ut*

unui număr 3 Lei. Cenzurat

Ariui XXI BBa|, ia 28 EVIaiu 1939 Nr. 2 2

A B O N A M E N T U L :

ta*n 1 5 ° L e i

I, jumătate . . . . 75 Lei la itrăinătate . . . . 300 Lei

înscrisă în registrul publicaţiunilor periodice al Tribunalului Târnava Mică sub Nr. 3—1938.

Proprietar: Mitropolia Română Unită din Blaj întemeietori: + Al. L u p e a n u - M a l l n şi l u l i u M a i o r

Director, IULIU MAIOR Redactor, SEVER BARBU

ANUNŢURI ŞI RECLAME conform regulamentului de aplicare a tarifului comercial, categoria V

Praznicul Spiritului, praznicul sufletelor Sfânt şi mare este pentru noi creştinii praznicul acesta al Rusaliilor!

Este sfânt si mare nu pentrucâ e po-triptt in cel mai mănos zodiac al anuiuit

tini holda e mai verde şi ne dă cele mai frumoase nădtjdi de roadă, când poienile mimai înflorite si grădinile mei Xmţo-Mite, când miresmele sunt mai dulci şi aonul gângăniilor şi al privighetorilor mi încântător. Nu pentru aceasta.

Ne fură şi ne roeşte, adevărat, şi ueastă nepovestită frumttţe a Firii zidite it Atotputernicul, şi minunându-o ne scapă A nouă de pe buze cuvântul Psalmistului: ,!iare eşti Doamne, şi minunate sunt lu­nurile laie şi nici un cuvânt nu este destul sfre lauda minunilor 2ale11. Şi totuşi, cum >tun,nu această fericită potrivire face sfin­ţia şimăreţia sărbătoriinoastre,a Rusalii-kr, ci faptul că in această zi prăznuim Pogo-tlrea cea din ziua a cincizecea, după în-hre, a Sp ir i tu lu i S fânt peste sfinţii A-tottoli ei Domnului nostru lsuş Hristos, ici dela acest cel dintâi praznic şi până tti, — ba chiar până la sfârşitul veacu­rilor, — noi creştinii avem marea datorie

ne aduce aminte şi de-a lucra la sfin­ţea sufletelor noastre.

Cartea sfântului apostol şi evarghellst hca ne istoriseşte foarte frumos, cum s'a fcut cea dintâi pogorire a Spiritului Sfânt peste apostoli, şi cunoaştem, cred eu, «» toţii această istorisire. Dar mai cred '<* fccd nu toţi creştinii îşi dau seama pe d,PUn de ceeace este Spiritul Sfânt.

Pentru aceştia, ce nu-şi dau deplin Hama, dar şi pentru ceice îşi dau seama, <0co/ că e nimerit ca tocmai acum de siua daliilor să le împrospătăm articolul de Căinţă, pe care-l rostim atât de des: J«d... ţ J î n t r n S p l r i t n l S f â n t ( D o m n o i d e

*l« Făcătorul, carele dela Tatăl purcede, " « Imprennă ca Tatăl şi cu Fiul eate în-

Şl mărit". E nimerit să facem a-chlnit imProspetare, pentrucă dându-ne mai

^ e seama şi pătrunsându-ne de acest adevăr al credinţa, vom înţelege mai

^rpentrucetrtbuesă-L cinstim şi să Ine „e

C lui Dumnezeu-Tatăl şi lui Dum-H f****"' Şi trebue să ne închinam şi ^"stim pe Spiritul Sfânt, pentrucă şi t,H

0t as* e*te Dumnezeu ca şi Fiul, pen 0 u * t o f i ire* laolaltă, şi deodată, fac pe

*t*eu îtt trei feţe, adică persoane. V f i i n d c * Spiritul Sfânt e la fel

m i 8 ' » , ca şi Tatăl şi ca şi Fiul, ur­

mează că dacă prăznuim Crăciunul fiindcă atunci s'a născut Mântuitorul Hristos, şi dacă prăznuim cu suflet luminat Pastile, fiindcă atunci a înviat din morţi Fiul lui Dumnezeu-Hristos, atunci nu mal puţin avem datoria a prâznui fi Rusaliile, pentrucă tot Dumnezeu ae pogoară in lame, fi anume Domnezen-Spiritul Sfânt.

O, fraţi creştini, lăsaţi să intre in mintea şi în inimile voastre acest adevăr, lăsaţi să-şi facă acolo cuib cald şi locaş trainic, pentrucă pe urma acestui ade­văr va pătrunde în voi darul Spiri­tului Sfânt, şi tot pe urma lui se va înfăptui sfinţirea sufletelor voastre, aţa cum s'au sfinţit — de-o pildă — sufletele aposto­lilor.

Nu vă mai amintiţi cât de mâhniţi au rămas apostolii chiar şi după suirea la certuri a Domnului Hristos? Nu vă mai amintiţi cât de lipsiţi de curoj erau, de s'au zăvorit în casă de frica jidovilor} Ce le-a mai folosit conştiinţa că ei trei ani au fost prietenii Mântuitorului, că i au ascultat dumnezeiasca învăţătură, că i-au văsuţ cu ochii minunile? Le-a rămas prie-tinie, amintirea, rugăciunea... Cine i-a trezit din amorţire, cine le-a insuflat curaf, cine i-a urnit ia fapte? Dnmnezeu-Splritui Sfânt 11 'Şi a fost destul o suflare ca de vifor, o scânteie a limbilor de foc, o năvală a harului dumneseesc... ţi casa s'a cutremurat, apostolii s'au înfiorat, minţile s'au luminat, limbile s'au desltgai, inimile s'au sfinţit şi întreg neamul omenesc mântuire a pri­mit!

Fraţi creţtini, astăsi acelaş praznic bate la uşa sufletelor noastre, cu văpaia şi cu lumina aceluiaş foc ceresc, şi e gata să săvârşească aceeaş dumnezeiască cu­răţire, să verse aceeaş încurajare şi să ne împintenească la aceleaşi fapte de împodo­bire şi de sfinţire a sufletelor.

Noi, încalţe, să nu ne zăvorim, ci să lăsăm deschise cel puţin ferestrele sufle­telor noastre. Avem lipsă de această învio­rare sufletească atât pentru noi ca oameni muritori, cât şi ca făcând parte din mărit neamul nostru românesc.

Şi bine ne va fi! „Împărate ceresc, Măngăitorule,...

vino ţi te aşeasă întru noii

O frumoasă serbare sirăje-rească lă Blaj

Ridicarea pavilionului naţional la liceul de fete teoretic şi comercial

Increatim ca malta bacarie frumoasa serbare a ridicării pavilionului naţional la cele d o u i licee de fete din oraşul de vecbe culturi fi lumină ce este aşezat la îngemănarea celor două Târnave.

Liceul de fete şi liceal comercial de fete şi-ac dat mâna şi în străjerie, lucrând în cea mai frumoasă frăţietate în noul ogor al Mare­lui Străjer, în care se făuresc viitorii cet i ţeni ai scumpei noastre ţări.

Praznicul acesta mi re ţ a avut Ioc într'o zi frumoasă de Mai, la care aa participat toate autorităţile civile şl militare din vecbea cetate a românismului, î n f r â n t e cu prefectul jude-ţulu», Dr. T. Mlgia.

Ceremonia a avat loc Ia Institutul Re-cunoştinţii luând parte şi corpurile profeso­rale ale şcolilor din Blaj, alăînrea de câte an grap de strijeri ca fanioanele şi drapelele stolerilor.

Programai începe ca sfinţirea apei făcuţi de păr. profesor Belu Ion, după care urmează sfinţirea drapelului şi a catargului.

Ridicarea pavilionului se face intr'un mod Impunător îa sanetal Imaalai Regal, cântat de străjerii şi străjerele din stoluri, în timp ce mândrul tricolor se înălţa, de către cuibul de serviciu, pe catarg, scăldându-se în razele soarelui şi fâlfilnd în bătaia vântului.

Rugăciunea, deviza fi crtsul străjereie c rehză în sufletul asistenţei momente înălţă­toare, căci este ca adevărat şl o sărbătoare creşt ineasci praznicul ridicării pavilionului naţional.

Urmează apoi cuvântai Reverendisimalul Domn Ion Moldovan, canonic mitiopolltan, delegatul Mitropoliei, ar i tând însemnătatea a-cestei ctitorii regale ce poa r t i frumosul nume de Straja Ţârii. Ia, apoi, cuvântai dl prefect al judeţului şi dna Anastasia Pop, directoarea liceului teoretic de fete.

încheierea cuvântărilor se face de către dna Bersoa-Donicl, comandanta legiune! de străjere, care face şl învestirea strijerelor, în timp ce se cânta imnul de învestire şi apoi imnul nostru.

Ia aunetul fanfarei liceului de băieţi de­filează stolurile de străjer! şi strijere, .armata alba", a Marelui Străjer, voioşi şi plini de viaţă, aşa după cum trăiesc în străjerie, în această nouă „şcoală a vieţii".

După terminarea programului, oaspeţii aa font invitaţi la o mici gustare ce s'a oferit de dirccţlnnile celor d o u i llccr.

D a p l mas i la orele 6 a armat ta Pata­tal Caltnrat o frumoasă aerbire care a foit onorată de I. P. S. Sa Mitropolitul Alexandra, c i t şl de o nameroită asistenţi.

Din programai serbiri i remarcăm cuvân­tarea duel Emil ia Hopârteano, directoarea l i ­ceului comercial de fete, si frumosul cor a-companiat de orchestră, iar In mod special piesa „Ileana", jucată ca multă măiestrie de strijerele celor două licee, ce au cales drept răsplată aplauzele mulţimii din sal i .

Se cuvine s i aducem laude corpurilor profesorale, dela cele dani licee de fete, cari n'au cruţat nimic pentru frumoasa reuşită a serbirii.

Ca aceiaşi căldări deasemenea ţinem s i felicităm apoi pe acele strljere din stoluri, cari au jucat In p iesi tntr'on mod vrednic de toati lauda.

O l i m p i u I. B â r n a

Cele şapte daruri ale Spiri­tului Şîânf

„Ceice crede Intru mine, cum zice Scriptura, râuri de apă vie vor curge din pântecele iui" (loan 7, 38).

Cuvintele acestea ale Domnului no­stru Isus Cristos le-a spus — dupăcum ne asigură însuşi sf. Ioan Evanghelistul — despre Spiritul Sfânt, pe care erau să-1 primească ceice cred Intru el. Iară râurile de apă vie, despre cari ne vorbeşte Isus, sunt, după tâlcuirea sfinţilor Părinţi, cele şapte daruri ale Spiritului Sfânt, pe

cari le primesc drepţii, adecă ceice se află în statul harului sfinţitor.

Dupăcum lumina albă a soarelui se compune din şapte culori, din culorile curcubeului, tot asemenea şapte sunt şi darurile Spiritului Sfânt, pe cari le revarsă el în inimile acelora cari s'au spovedit bine şi s'au cuminecat după vrednicie. Aceste şapte daruri Ie-a închipuit sfeşnicul cel cu şapte braţe ce se afla în biserica din Ie­rusalim de pe vremuri.

Aceste şapte -daruri ale Spiritului Sfânt sunt: 1, înţelepciunea, 2, Înţelegerea, 3, sfatul, 4, tăria, 5, cunoştinţa, 6, evlavia şi 7 temerea de Dumnezeu.

1. Darul înţelepciunii ne face să cunoaştem nimicnicia averilor şi bunurilor pământeşti şi să recu­noaştem că singur Dumnezeu este bunul nostru cel mai mare.

