Silviu Curs 1

7/31/2019 Silviu Curs 1

1/107

1. Forma

2. Spatiul

3. Compozitia

4. Culoarea5. Machetarea

PRINCIPIILE DESIGNULUI


2/107

1.FORMA


3/107

Definitie:Forma este o categorie care desemneaza structura interna si externa a unui continut,

modul de organizare a elementelor din care se compune un obiect sau un proces.

Perceptie:Forma unui obiect este perceputa prin contur, suprafete, volume, variatii de lumini si

umbre, culori.


4/107

Semnificatii:

Forma poate fi interpretata diferit de cel care a creat-o si de catre cei care o privesc

Vederea poate fi de sus si orientata spre stanga sau vederea poate fi de jos si orientataspre dreapta.


5/107

Spatiul pozitiv este suprafata imaginii, in vreme ce spatiul negativ este fundalul.Spatiul negativ este folosit pentru a sustine suprafata.


6/107

Forma este rezultanta combinatiei:- elementelor obiective care se adreseaza simturilor si se concretizeaza in calitati ale

formei: material, structura, contur, volum, culoare- elemente subiective care se adreseaza spiritului si care determina semnificatia

continutului: sensul, mesajul ideea


7/107

Limbajul Plastic

este un sistem de relatii stabilite conventional intre anumite semne plastice caredetermina forma.

se foloseste de anumite semne, transmite mesaje, creeaza valori

Elementele Limbajul Plastic:

PUNCTUL este cel mai simplu element al formei

Existenta unui punct intr-un spatiu delimitat implica ideea de centru si orientareaprivirii in functie de acest centru

Punctul este indivizibil, sugereaza ideea de inceput, sursa, origine

Punctul, amplasat intr-un plan concentreaza intreaga energie potentiala a suprafeteipe care este amplasat, creand o impresie de contractie sau expansiune a spatiului din

jurul lui


8/107


9/107


10/107

LINIA reprezinta traiectoria unui punct in deplasare

Linia dezvolta aspecte grafice de mare varietate, purtand stari potentiale si dinamiceesentiale

Linia exprima miscare, energie, adancime, departare, liniste, echilibru, vigoare,stabilitate, stari sufletesti, senzatii, dispozitii, in functie de pozitia ei intr-un spatiu

delimitat si de forma ei, care poate fi dreapta, franta, curba.


11/107


12/107

O exagerata austeritate a liniilor drepte, are ca rezultat raceala, goliciunea, lipsa defantezie, de generozitate, saracie sufleteasca.


13/107

2. SPATIUL


14/107

Formele sunt percepute in asociere cu spatiul in care sunt plasateForma este vazuta in context si nu poate fi total izolata

Forma este considerata pozitiva si spatiul din jurul ei negativ

SUPRAFATA Delimitarea ei in planul formelor reprezinta o interactiune intre fortele ei interioare si

cele exterioare ale mediului ambiant Daca fortele interioare se impun, atunci se poate obtine ideea de de apropiere, de

departare, de greutate, de dominare si chiar de fascinatie

VOLUMUL

Defineste spatiul tridimensional delimitat de suprafete Poate fi deschis sau inchis


15/107


16/107


17/107

P t t l i i t Ef t l il i d f i ti


18/107

Patratul mare pare mai apropiat. Efectul creeaza iluzia de profunzime sau spatiutridimensional.

E l i i iil f i i ti l i


19/107

Explorarea principiilor formei si spatiului.

Forme albe si negre

Litera A si versiunea ei in negativ apare abstracta pe fond negru


20/107

Logo Motormotives


21/107

Sporirea senzatiei de dinamica a compozitiei prin orientarea literelor

Volumul poate inchis


22/107

Volumul poate inchis

Volumul poate semideschis


23/107

Volumul poate semideschis

Volumul poate deschis


24/107

Volumul poate deschis


25/107

Utilizarea volumului in publicitate


26/107


27/107


28/107

Simularea volumului


29/107

3. COMPOZITIA

Compoziia - este un proces dinamic i expresiv care presupune dispunerea elementelor


30/107

n spaiu, relaia i organizarea acestora ntr-un ntreg.

