu
apă -70mp
s-au efectuat lucrări de
stabilizare a terenului
Pag. 20 din 55
26 Com. Vultureşti
Sat Valea lui Alb 2014 Ploi torenţiale Eroziune versant –
100mp
s-au efectuat lucrări de
stabilizare a terenului
Sat Dienci 2014 Ploi torenţiale Eroziune versant s-au efectuat lucrări de
stabilizare a terenului
27. Com.Morunglav
Sat Ghiosani
2014 Ploi torenţiale Ruptură DJ 644 A-
30m
s-au efectuat lucrări de
stabilizare a terenului
28
Com.Vulpeni
2014 Ploi torenţiale Zona dintre
satele
Simniceni-Plopşorelu
aproape de DJ 643A
-
29. Com. Cungrea 2014 Ploi torenţiale
Structura solului
(strat de humă)
DJ 403C-60m
punctul„serpentine
Spătaru”
Terenul are un plan de
alunecare continuu.
30. Com. Cârlogani
2015
Ploi torenţiale
Acumulare de apa
în sol
Str. Bălşoara şi Recunoştinţei
Două locuinţe distruse
Opt locuinte avariate
Trei anexe
gospodăreşti
distruse
Nouă anexe
gospodăreşti avarite
DC 22- 500mp
80.000 mp teren agricol
afectat.
Studiu geotehnic
efectuat
31. Mun. Slatina
2014
Prăbuşire zid de
sprijin Str.Varipatti, nr.4
Studiu geotehnic
efectuat
2014 Ploi torenţiale
cu antrenarea
masei de pământ
Zona Mănăstirea
Strehareţ
Studiu geotehnic
efectuat
2014
Ploi torenţiale,
Infiltraţii
din izvoarele
de coastă
cu antrenarea
masei de pământ
Str.Oituz
2015-
Prăbuşire material de
umplutură cu
antrenarea masivă de
pământ
de pe versant
Str.Livezi
Studiu geotehnic
efectuat
Pag. 21 din 55
Efectele alunecărilor de teren şi măsurile necesar a fi întreprinse au fost analizate atât
la nivelul Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Olt, cât şi al comitetelor locale
din zonele afectate.
Conform „Ghidului privind macrozonarea teritoriului României din punct de vedere
la alunecările de teren, 1999“, alunecările din judeţul Olt sunt, în genere, încadrabile în
categoria adâncime mică (1,5m), mai rar categoriile superficială (< 1 m) şi adâncă (5 – 20
m), preponderent detrusive în zonele cu pante accentuate şi delapsive în versanţii ce
mărginesc văile, reactivate sau primare.
Rolul de prevenire sau de atenuare/stopare a alunecărilor de teren, prin acţiunea
factorilor perturbatori este esenţial. Măsurile foarte variate şi specifice fiecărui caz în parte,
în funcţie de amploarea fenomenului, pot fi grupate astfel:
-modificarea geometriei iniţiale;
-reducerea presiunii apei din pori;
-măsuri fizice, chimice, biologice;
-măsuri mecanice.
Având în vedere amploarea degradărilor provocate de alunecările de teren în judeţul
Olt, se impune executarea unui program de cercetare, cuprinzând cartarea amănunţită a
alunecărilor, lucrări de foraj, completate cu metode geofizice pentru determinarea adâncimii
suprafeţei de alunecare, a cauzelor evoluţiei imprevizibile a fenomenului precum şi măsuri
de stabilizare a versanţilor deja afectaţi de fenomen sau cu potenţial ridicat de declanşare a
alunecărilor de teren.
CAPITOLUL II
2.1. Structuri organizatorice implicate.
Organizarea, coordonarea şi controlul acţiunilor şi măsurilor privind prevenirea şi
gestionarea unei situaţii de urgenţă specifică revine Comitetului Judeţean pentru Situaţii de
Urgenţă Olt şi comitetelor locale municipale, orăşeneşti şi comunale pentru situaţii de
urgenţă.
Pag. 22 din 55
2.2. Responsabilităţi ale organismelor şi autorităţilor cu atribuţii în domenii:
Autorităţile administraţiei publice locale şi prefectul judeţului au următoarele atribuţii
specifice de apărare, care nu au caracter militar:
asigură mijloacele necesare înştiinţării şi alarmării populaţiei din zonele ce pot fi
afectate de situaţia de urgenţă specifică;
coordonează pregătirea populaţiei pentru realizarea acţiunilor de protecţie şi
intervenţie în caz de dezastre provocate de situaţia de urgenţă specifică;
întocmesc planuri de protecţie şi de intervenţie, în concordanţă cu măsurile adoptate
de Comitetul naţional;
asigură desfăşurarea acţiunilor de limitare şi de înlăturare a efectelor dezastrelor
produse de o situaţie de urgenţă specifică, pentru salvarea oamenilor, animalelor şi
bunurilor materiale, acordarea primului-ajutor, evacuarea şi transportul victimelor, cazarea
sinistraţilor, aprovizionarea cu alimente şi acordarea asistenţei sanitare persoanelor afectate,
retragerea din consum a produselor contaminate;
stabilesc, împreună cu operatorii economici şi unităţile de profil, acţiuni şi măsuri
operative în zonele afectate, pentru înlăturarea efectelor situaţiei de urgenţă specifice,
inclusiv pentru identificarea şi înhumarea persoanelor decedate, pentru repunerea în stare de
funcţionare a serviciilor şi unităţilor de gospodărie comunală, transport, telecomunicaţii şi
alimentare cu energie electrică, gaze naturale, decontaminarea solului etc.;
centralizează datele privind urmările dezastrelor şi informează operativ Comitetul
ministerial şi Comitetul naţional;
asigură mijloacele financiare necesare activităţilor de protecţie şi intervenţie, precum
şi de educaţie antiseismică a populaţiei, în cazul producerii unei situaţii de urgenţă
specifică.
sprijină constituirea, pregătirea şi dotarea forţelor specializate ale societăţii civile
pentru intervenţia în cazul producerii situaţiilor de urgenţă specifice.
Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Olt
Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Olt evaluează situaţia pe baza
informărilor operative ale comitetelor locale şi constatărilor structurilor specializate din
subordinea serviciilor publice deconcentrate şi celorlalte organe ale administraţiei publice
locale şi stabileşte măsuri de intervenţie de urgenţă pentru:
asigurarea condiţiilor pentru efectuarea manevrelor de forţe şi mijloace necesare
desfăşurării acţiunii de intervenţie, în raport de evoluţia situaţiei;
Pag. 23 din 55
concentrarea şi organizarea intrării în dispozitivele de acţiune a forţelor şi mijloacelor
stabilite prin planul de apărare;
stingerea incendiilor;
deblocarea - salvarea persoanelor şi acordarea primului-ajutor;
transportul şi spitalizarea persoanelor accidentate;
inspectarea post situaţie de urgenţă specifică a construcţiilor avariate şi evaluarea
rapidă a acestora;
evacuarea clădirilor care nu mai prezintă siguranţă în exploatare;
protecţia - adăpostirea persoanelor sinistrate şi acordarea asistenţei necesare;
paza şi protecţia bunurilor materiale şi restricţionarea circulaţiei în zonele afectate;
formularea, potrivit legii, a propunerilor cu privire la utilizarea rezervelor materiale şi
a mijloacelor pentru intervenţie;
informarea populaţiei prin mijloacele de comunicare în masă şi asigurarea
comunicării cu aceasta;
supravegherea factorilor de mediu, a surselor de pericol complementare şi
neutralizarea acestora, după caz.
Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă ,,Matei Basarab” al judeţului Olt
asigură în zonele de competenţă coordonarea, îndrumarea şi controlul activităţilor de
prevenire şi gestionare a situaţiilor de urgenţă;
participă ca factor de specialitate şi conducere operativă la apărarea împotriva
efectelor unei situaţii de urgenţă specifice, precum şi a efectelor complementare acesteia,
prin realizarea unor activităţi complexe care cuprind măsuri de prevenire, protecţie,
intervenţie, reabilitare-refacere;
introduc în planurile de apărare, verifică şi aplică categorii de măsuri pe etape
specifice - predezastru, pe timpul producerii şi post-dezastru creat de o situaţie de urgenţă
specifică, prin:
- înştiinţarea membrilor comitetelor, centrelor operative/operaţionale, precum şi ai
structurilor constituite pentru intervenţie în vederea activării lor pe baza unor scheme
operative de înştiinţare;
- informarea populaţiei cu date asupra situaţiei de urgenţă specifice, reguli de
comportare şi respectarea unor recomandări specifice în zona de risc;
- pregătirea mijloacelor de transmisiuni din sistemele protecţiei civile,
mijloace radio, telefonice şi mass-media;
Pag. 24 din 55
- alarmarea populaţiei în legătură cu pericolul sau iminenţa producerii unui dezastru
complementar situaţiei de urgenţă specifice - inundaţii, accident nuclear sau
tehnologic, incendii în masă etc. - cu ajutorul sirenelor de diferite puteri, centralizate
sau acţionate local. Sistemul de alarmare se verifică periodic prin exerciţii şi se
completează pentru asigurarea unei avertizări eficiente a populaţiei;
- aplicarea de măsuri de protecţie eficientă a oamenilor, animalelor, bunurilor
materiale împotriva efectelor unei situaţii de urgenţă specifice, prin:
instruirea persoanelor cu responsabilităţi în domeniul structurilor şi
forţelor de intervenţie şi pregătirea populaţiei pentru cunoaşterea regulilor
de comportare;
informarea populaţiei cu privire la măsurile de protecţie individuală
referitoare la pregătirea locuinţei, a familiei, şi respectarea regulilor de
comportare în fiecare fază a situaţiei de urgenţă specifice;
protecţia colectivă, asigurându-se în funcţie de situaţie: părăsirea
temporară a zonei periclitate, evacuarea sau relocarea/mutarea definitivă,
potrivit planurilor de apărare;
efectuează activităţile specifice de activare, culegere date, analiză, elaborarea
deciziilor şi transmiterea acestora, coordonare, asigurare a cooperării - potrivit planului de
apărare, prin acţiuni de intervenţie care vizează:
o informarea populaţiei prin folosirea mijloacelor de informare în masă;
o cercetarea - căutarea cu elementele de căutare ale protecţiei civile şi unităţilor
specializate pentru depistarea supravieţuitorilor şi victimelor, avariilor la reţele,
distrugerilor la clădiri, căilor de acces blocate, pericolului de incendii;
o deblocarea şi salvarea supravieţuitorilor de sub dărâmături, împiedicarea extinderii
distrugerilor;
o degajarea căilor de acces către obiectivele prioritare de intervenţie;
o acordarea primului-ajutor, ajutorului medical de urgenţă şi transportul victimelor şi
spitalizarea acestora, folosindu-se în acest scop grupele specializate de salvatori
precum şi echipajele S.M.U.R.D.;
o participarea la refacerea unor avarii la reţelele gospodăriei comunale pentru
preîntâmpinarea amplificării dezastrului produs de o situaţie de urgenţă specifică;
o evacuarea sinistraţilor şi realizarea de locuri/tabere destinate pentru adăpostirea
acestora;
Pag. 25 din 55
o organizarea transportului şi distribuţiei apei potabile, alimentelor, medicamentelor
şi articolelor de primă necesitate pentru sinistraţi;
o organizarea unor puncte de primire şi evidenţă a persoanelor decedate, pentru
identificarea lor de către rude şi rezolvarea operativă a formalităţilor legale
necesare, inclusiv pentru înhumare;
o participarea la restabilirea capacităţilor de producţie la unităţile economice de
primă urgenţă - sectorul alimentar, asigurarea cu energie electrică, gaze, apă,
termoficare, reţele de comunicaţie etc.;
o intervin pentru localizarea şi lichidarea incendiilor în masă şi a celor izolate,
izbucnite în zona afectată de situaţia de urgenţă specifică;
o asigură degajarea căilor de evacuare pentru echipele de salvare spre punctele cele
mai afectate prin executarea operaţiunilor de deblocare;
o diminuează pericolul de explozie datorat prezenţei în zona afectată pulberilor în
suspensie, care au proprietăţi fizico-chimice periculoase;
o iluminează, pe timpul nopţii, unele puncte de lucru, în zonele grav afectate;
o aprovizionează cu apă potabilă unele instituţii publice: creşe, spitale, azile şi
cămine, precum şi unele instalaţii tehnologice vitale;
o participă la evacuarea animalelor şi a bunurilor de valoare;
o execută recunoaşterea zonelor grav afectate şi asigură respectarea măsurilor de
prevenire în punctele periculoase;
o organizează şi execută controlul tehnic de prevenire la obiectivele economice şi
platformele industriale vulnerabile, puternic afectate de situaţia de urgenţă
specifică, asigurând măsurile tehnice specifice pentru ieşirea de sub starea de
urgenţă;
o sprijină factorii de conducere şi comisiile tehnice pentru repunerea în funcţiune,
în condiţii de urgenţă, a instalaţiilor speciale de supraveghere, detectare, alarmare
şi stingere automată a incendiilor;
o sprijină constituirea, pregătirea şi dotarea forţelor specializate ale societăţii civile
pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice.
