Prdem

21
Declinul demografic în Declinul demografic în Republica Moldova. Republica Moldova. Poate fi stopat ori diminuat ???

Transcript of Prdem

Declinul demografic în Declinul demografic în Republica Moldova.Republica Moldova.

Poate fi stopat ori diminuat ???

Republica MoldovaRepublica MoldovaTrei dominante:Trei dominante:

O populaţie aflată în al 23-lea an de scădere numerică atât prin componenta naturală, cât şi prin migraţiune externă;

Accentuarea procesului de îmbătrânire demografică, cu toate consecinţele sale demografice, şi, mai ales socio-economice;

Acumularea unui imens potenţial distructiv rezultat din stabilizarea natalităţii la un nivel scăzut şi schimbările structurale care i se asociază.

Cum s-a ajuns la starea Cum s-a ajuns la starea actuală?actuală?Mecanismul demografic al

declinului demografic:Scăderea natalităţiiCreşterea mortalităţiiMigraţia externă negativăAceste trei componente sunt

produsul direct al tranziţiei economice şi sociale

Cauza: criza economică şi socială

Prin criza economică şi socială Prin criza economică şi socială înţelegem:înţelegem:

Deteriorarea nivelului de trai;Apariţia şomajului;Inflaţie;Colapsul sistemului de sănătate

publică;Stres, incertitudine

Topul demografic al Republicii Moldova 2009-2010Locul 129 în lume după numărul populaţiei;

Locul 75 în lume după densitatea medie a populaţiei;Locul 194 în lume după rata de creştere (rată negativă de - 0,79% anual)

Locul (124) după speranţa de viaţă; locul 134 (Conform publicaţiei CIA “The World Factbook 2011”din 267 ţări)

Locul 14 în lume după nivelul de îmbătrânire a populaţiei;Locul 101 după numărul populaţiei 65+ ani;

Cea mai ruralizată tară din Europa 61,5% (Recensământul 2004)Locul 166 după numărul de copii la o femeie de vârstă reproductivă

Locul 141 după numărul anual de naşteriLocul 147 după Rata anuală de naşteri 15-20% la sută din cupluri sunt infertile

17,2 la 100000 naşteri vii mortalitatea maternă2,4% din cazurile de mortalitate maternă au survenit la mamele-adolescente de 15-19 ani.

Locul 107 după indicatorii mortalităţii infantile50% la sută din femeile de vârstă reproductivă au doi parteneri (gradul mare de amoralitate)

Vârsta medie a mamei la naştere este de 26,7 (2009)Fiecare a şasea persoană în RM este adolescentă;

2% din numărul total de naşteri se înregistrează la adolescentele de până la 16 ani inclusiv, sarcini cu un risc extrem de mare atât pentru viaţa şi sănătatea tinerei mame cât şi a copilului

Incidenţa infecţiilor cu transmitere sexuală (ITS) 186,8 la 100000 persoane din totalul tinerilor de 15-19 ani (202,6‰ în rândul băieţilor şi 170,5‰ în rândul fetelor), în comparaţie cu 119,6‰ din totalul

populaţiei ţăriiRM deţine locul doi în Europa după Incidenţa infecţiilor cu transmitere sexuală la tineri

46% din incidenţa HIV în RM sunt în vârsta de până la 30 ani

Faţeta demografică a ţăriiFaţeta demografică a ţării

- o persoană în vârsta de pană la 25 ani – - o persoană în vârsta de pană la 25 ani – studii;studii;

- două persoane apte de muncă; - două persoane apte de muncă;

1 activează în ţară;1 activează în ţară; 1 activează peste hotare 1 activează peste hotare

- o persoană la pensie.- o persoană la pensie.

Moldova în prag de dezastru demografic !?Moldova în prag de dezastru demografic !?

Către anul 2015 se presupune că ţara va pierde 76,000 femei de vârstă reproductivă (Studiu UNFPA, 2003)

Numărul populaţiei Republicii Moldova va scădea de la 4,2 milioane la 3,0 milioane către 2050 (Datele cu privire la Populaţia Lumii 2004)

Către 2130, populaţia Republicii Moldova se presupune că va scădea până la 1,5 milioane (SPECTRUM)

DepopulareDepopulare Se referă la criză demografică (nu există dezvoltare

demografică sau incapacitate de dezvoltare demografică)

Depopularea în sens geografic este apreciată ca început de “pustiire umană a spaţiului ţării”.