Cunoasterea principiilor artistice generatoare de armonie

Elemente fundamentale ale compoziiein funcie de nivelul spaial vizat sau de nivelul complexitii unei compuneri, putem

identifica patru elemente fundamentale, care definesc sau se manifest n organizareacompoziional:

2DSuprafaa;

Sugerarea adcimii;Liniile compoziionale;

Tonuri valorice;

3D

Spaiul;


31/107

Spaiul;Contextul spaial;

Construcia structuralCalitile luminii;


32/107

Despre repetitieScopul repetitiei este sa unifice si sa adauge interes.

Atentia se concentreaza mai mult ordonata decat una dezordonata cu elemente aruncate in toatepartile fara o conexiune vizuala intre ele.

Cum se poate obtine ?

Aplicarea acestui principiu este destul de simpla si se poate realiza prin preluarea unui elementvizual si repetandu-l. Acest element vizual poate fi:

- spatiu alb- paragrafe- alineate- culori

- elemente grafice- caractere

De evitat:Repetarea unui elementul astfel incat sa devina enervant/obositor (consecinta se anihileazacontrastul)


33/107

Exemplu

Ritmul compozitional


34/107

1. Unitatea prin multiplicare i complexitateMultiplicarea se poate aplica tuturor caracteristicilor formei ct i organizrii compoziionale a unui

ansamblu.

2. Unitatea prin contrast

Contrastul maximal poate fi definit ca o relaie dinamic ntre extreme


35/107

Contrastul maximal poate fi definit ca o relaie dinamic ntre extreme.Tip de contrast: valoric (alb / negru, cromatic)

Tip de contrast: calitativ (textural, material)


36/107

Tip de contrast: cantitativ (proporii)


37/107

Tip de contrast: cantitativ (proporii)

Tip de contrast: geometric (formal)


38/107

p de o as geo e ( )

3. Unitatea prin miscare si continuitate


39/107

Unitatea la nivel geometric se poate manifesta prin dinamica micrii i continuitii.Elementele sau prile ntr-o compunere pot fi percepute ca unificri sau ntreruperi compoziionale,

continuiti sau discontinuiti vizuale. Dinamica impresiei de micare i nlnuirea vizual a elementelorface referire la o unitate compoziional, obinut cu ajutorul aa numitelor fore compoziionale i de

structur, ca posibile trasee i conexiuni liniare imaginare.

Echilibrul compozitional


40/107

Echilibrul compozitionalEchilibrul este apreciat intuitivca o situaie de siguran i stabilitate sau chiar ca o anumit ordine.

El este un rezultat al aciunii i manifestrii unor fore, att cele fizice ct i cele de factur psihologic. lnelegem i l exprimm deseori ca o situaie n care forele de orice fel rezultate din caracteristicileformelor i a relaiilor lor spaiale se compenseaz sau nceteaz s mai acioneze contrar. n acest fel

ntregul fenomen perceput ne poate induce o impresie de armonie.Echilibrul este o situaie care apeleaz frecvent la dimensiuni i corespondene spaiale i este influenat

ntr-un sens sau altul de aa numita ponderea vizual a formelor. Ponderea vizual este echivalentulimpresiei de greutate pe care o acordm unor forme i este influenat de:

* felul figurii/formei

* mrimea figurii sau formei* culoarea i textura figurii sau formei

* relaionarea figurii sau formei cu spaiul

* complexitatea structurii compoziionale.

Ponderea i desfurarea formelor se nuaneaz i se apreciaz n funcie de caracteristicile spaiului, deexpresivitatea caracteristicilor vizuale ale lor.

Din punct de vedere al ponderii, amintim cteva exemple de iluzii vizuale furnizate de psihologia formei

i anume:

Figurile/formele regulate sunt mai grele (au o pondere mai mare) fa de cele organice.


41/107

Elemente liniare paralele aezate vertical par mai nalte dect aezarea lor pe orizontal. Pentru a

se echilibra aceast relaie, situaia orizontal trebuie corectat.


42/107


43/107

Figura amplasat n partea dreapt a unui spaiu 2D clar delimitat, are o pondere mai mare dect


44/107

amplasarea n partea stng a aceluiai spaiu.

Echilibrul raportat la o ax vertical este mai pregnant vizual i impresiv, fa de cel raportat la o

ax orizontal;


45/107


46/107

Un element izolat are un impact vizual mai puternic, fa de mai multe elemente mici mprtiate

n spaiu;


47/107

Si invers, un element izolat poate avea un impact vizual mai slab, fa de mai multe elemente mai

mici grupate sau ngrmdite.


