conform aprobării Nr. 13.837/nu?'

XXIV. Bla], la 19 Iulie 1942 Cenzurat

Nr.

aii1

UNIREA POPORULUI " A b o n a m e n t u l

fu a n • • fe j u m ă t a t e pe u n s f e r t

s t r ă i n ă t a t e

200 Lei 100 Lei 50 Lei

500 Lei

înscrisă în registrul publicaţiunilor periodice al Tribunalului Târnava-Mică sub Nr. 3—1933.

întemeietori: f Al. Lupeanu-Melin şi Iuliu Maior] Proprietar şi director: IULIU MAIOR

Redactor: SEVER BARBU

ANUNŢURI ŞI RECLAME conform regulamentului de aplicare

a tarifului comercial, categoria V.

Să fim alături de cei năcăjiţi 'i

m

iot m

a?; C »

HI cori ¡11:; i c i H> Ni

0

Greutăţile cu care luptă omul pat multe. Dar nici una nu c jM ic mare ca foamea. i?i nici dată năcazul ăsta nu e nici |rit, decât cu o lună înainte

t seceriş. Grâul s'a terminat jtmult; cucuruzul, dacă nu e p el terminat, e pe sfârşite. Aceasta se întâmplă la cei mai

M uniţi oameni, şi nu numai acum i J u vreme de război, ci chiar şi ia ia vreme de pace. ! i l Acuma 'nsă, se simte mai tare

..oricând. In fiecare zi poţi să uzi jelanii ca acestea pe care hm auzit dela lelea Mărie şi Lina dintr'un sat de lângă Blaj. — „Indreaptă-mă, domnule agă, de unde să-mi cumpăr felderă de cucuruz, am cinci

topii acasă. Omul mare mai rabdă, dar copilul mic numai «na ştie: Mamă, mi-e foame, to'irri să mâncl Tatăl-său e dus, oi'O scris de vre-o săptămână, ti a stat două zile îngropat de o bombă sub pământ, dar o scăpat. Dumnezeu ştie pe unde °niai fi. Copilul cel mai mic jfo îmbolnăvit că o tot mâncat "P şi poame pe inima goală, sl'l du: la doftoru, altă chel­tuială. Sora/mea din comuna vecină,

irf copil mic de două săptă-"ni», a trimis vorba de vre-o w ori să mă duc să-i ajut la SaPă la cucuruz ră-i stă locul usâ * ? i c a n u P o a t c i e ş i

Gândul bărbatului, gândul lu-c

r u l u« gândul copiilor, toate pe *P"1 meu. De multe ori îmi m e să mă arunc într'o fântână

scap i c toate, dar mă doare 'mă de amărâţii ăştia de copii.

Ist • m a i n o r o c ° Ş i ' î n t i m P u * * n>ci nu Ie pasă, tac averi*.

l p

a c ă s t »i şi asculţi o astfel de l Vcdanie, făcută cu lacrimi ce t r s j C U r g Şiroaie pe o faţă uscată, V . s°are, cu zguduiri de Pot?'*- t o a t ă f " n * a n U

s i ^ " . c u p r i n s decât de două it r ^ ' n t e : Sau te cutremuri Uci t U l 0 ş a r c ' notârit ca să faci W u C e ' ţ { S t ă c u P u t i n t ă « l u a n d

r o s Şi tu din durerea ei;

sau eşti o brută nesimţitoare ce nu merită să poarte numele de om.

Şi nimeni nu va putea înţe-lege acest năcaz al femeii dela ţară, decât acela care e născut la sate, a trăit şi simţit cu cei dela sate şi nu şi'a uitat locul de unde a plecat, chiar când şeade pe un scaun de domnie.

Se zice că pe lângă frontul cu duşmanul, există şi un front dinlăuntrul ţării. Atunci aceste femei, cari se culcă la 11, se scoală să alăpteze de 2—3 ori pe noapte, iar la 3—4 dimineaţa sunt prin curte să'şi vade de treburi, acestea sunt trupele de sacrificiu ale acestui front.

De atâtea ori se scrie prin gazete şi se laudă femeea ro­mână, care dă şi ea tot ajutorul la greutăţile războiului. Apoi adevărata femee română nu este aceea înscrisă într'o filială a Crucii Roşii, care ia parte la două adunări pe an, croşetează (ştrencăneşte) o păreche de cio-rapi şi duce un pachet cu pră­jituri într'un spital de răniţi, — ci adevărata femee română, care merită laudele, este aceea care luptă cu toate greutăţile rămase pe urma plecării bărbatului, care îşi duce o vieaţă trudită, îngri­jind cum poate şi de gospodărie şi de copii, nedormită, slab hră­nită de multe ori disperată, iar bărbatului pe front, ca să nu-i mai strice inima, îi scrie astfel.:

„Dragă Niculae, fă.ţi tu numai liniştit datoria, că pe acasă am eu grije de toate, până o ajuta Dumnezeu să t ; întorci tu..."

Dacă sunt unele decoraţii ca „Răsplata Muncii", „Serviciu credincios", etc, ar trebui Intro­dusă una nouă, să-i zicem Răs­plata răbdării" şi care ar trebui să se dea tuturor acelor femei dela sate şi dela oraşe, cari ală­turi de soţii lor ce luptă cu .Bărbăţie şi credinţă', au ştiut să rabde cu multă tărie toate năcazurile.