încă marele înţelept Solon a spus, când 1-a întrebat regele Cresus (cam pe la anul 550 înainte de naşterea lui Cristos) că pe cine ţine el de cel mai fericit om de pe pământ, că înainte de moarte ni­menea nu este fericit. Marele rege al E-vreilor, înţeleptul Solomon, care a avut prilej să guste din toate plăcerile lumii acesteia, a spus: >Deşertăciunea, deşer­tăciunilor şi toate sunt deşărtăciune* (Eclesiast 1, 2), Iară sf. apostol Pavel de­clară: >Ci, mai vârtos, toate le socotesc că sunt pagubă, faţă de înălţimea cuno­ştinţei lui Cristos Isus, Domnul meu, pentru care m'am păgubit de toate şi le privesc drept gunoaie;, ca să câştig pe Cristos* (Filipeni 3, 8). Flavia Domitilla era mireasa lui Aurelian, care era consul, adecă un fel de preşedinte de republică, pe vremea Romanilor. Ea avea doi servitori creştini, pe Nereu^-şi pe Ahileu. Nereu, văzându-o, câtă vreme cheltueşte ea pe înfrumseţare, i-a zis: >0 Domitilla, dacă ai cheltui tot atâta vreme pentru a-ţi în-frumseţa sufletul, ce fericită ai fi!« Şi

Flavia Domitilla a început a se gânfl

cu servitorii ei, cu moarte de suflet, s'a încreştinat şi a murit, impj

Solon, Solomon, sf. Pavel şi Flavia n mitilla au fost cu adevărat înţelepţi,

2. înţelegerea ne face să d sebim biserica adevărată dintre MUI tele biserici cari susţin şi ele că fi adevărate. i r

Sfânta Catarina era din familie gească, era foarte bogată şi cultă. Când a mers împăratul roman Maximiu la Ale sandria (in Africa) prigonindu-i pe creştin şi omorîndu-i dacă nn slujiau idolilor 8f Catarina a alergat neînfricată în temploj păgân şi i-a vorbit împăratului atât dt

frumos încât a rămas încântat de mintej şi cunoştinţele ei. >Când a întrebat-o ci cine-i, ea i-a răspuns: Sunt fiiica antece. sorului tău«. A deţinut-o şi a chemat 5Q de filosofi cari să apere în faţa Catarinei păgânismul. Insă Catarina s'a apărat sin­gură atât de frumos, arătând cu cât e mai presus biserica creştină decât cea pj. gână, încât cei 50 de filosofi au trebuit să re­cunoască marea ei cuminţenie. împăratul a poruncit insă ca să o chinuiască în nj-dejdea că-şi va reveni. Dar ea tot mai mult a arătat ce mare şi minunat e creş-tiuismul, până a dat împăratul porunci să-i taie capul. înţelegerea ei aceasta a fost un dar al Spiritului Sfânt.

3, Sfatul ne ajută ca în vremuri de grea cumpănă să ştim ce e d« făcut.

Să ne gândim numai, cât de Inţelep-ţeşte a răspuns Isus la întrebarea fariseilor, dacă se cade a da dajdie împăratulm, Le-a cerut un ban şi i-a întrebat că a cui e icoana şi scriptura de deasupra, ci să i poată dăscăli cu cuvintele: >Daţi dec Cezarului cele ce sunt ale Cezarului şi Ini Dumnezeu celece sunt ale lui Dumnezeu', De altfel Mântuitorul a şi prevăzut acest dar al Spiritului Sfânt când le-a spus a-

martir

oiţa „UNIRII POPORULUI" -WHHISWUIHIIIIIIII^^ U S I I i i l i l U .

1 / e n i ţ i , f r a ţ i , l â n g ă I s u s

Când vedem că'n astă lume -Toate trec către apus, Când simţim că anii sboară, Veniţi, fraţi, lângă Isus:

Când simţim că al nost' suflet Dc păcate e răpus, Când s'apropie sfârşitul, Veniţi, fraţi, lângă Isus!

Când glasul Lui ne tot cheamă Blând, dulce şi iertător, Veniţi, fraţilor, să mergem La Isus blândul Păstor.

Dece, fraţi, să alergăm T o t după ce'i trecător? Mai bine veniţi acum La Isus, blândul Păstor.

T ó a t e l a lumii's trecătoare Ca şi floarea câmpului. Ferice de cari aleargă Lângă sânul Domnului.

l a c o b S u c l u com. Valea Largă, Turda

In gazdă Ia Nana Iova D tecii

Dintre diecii Nanei Iova, — de pe vremea, câni şi en mă număram între ei, — de nnii Îmi aduc tare bine aminte, ca şi cam i-aş avea şi-acum înaintea ochilor, iar pe alţii Ii văd numai ca printre negări.

Intre cei dintâi îmi iese în drumul aducerii aminte, unnl Dorea, fecior de preot, din părţile Tânuvelor. Era inslt, subţirel ca nn paiet de plată. Ga faţa suptă, gâlbinicioasă, părea că se hrăneşte numai cu păpădii.

Geeace mi-a rămas şi mai adânc întipărit in minte este cercelul de argint, mic, cât un bob de grâu, ee-1 porta In na ştia care ureehe. Şi cam până atunci, n'ara mai văzut em, — ceeace pe Ia noi Însemnează: bărbat, — ca cercel In nreche, tare-mi veni şod şi nn mă puteam dumiri asupra minunii nemai văzute până atunci.

— „Om ca cercel îa ureche", mă miram ea, întrebândn-mă in taină:

„Să râd, ori să-mi fac sfântă cruce?" Cum, domnişorul Dorea, purtătorul cercelului,

era student mare, Intr'a treia sau a patra gimna­zială, iar en abia înscris Intr'a Întâia, era îndrăs-neala prea mare şi deochiată ca să-1 pot iatreba asupra purtării cercelului. Deci a trebuit sa mă mulţămesc cu ce vedeam, nu cu ce aşi fi vrut să ştia. Dar In spre Crăeiun am aflat secretai, pe care ni I-a descoperit tuturora. Purta cercelul de argint la sfatul medicului, contra durerii de cap, ce-o avuse din pruncie. Iar mie şi lui Stoia din

Calvasăr, — coleg de clasă şi ortac de pat n mine, pentrncâ-i lustruiam ghetele şi-i mai pi' tram hainele-i murdare în lăzile noastre — mai descoperit ceva, aşa tneet, în taină, Ia uree legându-ne cu jurământ, să nu care cumva i» spunem şi altora: purta cercelul ca TALIMAN, III-cător de noroc şi apărător, de-al putea prinie vre-odată profesoral ca lecţia netnvâţată.

— „Pe mine nu mă poate prinde nici n» profesor. Când învăţ lecţia, mă întreabă. Când»« sunt pregătit, sar profesorii peBte numele o din catalog, ca şi cum n'aş fi înscris Iu acei clasă. Şi de asta mă apără numai cercelul de cir' vă miraţi voi atâta".

Şi pe când lui; — celui ea cercel în ureche, îi stieleiu şi jucau ochii în cap, ca două Io"1"1! In noapte, soi îl ascultam cu gurile căscate r ca privirile pironite la el. ,

— „Pe mine mă nimereşte tot când nn tnw încep* a se mărturisi Stoia.

— „Şi pe mine tot aşa. Crezi că Ie şoptei ciueva Ia ureche", mă spovedesc eu. „Chiar învăţ din Bomână, pe „El-Zorab" ca p e » P ă ^ (

de geaba. Nici grij i na mi-o avut. In e r* Latină însă, vine Domnul Viciu, aţă I» «J'j „arată-mi caietal ca cuvintele neştiute". Am » » uu „patru* cât Câmpia Libertăţii". ţ J

De ce-a putut urma după asta, nă n" t

miraţi. Am încercat cu un acoin forat dela l* Iova să ne facem găuri la urechi. Să P ' 6 *.^, locul cerceilor, ce aveau să ni-i cumpere 'P ' 1 ^ la vacanţa Crăciunului, când ne-om duce » E la mintea omului, Bă înţeleagă, că n° j,, reuşit operaţia. Ne-am ales doar ca nişt*

U N I R E A P O P O R U L U I Pa«. 3

i ga¡. »Iar când vă vor dace la P<>5t0 ¿7 Şi la deregători şi la srăpânitori, ^ \aet\Wr c u m s a u c e v e f ' r ă s P u n d e po v a ţ c ţ j cuvânta. Pentrucă Spiritul t , a C 6 a va învăţa, chiar în ceasul acela,

să răspundeţi. (Luca 12, 1 1 - 1 2 ) . C 4 TVIrto ne dă -putere de a su­

ta toate pentru a putea împlini tlia lui Dumnezeu.

Avram a fost în stare să-şi jertfească ¡ugorul său fiu, fiindcă aşa doria

ff nczeu. Iov a suferit toate necazurile Tl-au cercat, cu toate că şi-a pierdut rea copiii şi sănătatea şi cu toate câ-1 ¡Itiocórea soţie-sa şi prietenii săi. >Dom-

la dat, Domnul a luat, fie numele Domnului binecuvântat^ zicea el, când îl nă-tjjeau oamenii. Sí. loan Nepomuk s'a lisat încuiat, chinuit cu fier roşu şi a-niacat in râu, şi totuşi n'a spus regelui cecace i-a încredinţat regina în spovedanie.

5, Cunoştinţa ne dă putere de a înţelege limpede învăţăturile bise­ricii noastre.

Si. preot Vianney de Ars, mort la 1859, a fost elev şi teolog slăbuţ, cu toate acestea întru atâta predica de înţe-lepţeşte, încât au venit să-1 asculte până ţi episcopi. St. Toma de Aquino, cel mai mare filosof al bisericii catolice, mort la 1274, a spus că mai multe a învăţat la treptele altarului decât din cărţi. Sf. Bonaventura mort tot la 1274, întrebat

, de unde a învăţat el atâtea lucruri minunate, a arătat o cruce, spunând: Dela Cristos cel răstignit*.

6. Evlavia ne îndeamnă să îm­plinim tot mai bine voia lui Dum-meu, cinstindu-l tot mai mult.

Sf. Aloisiu, mort la 1591 la Roma, ¿genunchia ceasuri întregi în faţa alta­rului, aşa că părintele său sufletesc a trebuit să-1 oprească dela prea multa în­genunchere. Cei mai mulţi sfinţi erau atât ie cufundaţi în rugăciune şi în ranele

Domnului, încât plângeau cu hohote cu astfel de prilejuri.

7. Temerea de Dumnezeu ne face a înţelege că şi cea mai mică vătă­mare a lui Dumnezeu este un răii mai mare decât toate celelalte rele pământeşti.

Cei trei prunci descrişi de prorocul Dănilă au fost mai bucuroşi să moară arşi de vii in cuptorul cel de pâne, decât să-1 supere pe Dumnezeu. Gât de mult laudă Isus, fiul lui Sirah, frica de Dumnezeu: •Frica Domnului este mărire şi laudă şi veselie şi cunună de bncurie. Frica Dom­nului desfăteazâ inima şi dă veselie şi voie bună şi lungime de zile. Celuice se teme de Domnul, la urmă de tot, bine-i va fi şi în ziua sfârşitului său va afla har. începu­tul înţelepciunii este frica de Dnmnezeu«. ( 1 , 1 1 - 1 4 ) .