Factorii care o generează: depopularea demografică legată de incapacitatea de

reproducere a populaţiei ţării; depopularea prin migraţiune care este secundă ca

importanţă fiind generată de factorul economic. Depopularea a afectat nu numai spaţiul rural, dar în

aceiaşi măsură şi spaţiul urban a statului. Despre aceasta ne denotă faptul că multe localităţi urbane au pierdut în perioada 1990-2007 peste 25-30% din efectivul populaţiei, totodată multe sate (în acelaşi rând sate mari) au pierdut 30-40 % din numărul locuitorilor.

Depopulare - anual pierdem 2-3 Depopulare - anual pierdem 2-3 satesateDepopulare de prioritateDepopulare ruralăDepopulare urbanăDepopulare naţionalăFactorii ce o generează – subminarea reproducerii

(aspecte multiple) - migraţia excesivă (în particular a populaţiei de

vârstă reproductivă)Indicii de apreciere – densitatea medie; densitatea

urbană, rurală; densitatea pe unităţi administrative

Reproducerea. Reproducerea. Nupţialitatea şi divorţialitateaNupţialitatea şi divorţialitateaS-a modificat comportamentul reproducerii

populaţiei;Evoluţia nupţialităţii determină reducerea

natalităţiiCreşterea lentă a vârstei la prima căsătorie

(27 ani la bărbaţi şi 23,7 ani la femei)Se extind modele familiale alternative

(coabitările informale, celibatul)Creşte numărul de copii născuţi în afara

căsătoriei (cu o cotă de 20-22 % din totalul născuţilor), provocând majorarea numărului de familii incomplete şi subminarea statutului familiei şi durabilităţii acesteia.

Nupţialitatea pe mediiNupţialitatea pe mediiDinamica nupţialităţii pe medii în perioada 1960 - 2005

0

2

4

6

8

10

12

14

16

1960 1965 1970 1975 1980 1985 1990 1995 2000 2005

Municipiu Chişinău

R. Moldova

Mediul urban

Mediul rural

Creşterea divorţialităţiiCreşterea divorţialităţii

Evoluţia divorţialităţii în perioada 1960 - 2005, pe medii

0

1

2

3

4

5

6

7

8

1960 1965 1970 1975 1980 1985 1990 1995 2000 2005

Municipiu Chişinău

R. Moldova

Mediul urban

Mediul rural

Evoluţia ratei mortalităţii pe Evoluţia ratei mortalităţii pe medii în perioada 1990 - medii în perioada 1990 -

20062006

0

2

4

6

8

10

12

14

16

1990

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

ChişinăuUrbanRuralR. Moldova

Mortalitatea pe vârste, sexe şi Mortalitatea pe vârste, sexe şi medii, Republica Moldovamedii, Republica Moldova

0

100

200

300

400

500

600

1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Mortalitatea în vîrstă 25-44 ani(la 100000 locuitori)

total

urban

rural

masculin

feminin

Particularităţile teritoriale ale Particularităţile teritoriale ale fenomenelor şi proceselor fenomenelor şi proceselor demograficedemografice Structura pe vârstă a populaţiei are deosebiri

esenţiale. În raioanele Zonei de Nord grupa de vârstă a populaţiei de până la 16 ani constituie 18-19%, în raioanele Zonei Centrale şi Sudice - 22-24%. Grupa de vârsta aptă de muncă (16-57 (62)) în raioanele Zonei de Nord este în limitele de 55-59%, în raioanele Zonei de Centru şi de Sud – de 62-65%. Cu valori evidente se deosebeşte şi ponderea populaţiei care au atins vârsta de pensionare. În raioanele nordice această grupă formează 22-25%, în raioanele de centru şi sud - 12-16%.

Sporul natural pozitiv (foarte mic, în limita de 1‰) – mun. Chişinău ,r. Ialoveni, r. Străşeni.

Un spor negativ mare (peste - 6‰) – Briceni, Donduşeni, Ocniţa şi Râşcani.

DepopulareaDepopularea Topul depopulării: Media pe ţară – între 8-10 %. r. Floreşti cu o reducere de 15,3 mii persoane sau cu 17,2%; r. Edineţ - cu 15,5%; r. Soroca – cu 13,5%; r. Orhei - cu 13%. Creştere a populaţiei: R. Ialoveni cu 6,7 mii persoane; R. Dubăsari şi Criuleni cu o creştere nesemnificativă. Pentru unele localităţi urbane reducerea numărului de locuitori este

apreciată ca drastică. Spre exemplu, populaţia oraşului Cantemir a cunoscut o reducere cu 3,2 mii persoane sau cu 45,4%, Soroca cu 13,9 mii sau cu 32,9%, Rezina cu 4,1 mii sau cu 29% din numărul populaţiei.