Iar toţi cei rămaji să fie cu mare atenţie, ca tot traiul lor să

fie potrivit împrejurărilor prin care trecem.

Să ştie negustorul şi comer­ciantul că dacă din cauza împre­jurărilor de astăzi profită şi vinde cu preţuri de speculă, când atâ­tea familii stau în neagră sără­cie, este un netrebnic şi un hoţ

Să ştie domnul avut care, da­torită norocului, nu are altă ne­mulţumire decât că frontul merge prea încet şi berea nu se aduce regulat —, că atâta vreme, cât sunt copii ce se sting în mizerie deodată cu părinţii lor pe întin­sul Rusiei, iar el se preumblă nepăsător, — nu este decât un dezertor dela datorie, un nesim­ţit căruia nu'i pasă de frămân­tarea unui neam.

Să ştie bogatul dela sate care dă feldera de cucuruz pe 3—4 zile de lucru la o femee săracă, cu copii şi cu bărbatul mobilizat,

care-şi face averi, cumpărându-ş 1

jugăre şi vite, în timp ce alţii îşi pierd picioarele şi braţele pe câmpul de luptă, să ştie că este trădător al cauzei româneşti şi un păgân fără inimă.

Să fim alături de cei năcăjiţi, ştiind că orice îmbogăţire, orice înaintare, făcută alături de tm> zeria altuia, este un glas ce ne strigă că nu-i lucru creştinesc.

Să fim alături de cei năcăjiţi, ajutându-i, căci toată lumea e năcăjită, dar cu toate acestea nouăzeci din sută tot găsesc câtuşi de puţin să mai ajute şi pe altul.

Să fim alături de cei năcăjiţi, căci altfel ne mustră crucile cari s'au ridicat pe mormintele celor ce şi-au dat vieaţa pentru noi toţi şi pentru biruinţa unui neam.

J . S l a v u

Din lumea bolşevică Cari sunt ch inur i le osândiţi lor în închisor i le b o l ş e v i c e

— Insula Solovetzki —

Cari sun i chinuri le r e c i ?

Alături de chinurile calde pen­tru condamnaţi, bolşevicii au şi chinurile reci aie aşa zisului „be­ciul cu apă". Beciul cu apă, este o sală numai dm beton, fără lu­mină şi fără geamuri având o uşă grea şi dublă. In beciul cu apă când te bagă, mai întâi te des­culţă şi desbracă. Aci, dai de apă rece ca ghiaţa, până in ge­nunchi.

Dupăce ţi-se închide uşa, bftjbăi in apă prin intunerec, până ce intâlneşti o bancă. Te stră-daeşti să te sui pe bancă, ca să ţi scoţi picioarele din apă. Dar nu po i şedea mult timp pe ea căci anume e făcută astfel şi a tunci trebue să te laşi iar io apa rece ca ghiaţa, ce pute îngro­zitor. Pentrucâ mulţi nenorociţi Închişi aici, au fost obligaţi să şi facă necesităţile in acest loc. Clănţănind din dinţi şi în­gheţat până la oase. simţi că te apucă o năbuşalâ. Ba tesgâlţâie o tusă îngrozitoare, de care n'ai mai tuşit de când eşti şi tuşeşti

fără să te opreşti, până ce simţi in gură gustul dulceag al sângelui, care ţi aminteşte că sfârşitul, a-dică moartea e lângă tine.

Ca B ă ieşi de aici, trebue să baţi la uşă şi santinela ţi-o des­chide, dar cu condiţia să pârâţi pe doi trei inşi, cari edică sunt tot aşa de mari duşmani, adevă­raţi sau închipuiţi ai statului, cum eşti şi tu. Urmând ca ţie să-ţi dea glonţul, dacă nu ai murit pe urma tusei, iar pârâţii tăi să a-jungă in beciul cu apă in locul tău. In beciul cu apă a ajuns şi medicul ru<s Krasnov. Fiindcă a spus că de pe urma desfrâaluis. şi al sifilisului, U. R. S. S. va a-junge o ţară de nebuni. Deci„ zice el, feriţi vă de desfrâu, stă-pânindu-vă pornirile. Nespunând altceva, decât ceeace a spus Cri-stos, insă dupăce a văzut bolşe­vici 8 3 * , plini de sifilis.,

Insula Solovelzki Aceasta este tn Siberia spre

polul nord. Unde numai 3 luni e ziuă, restul zilelor din an e tot

Pag. 2 U N I R E A P O P Q R U L I H K r . 1

noapte continuă. Âci e gerul ge­mini. Acei cati aduc pe aceste meleaguri pe cei blestemat" d e soarte dela locuinţele lor, pe ceri îi aduc desculţi şi farà de cojo-, de unde nu se mai îotorc, Întind frânghii, de cari se ţin cu mâtilr. pentruca să nu rătăcească la n toarcere.