Inspectoratul de Poliţie Judeţean Olt
execută, imediat după declanşarea situaţiei de urgenţă specifice, prin personalul
prezent în serviciul de menţinere a ordinii publice, controlul, dirijarea şi supravegherea
Pag. 26 din 55
circulaţiei, recunoaşterea zonelor din aria de competenţă, asigurând prioritar măsuri pentru
prevenirea panicii în rândul populaţiei, concomitent cu transmiterea către dispeceratele din
punctele de comandă a datelor preliminare asupra amplorii efectelor;
asigură măsurile specifice pentru coordonarea circulaţiei rutiere şi pietonale, prin
aplicarea interdicţiilor, devierilor şi priorităţilor, în mod deosebit pentru mijloacele şi
formaţiunile de intervenţie specializate;
participă la acţiunile de informare a populaţiei despre situaţia creată, pericolul
existent şi măsurile de protecţie ce se impun a fi aplicate în vederea diminuării consecinţelor
dezastrului;
asigură menţinerea ordinii publice în localităţile şi zonele afectate, intensificând
măsurile de prevenire şi combatere a infracţiunilor sau a altor manifestări antisociale;
supraveghează modul de desfăşurare a operaţiunilor de evacuare, organizează şi
participă la paza locurilor de depozitare a valorilor materiale salvate;
participă la mobilizarea populaţiei apte de muncă, a mijloacelor de transport şi
tehnice în vederea participării, conform ordonanţelor guvernamentale, ordinului prefectului
şi/sau primarilor, la acţiunile de normalizare a situaţiei;
participă la asigurarea măsurilor de ordine şi luare în evidenţă a populaţiei atunci
când situaţia impune evacuarea temporară a unor cvartale de locuinţe sau a întregii
localităţi, în punctele de adunare pentru îmbarcare, pe timpul transportului şi în punctele de
primire;
execută acţiuni specifice pentru identificarea victimelor, sinistraţilor şi pentru
stabilirea persoanelor dispărute;
participă la realizarea celorlalte măsuri hotărâte de comisiile teritoriale de apărare
împotriva dezastrelor sau de eşaloanele ierarhic superioare;
sprijină constituirea, pregătirea şi dotarea forţelor specializate ale societăţii civile
pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice;
Inspectoratul Judeţean de Jandarmi Olt
participă împreună cu organele de poliţie la menţinerea ordinii şi liniştii publice în
localităţile sau zonele afectate de situaţia de urgenţă specifică, concomitent cu intensificarea
măsurilor specifice pentru continuarea îndeplinirii misiunilor permanente;
constituie, la ordin, detaşamente de forţe şi mijloace care să participe, în cadrul
cooperării, la limitarea şi lichidarea efectelor negative;
asigură paza punctelor de depozitare a valorilor recuperate şi evacuate;
Pag. 27 din 55
participă împreună cu organele de poliţie la asigurarea măsurilor de ordine pe
perimetrele cu restricţii în circulaţia pietonală şi rutieră, din zonele grav afectate, pentru
prevenirea furturilor precum şi pentru asigurarea desfăşurării în condiţii corespunzătoare a
activităţilor de intervenţie întreprinse de echipele specializate;
sprijină constituirea, pregătirea şi dotarea forţelor specializate ale societăţii civile
pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice.
Serviciul Teritorial al Poliţiei de Frontieră Olt
Participă cu forţe şi mijloace proprii, la acţiunile de salvare a persoanelor şi de
înlăturare a urmărilor situaţiilor de urgenţă specifice produse în zona de competenţă;
Execută recunoaşteri în zona de responsabilitate şi analizează şi raportează, periodic,
primele date şi concluzii privind proporţiile efectelor situaţiei de urgenţă specifice;
Participă, la ordin, cu forţe şi mijloace proprii, la acţiunile de salvare a persoanelor,
valorilor materiale şi animalelor din centrele rurale izolate din zona de frontieră;
Asigură controlul şi supravegherea persoanelor şi mijloacelor de transport la trecerea
frontierei de stat;
Informează persoanele care se prezintă pentru trecerea frontierei despre producerea
situaţiilor de protecţie civilă ;
Participă la acţiunile de informare a populaţiei din localităţile aflate în zona de
competenţă despre situaţia creată, pericolul existent şi măsurile de protecţie ce se impun a fi
aplicate în vederea diminuării consecinţelor situaţiei de urgenţă specifice;
Participă la asigurarea menţinerii ordinii publice în localităţile şi zonele afectate,
aflate în zona de competenţă;
Supraveghează modul de desfăşurare a operaţiunilor de evacuare derulate în zona de
responsabilitate, organizează şi participă la paza locurilor de depozitare a valorilor materiale
salvate;
Participă la mobilizarea populaţiei apte de muncă din localităţile situate în aria de
competenţă, a mijloacelor de transport şi tehnice în vederea participării la acţiunile de
normalizare a situaţiei;
Participă la realizarea celorlalte măsuri hotărâte de comitetele judeţene pentru situaţii
de urgenţă sau de eşaloanele ierarhic superioare ;
Participă la realizarea celorlalte măsuri hotărâte de comitetele judeţene pentru situaţii
de urgenţă sau de eşaloanele ierarhic superioare .
Pag. 28 din 55
Structurile poliţiei comunitare/locale
asigură informarea operativă a consiliului local, precum şi a poliţiei locale despre
evenimentele deosebite ce au avut loc în cadrul activităţii poliţiei comunitare;
colaborează cu alte organe ale statului cu atribuţii privind asigurarea climatului de
ordine şi linişte publică, siguranţa persoanelor, integritatea corporală, viaţa, bunurile
acestora ori ale domeniului public, curăţenia şi combaterea comerţului stradal neautorizat;
organizează sistemul de alarmare a personalului în cazuri deosebite;
verifică locurile şi punctele vulnerabile, existenţa şi starea încuietorilor, a
amenajărilor tehnice şi a sistemelor de pază şi alarmare şi ia, în caz de nevoie, măsurile ce
se impun;
aplică prevederile legale privind accesul în obiective şi regulile stabilite în planurile
de pază;
supraveghează persoanele cărora li s-a permis accesul în incintă, pe baza
documentelor stabilite, cu deplasarea numai în locurile pentru care au primit permisiunea de
acces;
verifică obiectivul încredinţat spre pază, cu privire la existenţa unor surse care ar
putea produce incendii, explozii sau alte evenimente grave; în cazul în care acestea s-au
produs, ia primele măsuri de salvare a persoanelor şi a bunurilor, precum şi pentru limitarea
consecinţelor acestor evenimente şi sesizează organele competente;
constată contravenţiile date în competenţă şi aplică sancţiunile potrivit legii;
îndeplinesc orice alte atribuţii stabilite de comitetele pentru situaţii de urgenţă la nivel
local.