48/107


49/107

4. CULOAREA

Orice form poate fi discriminat fa de o alta sau fa de ambient i prin culoare.Poate fi natural (aparine materialului), sau artificial (aplicat, impregnat, etc.).


50/107

Terminologie specifica:

Culoare gr. Khroma; lat. Color; germ. Farbe.Tent / Ton calitatea prin care se distinge o culoare de alta. Este definit prin lungimea de und

reflectat.Culoare pur/ monocromatic/spectral culoare definit prin reflectarea unei singure lungimi de und,

intens i strlucitoare; ex: rou primar, galben primar.Culoare compus/ policromatic culoare definit prin reflectarea mai multor lungimi de und i

perceput senzorial ca o combinaie, ex: rouglbui; verde-albstrui.Saturat - nesaturat plintate - scdere de culoare (crom).

Valoare definete variaia unei culori ca luminozitate.Clarobscur folosirea raporturilor de valoare ntre culori.

Nuan termen cu referire la puritatea unei culori.Acromatic lips de culoare (crom), ex. negru i alb.

Rabattus culori obinute prin amestec cu negru.Degrad culori obinute prin amestec cu alb.

Culori primare culori pure care nu se pot obine din amestec.ex: rou, galben i albastru primar.Culori binare, secundare culori obinute prin amestecul echilibrat a dou primare. ex: verde, portocaliu,violet.

Culori teriare/colorate culori compuse obinute prin amestecul dintre primare i secundare.Tonuri grizate culori compuse obinute prin amestec cu griurile neutre dintre alb i negru, definite

uneori i tonuri rupte.

Caracteristici principale:


51/107

Lungimea de und dominant (ton/ hue) este caracteristica fenomenului culoare care definete iclarific felul culorii, printr-o denumire propriu-zis a ei folosind cuvinte i adjective precum: rou, galben,

.

Luminozitatea (valoare/value) este acea caracteristic cu referire la intensitatea i valoarea de luminreceptat de ochiul uman i interpretat de creier. Luminozitatea mai poate fi definit i prin noiunea de

claritate. Termen din art valoare, strlucire. Raporturile de valoare (luminozitate) = clarobscur.Apreciem o culoare prin luminozitatea ei astfel:- culoare poate avea o valoare slab sau intens;

- culoare poate avea o valoare deschis sau nchis.

Saturaia (puritate/chroma) este acea caracteristic cu referire la strlucirea i plintatea ei cromaticfa de aa numitele culori primare, fundamentale. Termen din arta - nuan.


52/107

Modificarea saturaiei unei culori pigment se poate face prin:amestec cu alb nuanare/degrad.

amestec cu negru umbrire/rabattue.

amestec cu gri neutralizare/ grizare.amestec ntre tonuri de culori.amestecuri mixte.

n acest context, apreciem o culoare prin saturaia ei, astfel:- o culoare pur i saturat = vie;

- o culoare pur i nesaturat = palid;

- o culoare ntunecat i saturat = profund, adnc;- o culoare ntunecat i nesaturat = splcit.

Claritatea lungimii de und a acestei radiaii, diversitatea valorii de lumin i puritatea ei, suntcaracteristici importante n percepia cromatica spaiului i a formelor care l compun.

Modul de manifestare al fenomenului cromatic de adncime.n funcie de culoarea fondului, formele colorate n tonuri primare i secundare sugereaz impresia


53/107

unor trepte de adncime ilustrat n figura demai jos. Pe fond negru, culorile calde sunt percepute maiaproape de prim plan fa de cele reci care se retrag n fundal. Pe fond alb fenomenul pare inversat.

Valorile de clarobscur ntresc sau diminueaz aceste impresii.

n general, culorile puternic saturate i luminoase tind spre prim plan, iar cele nesaturate sau grizate,prin fora lor slbit de manifestare, se retrag n adncime.Mrirea sau micorarea suprefeelor colorate care se suprapun ofer de asemenea posibiliti de

intervenie i influenare a impresiei de adncime.

Impresia de adncime a culorilor primare i secundare.

Amestecul culorilor


54/107

Cercul cu 12 culori

Influenta stimulilor luminosi dau nastere contrastului


55/107



56/107


57/107



58/107



59/107



60/107



61/107



62/107



63/107



64/107


65/107

5. Machetarea

Termenul de machetare se refera la modul cum organizam materialele disparate ceformeaza continutul unei lucrari

Obiectivul este de aprezenta informatiile logic si coerent cat si de ascoate in relief


66/107

Obiectivul este de aprezenta informatiile logic si coerent, cat si de ascoate in reliefelementele importante.