D n toate ce1 e spase pânâaccm, înţelegem că bolşevismul pentru lumea Întreagă este o reapar.* crudă care trebue privită !n f <ţa, mai ales de noi Românii, pen­truca să ştim cum să ne apăram patria, dopi voinţa noastră cre­ştinească şi româneasca. Acesta fiind adevărul, vom înţelege, de

ce războiul nosîru împotriva bol­şevismului ne cere jertte, pe cari jertfe, sâ fim gata a le face. Cine murmură, nu i nici român, nici creştin. Tone acestea, pSnâ la distragerea balaurului bolşevic, care in 25 de ani a înjugat Ru­sia în chipul cel mai blestemat. Lucru prezis de atâţia ani de altfel de Rasputin Şi dacă în anul acesta, când se împlinesc ace' ani de chn, Rusia va scâpa de bolşevism, prezicerea lui Rss-putin se va Împlini pe deplin, ca să no ne mai temem de el niciodată, de care Doamre fe­reşte pe toată lumea.

P r . Octavian Fulicea

GRĂUNŢE SUFLETEŞTI

S i g u r a n ţ a şi n e s i g u r a n ţ a mor j i i

Un mare bogătaş a luat în mână afânta Scriptură a Vechiului Testa» ment, a deschis-o la Cartea Întâie a lui Moise, la cap 5, ş i a citit că Adam a trăit 930 de ani. Apoi a murit . Set 912 ani. Apoi a murit... Enos 905 ani. Apoi a murit.. Che-nan 910 an- Apoi a murit.., Maha» laicei 855 de ani. Apoi a murit,., lared 962 de ani. Apoi a murit... Enoh 365 de ani. Apoi a murit.. Ma tus alem 969 de ani Apoi a mu» rit, Lameh 777 de ani. Apoi a mu­rit... Văzând că toţi aceşti patriarhi au murit, deşi au trăit unii aproape 1000 de ani, a închis cartea şi ş w zis ! „Cum, dacă vi ea ţa ar dăinui chiar şi o mie de ani, tot ar avea sfârşit odată ?! Şi ce s'ar alege din toate bogăţiile şi plăcerile?" Gân­dul acesta a făcut asupra lui o im­presie atât de grozavă, încât a pară» sit lumea şi s'a retras într'o mănă­stire benedictina, sfârşindu'şi vieaţa ca sfânt

Da, da, moartea e absolut sigură. Când e vorba de orice altceva, putem rosti un p o a t e : . Poate că pro esul acesta'l voiu câştiga Poate că dc boala aceasta mă voiu vindeca!* Fiind însă vorba de moarte, nu se poate folosi acel „poate". Să trăieşti după regúlele cele mai perfecte, să chemi medicii cei mai învăţaţi, să mânând cele mai sănătoase şi mai nutritoare mâncări, tot trebue odată să mori, căci, „hotărît este omului odată să moară" (Evrei 9, 27). Mor bătrânii, dar mor şi tinerii; mor săracii, dar mor şi bogaţii; mor proştii, dar mor şi învăţaţii; murirea Preacurata Ver--gură Măria; muriră Domnul no» stru lsus Cristos; muri^vom şi noi. Veni-va vremea, când despre mine, care le scriu acestea, şi despr tine, care le citeşti acestea, se va spune: „Ştii cea mai proaspătă noutate? Acela şi acela a murit". —

Un neguţător a întrebat odată pe un marinar, că de ce fel de moarte a murit tatăl său. Marinarul a ;ăs-puns: .Tatăl meu, moţul meu şi strămoşul meu au murit cu toţii înecaţi în apă". „Şi nu ţi-e frică camva, că şi tu vei muri în apă? Matrozul răspunse: „Dar tatăl, mo­şul şi strămoşul D'tale cum au mu­

rit?" „Pe pământ şi în pat% fu ras» punsul „Ei vezi", răspunse matro­zul, „pentru ce să-mi fie mai frică mie a pleca cu vaporul, decât D tale a te culca în pat?".

Nu ştim, cum vom muri, de o boală înceată ori de o rană, de un naufragiu ori de o «adere, loviţi de trăsnet ori de apoplexie, pe pământ ori pe mare, în pat ori pe podele, de apă ori de foc, pe drum ori în biserică, acasă ori în străini, —

Don Carlos, regele Navarrei, era mare chefliu. Odată s'a îmbolnăvit pe urma unui chef. Medicul 1-a sfă­tuit să se învălue tntr'un cearceaf înmuiat în spirt şi să stea aşa 24 de ore, iar peste acel cearceaf ud să pună unul uscat. Servitorul, care 1-a învăluit, a cusut cearceafurile bine deolaltâ, ca regele să nu se poată desface. Când era să taie aţa, n'a aflat iute foarfecă şi a atins aţa de luminare. S p i r t u l însă a luat foc şi regele a devenit deodată o flacără îngrozitoare şi a ars scrum, fără de a-1 putea scăpa nimenea de această moarte îngrozitoare. Voia să se vin­dece de boala sa primită pe urma chefului, si a murit înainte de a se putea pocăi.

Să nu zici; „Mai am vreme, că sunt tânăr", pentrucă cea dintâi moarte pe pământ ştiţi a cui a fost? Trăiau atunci patru oameni pe pă-mânt: Adam, Eva, Cain şi Avei. Şi Cain 1-a omorât pe Avei, aşa că a murit cel mai tânăr dintre cei patru.