Să ne rugăm în ziua de Rusalii Spi­ritului Sfânt, să ne facă parte de ace­ste 7 daruri ale sale, ca să putem ajunge cât mai sus pe treapta desăvârşirii creştine.

P ă r i n t e l e l u l i u

Ziua eroilor la Blaj s'a sărbătorit cu toată însufleţirea de pe vre-mari. După af. liturghie din Catedrală, Ia care au luat parte şi reprezentanţi ai autorităţilor, s'a slujit un parastas , după care s'a făcut procesiune până la cimitir,

A urmat apoi ceremonialul stri jereac după care reprezentantul armatei a ţinut o frumoatâ cuvântare.

După amiaza premllitarll, de sub condu­cerea dlui maior Miciâuş, au dat, în folosul înzestrării armate!, un bine reuşit festival artistic.

Guiţ i ş l r ă s p â n d i ţ i

„UNIREA POPORULUI"

l> e'o anîlătură a urechilor, — un fel de înve­lita», — ce era să ae coste mult. Dar eând f* aflat de neghiobia noastră, a fost un hohot |i-o hărmălaie In ograda Nanei Iova, că s'au «PMiat găinile pe cuibare şi şi-au dus ouhtul

fânul din şoproanele vecinilor. Din ziua iteea manile pe ghetele domnişorului Dorea nu 'Mm mai pus, nici câmaşe murdară de-a lui n'a »«intrat în lăzile noastre. Iar Nana Iova 1-a 'lent cu ou şi oţet:

— „Nu ţi-a fost ruşina, holteiu, cu ochii "Pi Iste, să-ţi prinzi mintea cu nişte copii... " * » de popă... Las'că seriu eu părinţilor !...

In ceasul acela i s'a ivit şi lui Dorea sân-. 1 1 obraz, i a r mai târziu, când a trecut ru-W«a şi mânia, u r nouă durerea din areth ! , am " cu taţii de năsdrăvăaia noastră.

Ortacul Stoia dia Calvasăr era nn băiat Mi ca faţa suptă, dar vânjos ea un gânj. Adu-

Jfl tu el, deacasă, ceva din apucăturile flăcăilor sat, de-» se lua la trâată, plăceie pe care eu

„I ™ a m să i o fac; una, că mă temeam să na , i t ?*J! ,ăTe»8că, alta, că nu-i puteam suferi crâş-i'aj b

n ţ i l o r ' a t a t tecăruia din pateri, ca să i j t , i t c r ' A | t c u m , suflet bun, te ajutai cu el,

' n * r * t e i dacă ştiai cum să-1 iei eu verba.

^as*s*' °* 9 i m i B e ş i c a S l l n p o r t u l

'̂ S de Pe Vale* Visei: căm*«ă alkă ea neaB*' rit Cn k * P e s t e 8 e » n , »chi, eu gnleraş lat, lafio "nicin 8 t e I n t e c n 8 a t e l* B»* t a B i B a n

lit 8 i ţ i

n , * r n - Pantalonii, dia pânză In patru iţe, 8t»8. ca clinuri în trei colţuri. Peste

U1» n»rtU ' t a ţ e r p a r , B Í , o r i t » a > C B r e m P " M C D

i a«»Părţitul brictag. Prieten bun cu cară-

ţenia, când făcea pe bucătarul, — şi asta se repeta la fiecare zi, — purta şorţ alb înainte, ca o fsmeie. Mare meşterei priceput in ale pregătirii mâncărilor, „păpârada" şi cartofii prăjiţi în unsoare, ieşiţi din mâna lui, să-i fi mâncat cu ochii, nu cu cu gura. Dar când făcea clătite era de deochiat. Iţi arunca clătita până'n grindă şi-o prindea pe cealaltă parte în tigaie, cu potriveală de bucătar domnesc.

Doar un cusur i-a procurat şi Iui multe ne­ajunsuri şi supărări ia diecia Ini. Nu Be putea desobişnui de-a folosi pe „ş" Ia Ioc de „s". Astfel pentru ei erau multe stele pe cer şi câte-un steag tricolor pe mănăflire. De aceea şi prietenii Ini Întrebau adese-ori dacă Ini „Ştoia din Calvasăr ou i-a şoşit vre-o ştraiţă cu slănină de-acasă".

Dar prietenul Stoia, unora le ierta glnma, căci şi el făcea deatule cu alţii, iar pe alţii punea mâinile lui osoase şi le arlta, cum strânge ursnl jn braţe, că le trosneau bietele oscioare.

Iată şi eu m'am răsbuaat acum pe el pentru multele sculări dia pat, în zorii zilei pe furiş, ca să au-1 pot simţi, cum se strecora cu cărţile în mână, ascunzânduse pe după claia cu paie, ln culcuşul câinelui, in podul casei, sau în şopronul cu fân, nade buchisa lecţiile, cuvânt de cuvânt, ştiind pe de rost şi punctele fi virgurile din lecţie. Iar când era Ia răspuns şi profesorul cu nervi, — fiindcă s'a certat cu Doamna acasă, — era destnl, să se încrunte la el sau să-1 ispitească asupra vre-anui cuvânt mai Înalt, ca să se oprească soţul mau de pat din fuga trăcănelii şi să rămână fără grai, ca peştele în apă.

— ,Vasi, cum mă persecută? — Şi am ştiut-o

Sule de credincioşi la Mănăstirea Prislop

Bătrâna Mănăstire a Prislopului, in Du­mineca de 14 Maiu a. c , şi-a deschis din nou larg porţile, pentru a da prilej sutelor de cre­dincioşi peregrini, să se pocâiască de păcate şi să se închine ln faţa icoanei făcătoare de mi­nuni a Preasfintei Fecioare Măria.

In preziua Praznicului a sosit dela Lugoj P. S. Sa Dr. Ioan Bălan, episcopal diecezan, însoţit de seeretarol său, coborlnd in gara To-teşti-Pâclişa. Spre Întâmpinarea înaltului oaspe erau de faţă: Preacuv. Sa Dr. G. Fireza, vicar foraneu substitut; dl Ioan Danciu, f. primar Haţeg; dl, Gh. Suciu, notar; dl Popa Traian dir. jnv.; dş. Bucura Cemşa, înv. Toteşti, cu copiii do şcoală din Toteşti. După cântarea > mul fi anU şi cuvântul de „bun sosit" rostit de un elev de cl. I. primară., care a oferit şi un buchet de flori, P, S Sa adresează câteva cuvinte de mulţumire şi apoi a tras Ia casa părinţilor Iezuiţi din Toteşti. ,

Sosirea P. S. Sale a adus o ploaie idravină* tare mult dorită şi cum n'a mai fost ln acest.an

Spre înserate P. S. Sa a luai drumul spre Prislop. In Haţeg, s'a oprit la Biserica noastră unde i aştepta mai multă lume. După ţ o ^ e p t i ţ rugăciune ln biserica noastră, P. S. Sa a cer­cetat casa vicarială. Doamna Vicar lonaş .ea de? obiceiu, a servit înaltului ierarh o gustare tara bogată. O altă oprire s'a făcut Ia Mon. A. Mărila, unde din nou a primit pe P. S. Sa cu bucurie şt cu gustare. De aici apoi, pe când soarele se a-propia de apus, P. S. Sa a sosit Ia Mănăstirea Prislop. / *"

Ziua de Duminecă se a n t a senină şi căl­duroasă, şi, din darul Domnului, aşa a fost toată ziulica. Credincioşii soseau mereu din toate părţile, în frunte cn preoţii lor. Ici colo se vedeau preoţi cari ascultau mărturisirile poporenilor. La ora 7 dimineaţa Începe prima sf. liturghie, la care s'au împărtăşit o bună parte de credincioşi. La 10 ore slujeşte P. S. Sa Episcopul, înconjurat de Pracu-vioşia Sa Dr. G. Fireza, Mon. A. Mârilă, diaconii

de rost, ca pe apă; îmi zicea soţul de suferinţa t

când veneam, dela şcoală, in spre casă. — „Asta-i pentrucă nu mă trezeşti şi pe

mine, dimineaţa. Şi mă laşi să mă scol odată cu cei diu urmă", 11 mângâiam eu tăios...

Mai era Intre dieeii Nanei Iova nnul de-1 chema Neagu. Acestuia li oieau wpocutih* cam rar de-acasă, dar când îi veneau se'ndedulceac toţi din ele.

Lui Neaga na-i trimeteau pachet, ca la altă lume, in săculeţ de pânză sau în vre-o traistă, cusută la gât, ori cutie de carton, ci în saci cât buţile de largi, sau in câte- o saltea de om mare. Las'că şi vărsau pachetele lui Neagu din ele, ca dintr'o cămară: câte-o jumătatate cuptor de pâine, burdofi de brânză, ouă ier te , cozonaci, jnmeri cârnaţi uscaţi la fum, caltaboşi, crnmpene şi alte de-ale gurii.

In astfel da zile mari, Neagu era cel mai iubit şi linguşit coleg, iar el cel mai credul şi cu mâna spartă ortac. împărţi» ln toate părţile cu amândouă mâinile, chiar şi acelor „sgârie ' brânză", dela cari nu te puteai infrnpta aici cu cât să orbeşti un şoarece. Şi fiindcă Neagu tet lua de unde nu mai punea, de grabă i-se ispră­veau bucatele şi se apuca omnl ds-cn ajnn long, pe care-1 înşela cu apă şi cu tutun, până ce-i pica o altă cămară de-acasă.

Snflet de aur, Neagu nu ştia ce-i aceea, să au dai, din ceeace ai, celui care n'are şi-ţi cere. Cu toate că ar fi avut să înveţe şi contrarul din multele şi desele sale păţanii.

Palraa Dascilufi

Pag 4 U N I R E A P O P O R U L 0 1

Şt. Bilara şi I. Oltean. Strana a tost condusă de On. Oh Ignat din Ştein. Predică pe Înţelesul tuturor P. S. Sa Ioan. Glasul său de părinte uneori e aspra şi tăios, alteori blând şl povăţui-tor, arătând credincioşilor că după Dumnezen cel mai puternic sprijin pe pământ II avem in Preasfânta Sa Mamă. Urmează apoi împărtăşirea celorlalţi credincioşi. De toţi s'au cuminecat Ia 350 de credincioşi. Era aşa de frumos să vezi cum toate d-nele preotese an dat pildă, apre-piindu-se ele mai întâi, după cum se şi cade, de sf Masă a Altarului. După sf, liturghie P. S. Sa a sfinţit un rând de ornate preoţeşti ţesute cu mult gust de d na preoteasă B&ţiu din Densuş.

Intre cei cari au fost de faţă eran mulţi domni dela Haţeg, apoi un însemnat grup de străjeri din Lingina şi foarte mulţi credincioşi din peste 25 de comune, nnii veniţi din mari depărtări. Dintre preoţi am Însemnat pe urmă­torii: P. G. Fireza, P. Aug. Pop, P. A. Măriîă, P. I. Bodocan, P. T. Chira, P. N. Eaţiu, P. An. Fâr-caş, P. L. Iubaş, P. M. Şopreni, P. A Barbu, P G. Coroescu, P. G. Bolchiş, P. Sig. Blentea. P. 1. Oltean, P. Al. Nistor, P. I. Simeria., P. Gh Ignat.

Câtă înălţare sufletească, să vezi cum a-leargă lumea Ia aceste locuri de rugăciune şi pocăinţă! Şi era o adevărată plăcere să vezi, cu câtă bicurie şi mulţumire se întorcea lumea la ale sale.