Unităţile Ministerului Apărării Naţionale
participă la asigurarea următoarelor funcţii de sprijin:
- monitorizarea pericolelor şi situaţiilor de urgenţă specifice, precum şi a efectelor
negative ale acestora. În acest sens, Ministerul Apărării Naţionale centralizează datele şi
informaţiile privind monitorizarea pericolelor şi situaţiilor de urgenţă specifice, precum şi a
efectelor negative ale acestora pentru structurile subordonate, monitorizează infrastructurile
critice proprii şi evaluează efectele negative ale stărilor potenţial generatoare de situaţii de
urgenţă specifice;
- executarea misiunilor de căutare şi salvare a persoanelor, cu excepţia căutării şi
salvării persoanelor pe mare;
Pag. 29 din 55
- evacuarea personalului militar şi civil din obiectivele proprii şi asigură recepţia şi
depozitarea bunurilor evacuate din acestea;
- acordarea asistenţei medicale de urgenţă, suplimentarea capacităţii de spitalizare a
spitalelor subordonate şi instalarea spitalelor de campanie;
- localizarea şi stingerea incendiilor la obiectivele din subordine/coordonate;
- asigurarea transportului resurselor necesare pentru intervenţie şi asistenţă de primă
necesitate în situaţii de urgenţă specifice;
- asigurarea cazării persoanelor evacuate;
- asigurarea, la nevoie, a intervenţiei operative a forţelor şi mijloacelor de sprijin
precum şi a materialelor necesare pentru realizarea decontaminării populaţiei, căilor rutiere
şi clădirilor, cu personalul din unităţile specializate din subordine şi cu materialele necesare
puse la dispoziţie de Ministerul Afacerilor Interne;
- asigurarea sprijinului logistic pentru restabilirea ordinii publice;
- asigurarea logisticii necesare pentru realizarea propriilor funcţii de sprijin;
- asigurarea restabilirii stării provizorii de normalitate la obiectivele afectate din
subordine/coordonate sau de sub autoritate.
participă la elaborarea programelor de pregătire a populaţiei, instituţiilor publice şi
operatorilor economici pentru protecţia şi intervenţia în cazul producerii unei situaţii de
urgenţă specifice, precum şi la elaborarea planurilor pentru evacuare a populaţiei, bunurilor
materiale şi animalelor;
asigură participarea, în sprijinul populaţiei, cu forţe şi mijloace proprii, la solicitarea
autorităţilor administraţiei publice şi a instituţiilor cu atribuţii în domeniu, la activităţile
pentru limitarea şi înlăturarea efectelor unei situaţii de urgenţă specifice;
participă la exerciţiile şi aplicaţiile privind pregătirea populaţiei şi a operatorilor
economici, pentru verificarea măsurilor de protecţie şi intervenţie din planurile de apărare
împotriva efectelor unei situaţii de urgenţă specifice;
elaborează reglementările interne privind aprobarea participării cu unităţi şi/sau
subunităţi proprii, în funcţie de mărimea intervenţiei, şi asigură condiţiile necesare pentru
constituirea, la ordin, a detaşamentelor de intervenţie în zonele afectate de dezastru specific
pentru limitarea şi înlăturarea efectelor acestuia.
sprijină constituirea, pregătirea şi dotarea forţelor specializate ale societăţii civile
pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice.
Pag. 30 din 55
Direcţia de Sănătate Publică Olt
coordonează şi asigură asistenţa medicală şi psihologică de urgenţă în caz de situaţii
de urgenţă specifice, prin utilizarea reţelei sanitare şi extinderea, la nevoie, a capacităţii de
spitalizare;
asigură funcţionalitatea unităţilor sanitare, inclusiv a instalaţiilor, echipamentelor şi a
aparaturii de specialitate şi de comunicaţii în timpul producerii unei situaţii de urgenţă
specifice şi imediat după aceea;
organizează pregătirea cadrelor medico-sanitare în problemele specifice de acordare a
asistenţei medicale de urgenţă în caz de situaţii de urgenţă specifică.
asigură, prin Crucea Roşie Filiala Olt, îndeplinirea următoarelor activităţi:
-organizarea, încadrarea şi funcţionarea detaşamentelor sanitare şi posturilor de
prim-ajutor, precum şi pregătirea voluntarilor în vederea participării acestora la acţiunea de
acordare a primului-ajutor victimelor, precum şi la aplicarea regulilor de igienă colectivă în
caz de situaţii de urgenţă specifice;
-realizarea măsurilor sanitare, de evacuare a populaţiei, precum şi ajutorarea
sinistraţilor;
-pregătirea populaţiei prin cursuri sanitare de masă, pentru acordarea primului-
ajutor în caz de situaţii de urgenţă specifice.
sprijină constituirea, pregătirea şi dotarea forţelor specializate ale societăţii civile
pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă;
monitorizează starea de sănătate a populaţiei, supraveghează gradul de contaminare şi
evaluează efectele asupra sănătăţii;
evaluează riscurile îmbolnăvirii în masă a populaţiei, ale apariţiilor unor epidemii,
pandemii sau contaminări de produse vegetale;
evaluează riscurile contaminării radioactive a aerului, solului şi apei;
evaluează riscul de îmbolnăvire/intoxicare/contaminare pe timpul manifestării
situaţiilor de urgenţă specifice;
participă la evaluarea riscurilor contaminării chimice a produselor vegetale şi de
origine animală;
informează şi asigură educarea preventivă a populaţiei cu privire la modul de
protecţie individuală şi colectivă;
participă la acţiunile de stabilizare şi triaj medical;
coordonează şi/sau participă la acţiunile de stabilizare şi triaj medical, transport
sanitar şi evacuare cu mijloace de intervenţie specifice a persoanelor contaminate sau
dispuse în zone de planificare la urgenţă;
Pag. 31 din 55
gestionează informaţiile despre victime şi răniţi de cetăţenie română şi străină,
internaţi în reţeaua sanitară sau care necesită tratament de specialitate şi sunt contaminaţi
chimic, radioactiv ori suferă de boala de iradiere şi sunt internate în unităţile spitaliceşti
proprii;
participă la acordarea primului ajutor medical de urgenţă;
asigură preluarea medicamentelor şi a instrumentarului, precum şi a altor materiale
sanitar-farmaceutice provenite din ajutoare internaţionale şi distribuirea acestora către
structurile abilitate;
stabileşte măsurile profilactice specifice;
verifică şi monitorizează calitatea apei potabile;
participă cu personal specializat, tehnică şi echipamente pentru efectuarea
decontaminării persoanelor rănite;
pune la dispoziţie, la solicitare, specialişti care să asigure, potrivit competenţelor,
consilierea factorilor de decizie.
Inspectoratul Judeţean în Construcţii – Olt
dispune deţinătorilor construcţiilor, indiferent de forma de proprietate, efectuarea de
expertize tehnice privind asigurarea cerinţei de rezistenţă şi stabilitate a structurilor, în toate
cazurile în care se constată necesitatea acesteia;
dispune, după caz, încetarea exploatării construcţiilor şi retragerea autorizaţiei de
funcţionare a acestora, în baza concluziilor fundamentate prin expertiză tehnică;
verifică respectarea, de către deţinători, a planului de urmărire specială în exploatare
a construcţiilor, în conformitate cu reglementările în vigoare;
asigură instruirea specialiştilor nominalizaţi în planurile de apărare ale unităţilor
administrativ-teritoriale privind inspecţia post-seism a construcţiilor;
organizează inspecţia post-seism şi propune acţiunile tehnico-organizatorice de
intervenţie imediată pentru punerea în siguranţă provizorie a construcţiilor avariate şi
urmăreşte aplicarea măsurilor pentru limitarea şi înlăturarea efectelor cutremurului.
Pag. 32 din 55
Direcţia pentru Agricultură Olt
organizează, coordonează şi verifică aplicarea măsurilor pentru protecţia dotărilor şi
construcţiilor din domeniul specific, a animalelor, culturilor şi terenurilor împădurite,
furajelor, materiilor prime şi produselor agroalimentare şi asigură aducerea la îndeplinire a
acestora;
organizează, coordonează şi îndrumă activitatea privind apărarea împotriva
fenomenelor cu mare risc de periculozitate care pot produce inundaţii, alunecări de teren şi
accidente la construcţiile hidrotehnice din domeniul de specialitate;
pregăteşte şi pune în aplicare planurile de acţiune în cazul producerii unor situaţii de
urgenţă;
evaluează principalele riscuri care pot afecta sectorul agricol, precum şi costurile
prevenirii, reducerii şi atenuării efectelor acestora;
asigură, prin experţi şi specialişti, evaluarea stării de siguranţă a amenajărilor de
îmbunătăţiri funciare;
asigură evaluarea riscurilor specifice în situaţia producerii unor situaţii de urgenţă
generate de seism şi/sau alunecări de teren;
monitorizează situaţiile determinate de producerea unor situaţii de urgenţă, în special
a celor care pot afecta vegetaţia înaltă sau alte culturi agricole;
participă cu efectivele şi mijloacele proprii la acţiuni de limitare a propagării, stingerii
incendiilor, inclusiv a incendiilor în masă sau de mare amploare;
participă la distribuirea hranei şi apei pentru animalele evacuate;
supraveghează gradul de contaminare a culturilor şi păşunilor şi evaluează efectele
directe şi indirecte asupra oamenilor şi animalelor;
Sistemul de Gospodărire a Apelor Olt
organizează, coordonează şi îndrumă activitatea privind apărarea împotriva efectelor
unei situaţii de urgenţă specifice care poate produce inundaţii şi accidente la construcţiile
hidrotehnice;
asigură dezvoltarea, întreţinerea şi exploatarea sistemelor automate privind
înregistrările seismice la construcţiile hidrotehnice;
sprijină constituirea şi pregătirea forţelor specializate ale societăţii civile pentru
gestionarea situaţiilor de urgenţă;
pune la dispoziţie, la solicitare, specialişti care să asigure, potrivit competenţelor,
consilierea factorilor de decizie.
Pag. 33 din 55
Oficiul Judeţean de Telecomunicaţii Speciale Olt
asigură, funcţionarea reţelei de comunicaţii-informatică pentru structurile implicate în
gestionarea situaţiilor de urgenţă;
asigură legăturile de telecomunicaţii speciale potrivit solicitărilor;
participă alături de MCSI, MAI, MApN şi operatorii de telefonie mobilă la asigurarea
reţelelor de comunicaţii de cooperare interinstituţională;
pune la dispoziţie, la solicitare, specialişti care să asigure, potrivit competenţelor,
consilierea factorilor de decizie.