Aşadară „fiţi gata, că în ora în care nu gândiţi Fiul omului va veni" (Luca 12, 40). —

P i r t n t e i a l u l i u

Înştiinţare tinerilor cari vreau să urmeze şcoala de subofiţeri activi în Germania, in .n â „ c e r h t « t M , n ; : C ek*t Major va trimite ia Germania un număr de tineri cari să urmeze şcolile de subofi teri activi în Germania. Dapâ ce vor isprăvi această şcoala tinerii vor fi primiţi în armata romană ca subofiţeri. Vor fi trimişi linen într-î 18 şi 20 sni, cari aii cel puţin patru clase primare la oreş şi 5 clase primare la ţară. Cere­rile vor fi trimise până la 25 Iulie pe adresa Şcoaiei Ofiţeri In fanterie, Sir. Izvor Bucureşti. In cerere se va arata dacă tinărut cunoaşte limba germană sau na.

Apărarea credinţei

P o p o r u l trebue sâ-şi aleagă el însuşi preoţii!

Badea Mcolae: N'ai auzit, Părinte, ce mare fierbere e in parohia Fodoreni ? Po­porul ii vrea pe Păr. Petre Haralamb, iar Blajul le-a numit pe altul, la care el nici nu i'au gândit măcar. Poporul acum ameninţă că trece la ortodoxie.

Părintele: Bine că mi-ai pu» întrebarea aceasta, că o «ă te lămuresc pe deplin. Cui a a spus Domnul cuvintele: «Precum m'a tri­mis pe mine Tatăl, ţi eu vă trimit pe voi* ? (loan 20, 21)

Badea Mcolae: Apostolilor. Părintele: Dar cuvintele: „Or'câte veţi

lega pe pământ, vor fi legate in cer; şi ori­câte veţi deslega pe pământ, vor fi dcsle-gate în cer" Matei 18, 18 )1

Badea Mcolae : Tot apostolilor. Părintele: Dar cuvintele: »Celce vă as­

cultă pe voi, pe mine mă ascultă ; şi celce se lapădă de vo', de mine se lapădă; iar relee se lapădă de mine se lapădă de celce m'a trimis pe mine* (Luca 10, 16) ?

Badea Mcolae: Tot apostolilor şi urma­şilor ace ora.

Părintele: Iată aici e sf. Scriptură Deschi-de-o la Timotei I 1, 3 . şi citeşte.

Badea Mcolae: »Precumte-am rugat, când am mers în Macedonia, rămâi în Efes.»

Părintele: Ban. A adară sf. Pavel 1-a ru­gat pe Timotei, să rămână în Efes. Deschide acnma şi la Tit 1, 5

Badea Simion: «Pentru aceasta te-am iă-sjt in Creta, ca să îndreptezt celece lipsesc şi să aşezi tn oraşe preoţi, precum ţi-am poruncit.»

Părintele Foarte bine De aici s e vede şi mai limpede, că sf. Pavel 1-a trimis pe sf Tit în Creta, ca sS aşeze preoţi in oraşe.

• prin urmare nu poporul şi-a ales preoţii, ci episcopul Tit i-a aşezat. Dar, cuvintele; «Paşte mieluşeii mei* şi «Paşte oile melc" cui le-a adresat Domnul?

Badea Mcolae Lui sf Petni-Pănntele: Deschide acuma la I. Petru

5, 1—2 şi citeşte. Badea Mcolae ; «Pe preoţii cei dintre voi

rogu-i, ca unul ce sunt şi eu preot ţi măr­turie a patimilor Iul Cristos şi păitas al măririi ce va să se arete: paşieţi turma lui Dumnezeu ce oi-s'a încredinţat piivtgind, nu de silă ci de bună voie.*

Părintele: Citeşte şi ia Fapte 20, 28. Badea Mcolae: «Luaţi dar aminte de voi

şi de toată turma peste care Spiritul Slânt v'a pus episcopi, ca să paşti biserica iui Dumnezeu

Părintele: Unde e aici vorba că poporul a ales episcopi şi preoţi -

Badea Mcolae: Nicăiri. Părintele: Ei bine, prin urmare ortodocşii

nu dm st. Scriptură au luat învăţătura de a-şi a e g e poporul pe preoţii săi! Şi apoi în cele dintâi veacuri ale creştinismului nici nu aflăm nicăiri acest obiceiu Nici în cele 7 concilîi sau săboară ecumenice nu aflîm nicăiri vre un canon, care să dea voie po­porului să-şi aleagă pe preoţii săi. In Ve­chiul Regat până Îs 1872 numai episcopii puneau preot', ba chiar şi !a noi în Ardeai la ortodocşi; până la mitropolitul Şaguna sinoadele arhiereşti alegeau pe episcop şi nici decum p o p o r u l . Prin urmare se lucrează împotriva sf. Scripturi şi a sf ca­noane, când se dă voie poporului să-şi aleagă el însuşi preoţii, iară pe episcop sinodul epaihial, care se compune din reprezentanţii clerului şi ai poporului.

De altfel chiar şi mintea sănătoasă ne spune că nu poporul e chemat a judeca dacă preotul cutare este bun ori rău, potrivit ori nepotrivit pentru cutare parohie, ci epis­copul care 1 cunoaşte. Poporul poate fi tras pe sfoară foarte t ş o r d e către unii suu alţii fie prin btutură, fie prin Hgădueli, fie prin alte şiretlicuri. Do altfel şi ] a ortodocşi de multeori episcopul numeşte preoţii, căci aşa prevede regulamentul. Şi apoi câte abuzuri nu s'au făcut la aceste alegeri şi câte ne-regule!