Pela vecernia mare, când peregrinii in pâl­curi se întorceau la csele lor. P. S. Sa, împreună ca însoţitorii, dupace a poposit câtva timp în casa ospitalieră a P. Mârila, s'a reîntors la Toteşti.

Luni, 15 Maiu, înaltul Ierarh a fost oaspele d-lui Daneiu la Gara-Zlaţii, ce sa află în munţii Retezatului, la înălţime de 903 m. La reîntoar­cere spre Toteşti, Păr. Iubaş din Râu de-Mori a a Invitat pe P. S. Sa să ia cina în casa ini. Chiar în ziua aceea P. Iubaş Împlinea 18 ani de căsătorie şi, de bucurie, a omenit tare bine pe P. S. Sa.

Marţi, dupăce a slujit Bf. Liturghie în Mă­năstirea Toteşti, mulţumind lui Dumnezeu pentru toate, P. S. Sa s'a reîntors la Lugoj.

C o r e s p o n d e n t .

Creşterea religioasă a copiilor Catehismul e şliinfa cea mai de lipsă — El

trebue cunoscut şi frăil deplin

Duşmanii religiei'— comunismul, socia-ismul,bltlsrlsmal,francmasoneria,şi celelalte — spun că n'ar fi îngăduit părinţilor să dea co­piilor lor o creştere religioasă şl morală, înainte de ce ar fi ajuns la etatea de oameni mari. Adevărul e însă ca total altul!

Punând Dumnezeu (fi nici decnm legea civilă, cum afirmă duşmanil) |copllul sub com­plecta autoritate a părinţilor, urmează c i a-cestora le vine şi datorinţa mare şl grea de a le da o creştere religioasă şi morală. Şi această creştere s i se fac i încă din fragedă copilărie, căci dacă copilal nu primeşte această creştere, va deveni în mod sigur un nerelfglos şi an destrăbălat.

Viaţa copilului se desvoaltă în toate di­recţiile. Aţa, d a c i spiritul copilului na se deschide pentra adevăr, e fatal ca să se des­chid* pentru greşală; dacă voinţa sa na ee înrădăcinează în virtute, se va înţeleni în chip negreşit, în păcat . Aşa e viaţa: d a c i nu se formeazS, se deformează. Pentrn a dovedi acest lacra, am putea adnee mii de pilde. Voia aminti numai una singură şl încă de pe me­leag strein. E destul de îngrozitoare:

Acum câţiva ani fa condamnat ia moarte an tânăr care săvârşise mal multe fărădelegi

înfiorătoare. înainte de a-şl pleca, nenorocitul, capul sub secarea călăului, se adresă astfel malţimii adunate spre a-i vedea cumplita-moarte: „Oameni bunii Eu K M m'am născut ca să mor sub lovitura de secure a călăului. Eu n'aş fi ajuns aci, dacă aş fi ştiut că este un Dumnezeu preabun şi prea drept, care răsplăteşte binele în viaţi de veci şi care răsplăteşte răul ctt osânda de veci. Tatăl meu nu credea în Dum­nezeu şi în viaţa de veci. Şi când am ajuns la anii priceperii, n'a voit să mă lase să învăţ ca­tehismul, nici să merg la biserică. Urmarea a fost c'am devenit un bandit, un ucigaş înfiorător... Mulţumită duhovnicului închisorii, am ajuns să învăţ şi eu catehismul şi să mă împac cu Dum-mnezeu, căruia i-am cerut iertare prin sfintele taine,., Şi-l iert pe tatăl meu, cauza nefericirii mele... Sărmanul, nu cunoştea răul ce mi-l cauza Oh, dacă ar putea moartea mea să-l facă să în­ţeleagă cât de necesară este religia pentru orice om !"... Oh, dacă aşi fi învăţat eu catehismul în copilăria mea"i\

Iată, iubiţi cetitori, un tânăr care ar fi dorit foarte mult în ora morţii sale să fi avut o bană creştere religioasă şl morală.

Vai, şi de o mie de ori vai, acelor părinţi dascăli şi conducători da popoare care nu vreau s i dea copiilor o creştere cu adevărat religioasă şi morală, s&a care îi împiedecă sâ înveţe catehismul, lipslnda-i astfel de pâinea adevărului, de lamina vieţii, de balsamul ră­nilor şl de tăria, de puterea de l ips i împotriva spiţelor! Vai, căci in loc să facă din copii oameni, adecă fiinţe capabile de a ş i ajunge scopul supranatural , oameni de caracter, de conştiinţă şi de inimă, în armare, creştini de­săvârşiţi, vor face din ei nişte revoluţionari care vor semăna în lung şi latul lamei numai moarte şl scrum 1

Vreţi, ca neamul şi ţara noastră să na alunece spre prăpastia înfiorătoare în care s'a prâbaşit un popor mare din vecini? A-tunci nu nesocotiţi creşterea rei ig 'oasi pe care sunteţi dstori a o da copiilor voştri, din po­runcă damnezeeaic?, bisericească. S i nu ră­mână nici an copil de al nostru care s i na cunoasci şl, mai ales, să nn trăiască deplin catehismul! — Aţa să fie!

I o a n V u l t u r

Din l e g i l e ţ ă r i i

Legea electorală Am avat noi alegeri destule, dar ca astea

ştia de bană seamă că na. Chiar aşa socotesc şi oamenii pe sate şi

de aceea na-1 mirare că badea Gheorghe cam mă întâlneşte, de alegeri pomeneşte în tâ i :

— Păi, ce alegeri vor mai fl şi astea, domnlşorale? Uite c i a'apropie t ine de votare fi încă na ne-a venit nici an colindător. Noi eram oblşnaiţi ca pe vremen asta să v'e domntl ca automobilele pe la noi pe acasă şi să ne lande la tncepat, iar la sfârşit s i ne ceară vo­turile.

(Intre noi fie vorba, lui badea Gheorghe ştiu că nu-i chiar place rândufala, că dânsul era şef de partid şl, vezi Doamne, tot în curtea lai se b iga automobilul, iar până vorbeau domnii la mijlocul satolai, nevastă-sa şl fetele se preumblau ca automobilul la sas şl în jos prin sat, să pleznească de n icsz toate acelea care sa o pot vedea nici pe ea şi nici pe fete).

— Bade Gheorghe, s'aa dos vremurile acelea. Astăzi lucrurile s*«u schlmbat.Şl fiindcă avem amândoi acelaşi drum, ha! să-ţi spun cam ce cuprinde legea asta nonă.

Casa Ţârii şi acum, ca şl mai de mult a*e deputaţi şi senatori.

Namarai deputaţilor e de 258 t pe categorii şl pe Ţinuturi. Agricultura manuală (meseriile) are 86 deputaţi r Q"">i : |

şi industria 86 şt O :apaţiuolle Intel0..,"'" (cărturarii) tot 86, deci în total 258 c

^'ot n circumscripţii electorale, ana de flecare T plus ana pentrn Bacareşti. Aceste C( scrlpţtl aa pentra fiecare categorie de iod?1

nicire an ntimar anamlt de locuri penttu'd' pătaţi. De exemplu, Ţ n a t n l Mureş, ande ' tem noi, are 8 locuri de depataţi pentru Ti' cultură, 8 pentra Comerţ şi Indsstrle iu pentra Ocupaţii intelectuale. A'egerile l e i pe 6 ani cu vot secret. "

Senatori! sunt de 3 feiori: senatori namiii de Rege, senatori aleşi şi senatori de drept

Senatori de drept sunt : Moştenitorul T,0. aului daca a împlinit 18 ani, toţi Principii F ( n t

Regale majori, Patriarhul şl Metropollţn Ţâr||' Episcopii, Capii religiilor recunoscute de itij dacă aa cel paţin 200000 d : sa/lete şi m

toţi senatorii cari au fost recunoscuţi sub leg(, vecbe.

Senatorii numiţi sunt în număr de 88 \\ pe care îi numeşte Rsgele.

Senatorii aleşi sunt tot în numlr d« 85 cari se aleg prin vot ca şi deputaţii. Agricol' tura şl munca intelectuală are 44 senatori, co­merţul şi industria are 22 iar, ocupaţltmllt Intelectuale au tot 22.

La alegerea senatorilor na mal voteiil oricine, numai acei cari fac parte din condi-cătorll asociaţiilor. Am spus că alegerile dt deputaţi se fac pe 6 ani, apoi senatorii se aleg pe 9 ani, Insă, din trei în trei ani, a treia parte din aceştia aleşi se reiooieşte, întocmai cum se făcea ca consilierii comunali, sub ga vernil liberalilor din armă.

Dumneata te miri, bade Gheorghe, ci pi aa venit colinditorii alegerilor pe la dama» voastră. A*ta na se mai poate. Legea «pani aşa, că fiecare candidat s i -ş l trimită fotografii la Cartea de Apel împreună cu o vorbire acrlii către alegatori, dar această vorbire să un coi' ţină mai mult de 100 de cavlnte. Aceste placitt se pan pe la sate şi la local votării. Orce alţi propagandă e oprită.

Votarea se face în felul a rmator : Omul primeşte atâtea buletine de vot câţi candid»)! sunt, precum şi un plic (an covert). Orce bu­letin are pe el fotografia candidatului, nomele şl ocapaţiaoea sa. Intră în gheretă şl astfel: se uită ia toate buletinele de vot fI P!

acela pe care vrea să-l voteze îl la şi îl pane iu plic. Pe toate celelalte le ia şl Ie rupe- C< pilcul în mână iasă afară şi-i bagă în Udad voturi. Dacă plicul conţine mai multe boletlo*. se anulează*.

Toate cheltuielile pentra facerea b«*Ietl" nelor de vot na le mal suportă Statul, ci care candidat. Chiar s'a spus ia Radio Ţ zilele trecute c i fiecare caedldat să pună P 15.000 Lei şl d a c i iasă e bine, dacă nn, " lins pe buze de ei.

Cam aşa ar fi scurt ca legea nouă el**' toral i , bsde Gh*orghs. ,

— F;e, că mie tot na ml place. Şi " de ce. Ea na ştia carte şi astfel trebne al»» pe dinafară. Ţ i o spun drept că mî-e mai «J raşinea, om fruntaş ce sunt şi am fost, f i c ^ colo să se dacă la vot an sărăntoc şl e 0

stan acasă. j — Ce «ă-1 faci, bade Gheorghe, îoee»r

şi damneata s i înveţi carte. | ( )

— Cam s i mal încerc, că doară dnfflD' ştii zicala, c i niciodată pa «Calul bătrân mai înveţi în ham*. . „

i. sar»»1

«II-U N I R E A P O P O R U L U I

• - 8 8 . 5

S e r b ă r i l e d e l a S u i i n a

Ia ziua de 16 Maia a. c. la Salina, porinl . a ( j e i , Donare, a foat o mare serbare. De

'alta vreme funcţiona fn România, Comisia Sopeani a Dunării, numită pe scurt C. E .D. o fi o societate înfiinţată în anal 1856, ca scopul " , | itadleze şi s i fac planuri, cum arfl mai «oară umblarea vapoarelor pe Dunăre. Ia nlanal dela început era ca să funcţioneze numai i 0 \ sni, dar a'a tot prelungit până acum. S'a înfiinţat pe vremea când ţara noastră era mică si flabă şi când cuvântai său na prea era as­cultat. Această societate era condusă de oameni i\a toate ţările mal mari, şi avea steagul el, clădirea ei, vapoarele ei şl din această cauză ttt socotită ca o ruşine pentra ţara noastră. Aitlzl când România a devenit o ţari mare şl tare, na a mai pă ta t aaferi ruşinea. In ziua de 36 Mala, în faţa d-lor miniştri de externe şi de risboiu, s'au acobărît steagurile societţii C E D. de pe clădirea onde era asezitâ şl {t pe vapoarele tale şl s'an ridicat steagari losâneşti, reparându-se astfel o veche raşlne.