Inspectoratul Şcolar Judeţean Olt
asigură utilizarea unor spaţii de învăţământ pentru cazarea provizorie a populaţiei
evacuate în cazul unei situaţii de urgenţă specifice, în condiţiile respectării şi asigurării
derulării procesului instructiv-educativ, după caz;
elaborează, în parteneriat cu ISU Olt proiecte educaţionale specifice educaţiei
nonformale în domeniul protecţiei şi evacuării în caz de necesitate pentru populaţia şcolară;
stabileşte şi asigură din timp, împreună cu autorităţile administraţiei publice locale,
precum şi cu conducerile instituţiilor de învăţământ superior, măsurile privind utilizarea
prin rechiziţie publică a unor spaţii proprii - săli de sport, stadioane, patinoare, sau avizează,
din timp, conform unor convenţii cadru, schimbarea destinaţiei unor spaţii proprii sau aflate
în administrare pentru cazarea provizorie a populaţiei sinistrate, în cazul producerii unei
situaţii de urgenţă specifice;
Structura Teritorială pentru Probleme Speciale Olt
pune la dispoziţie, la solicitarea Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Olt sau a
autorităţilor administraţiei publice locale, baza de date cu existentul în tehnică şi materiale
din rezerva de mobilizare, care pot fi folosite şi pentru înlăturarea urmărilor unor situaţii de
urgenţă specifice conform prevederilor legale;
pune la dispoziţie situaţia cu existentul în tehnică şi materiale rechiziţionabile
cuprinse în Planul de rechiziţii judeţean, care pot fi folosite pentru prevenirea, localizarea şi
înlăturarea urmărilor unor situaţii de urgenţă specifice, cu indicarea surselor, deţinătorilor
legali, locurilor de dispunere şi a cantităţilor existente;
urmăreşte, împreună cu CJSU Olt, modul de realizare a lucrărilor din programul de
investiţii curente pentru protecţia populaţiei şi a bunurilor materiale, precum şi a măsurilor
de asigurare tehnico-materială a activităţilor de protecţie civilă în situaţii de urgenţă
specifice;
Pag. 34 din 55
asigură, potrivit prevederilor legale în vigoare, locuinţe modulare pentru cazarea
temporară a persoanelor evacuate;
asigură diverse categorii de materiale pentru realizarea funcţiilor de sprijin ale unor
ministere şi instituţii publice centrale;
asigură ajutoare de primă necesitate;
pune la dispoziţie baza de date existentă privind produsele şi serviciile, pe operatori
economici, ce pot fi utilizate pentru intervenţii în situaţii de urgenţă;
Secţia de Drumuri Naţionale - Slatina
monitorizează situaţiile de urgenţă produse în apropierea căilor de comunicaţii
rutiere;
monitorizează căile de transport şi transporturile efectuate, potrivit competenţelor, şi
asigură informarea atunci când apar blocaje, avarierea acestora sau alte disfuncţii de interes
operativ în domeniul situaţiilor de urgenţă;
asigură transportul, atunci când situaţia o impune, cu respectarea reglementărilor
legale în vigoare, a populaţiei şi a unor categorii de materiale din zonele afectate sau posibil
a fi afectate;
asigură transportul, atunci când situaţia o impune, cu respectarea reglementărilor
legale în vigoare, a populaţiei şi a unor categorii de materiale din localităţile de unde se
dispune evacuarea;
asigură transportul, atunci când situaţia o impune, cu respectarea reglementărilor
legale în vigoare, a animalelor din localităţile unde se dispune evacuarea;
asigură măsurile de siguranţă şi de control al circulaţiei, potrivit domeniului de
competenţă;
participă la elaborarea graficului şi variantelor de transport al populaţiei şi al
bunurilor materiale care se evacuează;
pune la dispoziţie, la solicitare, specialişti care să asigure, potrivit competenţelor,
consilierea factorilor de decizie.
Pag. 35 din 55
Căile Ferate Române – Staţia Slatina
monitorizează situaţiile de urgenţă produse în apropierea căilor de comunicaţii
feroviare;
monitorizează căile de transport feroviare şi transporturile efectuate, potrivit
competenţelor, şi asigură informarea atunci când apar blocaje, avarierea acestora sau alte
disfuncţii de interes operativ în domeniul situaţiilor de urgenţă;
asigură transportul, atunci când situaţia o impune, cu respectarea reglementărilor
legale în vigoare, a populaţiei şi a unor categorii de materiale din zonele afectate sau posibil
a fi afectate;
asigură transportul, atunci când situaţia o impune, cu respectarea reglementărilor
legale în vigoare, a populaţiei şi a unor categorii de materiale din localităţile de unde se
dispune evacuarea;
asigură transportul, atunci când situaţia o impune, cu respectarea reglementărilor
legale în vigoare, a animalelor din localităţile unde se dispune evacuarea;
asigură măsurile de siguranţă şi de control al circulaţiei, potrivit domeniului de
competenţă;
participă la elaborarea graficului şi variantelor de transport al populaţiei şi al
bunurilor materiale care se evacuează;
participă cu personalul propriu, tehnica şi echipamentele de spălare a garniturilor de
tren la efectuarea decontaminării radioactive a acestora, potrivit precizărilor furnizate de
structurile abilitate;
pune la dispoziţie, la solicitare, specialişti care să asigure, potrivit competenţelor,
consilierea factorilor de decizie.
Agenţia de Protecţie a Mediului Olt şi Garda Naţională de Mediu - Comisariatul
Judeţean Olt
participă la evaluarea riscului contaminării radioactive/chimice a solului, apei şi
aerului;
participă la evaluarea riscului contaminării cu substanţe poluante a solului şi apei în
zona costieră;
monitorizează factorii de mediu, în special direcţia şi viteza vântului;
informează autorităţile şi populaţia cu privire la evoluţia situaţiei meteorologice şi
hidrologice;
Pag. 36 din 55
participă cu specialişti, potrivit competenţelor şi tipului situaţiei de urgenţă, la acţiuni
de stabilire a perimetrelor de securitate/siguranţă;
verifică şi monitorizează calitatea apei potabile şi factorilor de mediu;
supraveghează gradul de contaminare a culturilor, fondului forestier şi păşunilor şi
evaluează efectele directe şi indirecte asupra oamenilor, animalelor şi mediului;
pune la dispoziţie, la solicitare, specialişti care să asigure, potrivit competenţelor,
consilierea factorilor de decizie.
Direcţia Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Olt
monitorizează contaminarea produselor vegetale şi animale;
verifică şi monitorizează calitatea apei potabile, expuse contaminării radioactive sau
chimice;
înştiinţează CJSU despre stările potenţial generatoare de situaţii de urgenţă ca urmare
a contaminării cu substanţe chimice toxice industriale, radioactive sau alţi poluanţi;
evaluează riscurile privind contaminarea de natură chimică sau radioactivă a aerului,
solului şi apei;
evaluează riscurile apariţiilor unor epidemii/pandemii sau contaminări de produse
vegetale ca urmare a producerii contaminării;
participă cu personal, tehnică şi echipamente pentru efectuarea decontaminării
animalelor;
asigură participarea cu personal, tehnică şi echipamente pentru efectuarea
decontaminării animalelor, atunci când situaţia o impune;
asigură supravegherea gradului de contaminare cu substanţe chimice
industriale/radioactive sau poluanţi şi evaluarea efectelor asupra sănătăţii animale şi umane;
asigură coordonarea activităţilor de ecarisare a teritoriului de animalele decedate ca
urmare a producerii unor situaţii de urgenţă;
pune la dispoziţie, la solicitare, specialişti care să asigure, potrivit competenţelor,
consilierea factorilor de decizie.
S.C. Distrigaz Sud şi CEZ Distribuţie S.A.
evaluează postseism, prin echipajele proprii, reţelele de utilităţi aflate în competenţă
şi intervin operativ pentru remedierea avariilor;
asigură, funcţionarea neîntreruptă a reţelelor de utilităţi publice: gaze naturale şi
energie electrică;
pune la dispoziţie, la solicitare, specialişti care să asigure, potrivit competenţelor,
consilierea factorilor de decizie.
Pag. 37 din 55
Mass-Media Locală
asigură difuzarea imediată a informaţiilor, datelor, comunicatelor şi avertizărilor
comitetului judeţean sau comitetelor locale, după caz, privind situaţiile de urgenţă generate
de seism şi/sau alunecări de teren;
organizează emisiuni pentru cunoaşterea măsurilor specifice de apărare a populaţiei;
participă la programul de educare al populaţiei prin realizarea şi difuzarea unor
emisiuni şi reportaje specifice acţiunilor de apărare în cazul seismelor şi alunecărilor de
teren;
informează populaţia din zonele afectate despre situaţia creată cu datele primite de la
compartimentele de relaţii cu presa şi publicul ale comitetelor pentru situaţii de urgenţă;
informează populaţia despre regulile de comportare şi restricţiile care trebuie
respectate în zonele afectate.
Instituţiile publice şi operatorii economici au următoarele atribuţii
elaborează planurile proprii de apărare în caz de situaţie de urgenţă specifică şi le
supun spre aprobare structurilor ierarhic superioare, conform prevederilor legale;
constituie mijloacele materiale necesare pentru intervenţie şi le menţin în stare
operativă;
organizează înştiinţarea şi alarmarea salariaţilor pentru apărarea împotriva efectelor
unei situaţii de urgenţă specifice;
respectă normele şi normativele specifice, emise de organele competente, privitoare
la amplasarea, proiectarea şi execuţia instalaţiilor şi construcţiilor de orice natură;
exploatează, utilizează şi întreţin instalaţiile, clădirile, construcţiile de orice natură şi
respectă normele şi normativele specifice;
realizează reţelele de monitorizare şi control cu aparatură specifică pentru apărarea în
caz de dezastre; întocmesc scheme de înştiinţare în caz de pericol şi asigură funcţionarea
mijloacelor de transmisiuni şi alarmare aflate în dotare;
ţin evidenţa mijloacelor tehnice, a utilajelor şi a aparaturii ce pot fi folosite în caz de
situaţie de urgenţă specifică şi, în caz de necesitate, pun la dispoziţia comitetului judeţean
pentru situaţii de urgenţă, datele necesare;
întocmesc şi actualizează, după caz, planurile construcţiilor etajate, reţelelor utilitare
şi spaţiilor subterane proprii folosite pentru protecţia populaţiei şi le înaintează
inspectoratului judeţean pentru situaţii de urgenţă;
asigură accesul la obiectivele periclitate şi execută lucrări şi servicii de interes public
în situaţii de urgenţă specifice, din dispoziţia comitetului judeţean.
Pag. 38 din 55
Instituţiile publice şi operatorii economici care produc, prelucrează,
manipulează, depozitează, utilizează sau transportă substanţe toxice, substanţe
radioactive sau preparate biologice, precum şi proprietarii de baraje
hidrotehnice
stabilesc şi realizează, prin planurile proprii de apărare, măsurile de prevenire şi
protecţie a populaţiei, mediului natural şi construit faţă de accidente în zonele de risc şi
asigură aparatura şi asistenţa tehnică de specialitate în zonele afectate;
stabilesc şi realizează măsurile de protecţie civilă a angajaţilor şi bunurilor materiale
proprii şi conduc nemijlocit acţiunile de intervenţie;
organizează şi asigură participarea personalului la pregătirea pentru apărare împotriva
efectelor unei situaţii de urgenţă specifice, în cadrul serviciilor de urgenţă voluntare/private.
CENTRUL JUDEŢEAN DE CONDUCERE ŞI COORDONARE A
INTERVENŢIEI
( CJCCI )
Conducerea operaţiunilor de intervenţie operativă în situaţia de urgenţă generată de
producerea unui seism sau a alunecărilor de teren se realizează de autorităţile legal-investite
cu atribuţii şi responsabilităţi privind concepţia, planificarea, organizarea şi controlul în
domeniu, respectiv de către prefecţi, primari şi conducerile agenţilor economici şi
instituţiilor publice conform legii.
Prefectul şi subprefecţii, primarii municipiilor, oraşelor şi comunelor, şefii serviciilor
publice deconcentrate, precum şi conducătorii regiilor autonome, societăţilor cu atribuţii şi
responsabilităţi în domeniu, se autosesizează şi declanşează de la sediile instituţiilor
respective acţiunile ce se impun privind alarmarea şi intervenţia.