Să se ostoaie deci cei din Fodoreni că n'au dreptate chiar de [ a c . Numai Blajul

are dreptul şi puterea de căci numai vlădica i ş i c »«•*! p

săi ş. şt,e, care pentru care £ * * 2 t r m t . '"'ohij, '

Educate far a Dumnezeu Marele învăţat francez ^

ran cunoscuse uo capdef necredincios care dăduse tre, copii ai 8 S i 0 c i e * *

£ T e z e D ' A

e a s t ă e d a t » t i dădu repede roadele S i | e > trei copii (doi băieţi ş i 0 J devemrâ repede „ i ş t e p r ă

ordinari. Sărmana lor maică a râtă de purtarea | o r derfr'C se îmbolnăvi greu şi m a r i i j j îsi cerură repede panea lori moştenire ş>şi lăsaseră pSrioty într'o mizeri*- îngrozitoare. |, curând unul dintre băieţi muri pe eşafod pentru fărădelegile sar Fetiţa ajunse într'un azil de ur­sitoare. Al doilea bâist, părăsit de soţia sa destrăbălată, ajunse într'o mare nefericire. Sîrmanul tata deveni ntban. Luni de zile înainte de a mur, n u ştia altceva să zid decât aces tea : „Unde sunt copii mfi? In prăpastia cea nai In-grozto&re! E u le am sâpit groapa 1"

Da, d a ! Creşterea fără re duce numsi la prăpastie.

Pedepsirea copiilor s ă fie cumpănită

I n 1 9 0 2 , d i s p ă r u dm casapi-rinteascâ un copilaş de zece ani, Gutdo Cerreti, dintr'o cnmnnidii apropierea Forenţti. Toate cei1

cetărle râmaseră târă rezultat: copilul nu se mai reîntoarse »• casă

Douăzeci de ani mai târM mai că-sa aflându-se cu o sora' Veneţia, întră Într'un circ. P«ntrt

acrobaţi zăriră un tânăr care!«; măna enorm de mult ca I» fratele lor. După şedinţă, m se duse la acrobat şi recunosc» pe fiul ei ; aces a încă Işi r e c J ' noscu pe maica si sora »* . s?use acestora că fagjsc casa părintească de W c a a

pedepie.

Nu blastemaţi Era p r i n 1 9 0 8 . Messin» "J

cunoscut de mult cotremor0

pămânr. Lumea îşi clădise I mari şi pompoase Impotriv3^ ^ , cărei prevederi ale o a ^ e ^ r i c i o ' scaun la cap. Cu ocazia A nnlni n n z i a r socialist l° c . permise unele blasfemii £' e' e

Aşa între altele 9« a C

„°run::uie Isus, trimite-o«:« tremur ds pământ, d» c a $

u n ri-

Blasfemia apsruse în z , ° a . tgrim Decembre Două züe o»»' „• | se produse o catastroafa rasul nu mai

cunoscuse w«" ^ \ In câteva minute a u JÎqQO < H sub ruinele caselor 60.

U « 1 it t à p O k U L U 1

adecă mai bine de qd populaţie. . Domne zeu

p1 bi»sfe«»a «-pedepsita. c J i 6 8 ; I au -Vul tu r '

» murit un pr ie ten a l * Români lo r

l Q j i i c i e » * la P ' a g a u n m a r e P r l f t t en

'''oomâDilor, abatele Zavoral Ia

a-.-este h »'a stins din

j0l trecut mănăstirea Stra-(*,'""din Prag*, condusa de aba-,/Mctodiu Zivora), a fost pre-

¿ 4 in sp'tal psntra răniţi f" soldaţii răniţi, adăpostiţi în mă-

ytirei Strachov, cei mai mulţi n români. Necuooscând altă

wbâ, decât cea româneasca bieţii .jtaşi sc stingeau de dor şi sin-nrttate, căci nu era nimeni care \ se poată Înţelege cu ei. Mu­la bieţii Românaşi mai tare de jor şi singurătate, decât dia pri-jina rănilor primite Doctorii cei j„rj ai spitalului nu şt au ce să uii facă şi socoteau că Romanii Mnt seceraţi de o boală nouă pe care o nanvau „Boala Valahilor". Părintele Za /oral a ghicit insă, tjre este adevărata pricină. S'a apropiat de răniţi cu dragoste de părinte, le-a învăţat limba şi a devenit prietenul lor. După el s'ao interesat şi alţii de răniţii roxâoi, le au arătat tot mai mută

osie şi bieţii ostaşi na s'au nai simţit aşa de singuri. Boala aemiloisă care-i secera pe capete ketase spre uimirea doctorilor. Malţi ostaşi români au plecat

tiodecaţi din spital, purtând o le recunoştinţă banului călugăr kk Praga. Numele abatelui Za-foral s'a săpat tot mai viu în inima poporului român, ca a unui prieten, şi va trăi mcă multă 'reme în sufletele acelora cari au tot prin mănăstirea Strachov.