S o s i r e a Tn ţ a r a a v a p o ­r u l u i „ M i r c e a "

In ziua de 17 Maia au fost mari serbări !i Constanţa cu prilejul sosirii vaporului ,Mrcea". E un vapor mal mic, care e numit fi vital — şcoală, deoarece pe el învaţă ms -ilEKii cari devin apoi ofiţeri de marină. Acest ripor vine să-S înlocuiască pe altul tot cu na ­şele „Mlrcea", care e dc 58 ani şl no se mai poate intrebainţa.

C o n s i l i u l e c o n o m i c a î î n ţ e l e g e r i i b a l c a n i c a

Ioţelegereab alcanică,formată din România, figoiiavis, Turcia şi Grecia, a ţinut săptămâna trecută o adunare a consiliului economic. Oimenii trimişi al tuturor ţărilor au fost de Pirere ca să se strângă legăturile de schimburi intre aceste ţări . ceeace va fi atât în folosul Secarei ţări cât şi In general al păcii.

D i s c u r s u r i l e d - lu i M u s s e t i n i

D. Mussollni, conducătorul Italiei, a ţinut 0 soni vorbire, în care a declarat sus şl tare Prietenia ca Germania şl că va merge aiăturl 4eea oricând. A spus mai departe că Italia doreşte pacea, dar nu din canză că l-ar fi frică ^ rfisboin, căsi ea e pregătită pentru orice. 1 Earopa na mal este nici o chestiona care *' ° B t ea fl o pricină de răsboia. Aceste cavlnte

n r « ă aa făcat să se mai înbaneze lamea.

C ă l ă t o r i a R e g e l u i ş i Re­g i n e i A n g l i e i î n C a n a d a

Regele şi Regina Angliei aa plecat într'o î?1 ă*orIe in Canada, o ţara din America de ha Cţ{.

care e supusă Angliei. Călătoria au o pe an vapor frumos, care în tot timpul

j°»t îacoajurat de vapoare de răsbolu, iar 1 1 aer sburau aeroplane. In dram spre Canada întâlnit însă ghtţarl care le a s cam îngre-

Mat C 4 l 4 t o r l " * Sant munţi mari de ghlaţi care

•iu T P C *pl» l ă» i n d î 0 i n r a l l o r 0

«Ici A c e ? t l gneţ* 1 1 a o n t t e s t m a marinarilor «nat un mare pericol pentra vapoare. De

»Btfel de gheţar s'a ciocnit şi vaporul l»nlc« î n a l t e de răsboia. încât din aceasta

i-a venit plerirea, scafandânda-se. Ia afară de 0 zl de întârziere, vaporulei regesc na i-s'a întâmplat nimic şi-a ajans ca bine în Canada.

Vizi ta R e g e n t u l u i P a u l ia R o m a

Regentul Pani al Jjgosiviei a făcut o vi­zită oficială îa Italia, unde a fost primit cu multe onorari şi ca malta bucurie. Această vizită a întărit şi mai incit prietenia dintre aceste două ţări care sunt vecine. Se vede că 1 jgoslavia tot mai malt se apropie de Italia mai ales de când aceasta a cuprins Albmia şl au ajans astfel mal vecine de cum erau pânS acum.

î n ţ e l e g e r e a g s r m a n o - î t a l î a u ă

Toată lumea ştie că germanii cu Italienii erau prieteni. F*r i prietenia Italiei şi a d i n i Musuolini, d. Hitler nu ar jt îndrăsnit să cu­prindă atâtea câte a luxt. Acum In armă această prietenie au pus-o şi pe htrtie, făcând, cum i-sc spâne pactul militar itaio-germen. Ia baza acestei înţelegeri fiecare dfn aceste două ţări făgăduieşte că atonei când ana din ele va fl în pericol cealaltă si-i dea ajator. A:eastă înţelegere a fost aemnatfi de ministrul de externe al Italiei Contele Ciano care a'a dus la Berlin în zilele de 21 şl 22 Maiu. Despre sceastă înţelegere d. Mussollni a spus că este „o dovadă a păcii ca dreptate, care este dorinţa adâncă a tuturor popoarelor".

N e î n ţ e l e g e r e a po lono» g e r m a n ă

Dintre toate chestiunile din Earopa, cea care dă mai mult de gândit conducătorilor este neînţelegerea dintre Germani şi Poloni. Se ştie că dopa răsbolu graniţele Poloniei au fost t rase în aşa lormă, că ieşea şi ea cu o limbă de pSmânt la mare. Dar prin această ieşire împărţea Germania în don fi. Astăzi, când Ger­mania a devenit an stat puternic, nu vrea să mai sufere aoa ca asta.

Prin Polonia trece an râu mare numit Vistnla, care se varsă în marea de nord,unde se află an oraş mare Danz'g. Acest oraş deşi este locuit în cea mai mare parte de G rman] şl deşi este cheia Poloniei cum se spâne, căci pe aici se face aproape tot comerţul el ca vapoarele care merg şi vin pe râu! Vistula, ca toate acestea nu este nici al G'.rmanlei şi nici al Poloniei. Acest oraş e condus de Liga Naţiunilor.

Germania cere acest oraş zicând că 1-se cavlne ei, deoarece este oraş nemţesc.

Polonia spune că na se va învoi la ana ca asta, mal bine face răsboia, căci a face ana ca asta însemnează a se omorî singură.

Pentra ca din această neînţelegere să na se nască un răsboia şi Germania sâ se teamă să facă vreun pas, Anglia, Franţa şi Rusie de multă vreme se tot sfătuesc sâ facă şi ele o înţelegere şl să ajute Polonia ia caz ds lipsă. Până acum nu s'an putut înţelege. Se pare că Rusia ar zice a ş a : Ea vă dan ajutor aici In Earopa, dar să-mi daţi şl voi la csz că en aş avea un răsbolu cu J iponia , La asta ţările astealalte nu ar subscrie chiar bucuros. Poate că până Ia urmă tot se vor ajunge cu târgul. Această înţelegere pe care ar vrea să o fa ca, ar voi să fie şl an răspuns Ia înţelegerea pe care aa ficat-o Italienii ca Germanii.

R ă s b o l u ! J a p o n i e i c u C h i n a Jiponia aia încă na se mal astâmpără.

Se b i t e mereu cu China şl tot cam aceasta din armă mănâncă bătaie. Chinetii snnt mnlţl de-a câtă frunză şi iarbă, dar nu sunt orga­nizaţi. Acum mai în armă japonezii a'a a a -mestecat şl prin nişte teritorii de-ale france­zilor şi englezilor. Aceştia au|fâcut numai decât, întrebare la Japonezi, cari au răspuns că a fost o greşală. La Japonezi na Ie prea place că-a şl Francez', Englezi şi Americani prin părţile lor, dar n'au ce face, că no-şi pot aprinde paie'n cap şl ca aceştia când le poate ajunge cu Ch'nezii.

P a l e s t i n a E v r e i l o r In Palestina de multă vreme e tot răs ­

coală. Dup! blăstămal Domnulal Hristos, Evreii s'au împrăştiat îa toată lamea ca potârnichile-Acam dapâce din multe ţări încep popoarele sâ-i cam alunge, gândul ll-se îndreaptă spre ţara lor Palestina. Dar lacrul sa e aşa uşor . Ia lipsa lor de atâtea se te de ani, ţara a fost ocupata in cea mal mi re parte de Arabi, cari nu vreau sâ-I mal laşe nici în raptul capalal .

Evrei! zic că-l ţara lor, dia moşi strămoşi, acolo le-au fost profeţii şi au făcut minunile.

Arabii zic câ-i ţara lor, că ei au ocupat-o de sute de ani şi ei sunt mai malfi la număr,

Eng'ezli, cari sunt mai mari pe acolo zic. nici la voi, nici Ia voi, lăsaţi să vă împăcăm noi. In zilele acestea Englezii ie aa dat o carte de pace .Car tea albă" cam i-se zice, îa care se spune, cam câţi Evrei se pot dace pe an în Palestina, care sant drepturile Evreilor şl care cuat ale Arabilor. Aceasta Insă nn a mul­ţumit nici pe Evrei şi nici pe Arabi. Vom ve ­dea pâaă la armă ce se va aiege. Deocamdată sunt mat mari -Englezii cari ţin ordinea ca puşca şi cu tunul.

P a r a d a b i r u i n ţ i i d in S p a n i a

Spania dupăce a ajans să se scape de bolşevici, începe Iar să Intre între ţările l i ­niştite ale Earopei . Generalul Franco, cel care a condus pe naţionalişti, îşi dS acum toate silinţele ca aă repare de aici înainte tot ceeace au stricat doi ani şi jumătate de răsboia. S'a făcat o mare paradă numită a victoriei saa a biruinţii, după care toţi voluntarii din alte ţări, din Gîrmania şl mai ales din Italia, se vor întoarce acasă.

G e r m a n i a n u ş i - a u i tat d e c o l o n i i

Conducătorii Germaniei aproape Ia fie­care ocazie amintesc că le trebae colonii ş l na renunţi la ele. Coloniile sunt ţări înde­părtate cari nn sunt aşa de înaintate şi pe care le stăpânesc popoarele mai mari, de unde adac multe bogăţii. Germania înainte de r ă s ­boia a avat şi ea multe colonii, dar astăzi na mal are nici ana, fiindcă la pacea din 1918 aproape toate le-au fost date Englezilor. As ­tăzi, când Germania s'a mărit şi a'a In t i rit, cere mereu coloniile ce le-a avut şi l-au fost luate cu deasila.

Iv l cr su ! a u i o b u s e S o r C. F . R. dstla ş i Sa B l a j

începând cu ziua de 15 Mai avem auto­buse C. F . R. si la Blaj, şi anume unul plsacă spre Bâlăuşeri, altul spre Alba-Iulia şi al treilea spre Copta Mică.

S p r a 3 ă i ă u ? » r : D a l a B â l b u ş a r : pl. 5 50 sos. 8,23 pl. 13,00, sos. 15 33

S p r e A i b a - l u l i a : S p r e C o p ş a M i c ă : pl. 7,11, sos. 8,33 pl. 14,37, sos. 15.44

U l V f K B Á P O P O R U L U I

M . S a R e g e l e d e c l a r a t doc to r d e c ă t r e A c a d e m i a C o m e r c i a l ă d i n C l u j . Academia Comerciala din Cloj 1-a declaratpe M. Sa Regele doctor honoria causa, adecă doctor de onoare. M. Sa a primit aceasta distincţie t i va veni la Cloj ca s i şl ia In primire di­ploma.