Prin Hotarâre nr. 4/2007 a Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă s-a stabilit
ca Centrul de Coordonare şi Conducere a Intervenţiei în situaţii de urgenţă să funcţioneze în
spaţiile existente la Inspectoratul pentru situaţii de Urgenţă ,,Matei Basarab” al Judeţului
Olt.
În situaţia imposibilităţii utilizării acestuia, conducerea acţiunilor de intervenţie de urgenţă
se realizează de la Punctul de comandă judeţean aflat în subsolul Casei de Cultură a
Sindicatelor.
Pag. 39 din 55
Pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de cutremure şi/sau alunecări de
teren, potrivit procedurilor în vigoare, se activează CJCCI ce poate funcţiona parţial sau
total încadrat, conform procedurilor de activare pe faze.
C.J.C.C.I. este compus din reprezentanţi ai instituţiilor judeţene descentralizate sau
deconcentrate, reprezentate în Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, funcţionarea
în regim de rutină fiind asigurată de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Olt.
În acest scop, fazele de activare au fost definite după cum urmează:
- verde – rutină (personalul va fi asigurat de I.S.U.J. Olt; activitatea se va desfăşura
în cadrul dispeceratului I.S.U.J. Olt conform procedurilor);
- galben – alertă (personalul va fi asigurat de I.S.U.J. Olt; activitatea se va desfăşura
la sediul I.S.U.J. Olt conform procedurilor);
- portocaliu – activare parţială a C.J.C.C.I. (personalul I.S.U.J. Olt va fi
suplimentat cu reprezentanţi ai instituţiilor deconcentrate şi descentralizate la nivel
judeţean, implicate conform legislaţiei în vigoare; activitatea se va desfăşura în spaţiile
alocate C.J.C.C.I. conform procedurilor);
- roşu – activare totală (reprezentanţii instituţiilor deconcentrate ale ministerelor şi
ai instituţiilor reprezentative la nivel judeţean asigură fundamentarea hotărârilor care vor fi
luate în comitetul judeţean şi asigură, totodată, ducerea la îndeplinire a hotărârilor adoptate
de aceste organisme; activitatea se va desfăşura în spaţiile alocate C.J.C.C.I. conform
procedurilor).
Asigură informarea eşalonului superior, cu privire la activităţile desfăşurate în cadrul
procesului de planificare şi desfăşurare a intervenţiei.
În exercitarea atribuţiilor funcţionale, C.J.C.C.I. execută următoarele:
elaborează concepţia şi planurile de acţiune ale structurilor prevăzute să intervină;
elaborează documentele de conducere şi coordonare a acţiunilor de intervenţie;
evaluează necesarul de forţe şi mijloace pentru îndeplinirea misiunilor ce revin în
competenţa inspectoratului şi coordonează activităţile de planificare a misiunilor ce revin în
responsabilitate;
gestionează fluxul informaţional cu structurile de conducere şi coordonare aparţinând
componentelor Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă (la nivel
judeţean şi local);
asigură informarea Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă cu privire la
activităţile desfăşurate în cadrul procesului de planificare şi desfăşurare a intervenţiei.
Pag. 40 din 55
Procedura privind convocarea C.J.S.U. şi activarea C.J.C.C.I.
Nr.
crt.
Acţiunea Cine transmite Cui se
transmite
Reacţia
care se aşteaptă
Modalitatea de rezolvare
1. Convocarea în
şedinţă
extraordinară a
CJSU
Inspector
şef ISU Olt
Preşedintelui
CJSU Olt
Aprobarea convocării
CJSU
Solicitare telefonică,
prin curier, după caz
2. Anunţarea
membrilor
CJSU despre
convocarea
CJSU
Dispecerat
ISU Olt
Membrilor
CJSU
şi grupului de
suport tehnic
specific
cutremurelor
şi/sau
alunecărilor
de teren.
Prezentarea membrilor
CJSU la sediul
Instituţiei Prefectului
sau la sediul ISU Olt,
în situaţia imposibilităţii
utilizării sediului
Prefecturii.
Se transmite SMS şi
se confirmă telefonic de
către SThP al CJSU
sau prin curier, după caz
3. Activarea C.J.C.C.I. Inspector
şef ISU
Preşedintelui
CJSU Olt
Fiecare instituţie
membră în CJSU va desemna o
persoană
pentru încadrarea CJCCI
pentru fazele de activare
portocaliu şi roşu.
Telefonic sau prin curier,
după caz
PLANIFICAREA ACŢIUNII
Planificarea activităţilor de pregătire a intervenţiilor cuprinde următoarele etape:
iniţierea planificării: stabilirea scopurilor şi obiectivelor; executarea recunoaşterilor
în teren; identificarea direcţiilor principale de concentrare a efortului; însuşirea misiunii;
stabilirea principalelor elemente necesare planificării acţiunilor de intervenţie rezultate din
analiza situaţiei şi elaborarea documentaţiei specifice;
orientarea personalului implicat în planificarea acţiunii de intervenţie şi
transmiterea dispoziţiilor preliminare;
elaborarea concepţiei: stabilirea etapelor şi fazelor de intervenţie, în funcţie de
evoluţia probabilă a situaţiilor de urgenţă; definirea obiectivelor (niveluri, acţiuni, termene);
crearea de scenarii pe baza acţiunilor de dezvoltare, a premiselor referitoare la condiţiile
viitoare (completarea alternativelor faţă de obiectivele urmărite; identificarea şi alegerea
alternativei de acţiune optime şi care recomandă planul de acţiune ce urmează să fie aplicat);
Pag. 41 din 55
selectarea cursului optim de acţiune şi stabilirea dispozitivului de intervenţie; luarea deciziei
şi precizarea/transmiterea acesteia la structurile proprii şi cele de cooperare;
elaborarea planului acţiunii: planificarea acţiunilor forţelor şi mijloacelor
structurilor profesioniste şi private, precum şi a celor abilitate pentru asigurarea funcţiilor de
sprijin; organizarea sistemului de comunicaţii şi informatică; identificarea şi planificarea
elementelor de cooperare; planificarea logisticii; planificarea asigurării acţiunilor şi
protecţiei subunităţilor şi formaţiunilor; determinarea locului şi rolului inspectoratului şi ale
subunităţilor în raport cu obiectivele preconizate, prin evaluarea stadiului curent faţă de
starea de lucruri dorite în viitor; formularea planurilor de sprijin; elaborarea documentelor
necesare întocmirii planificării acţiunilor; aplicarea planului şi evaluarea rezultatului
(stabilirea de măsuri corective în cazul abaterii de la obiectivele planificate);
revederea planului acţiunilor de intervenţie, cercetarea, completarea şi modelarea
acestora în vederea reluării ciclului.
CAPITOLUL III
CONCEPŢIA DESFĂŞURĂRII ACŢIUNILOR DE PROTECŢIE-
INTERVENŢIE
Elaborarea concepţiei de desfăşurare a acţiunilor de protecţie-intervenţie constă în
stabilirea etapelor şi fazelor de intervenţie, în funcţie de evoluţia probabilă a situaţiilor de
urgenţă, definirea obiectivelor, crearea de scenarii pe baza acţiunilor de dezvoltare, a
premiselor referitoare la condiţiile viitoare (completarea alternativelor faţă de obiectivele
urmărite, la identificarea şi alegerea alternativei de acţiune optime şi care recomandă planul
de acţiune ce urmează să fie aplicat), selectarea cursului optim de acţiune şi stabilirea
dispozitivului de intervenţie, luarea deciziei şi precizarea / transmiterea acesteia la
structurile proprii şi cele de cooperare.
Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Judeţean Olt, prin Inspecţia de Prevenire,
coordonează, planifică, organizează, pregăteşte şi desfăşoară activităţi preventive la instituţii
publice, localităţi, construcţii/ amenajări cu aglomerări de persoane şi operatori economici
cu risc din judeţ.
Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Judeţean coordonează, îndrumă, controlează
şi evaluează activităţile de prevenire desfăşurate de serviciile volutare, publice şi private din
judeţ.
Pag. 42 din 55
Evitarea manifestării riscurilor :
■ monitorizarea permanentă a parametrilor seismici;
■ informarea populaţiei asupra pericolelor specifice unităţii administrativ-teritoriale
şi asupra comportamentului de adoptat în cazul manifestării unui pericol;
■ activităţi de prevenire;
■ exerciţii şi aplicaţii.
Având în vedere complexitatea situaţiei de urgenţă determinată de producerea unui
seism major, care poate genera şi alte situaţii de urgenţă complementare (incendii, accidente
majore pe căile de transport, accidente chimice cu implicaţii în afara amplasamentului,
respectiv pe amplasament, accidente nucleare şi/sau urgenţe radiologice, accidente la
construcţii hidrotehnice, avarii grave la magistralele de transport gaze, produse petroliere,
energie electrică, avarierea gravă a sistemelor de gospodărie comunală respectiv
accidentelor, avariilor, exploziilor şi incendiilor în industrie, epizootii sau epidemii, precum
şi evenimente publice de amploare care pot genera situaţii de urgenţă), structurile
Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Olt cooperează cu structurile din
subordinea, coordonarea sau, după caz, administrarea acestora în vederea îndeplinirii
misiunilor asociate funcţiilor de sprijin .
3.1. Etapele de realizare a acţiunilor
Intervenţia structurilor subordonate Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Olt, se
realizează pe două priorităţi de bază, în funcţie de particularităţile situaţiei de urgenţă,
astfel:
Prioritatea numărul 1 cuprinde misiunile care trebuie executate de către structurile
specializate, în scopul prevenirii agravării situaţiei de urgenţă, limitării sau înlăturării, după
caz, a consecinţelor acestora şi se referă la:
identificarea zonelor grav afectate, prin recunoaşteri executate în teren;
căutarea, deblocarea, salvarea şi acordarea asistenţei medicale de urgenţă;
deblocarea căilor de acces şi a adăposturilor;
înlăturarea sau limitarea riscurilor iminente de prăbuşire a unor construcţii;
limitarea/înlăturarea avariilor la reţelele de gospodărire comunală;
evacuarea şi adăpostirea populaţiei aflate în zonele expuse riscurilor;
stingerea incendiilor;
Pag. 43 din 55
asigurarea mijloacelor de subzistenţă populaţiei afectate.
Prioritatea numărul 2 în care se continuă acţiunile din prioritatea numărul 1, la care
se adaugă:
protejarea personalului şi a bunurilor proprii aflate în zonele expuse riscurilor
complementare;
asigurarea suportului logistic privind amenajarea şi deservirea taberelor pentru
sinistraţi;
constituirea rezervei de mijloace de protecţie individuală şi colectivă;
verificarea şi repunerea în funcţiune a sistemului de alarmare şi a celui de
comunicaţii şi informatică;
degajarea căilor de comunicaţii necesare transportului materialelor şi accesului
forţelor şi mijloacelor de intervenţie;
îndeplinirea altor misiuni stabilite prin lege.