IgK

sa

P s a l m 6 de Oh. Stanciu

mt, întru, mânia ta nu mi dojeni "a intra Urgia ta nu mă pedep«i.

pilî de mine, Doamne, că sunt neputincios Wecioasele mele, ca la venirea sa Ciistoa. Sufletul meu «'a tulburat adânc,

kt» t n Doamne, până când?

i r « t e Doamne — uită - mântuie su-ul meu

Dum-[nezeu.

jjc. [fletul meu ' t B eşti eterna milă şi veşnicul Dum-

j, i a°j° r t i n n ' Ş i pot aminti de tine B u te pot mărturisi, căci e lipsit de tiae.

Venito-, Co|ac • s u s p m â n d s P r c tine, Doamne,

" m i "dat-am aşternutul unde trupul [meu doarme. $1 Ochii n,«! .

I)t in,.-. 8 a u ^Ibnrat de-atâta întristare e îmbătrânit în chin şi supărare.

C i t i i n t r

e m a . P e ° e i c u f 4 l ă d « l e g e 1 3 1 S> iad tu şti, pe cine voi alege.

0 1 le spun, să plece cu voi bele l l c S i i l e f S * [tale blânde

, c «ară apă, Jn pâdurile arzânde.

$'»oia' a m n e > g^sul rugăcumii mele p t e amării de-apururi lucrul manilor

T * S i - v 5 H [ T A L C ' Oec», duşmani, şi rămâneţi ru-

" c a o , când [ştnaţi a »oarele apune ca noaptea fiţi

[întunecaţi

I

P a g . 3

De pe frontul din Răsărit Pe acest front trupele germane

Ş» aliate înaintează pe un front larg de aproape 500 de kilometri, la răsătit de Harcov.

Ia ultimele zile ele au trecut Donul şi au ocupat oraşul Voro-neţ, un însemnat centru indus­trial. Sforţările, pe care le face mareşalul rusesc Timoscer,ko, de a opri înaintarea germana, sunt mari.

Se spune că trupele germane suot pe cale să încercuiascâ tru­pele ruseşti din acest ţinut. Lup­tele cari se dau acuma Intre Don şi Volga, la Răsărit de Harcov şi Kur*k, sunt mari. In regiunea dela miazănoapte de Orei bolşe­vicii au pornit un atac puternic, pentru a uşura frontul dela miazăzi.

Acest atac a fost respins de trapele germane, cari au nimicit numeroase tackiri ruseşti.

Li fel au fost respinşi boişe vicii şi in luptele dela Voihov şi ia Marmansk

Luptele din Africa In Africa trupele germane şi

italene au avut lupte înverşunate cu trupele engleze ale gene.a-lului Anchineleck. Frontul pleacă dela Et Aiamein către Cairo.

Ştirile mai nou venite spun că pe acest fro t Englezii au fost siliţi să se retragă către El Aia­mein.

Luptele din China Şi pe acest front luptele sunt

în toio. Din tre> părţi, trupele japoneze strâng tot mai tare cleştele în jurul arma»e*or chi nese ale mareşalului Gang K*i-Shek.

Dacă trupele japoneze vor iz buti să se unească, atunci o bana parte din armata chineza va fi nimicită.

Lupte în Marea Îngheţată La începutul luoei Iulie au losi

lupte mari pe apă în Marea în­gheţată dela Miazănoapte. In a-ces'e lupte au fost scufundate dc Gerrmni 28 de vapoare ame­ricane, cari duceau ajutoare şi arme pentru armata rusească. Se vede că Ruşii au ajuns la grea strâmtoare, detrebue să le trimită Americanii şi Eng «i i ajutoare pe calea atât de pri mejdioasă a apelor.

Nimicirea trupelor ru­seşti dela Don

In ţinutul Donului trupele ger mane şi aliate au câştigat biru­inţe mari. Trupele ruseşti ale mareşalului Timoacetko sunt în-tr'o situaţie grea

După cucerirea oraşului Vo-

ronej, Germanii au trecut în mai multe locuri răul Don.

In luptele acestea au fost fă­cuţi 88.689 prizonieri ruşi şi au fost nimicite un mare număr de tancuii şi tonuri.

Se spune că chiar Ruşii şi En­glezii socotesc ca situaţia este toarte «•'•a şi un mare general englez Wawell u'a întâlnit cu ma­reşalul iuaesc Timoscenko pentru a examina situaţia militară.

Jurburări in Egipt In vreme ce armatele grrmane

şi italiene luptă pe pamăntulEgip-tului, locuitorii acestei ţări devin tot mai neliniştţi. Guvernul en­glezesc se teme că ar putea >z-bacni turburări. La Cairo, capi­tala ţării, au fost arestaţi peste 2000 de Egipteni, socotiţi că sont prtmejdioşi pentrn siguranţa sta­tului.

Mai nou se spune că guvernai englezesc a dat un ultimatum guvernului egiptean, cerându-i să intre în război împotriva G-r-maniei şi Italiei. Palatul regal a fost înconjurat de trupele en g'eze, iar regele a fost amenin­ţat că va ii ex'iat in insula Oipru.

Cu toate aceste ameninţări Egiptenii nu s'au speriat şi au r ă s p u n s că dacă palatul regal nu va fi el'berar, atunci a r m a t a rgip

teană va începe războiul cn An" glia. In nrma acestui răspuns ho" tărât lucrurile s'aa mai liniştit.

India încă nu s'a liniştit

Turbarănle de, pe pământul indian încă nu s'au domol t Con­ducătorii poporului indian se gân­desc tot mai mult la libertate si doresc o scuturare de sub jugul stăpâniri engleze.