P a p a a Ieşit d i n Cetatea V a t i c a ­n u l u i . Preafericitul Pârinte Papa Piua XV. inc i n'a ieşit din cetatea sa, de când a fost ales de Papă. Aceasta a fâcut-o mal Întâi în Joia înălţării, luând In primire catedrala Sf Ioan din Laterau, care e»te cattdrala Romei. Papa adecă este, pe lângi câ e capul bise­ricii, şl episcopul Romei. Ca şi cap al bise­ricii are catedrala Sfântului Petru, Iar ca epi­scop al cetăţii Roma catedrala Sf. Ioan d n Laterao. Sfântul Părinte a plecat din Cetatea Vatlcanalul cu 10 automobile, el aflându-se in automobilul al cincilea. Dopăce a luat iu primire catedrala sa, Sfâatul Părinte a ieşit in balcon şl a dat poporului binecuvântarea sa, fn calitate de episcop al Romei

R u g ă c i u n i p e n t r u pace . Arb'epls-eopul de Canteibarg (Anglia) a cerut Papei Plus XII să poruncească credincioşilor a face rugăciuni in ziua de Rusalii pentru pacea lumii. Preafericitul Pârinte i-a răspuns că a şl ragat pe toţi catolicii sâ Înalţe rngiciunl pentru pace in tot cursul lunei Mal şi In deo­sebi tu zlus de Rusalii.

Câf i U n g u r i ş i c â ţ i Săcu f a v e m Tn ţa ră . După statistica din 1930 numărul Ua-garlior d'n România, este de 1 389000, dintre car! 550.000 sunt Şicul.

Pen t ru î n z e s t r a r e a a r m a t e i . Sfatol Miniştrilor a hotărlt sâ sobacrle pentru fondol de Înzestrare a armatei salarul ce fiecare mi­nistru şi sobaecretar de Stat primeţte pe timp de o Ioni.

R e g i n ă s fân tă . 50.000 de Polonezi au cerut dela Sfântul Părinte al Romei ca pe fosta regină a Poloniei, Hedviga, soţia lui Vladislav Itgelonol, sâ o declare sfântă. El işl întemeiază cererea 'pe faptul câ acea regină a murit ca «fantă şl câ iacă trăind ea as etnstit-o ca pe o slâotâ.

F u n d a ţ i u n e a P a t r i a r h u l u i M i r o n . Am foit arătat, ca prilejul morţii P*trlarhalal Miron, că i. P. S. Sa a lăsat 5 milioane L-i bisericii ortodoxe. Zalele trecute a apărat in .Monitorul Oficial" legea pentru împărţirea ş-atribuirea succesiunii Patriarhalei Miron, prin care se porunceşte ca 80 la sută din această sumă să ae întrebuinţeze pentru zidiri de no> biserici ortodoxe în paroh lle unde na sunt asemenea biserici şl unde se formează parohii noi prlo trecerea sau revenirea la ortodoxie a credincioşilor. Restul de 20 la sută se va adaoge Ia capitalul banilor.

10.385 k g r . l ap te pe a n , d e l a o s i n g u r ă v a c ă . Domlneca trecuta s'a dat la .Institutul Naţional Zoofthalc" din România rezultata! concarsalui ( în t rece ! ) celor mal bane vaci de lapte din România. A luat parte ia această serbare şl dl ministru al agr:căi­turi 1 prof. N. D. Cornâţeanu. Premiul iniâl 1-a

primit dl Rada Grlgorcea din Prlaăcărenl, a cărui vacă de rasă Simmental ca numele .Ruzaa" a dat 10,385 kgr. de lapte îu 365 zile. Tot acolo s'a văzut că o vacă de sola moldo­venesc a dat 4000 kg. de lapte In 330 de zile, ceeace e foarte frumos rezultat pentru vacile noastre.

A u m u n c i t 4 0 d e a n i l a a c e e a ş î n t r e p r i n d e r e . To t dumineca trecută au fost sărbătoriţi la Reşiţa, fiind de faţă însuşi dl mlnfstru al muncit Mihail Ralea, mal mulţi foueţionari şi muncitori cari au muncit câte 40 de ani in întreprinderile Reşiţa. El au fost premiaţi flecare ca câte o medalie, funcţio­narii an primit apoi câte 25 mii Le), iar mun­citorii câte 15 ori 10 mii de Lei şi câte an ceasornic de buzunar.

V a r a c â n d s u n t d e s c h i s e o f i c i i l e d e Stat. Începând ca ziua de 15 Mai şi până la 1 Octomvrle la oficiile de Stat funcţionarii lucrează dela ora 7,30 dimineaţa până la ora 13,30. A doua zi după dumineci şi sărbători namai dup'amiaza Intre orele 15,30 şl 19,30.

Ş a s e i n ş i o t răv i ţ i c u c i u p e r c i . Fe­mela María M. Stoica Irlna din comuna Adânca de lângă Târgovlşte a cules ciuperci din pă­dure şi apoi l e -a gătit şi le-a dat spre mân­care familiei. Toţi cei şase cari an mâncat din ciupercile veninoase, s'au îmbolnăvit r i n . Duşi ta spital la Târgovlşte trei Inşi an scă­pat pe uşor, ceilalţi trei sunt i n s i rân bolnavi Se nădljdueşte totaşi câ vor scăpa şi ei ca viaţă.

O n o u ă m i t r o p o l i e o r t o d o x ă . O veche dorinţă a Oltenilor a împlinit-o de că­rând Maiestatea Sa Régele Carol II, înfiinţând Mitropolia Olteniei ca reşedinţa la Craiova şl armând ca episcopiile Râmnicului Noului Se-varin şi Argeşului sâ fie supase acestei Mi­tropolii. Catedrala ya fi biserica minunată „Sf. Dumitra" dla Craiova.

U n d e s e g ă s e s c b a n i i . La Chişinău! Basarabiei se lucrează cu zor la deparazitarea («târpirea păduchilor) caselor dela marginea oroaulnl. Ajungând autorităţile a i caute după astfel de oaspeţi nepoftiţi şi în casa bătrânei Rlfca Weismann in vârstă de 65 ani, care cârpea haine şl rufe vechi, spre marea lor surprindere au a f a t pe snb hainele veihi şl murdare o mulţime mare de bani de aur şl 250 mit Lei în bani româneşti, apoi mal multe cambii iscălite de mulţi oameni din oraş. A-verea acestei bătrâne este de aproape un mi­lion Lei. Poate inaă c i va da, biata, şi de bacluc, f i indci e votba s'e pedepseasc i pen­tru cămătărie.

M o ş t e n i t o r i f e r i c i ţ i . Hotelierul Eugen Re i n d o Oradea a fost incunoştlnţat c i un-th al t i u din America a murit f i r i moşteni­tori. Averea sa de 25 milioane dolari, cam 5 miliarde Lei, o vor moşteni deci cel patru nepoţi de frate, dintre cari 3 trăiesc iu Oradea, ar unul în Ungaria.

D a r u l P r i n c i p e s e i E l i s a b e t a . Fosta regină a Greciei, Alteţa Sa Regali Principesa Fllaabeta, care na primeşte nici an lea din bogetal Târli, a dăruit din averea Sa suma de Lei 500.100 pentru înzestrarea armatei.

î n c h i d e r e a a n u l u i ş c o l a r l a ş c o ­l i l e p r i m a r e se va face la 15 Iunie. In tira pol dela 1 la 8 Iunie va fi s i p t i m â n a a t r i jerlel. Din 15 la 25 ae vor încheia altaaţlile elevi.or şl s e v a organiza o expoziţie. Serbarea de fine de an se va face în zlna de 29 Iunie cu maree serbare.

M u l ţ u m i t ă p u b l i c ă . Comitetul p a r Q h l

al bisericii române nnlte Blandlana, dira un i ca pr. Sâutoma, adnee pe această ^ cele mai vii, sincere şi adânci mulţumiri r!'* Domn lol la V. Albini dia Zlatnà p e n t r n , 1

moaşa donaţie f i c a ţ i bisericii noastre in u' '* de Lei 2C00. Răgim ca banal Dumnezeu răsrjlâtenscă înmiit aceas t i fanti „„v.,. răsplâtenscă înmiit aceas t i fapti nobili * l

darurile sale. Cu alese sentimente de ' C t

şt iuţ i s emnim: Comitetul r ec«ao.

C e p a g u b e a u f ă c u t b o l ş e v i c i i ' S p a n i a . Generelul Franco a apos Intr'o ^ vâutare a sa, c i tn Madrid au fost ucise. ^ păcat i-s'a raportat , nu m I puţin de 40O.QOI persoane. Iu Barcelona 56000, In Malaga 8000,1 Bolşevicii au osândit la moarte, fara D | C | j adeca t i , 30deputaţi , 12 episcopl, 12.000 preoj' şl 65 la sută dintre marinarii, cari toţi e r j |

mari catolici. Au mai ars apoi cu totul ş| \^ biserici. Iată binefacerile bolşevismului iB

Spania!1

C u r s u r i l e de v a r ă a l e Univers i tar P o p u l a r e „ N i c o i a e I o r g a " d i n Vălanli. d e - M u n t e se vor ţine intre 15 Iulie — \i Aogoat a. c , sub conducerea di rec ţ i a D-lai Profesor Nicoiae Iorga. Iu timpul cursurilorvi funcţiona, ca şl în anii frecaţi, o cantlni ţi căminari peatra bieţ i şi fete. Costal eite de lei 1.300 de persoană la cant ln i şi lei 200,-. pentra cămin (pe întreaga luni ) . înscrierile it fac pe adresa armatoare: Universitatea Po-. polară „Nicoiae Iorga", B d n l Schitul Mig». reana Nr. 1, Bacareştl I, ande se află Secrt* tariatnl .

A g r u d i n d i e c e z a Lugo ju lu i , T I ţinea «donarea aa anna i i în zilele de 3-4 Iauie in Lupenl. Ia ziua de Sâmbătă, 3 Milt, va sosi la Lupenl P. S. Sa Dr. Ioan Bălan, Episcopul Lugojului, împreună cu Însoţitorii săi dela Logoj. Se va face apoi vecernie I M hierească şl va predica an preot din LagojJ După vecernie va avea loc şedinţa comltetilot' diecezan al Agra-lul Lugojan. Duminecă, du de dimineaţă, ae va sluji prima sf. Liturghie, Ia care se vor putea împărtăşi toţi creaV cioşli deja spovediţi de acasă. E bine si ie ştie, c i ia tot tlmpnl vor fl preoţi la dlspo* zlţie spre a aacalta mărturisirile credincioşilor. La orele nonă va fl Liturghia arhiereascăilo-jită de P. S. Sa Ioan, care va şi predica. în­dată daoâ Liturghie se va face proceslnnei ca sf. Euharist ie . Dup i aceea va avea loc congresul general diecezan al Agra-lul Lugoj».

P ă r i n t e l e L e a n d r u d e c o r a t . De lî ani se osteneşte ca conducerea lnternatalal român unit din Lugoj Pariatele O. Leandru, călugăr asumpţionist francez. Deşi Sf. Sa este unul dintre aceia cărora na le place «ă-şi trimbiţeze ta lnme faptele sale bune, totnfl pentru manca aa de 41 ani în care timp 1

lucrat numai pentru Hrlstos şl deaproapeld Guvernul Francez, Io 12 Mala a. c , 1-a decor»' cu ordinul „Pâlmes academ ques". Decorare» P. Leandru s'a făcut in palatul episcopal dl» diu Legoj. de c i t re dl Dupronl, dlrectornl I»' stitntulul Francez din Bacareştl , îa prezent»* P. S. Sale Ioan al Logojalal, Capitlalai C*^ dral, D-lui Dr. Ionel Dobrln-primarul oraşnl" Col. Cernia-8nblnspectorulPremIiitariior, P' 0-Dr. Pcteana dlr. licealul C. Bredlceana, P' 0 ' ' Dr. V. Bârlea, Prof. Zaaloţl, Prof. G. Ţep«leJ Dr. Piua Brînzea medic, Prof. Olone, PrtfP din Lugoj, Elevii Internatului şl altă l»* multă. — Dorim Păr. Leandru a'o poarte» uâtos mulţi şl fericiţi ani.