3.2. Faze de urgenţă a acţiunilor
În funcţie de locul, natura, amploarea şi evoluţia evenimentului, intervenţiile
serviciilor profesioniste pentru situaţii de urgenţă sunt organizate astfel:
În urgenţa I, se asigură de garda de intervenţie a subunităţii în raionul căreia se află
obiectivul afectat. Garda de intervenţie este compusă din personal operativ şi tehnica din
dotare nominalizate în Registrul cu organizarea serviciului de permanenţă. Garda de
intervenţie poate acţiona independent sau în cooperare cu forţele şi mijloacele existente în
obiectivul sau localitatea afectată, precum şi cu celelalte S.V.S.U/S.P.S.U. din raionul de
intervenţie.
Conducerea este asigurată de şeful gărzii de intervenţie/comandantul de echipaj, iar
în situaţii complexe acţiunea va fi condusă de comandantul subunităţii sau un ofiţer din
subordinea acestuia.
De regulă, sunt cuprinse misiunile care trebuie executate de către structurile
specializate, în scopul prevenirii agravării situaţiei de urgenţă, limitării sau înlăturării, după
caz, a consecinţelor acestora, şi se referă la:
salvarea victimelor;
acordarea asistenţei medicale de urgenţă;
deblocarea căilor de acces şi a adăposturilor;
limitarea efectelor negative în cazul riscului iminent de prăbuşire a unor construcţii;
descoperirea, identificarea şi paza elementelor de muniţie nefuncţionale sau
neexplodate;
Pag. 44 din 55
limitarea şi înlăturarea avariilor la reţelele de gospodărie comunală;
evacuarea şi asigurarea măsurilor de adăpostire a populaţiei şi a sinistraţilor aflaţi în
zonele supuse riscurilor;
stingerea incendiilor;
decontaminarea personalului, terenului, clădirilor şi tehnicii;
asigurarea mijloacelor de subzistenţă.
În urgenţa a II-a se asigură de către subunităţile Inspectoratul pentru Situaţii de
Urgenţă Matei Basarab al judeţului Olt, iar în situaţii complexe se pot solicita forţe şi
mijloace cu care se cooperează, precum şi cele ale SVSU/SPSU din zona de competenţă a
Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Matei Basarab al judeţului Olt.
Conducerea acţiunilor este asigurată de inspectorul şef al Inspectoratului pentru
Situaţii de Urgenţă Matei Basarab al judeţului Olt, fiind sprijinit de persoana care asigură
continuitatea la conducere, grupa operativă, alte persoane stabilite de acesta sau, după caz,
specialişti din obiectivul afectat.
Se continuă acţiunile din urgenţa I, concentrându-se la locul evenimentului forţe şi
mijloace de intervenţie, şi se îndeplinesc toate celelalte misiuni specifice, până la terminarea
acţiunilor de intervenţie. Acestea se referă la:
- dispersarea personalului şi bunurilor proprii în afara zonelor supuse
riscurilor complementare;
- evacuarea, protejarea şi, după caz, izolarea persoanelor contaminate;
- asigurarea suportului logistic privind amenajarea şi deservirea taberelor
pentru sinistraţi;
- constituirea rezervei de mijloace de protecţie individuală şi colectivă;
- decontaminarea personalului, terenului, clădirilor şi tehnicii, dacă situaţia o
impune;
- executarea controlului contaminării radioactive, chimice şi biologice a
personalului şi bunurilor proprii;
- executarea controlului contaminării surselor de apă potabilă;
- executarea controlului sanitar-epidemic în zonele de acţiune a forţelor şi
mijloacelor proprii;
- asanarea terenului de muniţia neexplodată, rămasă în urma conflictelor
militare;
- refacerea sistemului de alarmare şi a celui de comunicaţii şi informatică;
Pag. 45 din 55
- controlul şi stabilirea măsurilor pentru asigurarea viabilităţii unor căi de
comunicaţie, pentru transportul şi accesul forţelor şi mijloacelor de
intervenţie;
- asigurarea mijloacelor de subzistenţă;
- îndeplinirea altor misiuni stabilite prin lege.
În cadrul urgenţelor a III-a, asigurată de două sau mai multe unităţi limitrofe, şi a
IV-a, asigurată prin grupări operative, dislocate la ordin, în cazul unor intervenţii de
amploare şi de lungă durată, continuă să se execute acţiunile din primele două urgenţe, în
funcţie de momentul în care s-au declarat, cu forţe şi mijloace sporite.
3.3. Acţiunile de protecţie-intervenţie
În etapa predezastru:
În vederea evitării manifestării riscurilor, reducerea frecvenţei de producere ori
limitarea consecinţelor acestora, în această etapă, instituţiile publice
deconcentrate/descentralizate, operatorii economici sursă de risc din judeţ vor dispune
următoarele acţiuni:
monitorizarea permanentă a parametrilor seismici şi transmiterea datelor la
autorităţile competente (inclusiv Centrul Operaţional Judeţean);
organizarea şi desfăşurarea de activităţi preventive;
informarea populaţiei asupra pericolelor şi asupra comportamentului de adoptat în
cazul manifestării unui pericol;
participarea la exerciţii organizate şi desfăşurate de Inspectoratul pentru Situaţii de
Urgenţă Olt.
Monitorizarea factorilor de risc se realizează la nivelul judeţului de către centrele
operative cu activitate permanentă, dispeceratele operatorilor economici sursă de risc,
comitetele locale pentru situaţii de urgenţă în a căror teritorii s-au identificat surse de risc,
instituţii publice cu atribuţii în domeniu, reprezentate în Comitetul Judeţean pentru Situaţii
de Urgenţă Olt.
Datele culese referitoare la sursele de risc se vor transmite oportun dispeceratului
Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă al judeţului Olt, pentru informarea preşedintelui
Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă şi executarea primelor măsuri de protecţie.
În timpul producerii situaţiei de urgenţă şi în etapa postdezastru desfăşurarea
intervenţiei cuprinde următoarele operaţiuni principale:
alertarea şi/sau alarmarea unităţilor şi a subunităţilor pentru intervenţie;
informarea personalului de conducere asupra situaţiei create;
Pag. 46 din 55
deplasarea la locul intervenţiei;
intrarea în acţiune a forţelor, amplasarea mijloacelor şi realizarea dispozitivului
preliminar de intervenţie;
transmiterea dispoziţiilor preliminare;
recunoaşterea, analiza situaţiei, luarea deciziei şi darea ordinului de intervenţie;
evacuarea, salvarea şi/sau protejarea persoanelor, animalelor şi bunurilor;
realizarea, adaptarea şi finalizarea dispozitivului de intervenţie la situaţia concretă;
localizarea şi limitarea efectelor situaţiei de urgenţă;
înlăturarea unor efecte negative ale situaţiei de urgenţă;
regruparea forţelor şi mijloacelor după îndeplinirea misiunii;
stabilirea cauzei producerii evenimentului şi a condiţiilor care au favorizat
evoluţia acestuia;
întocmirea procesului-verbal de intervenţie şi a raportului de intervenţie;
retragerea forţelor şi mijloacelor de la locul acţiunii în locul de dislocare
permanentă;
restabilirea capacităţii de intervenţie;
informarea inspectorului-şef şi a eşalonului superior;
analiza intervenţiilor şi evidenţierea măsurilor de prevenire/optimizare necesare.
Acţiunile vor fi orientate pentru:
Evacuarea răniţilor şi a victimelor, acordarea primului ajutor, salvarea celor aflaţi
sub dărâmături;
Stingerea incendiilor, eliminarea scăpărilor de gaze şi de noxe;
Luarea de măsuri pentru asigurarea alimentarii cu apă, energie, restabilirea
sistemelor decomunicaţii;
Luarea de măsuri pentru utilizarea clădirilor în condiţii de siguranţă.
Pentru utilizarea în condiţii de siguranţă a construcţiilor sunt necesare următoarele
activităţi:
Evaluarea stării tehnice a construcţiilor în vederea luării de decizii privind
condiţiile de utilizare în continuare sau de dezafectare (evacuare, demolare) a acestora;
Luarea de măsuri pentru punerea în siguranţă provizorie a construcţiilor afectate de
seism:
sprijiniri provizorii ale construcţiei avariate sau ale unor părţi ale
acesteia;
reparaţii locale ale elementelor deteriorate sau avariate;
Pag. 47 din 55
demolarea parţială sau completă a clădirii.
Precizarea modului de organizare şi desfăşurare a activităţilor tehnice în ceea ce
priveşte evaluarea post-seism a stării tehnice a construcţiilor şi punerea lor în siguranţă
provizorie.
3.4. Gestionarea acţiunilor de protecţie-intervenţie
3.4.1. Prevenirea
Măsuri şi acţiuni în perioada de prevenire a unei situaţii de urgenţă specifice:
Actualizarea componenţei nominale a Comitetului Judeţean pentru Situaţii de
Urgenţă Olt şi a grupurilor de suport tehnic, precum şi instruirea noilor membri privind
atribuţiile ce le revin. Această acţiune se face semestrial şi ori de câte ori situaţia o impune.
Asigurarea şi verificarea periodică a funcţionării fluxului informaţional-
decizional privind înştiinţarea, notificarea, transmiterea datelor, informaţiilor, precum şi a
prelucrării şi stocării acestora, transmiterii deciziilor de către factorii cu atribuţii şi
responsabilităţi în domeniu către cei interesaţi;
Stabilirea, prin protocol, cu instituţiile abilitate, a tipurilor de reţele, frecvenţe şi
mijloace de telecomunicaţii, compatibile între ele, care se utilizează şi pentru care se asigură
permanenţa;
Stabilirea unor programe de acţiuni pe termen scurt şi lung care cuprind măsuri
privind reducerea riscului seismic al construcţiilor, în special a celor cu funcţii vitale pentru
societate;
Promovarea şi dezvoltarea proiectelor parteneriale de cooperare internaţională, în
vederea îmbunătăţirii activităţii de reducere a riscului seismic, precum şi pentru
managementul situaţiilor de urgenţă specifice;
Coordonarea tehnică a elaborării materialelor de educare antiseismică a
populaţiei;
Asigurarea şi verificarea condiţiilor de funcţionare în caz de cutremur a
Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Olt : spaţii, utilităţi, structură, dotare etc.;
Instituirea obligaţiei experţilor tehnici, verificatorilor de proiecte şi a
responsabililor tehnici cu execuţia de a participa la acţiunile de investigare de urgenţă post-
seism şi pentru stabilirea soluţiilor cadru de intervenţie pentru punerea în siguranţă a
construcţiilor avariate;
Pregătirea populaţiei pentru realizarea acţiunilor de protecţie şi intervenţie în caz
de dezastre provocate de seisme şi alunecări de teren.