Etape de realizare a unei machete:

Informarea culegerea informatiilor de la client (texte, titluri, legende, ilustratii, fotografii,harti, diagrame)

Alegerea factorilor practici alegerea formatului si a culorilor, ierarhizarea textelor sia punctelor principale care trebuie sa iasa in evidenta (astfel se poate face o diferentiere

prin marimea, grosimea, forma si culoarea textelor)

Realizarea propriu-zisa se poate incepe prin divizarea structurii generale in unitatide spatiu

Un logo modern, curat, profesionist pentru un blog despre media si stiri numit 233 de grade 451 de grade Farenheit sau temperatura la care hartia cartii se aprinde si incepe sa arda.


67/107

Intentia acestui blog este sa aduca mai multa lumina in ceea ce se petrece in stirile online:

inovatii, formate, comunitati, noi oportunitati digitale si sa impartaseasca experienta lor cuutilizatorii. Au dorit ceva minimal, cu stil, realizat simplu.

Grafica materiale promotionale Olimpiada Matematica


68/107


69/107

Bussines Card


70/107

Aranjare curata si structurata a layout-ului unei publicatii


71/107

Spatiille albe din jurul casetelor usureaza vizualizarea

Aranjare neconventionala


72/107

Compozitie complexa cu suprapuneri de imagini si caractere care aduc contrast in titluri

Realizare de poster


73/107

Compozitie complexa cu aranjare neconventionala a textului si utilizarea texturii pentru background

Realizarea unui pliant pentru o firma de bauturi


74/107

Compozitie complexa cu aranjare neconventionala a textului si utilizarea imaginii pentru background

Realizarea unei coperti pentru un catalog


75/107

Compozitie simpla cu forme curbe si sustinuta de titluri cu un bun contrast

Realizarea unei pagini de ziar


76/107

Compozitie simpla si dinamica cu marirea titlurilor pentru evidentierea mesajului si spatii ale texteloraranjate vertical

Realizarea unei agende de intalniri


77/107

Compozitie care foloseste combinarea formelor geometrice cromatice si a imaginilor.Ne inspiraascendenta prin inclinarea textelor si a imaginilor.

Realizarea unui afis pentru un forum de design


78/107

Compozitie inovatoare a carei elemente actioneaza impreuna. Folosirea caracterelor pentru creearea uneitexturi, fonturile care isi pierd insemnatatea. Folosirea culorilor primare in abordarea titlului.

Inscriptionare logo


79/107


80/107


81/107


82/107

Realizarea unui poster


83/107


84/107

STILURI ARTISTICE

Arts&Crafts


85/107

Arts&Crafts

Initial, acest curent a aparut in secolul XIX ca o reactie la productia in serie a revolutiei industriale.

Miscarea s-a extins mai ales in Anglia si in America, cuprinzand arhitectura, artele decorative si

designul.

Stilul a aparut dintr-o nevoie acuta de autenticitate si din dorinta de revigorare a stilurilor artistice

prafuite, care reflectau, dupa parerea unor critici, valorile morale ale societatii victoriene.

Charles Rennie Mackintosh (7 June 1868 10 December 1928) arhitect, designer, figura proeminenta astilului Art&Crafts


86/107


87/107

Art Nouveau


88/107

Art Nouveau

Numele de Art Nouveau provine de la numele unui magazin din Parisul anilor 1880, Maison de lArt

Nouveau, al crui proprietar, Samuel Bing, promova un nou stil care avea sa creeze istorie.

Art Nouveau a avut rdcini in Micareabritanica Arts&Crafts.

Acest nou stil a purtat diferite denumiri, n funcie de ar. Astfel, el s-a numit Art Nouveau n Frana,

Jugendstil in Germania i Olanda, Modern Style n Anglia, Sezessionsstil n Austria, Stile Liberty sauFloreale n Italia. Toate aduc acelai mesaj estetic: noi canoane estetice exprimate folosind feminitatea

si natura.

Art Nouveau-ul a oferit creaiei, frumosului i detaliului cu mult mai mult timp dect oferim noi astazi.


89/107

DECORATIUNI METRO, PARIS


90/107

Unul dintre cei mai importani creatori Art Nouveau a fost arhitectul, designerul i decoratorul belgian Victor Horta.