T â r g u l d e vi te. Tâigal de vite, , , în Ş j rca i i , a fost toarte bine cercetat, ct[ altă dată. S'aa vândut pe re thea de ca l c f

Nr. 21 O R I R B A P O P O R U L U I Pag. 7

cur

minérale

S t a ţ i u n e a B a l n e a r ă APE MINERALE lodurate si snlfnroaie, recomandate In reumatism, artrltism, gu t i , sifilis, boli de piele, varice. BĂILE HI­DROELECTRICE, diatermia, altra scurte, mecanoterapia, electricitatea locala, sta­tică, ce se găsesc Ia băile GOVORA, îm­preună cn . apllcaţlonlle de nămol, elec-

batobadunie, baiio ac acid caioonlc, etc., completează tratamentul făcut cn I N H A L A Ţ I I L E , palverlzaţllle, aerul comprimat (ca la Reichenhall) etc.,

r i m a t d u l c e , l i p s i t d e u m i d i t a t e , f ă r ă rent», î n c o n j u r a t ă d e p ă d u r i , a e r

C U rat, a t m o s f e r ă l i m p e d e f ă r ă p r a f

•oele minerale, i " » » - " t - • > r - r . . u , . . v . . . . „ t l V ( U < ; i l u , u ; c u , 1

,0iit neîntrecute la tratamentul gaturalurilor cronice, catarurilor uscate ale căilor respiratorii. Hoteluri: PALACE si BALNEARA cu tot confortul modern. Sezon 1 Iunie — 30 Septemvie. prospecte, tarife la Soc GOVORA-CĂLIMĂNEŞTI, Bucureşti, str. Brezoianu 62,

A n u a v e a s b â r -c i tur i , a p ă s t r a p ie­lea f r a g e d ă şi s â n i i t a r i . î n s e a m n ă , nu e s t e a ş a ?... a r ă ­m â n e t â n ă r ă . . .

« S â n g e l e b o g a t e s t e a c e l a c a r e fade p i e l e a f r u m o a s ă " z ic f eme i l e d in B r e -t a n i a , şi e l e a u d r e p ­t a t e : P i e l e a f a c e p a r t e i n t e g r a n t ă din d in o r g a n i s m şi în m o d p o z i t i v u r m e a -izâ s c h i m b ă r i l e a-c e s t u i a . D e î n d a t ă c e s â n g e l e î n c e p e s ă s ă r ă c e a s c ă s a u s ă s e s t r i c e imed ia t p i e l e a c a p ă t ă o cu­l o a r e d e c e a r ă s a u d e c e n u ş ă ; e a îşi p i e r d e s p l e n d o a r e a s e î n c r e ţ e ş t e , cr ini i s ă i s e ofilesc" şi ro­ze l e s e f a n e a z ă .

E s t e dec i d r e p t să s e s p u n ă c â o p îe l e f r u m o a s ă e s t e o g l i n d a s ă n ă t ă ţ i i .

A evi ta î m b ă t r â n i r e a , e s t e dec i d e a p ă s t r a un s â n g e tâ­năr, cu ra t , f ă r ă t o x i n e : p e n t r u a ob ţ ine a c e s t r ezu l t a t mi j ­locul idea l e s t e , o şt im cu toţii, d e a lua în f i e c a r e s e a r ă puţin U r o d o n a l .

tù Ë ̂

>rt J¡¡ •§

c o n s e r v a t i n e r e ţ e a

La farmacii çi droguerii Este un produs CHATELAIN

Marca die încredere

• • •-i.-^k\i-!A.':Jl..'AiL^-<J

M-23 mii Iei, bol 26—30:'mii lei, vaci 1 8 - 2 3 « I I lei. 0 vacă fătată 1 0 - 1 2 mii lei, o bivo'â «titi 7 - 1 0 mii lei, an vi ţ i i de 3 ani 6 - 8

lei, an viţ i i sngacla de vacă 1500-2000 H O viţii sngsclo de bivol 5 0 0 - 7 0 0 lei, o

''»1» ca miel 5—6 sate lei, parcei de 5 s i p t i -mâni perechea 6—9 sate lei, porci graşi per <l 20 -26 lei. S'aa încheiat ca total aproape » 2066 de tranzacţii. In gara locală an fost "urcate 10 vagoane de bivoli, pentru como­d e din Jurai Bacareştlalal , precum şi 7 va-^«ne bol graşi pentru Italia şl oraşul Dres-1 { o dla Germania. Corespondent.

t Carolina Beraş !a ziua de 25 Aprilie a încetat din viaţă

r«atncioaaa v i d n v i de 22 de ani, Carolina t r e ! . un suflet ales şi bun, plin de credinţ i

" w nobleţă creştinească. ^ Astăzi când asemenea suflete snnt atât Hal1"1*' * 8 c n v l n e •* le amintim ca cucernicie,

M c â n d t l m p d e 2 2 a n l î n c h l i B a t

, tm casei lai Dumnezeu, pe care 'Podoblt o cu atâtea cosi tor i frumoase,

k H ° i m 8 6 c n v e n i a s i fie împodobită mireasa U * 1 8 1 î n * T m * «cestel manei .sfinte

«chlmbe toată arătarea biserica dia

C ă r ţ i n o u ă D r . I l i e D ă i a n u , Gheorghe Şlncai dela

Şinca-Veche. Tipografia Diecezană Oradea. Editura Casei Naţionale. 32 pagini, format 20114 cm. Prefal?

Păr. protopop pensionar dela Cluj Dr. Ilie Dăianu şi-a tipărit într'o broşura drăguţă, pe care aflăm între altele atât fotografia cât şi iscălitura lui Gh. Şincai, in­teresanta conferinţă pe care a ţinut-o în sala Primăriei din Oradea subt patronajul «Casei Naţionale», în ziua de 10 DecemYrie 1938.

Marele nostru învăţat, care a dovedit obârşia noastră dela Romani, este înfăţişat în această broşură într'o formă foarte interesantă, arătând între altele că Ungurilor numai atunci Ie-a mers bine când au fost în bune raporturi cu Românii, ceeace s'ar putea deduce şi din poezia marelui lor poet PetSfi care spunea: »Inzădar, tot e interesantă naţia aceasta ungurească, care nu pri­veşte nici înainte nici înapoi*.

Garghlu st toate aceste da tor i ţ i muncii femeii ca adevi ra t creştini, care a fost Carolina Bere?.

Dar na numai biserica din Gnrghlo îi pis t rează amintire vie, ci şi alte multe bise­rici, unde feţele de masă casate de ea împo­dobesc altare sfinte, până departe Ia mănă­stirea Blxad, unde a trimis ultimul ei dar, — o acoperitoare de altar — P i r . Arh. Teodosle Bonteano.

Fle-i memoria binecuvântaţ i i

Păr. Protopop îşi arată, Intre altele, durerea c* osemintele acestui mare dascăl al Românilor nu au fost aduse acasă din comuna Sinnea, unde sunt îngropate, şi care comună pană bine de curând se afla sub stă­pânirea prietenei noastre sincere Cehoslovacia, iar a-cuma este supusă Ungariei.

Sunt 133 de ani de când a murit marele Gh. Şin­cai. Ce pagubă că Statul Român nu se gândeşte să-i aducă osemintele în ţară!

Citiţi această broşură şi vă veţi îndrăgi tot mal mult de marele şi neuitatul pribeag care a fost Gheor­ghe Şincai dela Şiaca Veche.

P . S u t t e r , Dracul, traducere de Socie­tatea de lectura ,Sfăntul Bonaventurau din Ltazi-Călugăra-Bacăa. Tipografia „Serafica" Săbăoant—Roman 1939, 128 pagini format 18111 cm., preţul Lei 15.

O carte cu adevărat interesantă! Ni-se arată a-decă în ea, cum doi băieţi cu numele Teobold şi Iosit Burner din Illfait (Alsacia, Franţa) au fost cuprinşi de diavolul, adecă erau îndrăciţi în regulă. Şi anume, ei vorbeau limbi necunoscute până atunci; cunoşteau ches­tiuni ştiinţifice şi discutau cu uşurinţă despre lucrări de ştiinţă, deşi nu învăţaseră nici când despre aşa ceva; cunoşteau lucruri îndepărtate şi ascunse şi pătrundeau în gândurile altora; făceau fapte ce întrec puterile ome­neşti sau fireşti; şi-au pierdut auzul şi vorbeau gros şi nenatural.

Toate acestea le-au văzut sute de inşi, mireni şi, preoţi, cari au mărturisit despre acestea şi în scris, că doară cei doi băieţi au fost cuprinşi de diavolul la anul 1864. Martorii aceştia ne arată, cum li-se făcea de râu acelor doi băieţi câtee ajungeau în atingere cu lucruri binecuvântate, cum satana din ei se temea mai ales de »doamna cea mare* care este Preacurata Vergură Mă­ria, cât de mult îi plăcea în schimb balurile şi dansu­rile, câte chinuri au indurat acei doi fraţi, pânâce în sfârşit un preot a scos din ei, cu mare necaz, pe dia­volul, prin mijlocirea acelei >doamne mari*, adecă a Pururea Fecioarei, Ia anul 1869.

Noi îndemnăm pe cetitorii noştri, să nu le fie milă de 15 Lei şi să citească această cărticică interesantă şi să se convingă, că şi astăzi încă sunt îndrăciţi, nu nu­mai pe Tremea Mântuitorului.

P . Mate i C r a w l e l - B o e v e y , Spre Re­gele Iubirii, vie împărăţia ta, traducere din limba franceză de P. Ion Gârleonu din ordinul Fraţilor Minori Conveniuait. Tipografia ,Sera-i/ca" Săbăoant—Roman, 248 pagini de format 18H1 cm., preţul?

Cartea aceasta ne arată ce este, ce înseamnă şi cum se face întronarea Inimii lui Isus într'o familie.

Trebue să se ştie mai întâi câ Domnul nostru Isus Cristos a făgăduit 12 haruri mari tuturor acelora cari vor cinsti Inima preasfântă a lui. Cele mai de seamă dintre aceste haruri sunt: >Eu voiu mişca inimile cele mai împietrite, voiu aduce pace în familii, voiu bine­cuvânta toate întreprinderile, le voiu da toate harurile trebuincioase stării lor*.

întronarea Inimii lui Isus într'o familie se face aşa că acea famile recunoaşte în mod solemn că Isus este regele acelei familii, aşezând la cel mai cinstit loc din casă icoana Preasfintei Inimi a lui Isus, cu un cere­monial solemn pe care o face un preot, iară părinţii şi copiii iscălesc documentul familiar despre această con­sfinţire a familiei în două exemplare, dintre cari unnl rămâne in familie, iar al doilea se trimite la secretarul diecezan al operei. Toate acestea sunt descrise în „a-dausu!* cărţii.

La început ne arată, cum a început opera întro­nării prin Părintele Matei la anul 1907, cum i-a binecu­vântat-o atât Papa Pius X, cât şi Benedict XV.

La mijlocul cărţii, pe aproape 200 pagini, se dau mai multe mediatţii frumoase despre opera Inimii lui Isus.

La Început păr. Gârleauu ne dă un cuvânt înainte, in care ne lămureşte intre altele că această cărticicăja văzut lumina tiparului prin dărnicia unei doamne, care nu vrea să i-se ştie numele. Ce creştină adevărată!