Veştile venite din această ţară vorbesc tot mai mult de turbu­ră rilc naţionaliştilor indieni.

Fruntaşii indieni sunt tot mai încrezători în făgăduinţele Japo­niei şi Germaniei, că vor da li­bertate Indiei.

Pe întreg cuprinsul acestei în­tinse ţări s'a înceout o mare mişcare împotriva Angliei. Miş­carea aceasta este condusă de Mahatma Grandhi.

JSoul guvern turcesc

Io zilele acestea a murit prim-ministrul Turciei. Cu formarea unui nou guvern a fost însărcinat d-1 Saracioglu, care a ocupat până acum funcţia de ministru de ex­terne în Turcia.

Schimbarea aceasta de guvtrn nu va avea nici o înrâurire asupra politicii de pftnii acum a Turciei.

DOCTORUL SATELOR

Diareia înapoi la . . . „moşio loaga

cu z a h ă r "

Din voibă in vorbă cu părin­tele protopop, am ajuns la afla­rea „bubei" care dă pricina rău­lui dela noi dm ţară.

Mai de mult, femeile când mer­geau Ia lucrul câmpului, la sapă, la secere ori la fân, luau cu ele şi copilul. In câmp li făceau un „huit", adică un fel de leagăn sub cort de ploză, aşezat pe 4 beţe, aşa cum este „capra" de tăiat lemne cu ferestrâul. M'cuful sta în huit, era hoitat de un co­pil mai mărişor, mama îşi vedea de lucru ei, şi, ca sâ-i mai ostoaie plânsul, ti punea în gură o mo ştoloagă de pâine sfărâmată cu zahăr în gara ei şi pusă î n t r ' n n colţ de cârpă aibă cnrata. Nâ struşnicul ei de copil îşi pierdea vremea sugând din moştoloagâ, până când mama lui scotea po-statea în rând cu bărbatul. Aşa era mai de mult.

Ce este azi la noi în sat? Ii satul nostru ca în toate sa­

tele noastre de altfel, lumea s'a cam „fudulit". Azi nu mai vezi

nefastă unerâ sa meargă ca co pilei după gât la munca câmpu lui, ci. de cu m vine vara, îi cum pără dela Blaj „ţuţli" adecă .bi­beron", o ţâţă de gumă; o pune la „glaja" — sticla cu lapte de vacă fiert, tn care s'au tnecat toate muştele de pe gunoaiele si privăzile satului şi... „ t ine te băiete", că de cum tncep căldu­rile tncep şi viforoasele di arei.

In urma greşelii de a se tnţerca copiii vara, mor copiii ca local, iar cei cari au cile de chinuit, se storc la obraz şi de toată vlaga, de-ţi este mai mare mila de ei.

De când sunt, ca soacrele no m'am Împăcat şi na mă împac, pe motivul că prea îşi „câtănesc'k

nurorile, prea le chinuesc şi nu le lasă să doarmă când somnol e mai dulce, dimineaţa pân' târ­ziu. Dar iacă viu odată să le dau şi ea soacrelor dreptate, este „alăptarea naturală" adică hrăni-rea copilului cu Banul mamei, nu cu lapte de vacă dat din sticla cu biberon, din „glaja cu ţâţă de gumă" cum se zice pe la noi, cu „ţuţli*; că laptele de vacă este potrivit pentru stomacul viţelului

Pag. 4 U N I R E A P O P O R U L O j ,

care este mai tare, na pentru al copilului.

Soacrelor, bunici ţi mame ale noastre! Aveţi toată dreptatea ţi tot dreptul de a vă „mustrului" nurorile, când vor să-si inţerce copilul vara, ca să nu-l ducă eu ele la câmp. Nu vă lăsaţi,

. soacrelor bătute, nu, că dreptatea este de partea bătrânilor.

Mai de mult oamenii erau cu frica lui Dumnezeu. Femeia avea atâţia copii, câţi Dumnezeu ii rânduia. Âzi are atâţia, câţi scapă cu viaţă de mâna ucigaşilor cari pentru bani prin avort distrug lo pântecele mamei lor nevinovatul copil, a cărui inimă a Început să bată a şaptea zi dela zămislirea lui, nu la patru luni şi jumătate, cum se crede pe sate şi când se zice că dă în viu.

Mai de mult copiii eran amă­giţi cu „moştoîoaga cu zâhar". Azi sunt otrăviţi cu laptele de vacă clocit de că'dura verilor, In care s'au înecat sute de muşte de pe toate spurcăciunile şi ca urmare copiii capătă diaree şi mor cu locul în lung şi latnl ţării, procentual mai mult decât In oricare ţară a Europei.

Noi Românii, născuţi pe aceste meleaguri odată cu pământnl, In faţa tuturor năvălitorilor barbari călare veniţi şi cu vântul pripă­şiţi din pustietăţile Asiei, cari râvneau, râvnesc, voiau şi voesc să ne iee totu ;noi Românii—stră­moşii noştri — prin marea cre­dinţă în Dumnezeu, în păcat şi nemurire, prin teama de păcat şi neamestecul în voia Domnului de a le da copii cât voia Sa a fost; noi, prin numărul mare al celor născuţi, nu ne-am prăpădit ca neam, că „numărul e puterea" de trăire în viitor al uimi neam.