El a creat un curent propriu ce, ulterior, i-a purtat numele.


91/107

Casa Batllo, Barcelona

Antoni Gauda fost considerat un mare arhitect Art Nouveau i Modernist, chiar dac nu era nici arhitect i nici

Modernist.

Nu era arhitect deoarece nu a avut diplom i fiindc se pare ca era complet nepriceput la calculele de structur. Guri

rele ale vremii spuneau c acesta i calcula rezistena construciilor pe machete rsturnate deoarece i displaceau

numerele. Acest detaliu nu a fcut, ns, dect sa-i sporeasca faima.


92/107

Sarutul, Gustav Klimt (1862-1918), pictor vienez

Alfons Maria Mucha(24.7.1860-14.7.1939), cunoscut n limba englez ca Alphonse Mucha, a fost un pictor ceh din pictoriistilului Art Nouveau i artist decorator,cunoscut cel mai bine pentru stilul su distinct. El a realizat mai multe picturi,

ilustratii, reclame, cri potale, desene i modele.


93/107

Lance parfum Rodo


94/107

Art Deco


95/107

Acest curent isi trage denumirea de la expozitia artistica care a avut loc la Paris in anul 1925 - Expozitia

internationala de Arte Decorative si industriale moderne - pe scurt Art Deco. Aceasta miscare a

influentat ulterior sculptura, moda, arhitectura, decorarile interioare si exterioare pentru mai bine de

un sfert de secol. Miscarea mai este cunoscuta si ca Style Moderne.

Art Deco s-a manifestat cu preponderenta intre 1912-1940; s-a incercat ulterior revitalizarea acestui

curent intre 1950-1960, dar fara succes. A fost in schimb recunoscuta valoarea curentului propriu-zis si

a imensei sale influente asupra ultimei jumatati a secolului XX.


96/107

Art Deco Stained Glass in a Melbourne House


97/107

Chrysler Building - NY / USA

Pop Art

Dupa cel De al Doilea Razboi Mondial se deschide un drum catre alte tendinte artistice un drum


98/107

Dupa cel De-al Doilea Razboi Mondial, se deschide un drum catre alte tendinte artistice, un drum

neexplorat pana la acea vreme, ce pregateste aparitia unor noi forme in arta. Aparut ca o reactie la ceeace promovau dadaismul si curentele anterioare lui, pop art-ul trece la un nou nivel, indreptat impotriva

rutinei in viata, arta si gandire si care apeleaza, in acelasi timp, la banalitatea lumii inconjuratoare,

introducand in arta elemente de uz cotidian.

Desi aparitia sa este legata, in mare masura, de creatiile lui Jasper Jones si Robert Rauschenberg, acest

curent este asociat in intreaga lume cu numele lui Andy Warhol, cea mai de seama personalitate popart. Acest stil a avut rezonanta atat in amenajarile interioare, cat si in design-ul de produs si in moda,

fiind indraznet si foarte creativ. Pop art-ul propune un decor unic, original, dinamic si personal. O astfel

de amenajare surprinde prin alaturarea elementelor si texturilor si presupune forme geometrice si

alternarea acestora. Piatra de temelie a pop art-ului o constituie, insa, culoarea. Un spatiu pop art face

apel la o paleta cromatica indrazneata, energica, juxtapunand culori cat mai excentrice. Decorul este

unul psihedelic, in care culorile vii, aprinse.

Andy Warhol (1928-1987) artist american, figura centrala a stilului Pop Art, picturile lui facandu-lfaimos in lumea intreaga. Pictura realizata pentru ambalajul supei Campbells, utilizata intr-o reclama a

devenit extrem de cunoscuta, impreuna cu imaginea Marilyn Monroe, care reflecta propria perceptie a lui

Warhol in legatura cu faima si popularitatea in America.


99/107


100/107


101/107


102/107

Roy Lichtenstein (1923 1997)a fost un artist Pop Art american, munca lui fiind influentata atat depublicitatea populara cat si de stilul cartilor comice.Multe dintre operele lui pot fi admirate la muzeefaimoase ale lumii, cum este Tate Modern din Marea Britanie.


103/107


104/107


105/107

Keith Haring(1958 1990)a fost unartist Pop Art american si un activist social care a raspuns culturii

strazii Ne-Yorkeze


106/107


107/107

Silviu Curs 1

Documents

Transcript of Silviu Curs 1