Pag. 48 din 55
Activităţile preventive sunt planificate, organizate şi desfăşurate în scopul acoperirii
riscurilor de către toate instituţiile reprezentate în Comitetul Judeţean pentru Situaţii de
Urgenţă pe domenii de competenţă şi constau în:
controale şi inspecţii de prevenire;
avizare/autorizare de securitate la incendiu şi protecţie civilă;
asistenţa tehnică de specialitate;
informarea preventivă;
pregătirea populaţiei;
constatarea şi sancţionarea încălcărilor prevederilor legale.
Informarea populaţiei asupra pericolelor specifice se realizează de componenta
preventivă organizată la fiecare comitet local pentru situaţii de urgenţă, precum şi de
personalul specializat al instituţiilor publice desemnat să desfăşoare activităţi preventive,
inclusiv pe timpul desfăşurării exerciţiilor şi aplicaţiilor.
Planificarea exerciţiilor în domeniul situaţiilor de urgenţă se stabileşte anual prin
ordin de pregătire al Prefectului Judeţului Olt. Răspunderea privind organizarea şi
desfăşurarea acestor exerciţii revine comitetelor locale pentru situaţii de urgenţă, celulelor
de urgenţă ale operatorilor economici sursă de risc şi Inspectoratului pentru Situaţii de
Urgenţă al Judeţului Olt.
În funcţie de situaţia creată, la aceste activităţi de pregătire vor participa şi instituţiile
publice implicate în gestionarea diferitelor tipuri de riscuri.
Pe timpul desfăşurării exerciţiilor se va verifica viabilitatea planurilor de intervenţie
întocmite de comitetele locale pentru situaţii de urgenţă sau operatorii economici.
Aceste planuri trebuie să cuprindă informaţii referitoare la:
categoriile de servicii de salvare/intervenţie în caz de urgenţă şi amplasarea
unităţilor operative;
încadrarea şi mijloacele de intervenţie şi protecţie a personalului/populaţiei pentru
fiecare tip de risc, pe categorii de forţe şi mijloace, cum sunt: autospeciale de lucru cu apă şi
spumă, autospeciale de stingere cu pulbere şi azot, autospeciale pentru descarcerare şi
iluminat, autoscări pentru salvare de la înălţime şi alte tipuri de autospeciale, servanţi
pompieri, salvatori, asistenţi medicali, scafandrii, alpinişti etc.;
zona de acoperire a riscurilor;
activitatea operaţională, prin prezentarea detaliată a ponderii intervenţiilor la
incendii;
asistenţă medicală de urgenţă, reanimare şi descarcerare; deblocări/salvări de
persoane;
Pag. 49 din 55
salvări de animale etc.;
alte informaţii considerate necesare.
3.4.2. Protecţia şi intervenţia
Prefectul judeţului, în calitatea acestuia de preşedinte al Comitetului pentru Situaţii
de Urgenţă, răspunde, potrivit legii, pentru organizarea în teritoriu a acţiunilor privind
înştiinţarea, alarmarea şi intervenţia operativă, precum şi pentru transmiterea informaţiilor
către Comitetul ministerial în cazul producerii unui cutremur, alunecare şi/sau prăbuşire de
teren.
Prefectul judeţului, prin specialiştii în construcţii, procedează în regim de urgenţă la
constatarea efectelor cutremurului şi/sau alunecării de teren asupra construcţiilor, dotărilor
şi reţelelor tehnico-edilitare şi comunică operativ situaţia din teritoriu către Centrul
Operaţional Naţional al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă şi Centrul
Operativ al Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului.
Înştiinţarea, culegerea de informaţii şi transmiterea deciziilor se face conform
fluxului informaţional-decizional.
Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă transmite Grupului operativ, desemnat
de Comitetul ministerial pentru Situaţii de Urgenţă prin ordin al ministrului, informaţii
asupra efectelor situaţiei de urgenţă specifice, precum şi rapoarte operative şi rapoarte de
evaluare a intervenţiei.
Experţii tehnici, verificatorii de proiecte şi responsabilii tehnici cu execuţia, atestaţi,
sunt obligaţi să se autosesizeze şi să se prezinte de urgenţă la sediul Inspectoratului Judeţean
în Construcţii, pentru a fi repartizaţi în vederea inspectării de urgenţă post-seism a
construcţiilor, dotărilor şi reţelelor tehnico-edilitare avariate şi stabilirii soluţiilor cadru de
intervenţie pentru punerea în siguranţă provizorie a construcţiilor avariate; constatările
acestor experţi se raportează zilnic, sau ori de câte ori situaţia o impune, prin şeful
Inspectorul şef al Inspectoratului Judeţean în Construcţii către Grupul operativ, asupra
măsurilor întreprinse şi a modului de îndeplinire a acestora.
Celelalte servicii deconcentrate vor acţiona pe baza informaţiilor primite şi a
planurilor de cooperare pentru îndeplinirea misiunilor specifice.
Serviciile de intervenţie în situaţii de urgenţă constituite la nivelul judeţului
acţionează pentru îndeplinirea următoarelor misiuni:
salvarea şi/sau protejarea oamenilor, animalelor şi bunurilor materiale, evacuarea
şi transportul victimelor, cazarea sinistraţilor, aprovizionarea cu alimente, medicamente şi
materiale de primă necesitate;
Pag. 50 din 55
acordarea primului ajutor medical şi psihologic, precum şi participarea la
evacuarea populaţiei, instituţiilor publice şi a operatorilor economici afectaţi;
aplicarea măsurilor privind ordinea şi siguranţa publică pe timpul producerii
situaţiei de urgenţă specifice;
dirijarea şi îndrumarea circulaţiei pe direcţiile şi în zonele stabilite ca accesibile;
diminuarea şi/sau eliminarea avariilor la reţele şi clădiri cu funcţiuni esenţiale, a
căror integritate pe durata cutremurelor este vitală pentru protecţia populaţiei: structurile de
intervenţie ale ISUJ şi sediile poliţiei, spitale şi alte construcţii aferente serviciilor sanitare
care sunt dotate cu secţii de chirurgie şi de urgenţă, clădirile instituţiilor cu responsabilitate
în gestionarea situaţiilor de urgenţă, în apărarea şi securitatea naţională, staţiile de producere
şi distribuţie a energiei şi/sau care asigură servicii esenţiale pentru celelalte categorii de
clădiri menţionate, garajele de vehicule ale serviciilor de urgenţă de diferite categorii,
rezervoare de apă şi staţii de pompare esenţiale pentru situaţii de urgenţă, clădiri care conţin
gaze toxice, explozivi şi alte substanţe periculoase, precum şi pentru căi de transport, clădiri
pentru învăţământ;
limitarea proporţiilor situaţiei de urgenţă specifice şi înlăturarea efectelor acesteia
cu mijloacele din dotare.
Aceste acţiuni urmează să se desfăşoare concomitent cu acţiunile de cercetare-
căutare.
Scopul acestor acţiuni este de a asigura, după producerea mişcării seismice şi a
dezastrelor complementare probabile, datele şi informaţiile necesare organizării intervenţiei,
despre:
locul clădirilor şi construcţiilor avariate sau distruse;
căile de circulaţie şi acces avariate, blocate sau distruse;
avarii la reţelele gospodăriei comunale: electricitate, telefon, gaze, apă, canalizare,
termoficare;
locul oamenilor surprinşi/blocaţi sub dărâmături şi starea lor (morţi,
supravieţuitori, valizi, răniţi);
zonele de acţiune ale accidentelor complementare;
dimensiunile şi amploarea pierderilor şi distrugerilor.
3.4.3. Relocarea
Pentru toate situaţiile în care este necesară relocarea se va avea în vedere şi
posibilitatea autoevacuării populaţiei. În situaţia în care comitetele locale pentru situaţii de
urgenţă ale localităţilor în care se execută relocarea nu pot asigura necesarul de cazare
Pag. 51 din 55
prevăzut în prezentul plan, cazarea persoanelor se va realiza în tabere de corturi amenajate
cu sprijinul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă al Judeţului Olt, unităţi ale
Ministerului Apărării Naţionale şi al Societăţii Naţionale de Cruce Roşie – Filiala Olt.
3.4.4. Refacerea-reconstrucţia, reabilitarea-restabilirea, menţinerea condiţiilor de
siguranţă
Pentru restabilirea stării de normalitate, Comitetul Judeţen pentru Situaţii de Urgenţă
şi comitetele locale, precum şi conducerile tehnico-administrative ale operatorilor
economici, reprezentanţii societăţii civile şi instituţiilor, dispun aplicarea următoarelor
acţiuni şi măsuri:
acordă, în continuare, sprijinul necesar persoanelor afectate;
reconstituie mijloacele materiale necesare pentru intervenţie şi refacere, în stare
operativă;
reabilitează căile de comunicaţii rutiere, feroviare etc., liniilor de telecomunicaţii şi
reţelelor de transport şi distribuţie a energiei electrice, a apei şi operatorilor energetici;
pregăteşte condiţiile pentru repunerea în stare de funcţionare a operatorilor economici
şi instituţiilor afectate, precum şi pentru refacerea locuinţelor şi a celorlalte construcţii cu
caracter public sau privat avariate sau distruse din zona afectată;
continuă investigaţia post situaţie de urgenţă specifică şi stabileşte soluţiile cadru de
intervenţie pentru punerea în siguranţă provizorie a construcţiilor avariate;
stabileşte din punct de vedere valoric şi cantitativ pagubele produse de situaţia de
urgenţă specifică;
comunică operativ cu factorii abilitaţi şi comunică permanent cu cetăţenii despre
informaţiilor specifice.
CAPITOLUL IV
Resurse umane, materiale, financiare
Conform H.G.R. 1040 din 9 august 2006 componentele Sistemului Naţional de
Management al Situaţiilor de Urgenţă, organele centrale şi organizaţiile neguvernamentale
cu atribuţii în domeniul managementului situaţiilor de urgenţă prevăd anual, în bugetele
proprii, fonduri pentru asigurarea resurselor umane, materiale şi financiare necesare
gestionării situaţiilor de urgenţă. În termen de 15 zile de la aprobarea bugetelor proprii şi a
actelor normative de rectificare a acestora, structurile menţionate anterior comunică
Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, în vederea centralizării sau actualizării,
Pag. 52 din 55
după caz, la nivel naţional, resursele asigurate pentru anul în curs. Planul naţional de
asigurare cu resurse umane, materiale şi financiare se aprobă prin hotărâre de Guvern în
termen de cel mult 60 de zile de la aprobarea bugetelor instituţiilor menţionate mai sus şi a
actelor normative de rectificare a acestora.