Nouă ni-ar plăcea dacă această carte ar citi-o cât mai mulţi cetitori de ai noştri, intronându-1 pe Isus în familiile lor şi astfel asigurându-şi în familie pacea şi. binecuvântarea Inimii lui Isus.

P o s t a g a z e t e i D-lui Lungu Ioan Hultschin, Germania. Vă rugăm

binevoiţi a , ne scrie, dacă D-Voastre Va mers gazeta noastră la Stupini?

Am primit următoarele sume: Văd. Patri Pai cu aveţi achitat abonamentul şi pe anul 1940 Lei 110.

Ioan Şerban prefect pens. aveţi achitat şi pe anul 1940 Lei 63.

Hărşan Gheorghe Bucureşti, aveţi achitat pe anul 1940 Lei 33.

Pag. 8 " K I R S « P O P O R O L U 1

Ştefan Bone Aurora Illionis, aveţi achitat şi pe anul 1942 Lei 160.

Răduţa Adam, suma de 300 Lei am primit-o şi am repartizat sumele dupăcum urmează: pe anul 1935 lei 68,1936 lei 150, 1937 lei 82, deci mai restaţi cu Lei 68 pe annl 1937 şi cu 150 pe anul 1938.

Şteiănescu Iosif, aţi achitat suma de Lei 300, deci restanţă nu mai aveţi, decât pe anul 1939.

Dna E. P. B. am primit suma de Lei 300, care am trecut-o la restanţa pe 1936 Lei 150, 1937 Lei 150 mai restaţi cu Iei 150 pe 1938.

Irod Toader, aţi trimis suma de 100 lei, cate am trecut-o: pe 1937 Lei 17 şi pe 1938,Lei 83, deci mai testaţi cu lei 67 pe 1938.

Judifta Pădureanu, am primit suma de 300 lei care am repartizat-o: pe anul 1936 Lei 63, pe 1937 lei 150 şi pe 1938 lei 87, deci mai restaţi pe 1938 cu Lei 63.

Am primit Lei 150: Vasile Chirion Cloca, Seicean Gheorghe preot, Ţeţu D&nilă înv. pens., Alexă Iosif, Dr. Leon Sârbu, Dionisiu Popa, Iosif Hengher, Metea loan, Iancu Dumitraşcu.

Alte sume: Lucaciu Alexandru lei 300, Marieş Vasile preot 1000 lei, Oficiul parohial Stlvaşul inferior 1200, Aurel Marila preot 300, Melania Prodanciuc 75, Valeriu Stoian preot 855, Joia Chiiion Rânduială 100, Cocan George 170.

J u d e c ă t o r i a m i x t ă D u m b r ă v e n i s e c ţ i a c ă r ţ i l o r f u n d u a r e

No. 890-1939. cf.

Publicaţiune In urma comasării se trausformează pro­

tocoalele funduare ale comunei Prod conform ord. 2579 din anul 1869. I. M ,

Deodată ca lucrările acestea se va face înscrierea dreptalui de proprietate în temeiul posesiunel faplice conform legilor XXIX dm 1886, XXXVIII din 1889 fl XVI din 1891 având ca bază procedară prescrisă în legea XXIX din 1892.

In scopul acesta se vor începe verifică­rile lucrărilor pregătitoare de transformare si procedura de rectificare cu ziua de 6, luna Iunie, anul 1939.

Prin urmare învit: 1. Pe toţi cel interesaţi, ca la şedinţa de

verificare să se prezinte In persoană ori prin încredinţatul legal şl aă-şi înainteze obiecţiu-nile contra proiectului referitor ia cărţile fun­duare noni. După transformarea definitivă a cărţilor fanduare vechi nu se mal pot valida faţă de a treia persoană în bună credinţă tx-cepţluni ea privire la transcrierile greşite.

2. Pe toţi acela, cari în contra înscrierilor in foile.funduare voiesc a înainta excepţiuni şt reclamaţlunl motivate, să se prezinte in decursul procedărel înaintea delegatului Jude­cătoresc şi să-şi înainteze expunerile din-preună ca documentele.

3. Pe toţi aceia, cari au drept de proprie­tate asupra imobilelor, dar nu posed docu­mente de intabulare, ca si-ş l procure datele necesare conform dlsooziţlsnllor din §§ 15—18 Art. XXIX din 1886 şl §§ 5,6,7, şi 9 Art XXXVIII din 1889 şi astfel să-şl documenteze drepturile astfel ca proprietarul indus în cărţile funduare să recunoască verbal înaintea delegatului ju­decătoresc înstrăinarea Imobilului şl sâ-şl dea învoială, că transcrierea să se fecă pe noul proprietar. In caz contrar reclamanţii nti-şt pot validita drepturile pe calea âceaata.

4. Pe toţi aceia, In a cător favoare sorit înscrise în foile fanduare drepturi de Ipoteci, sau alte drepturi, cari de fapt suot stinse, ase­menea şl pe proprietarii, cari voiesc să f;e şterse de pe imobilele lor astfel de drepturi sistate, ca să-şl înainteze cererea {in privinţa ştergere! înaintea comlslunei.

Dumbrăveni, la 2 Maia 1939.

Şef-judecător: ss Dr. loan Lazăr

(1182) 1—3

— „ V U L C A N " S o c i e t a t e I n d u s t r i a r a p e ac ţ i i — B l a j

Convocator Domnii acţionari ai societăţii industriale pe acţiuni »Vulcan*, din Blaj, se inviţi

toată onoarea, în sensul § 13 şi următorii din statute, la C f c

Adunarea generală ordinară care se va ţinea în Blaj, Sâmbătă în j Iunie 1 9 3 9 , la orele 16, in sala de şedinţe a hs „Patria". . B

O r d i n e a d e z i :

cit

1. Raportul Consiliului de Administraţie, raportul Comitetului de Cenzori Bilmtni anii 1934, 1935, 1936, 1937, şi 1938 şi darea absolutorului. f P t

2. Fixarea marcelor de prezenţă pe anul 1939. 3. Statorirea salarului Comitetului de Cenzori pe 1939. 4. Alegerea Consiliului de Administraţie, a cărui mandat a expirat, pe un oerin̂

de trei ani. . m ' 5. Alegerea Comitetului de Cenzori, expirându-i deasemenea mandatul, pe un periert

de trei ani. * * tt

6. Eventuale propuneri. Domnii acţionari, cari doresc să participe Ia adunare, sunt rugaţi să-şi depună la casa

institutului >Patria« în Blaj, ori la Administraţia Centrală Capitulară din Blaj, acţiile eventual documentele de plenipotenţă până la 31 Mai 1939, ora 12 din zi.

Conto Bilanţ 31 Decembre 1934 Conto Profi t şi Pierdere

Active: Cassa numerar 741. Investiri In­vestiri industriale 6 000 000. Producţie inventar 438 1 »5. Debitori 378136. Debitori în convers. 109720. Avans 23.870. Pierdere 746,013. Total Lei 7.696595

Pasive: Capital social 2000.000. Fond pentru rechizite 844. Cont Curent la „Patria" 1.734.355. Reeseont la B. N. R. 1.583 285. Cre­ditori 376.937. Diverse 1.174. Total 7.606 595.

Spese: Dobânzi 310568 Retribuţii 99,455, Fracht şi porto 11.450. Maree de Prezentă 5C0, Spese de curente 136,953- Contribuţie 79.891, Competinţă de timbru 15.766. Arând* 6 35ol Rigolare 7.742. Spese de fabricare 134.458, Combustibil 307.114. Zileri 91.455. Profit »i pierderi 374804. Total Lei 1.576.501.

Venite: Din vânzarea de mărfuri 819738, Dobânzi la Deb. In convers. 230- Comision 317, Impozit 10203. Pierdere 746.013. Total 1 576501,

Conto Bilanţ

Active: Cassa 564. Investiri Industriale 6.000.000. Producţie 321.198. Debitori 521 405. Debitori în conversie 101.776. Avans 23.870. Pierderi 522 519. Total 7.491.332.

Pasive: Capital Social 2000.000. Fond pentru rechizite 844. Cont curent 3.804 800. R«escompt 1.583.285. Creditori 63 803, Diverşi 38600. Total 7.491.332.

31 Decembre 1935 Conto Prof i t şi Pierdere

Spese: Dobânzi 113.395. Salare 133.020' Marce de prezenţă 7.2C0 Impozit 48.014 Cod bustibil 352,942. Spese de fabricare 181316 Spese curente 83827. Fracht şi Porto 17361 Pierderi din conv. 1680. Pierderea pe 1934 746 013 Total Lei 1684.774.

Venite: D 'n vânzare de mărfuri 1.162255-Pierdere 522 519. Total 1.684.774.

Conto Bilanţ 31 Decembre 1936 Active: Cassa 3.574 Investiri industriale

6000.000. Producţie 210.486. Debitori 935 299. Debitori în conversiune 98802. Avans 23.870. Pierdere 166 958. Total Lei 7438.989.

Pasive: Capital social 2000000. Fond de rechizite 844. Cont curent 3915.760. Reescompt 1424785. Diverşi 97.600. Total 7.438,989.

Conto Profi t şi Pierdere

Spese: Dobânzi 77,977. Salare 145506' Impozit 89.373. Combustibil 387.815. Spe»e fa­bricare 151 905. Spese Curente 108.622 Fracht si Porto 13.177. Pierderea anului 1935—522519, Total Lei. 1496888.

Venite: Dm vânzare de mărfuri 1,329930 Pierdere 166938. Total Lei 1.496888.

Conto Bilanţ

Activ: Cassa 2832 Investiri Industriale 6.000,000. Producţie 452 571. Debitori 1242 843. Deh.tori în conversie 98 092. Avans 23.870. To­tal 782O.208.

Pasiv: Capital Social 2000000. Fond de rechizite 844. Cont Curent 4 003 000 Reescompt 1.266285 Diverşi 344.100. Profit 205.979. Total Lei 7 820.108.

31 Decemvrie 1937 Conto Profi t şi Pierdere

Conto Bilanţ

Spese: Dobânzi 79.800. Salare 143200. Impozit 140.610. Combustibil 736 668. Sp«« de fabricare 217.472. Spese curente 140.390. Fracht şi Porto 11.349. Pierderea anului W 166958 Profitul anului 1937. 205.959. ToW 1.842426. , m * ^

Venite: Din vânzare de mărfuri 1.842.4» Total 1.842.426.

Conto Prof i t şi Pierdere

Activ: Cass 1739. Investiri industriale 5.600.000. Producţie 337.900. Debitori 1.345.773. Deh.tori »n convers. 97.342 Avans 23 870. To­tal 7.406.624

Pasiv: Capital Social 2.000000. Fond de rechizite 844. Cont CureBt 4.041.000 Reescompt 1.057.957. Diverşi 306.823. Total 7.406.624.

31 Decembre 1938 Spese: Dobânzi plătite 96.020. Sal»1!;

145.160. Marce de prezenţă 3.600. ImPf 209.843. Combustibil 746814. Spese de faM' care 223.792. Spese Curente 176 323. Fracht f Porto 12044. Total 1.613.596. ' $

Venite: Prin vânzare de mărfuri 1.É Total 1.613.596.

Blaj, din şedinţa Consiliului de Administraţie ţinută la 15 Aprilie 1939.

Pentru Contabilitate:

Preşedinte D r . V. M a c a v e i u s s E u g e n i u D . R a d e ?

Văzut şi găsit In consonanţă cu registrele societăţii.

Blaj, la 13 Aprilie 1939.

C o n s i l i u ! d e c e n s o r i .

Tipografia Senti aaremi îeologie gr.-cst . Blaj