Micşorarea numărului populaţiei este caracteristic şi pentru populaţia rurală din mai multe raioane, cum ar fi Călăraşi – cu 5,5 mii (8%), Drochia - cu 5,6 mii (14%), Donduşeni - cu 6,0 mii 1,4,1% şi din alte unităţi administrative aflate în topul depopulării unităţilor rurale ale ţării. Populaţia rurală asigură baza demo-economică a ţării, declanşarea depopulării conduce însă la şubrezirea acestui fundament.

Sănătatea reproductivă şi Sănătatea reproductivă şi planificarea familialăplanificarea familială

A scăzut rata mortalităţii infantile de la 19,0‰ până la 11,3‰, însă acest indicator este de 3-4 ori mai mare decât în ţările europene. În anii următori acesta va creşte şi mai mult din contul copiilor nou-născuţi înregistraţi de la 500 grame, conform recomandărilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Din anul 2000 se observă o egalare între sat şi oraş a ratei mortalităţii infantile, ca rezultat al spitalizării în instituţiile medicale urbane a copiilor cu diferite afecţiuni patologice.

11,8

11,3

12,4

12,5

14,4

14,7

16,318,3

18,2

17,5

19,8

20,2

21,2

22,6

21,5

18,4

19,8

19

0

5

10

15

20

25

Mortalitatea infantilă la 100000 nou-născuţi vii

Implicaţii pe termen scurt şi mediu Implicaţii pe termen scurt şi mediu (2030):(2030):Implicaţii economice: Reducerea numărului populaţiei în vârstă aptă de muncă; Micşorarea numărului resurselor umane; Îmbătrânirea resurselor umane.Implicaţii sociale:

Micşorarea contigentului de copii pentru instituţiile preşcolare şi şcolare; Necesitatea modificării sistemului de ocrotire a sănătăţii sub influenţa

procesului de îmbătrânire; Necesitatea modificării sistemului de pensionare, determinată de

creşterea esenţială a numărului populaţiei din categoria „bătrâni - bătrâni” (cu vârsta peste 75-80 ani).

Schimbările în vârsta de pensionare a populaţiei, vor determinate atât de schimbările în structura de vârstă, cât şi de creşterea speranţei de viaţă la naştere.

Implicaţii demografice: Reducerea ratei natalităţii populaţiei, determinate de schimbările în percepţia de

către populaţie a instituţiei familiei şi de atitudinea faţă de necesităţile copiilor; Creşterea ratei mortalităţii, determinată de procesul de îmbătrânire a populaţiei; Micşorarea ratei de nupţialitate şi creşterea ratei de divorţialitate, determinate de

mai mulţi factori.

Elemente de prognozăElemente de prognozăAu fost elaborate două variante de prognoză a

populaţiei Republicii Moldova până în 2030:1. Varianta I - presupune că efectivul populaţiei se va micşora în perioada 2007-2030 cu 170-180 mii locuitori.2. Varianta II - micşorarea va fi mai mare, ajungând limitele de 220 mii locuitori pentru perioada prognozată.

Aceasta înseamnă că pe toată perioada se păstrează tendinţele de evoluţie înregistrate în perioada anilor 2000-2007.

Pentru perfectarea bazei informaţionale a prognozei este absolut necesar de avut date despre migraţia internă şi migraţia externă pe doi indicatori demografici pe sex şi vârstă (0-100 ani), cel puţin pe 2-3 ani pentru a face posibilă elaborarea prognozei.

Prognoze sumbre pentruPrognoze sumbre pentruRepublica MoldovaRepublica MoldovaComisia pe lângă ONU (Centrul

Demografic din Viena) a constatat:

Către anul 2050 R. Moldova va avea o populaţie de 1,5 milioane locuitori;

Populaţia de peste 60 de ani va deţine o pondere de 35 % (2050);

ConcluziiConcluziiElaborarea unei strategii naţionale în

domeniul populaţiei devine o prioritate.Obiectivul major al unei strategii

naţionale în domeniul populaţiei nu poate fi decât pe termen lung şi foarte lung şi constă în stoparea declinului demografic.

Elaborarea unei strategii pe termen lung privind piaţa muncii şi politica de pensionare

O stopare a declinului demografic nu poate preveni decât din redresarea natalităţii, reducerea mortalităţii generale şi aducerea ratei migraţiei externe la valori acceptabile.