Pentru asigurarea cu resurse umane, materiale şi financiare sunt in vigoare planurile
judeţene întocmite anual, şi fac referire la:
Resursele umane sunt constituite din membrii Comitetului Judeţean pentru Situaţii
de Urgenţă şi secretariatului tehnic permanent al acestuia, din specialişti din cadrul
grupurilor de suport tehnic ale Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, personalul
Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Olt, personalul serviciilor private pentru situaţii
de urgenţă, persoanele care fac parte din serviciile voluntare pentru situaţii de urgenţă, alte
organisme şi unităţi necesare organizării şi desfăşurării acţiunilor de protecţie şi intervenţie.
Resursele materiale sunt reprezentate de:
o utilaje şi maşini necesare executării unor acţiuni de intervenţie imediată şi/sau pe
termen lung;
o mijloace de transport necesare desfăşurării acţiunilor de:
evacuare-relocare;
transport răniţi şi valizi salvaţi de sub dărâmături sau blocaţi;
transport resurse pentru intervenţie (materiale, formaţii etc.).
Resursele financiare necesare activităţilor de prevenire, pregătire,
protecţie,intervenţie ale Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă şi ale comitetelor
locale pentru situaţii de urgenţă se asigură de la bugetul de stat.
CAPITOLUL V
Logistica Acţiunilor de Intervenţie
Forţele de intervenţie specializate sunt: structuri ale serviciilor publice comunitare
profesioniste pentru situaţii de urgenţă, unităţile poliţiei, unităţile jandarmeriei, structurile
poliţiei locale, unitatea specială de aviaţie, unităţile specializate/detaşamente din cadrul
Ministerului Apărării Naţionale, unităţile pentru asistenţa medicală de urgenţă ale
Ministerului Sănătăţii, organizaţiile nonguvernamentale specializate în acţiuni de salvare,
unităţile şi formaţiunile sanitare şi de inspecţie sanitar-veterinară, formaţiuni de pază a
persoanelor şi a bunurilor, precum şi detaşamente şi echipe din cadrul serviciilor publice
descentralizate şi societăţilor comerciale specializate, dotate cu forţe şi mijloace de
Pag. 53 din 55
intervenţie, formaţiunile de voluntari ai societăţii civile specializaţi în intervenţia în situaţii
de urgenţă şi organizaţi în ONG-uri cu activităţi specifice.
Forţele auxiliare se stabilesc din rândul populaţiei şi salariaţilor, formaţiunilor de
voluntari, altele decât cele instruite special pentru situaţii de urgenţă, şi acţionează conform
sarcinilor stabilite pentru formaţiile de protecţie civilă organizate la operatorii economici şi
societăţile comerciale în planul de apărare specific.
În fiecare an la nivel judeţean vor avea loc exerciţii de pregătire cu implicarea
forţelor profesioniste şi a mijloacelor de intervenţie.
Anual, Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Olt organizează şi execută
exerciţii pe baza unor programe adecvate pentru verificarea pregătirii tuturor forţelor de
intervenţie, şi a populaţiei, funcţionării sistemului de înştiinţare, avertizare, prealarmare,
alarmare, precum şi a tehnicii, mijloacelor şi materialelor de intervenţie aflate în dotare;
exerciţiile vor fi prealabil anunţate, pentru a nu crea panică în zona unde urmează a se
desfăşura.
Logistica acţiunilor de intervenţie vizează:
a) asigurarea aprovizionării, conservării şi distribuirii hranei, a antidoturilor,
echipamentului de protecţie, precum şi a altor materiale;
b) asigurarea echipamentului de protecţie şi a altor materiale;
c) asigurarea menţinerii în stare de funcţionare şi exploatare a mijloacelor în cadrul
punctelor de asistenţă tehnică şi realizarea rezervelor de carburanţi şi consumabile;
d)realizarea şi menţinerea legăturilor cu personalul de la locul intervenţiei, cu forţele
cu care se cooperează, cu dispeceratele unităţilor, subunităţilor, autorităţile locale, precum şi
cu eşalonul superior;
e)asigurarea aprovizionării cu materiale sanitare şi farmaceutice, prevenirea apariţiei
îmbolnăvirilor şi acordarea ajutorului medical de urgenţă.
CAPITOLUL VI
Asigurarea realizării acţiunilor
INSTRUIREA
Pentru pregătirea personalului cu atribuţii şi responsabilităţi în domeniu, Comitetul
Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, sub coordonarea Inspectoratului Judeţean pentru
Situaţii de Urgenţă Olt şi împreună cu alte organisme abilitate, participă la exerciţii generale
şi aplicaţii în scopul pregătirii organelor de conducere ale forţelor de intervenţie, precum şi
Pag. 54 din 55
a populaţiei pentru protecţia şi intervenţia în situaţiile provocate de producerea unei situaţii
de urgenţă specifice.
Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Olt promovează şi coordonează
activitatea de reglementări tehnice în domeniu.
Instruirea membrilor CLSU privind modul de intervenţie în cazul producerii unor
situaţii de urgenţă conform Planului de pregătire în domeniul situaţiilor de urgenţă se
realizează prin aplicaţii, exerciţii, concursuri de specialitate.
Pregătirea structurilor profesioniste de intervenţie se realizează în cadrul instituţiilor
abilitate de lege, pe baza unor programe adecvate întocmite de Inspectoratul pentru Situaţii
de Urgenţă Olt.
Pregătirea structurilor specializate voluntare/private se realizează în cadrul
instituţiilor publice şi operatorilor economici clasificaţi din punct de vedere al protecţiei
civile conform H.G. nr. 642/2005 sau în cadrul unor organizaţii nonguvernamentale cu scop
similar.
Obiectivul general al pregătirii îl constituie formarea, perfecţionarea şi specializarea
continuă a personalului cu atribuţii în managementul şi gestionarea situaţiilor de
urgenţă,operaţionalizarea şi creşterea capacităţii de intervenţie a serviciilor de urgenţă
voluntare şi private în vederea îndeplinirii misiunilor ce le revin, pregătirea pentru situaţii
de urgenţă a populaţiei, salariaţilor şi elevilor.
PLANURI ŞI PROCEDURI
Aplicarea măsurilor de prevenire şi gestionare a unei situaţii de urgenţă specifice se
realizează în mod unitar pe baza Planului de analiză şi acoperire a riscurilor, precum şi a
Planului de apărare în cazul producerii unei situaţii de urgenţă specifice provocate de
cutremure şi/sau alunecări de teren, întocmite la nivelul judeţului Olt, oraşelor componente,
operatorilor economici şi instituţiilor publice.
Planurile de apărare sunt documentele pe baza cărora se realizează măsurile şi
acţiunile tehnice şi organizatorice preventive şi de gestionare a situaţiei de urgenţă
specifice, incluzând pregătirea şi intervenţia operativă, refacerea şi reabilitarea, în vederea
conducerii unitare a acestora.
Planurile se întocmesc de Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Olt, iar
pentru operatorii economici şi instituţiile publice, de către conducerile administrative ale
acestora.
Pag. 55 din 55
Avertizarea-alarmarea populaţiei în cazul iminenţei producerii unei situaţii de urgenţă
specifice este atributul structurilor Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, la
nivel naţional şi Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Olt la nivel local.
Aplicarea măsurilor şi acţiunilor de apărare este obligatorie pentru toate persoanele
fizice şi juridice; participarea la acţiunile de prevenire, pregătire, protecţie şi intervenţie este
obligatorie pentru toate persoanele fizice şi juridice, cu excepţia persoanelor fizice cu
handicap şi a altor categorii defavorizate.
Programele de dezvoltare economico-socială ce se întocmesc la nivel judeţean vor
cuprinde, în mod obligatoriu, măsurile de prevenire a efectelor unei situaţii de urgenţă
specifice, răspunderea aplicării acestora revenind autorităţilor administraţiei publice şi
conducerilor administrative ale operatorilor economici şi instituţiilor publice.
Planul de apărare al judeţului Olt împotriva situaţiilor de urgenţă specifice provocate
de cutremure şi/sau alunecări de teren, se completează şi se actualizează de către
Secretariatul Tehnic Permanent al Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă.
INSPECTOR ŞEF
al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă
,,Matei Basarab” al Judeţului – OLT
Lt col.
Tănase Adrian Şef Centru Operaţional
Col.
Predescu Dorel
Pag. 56 din 55
ANEXE
Anexa nr. 1- Ordinul privind constituirea Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă
Olt şi Componenţa nominală a membrilor C.J.S.U.
Anexa nr. 2 - Grupul de suport tehnic nr. 2 pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de
efectele mişcărilor seismice şi alunecărilor de teren;
Anexa nr. 3a -Procedura de urgenţă privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de
producerea unui cutremur şi/sau alunecări alunecările de teren;
Anexa nr. 3b -Procedura de urgenţă privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de
producerea alunecărilor de teren;
Anexa nr. 4 - Schema fluxului informaţional-decizional;
Anexa nr. 5 - Tabelul cuprinzând obiectivele care pot fi afectate de seisme şi alunecări de
teren, de pe raza zonei respective;
Anexa nr. 6.a- Situaţia forţelelor din cadrul ISUJ Olt destinate să intervină în caz de
seism;
Anexa nr. 6.b Situaţia mijloacelor din cadrul ISUJ Olt destinate să intervină în caz de
seism;
Anexa nr. 6.c Situaţia cu forţe şi mijloace de intervenţie ale structurilor militare în
cazulproducerii unor situaţii de urgenţă specific;
Anexa nr. 7- Harţi de risc;
Anexa nr. 8 Planul de gestiune a acţiunilor de protecţie - intervenţie;
Anexa nr. 9 Planul de instruire şi pregătire;
Anexa nr. 10.a Planul de evacuare - relocare;
Anexa nr.10.b Spaţii de relocare pentru populaţie în cazul producerii unei situaţii de
urgenţă;
Anexa nr. 11-Tabelul cu stocul de mijloace şi materiale de apărare existente;
Anexa nr. 12- Reguli de comportare în cazul producerii unui seism sau alunecări de teren;
Anexa nr. 13.a Comunicate conform model;
Anexa nr. 13.b Note telefonice specifice situaţiei de urgenţă specifice;
Anexa nr. 14 Lista clădirilor de locuit expertizate tehnic;
Anexa nr. 15.a Responsabilităţi pentru transmiterea rapoartelor informative zilnice către
nivelul superior de decizie referitor la evenimentul produs şi efectele acestuia;
Anexa nr. 15.b Conţinutul cadru al raportului operativ;
Anexa nr.15.c Conţinutul cadru al raportului de evaluare a intervenţiei;
Anexa nr.16. Fisele de instruire periodică pe problema de apărare împotriva efectelor
seismelor şi alunecărilor de teren.
Pag. 57 din 55