In faţa vremurilor prin cari astăzi trecem, cu grei cori ce se arată în viitor, nu ne pierdem capul, dar ni-, e cere o regăsire a noastră în a păstra şi respecta vlaga neamului, teama de păcat cu bătaia Domnului pentru uci­gaşul pruncilor în pântecele ma­mei lor. Având bărbăţia strămo­şilor şi a lor vitejie, va trebui însă neapărat, sâ nu uităm nici a ne întoarce la „moştoîoaga cu zahăr" şi credinţa bătrânilor, pen­tru a putea păstra cu sfinţenie totul ce strămoşii ne-au lăsat, şi viitorul nostru de neam, pe veac de veac, va fi asigurat.

D r . I o a n Frăţi lă

Om cu 93 de boli Nu de mult a încetat din viaţă

lucrătorul Egmond Legard din Franţa, în vârstă de 37 ani. Trupul Ini era mâncat de 93 de boli st doctorii nu l-au putut nici acum vindeca. Cu toate acestea oroui n'a murit de nici una din aceste boli, ci într'o clipă de desnă-dejde s'a aruncat pe fereastră, rămânând mort pe loc.

Răspândiţi

„Unirea Poporului"

Stirile s ă p t ă m â n i i

JÎurriărul acesta al gazetei apare din nou in 4 pagini, din cau­sa că nu a sosit întreagă hârtia comandată. Nădăp duim că în urma interven­ţiilor făcute la cei în drept în curând ne va sosi hârtia cerută, aşa ca pe viitor să putem apărea cu un număr mai bogat de pagini.

principele X ' c o I a e v a P u r t a

iarăşi numele de J-iohenzollern,. Mfejéstatea Sa Regele a autorizat pe fostul principe Nicolae *a poarte iarăşi numele de Hohcn zollern. Se ştie că din anul 1937, principele Nicolae n'a mai purtet nomele de Hohenzollern, fiind o-prit de fostul rege Csrol II.

Se va înlesni împărţirea po­rumbului. Deoarece până acum aprovizionarea cu porumb a ţ i ­nuturilor lips.te se făcea cu mare greutate, fiind de lipsă o mulţime de scrisori şi hârtii, ministerul aprovizionării' » hotărît să înlă­ture aceste piedici. Pe viitor aprovizionarea celor lipsiţi cu p o r u m b se va face mult msi uşor.

f i x . arhjdiacon onor. Antoniu 33ălibanu a ţinut la sfârşitul lunii iunie, o conferinţă la Deva des­pre Memorand Păr. arhidiacon este un fost memorandist, unul care a făcut parte din grupul Românilor cari au suferit pentru dreptatea românească.

Sute de copii italieni morţi în, lagărele din abisinia. In lagărele dm Abisinia au murit în timp de o Iun* şi jumătate două sute de copii italieni. Copiii italieni au fost duşi în aceste agăre cu ma­mele lor şi au murit din cauza traiului rău şi lipsei de medica­mente.

Atacat de urs. In zilele trecute un urs a atacat o stână din mun­tele Far cui Mare, de unde a !u«t un porc, plecând cu el in pădure. Oobanul Toader Baciu, luând» se după urs, spre a-siseé pa por­cul, a fost atacat de sălbâtăciune. Aceasta dopăce l-a lăsat pe bietul cioban într'un lac dé >ânge a fugit în pădure.

A murit dna lupescu. Dna Elena Lupescu, care a însoţit pe fostul rege Carol II îu America, a murit de aprindere de plămâni.

Studenţii şi elevii cu familiile în. Ungaria îşi pot petrece vacanta la părinţii lor. Ministerul Aface­rilor streine înştiinţează pe stu­denţii si elevii a căror părinţi sunt in Ungaria că îşi pot petrece vacanţa la părinţii lor, şi anume vreme de două Ioni de zile. Pentru a obţinea autorizaţie de trecere a graniţei elevul sau stu-

Tipogratia Seminarului, Blaj

dentul trebue să prezinte poliţiei unde locuieşte un certificat dela direcţiunea şcolii pe care o ur­mează, în care să se dovedească că el îşi urmează acolo studiile şi că familia sa nu locueşte î« ţară. Pe baza acestui certificat poliţia îi va elibera documentul de călătorie vizat de legaţiunea Ung^rie-i. -

pământ pârjolit. Aşa vreau să faca Englezii dm Egipt. In acea­stă ţară se dă acum o luptă msrc între armatele engleze şi cele ale Italiei şi Germaniei. Comandantul armatelor engleze a declarat că el va apăra pământul egiptean metru cu metru şi că Germanii şi Italienii nu vor găsi nimic în ţinuturile pe cari le vor ocupa. Se pare că Englezii vreau să folosească războinl din Egipt me­toda pământului pârjolit.

Revărsări ! de ape în, turcia. In proîincia Ánatolia din Turcia au fost în săptămâna trecută mari revărsări de apă. Au fost înecaţi mulţi oameni şi multe Vite. Nu­meroase case au fost nimicite tn aceste revărsări. Pagubele sunt foarte mari.

20 de lucrători s'au otrăvit cu arsenic. In ţinutul Montpellier din Franţa, 20 de lucrători s'au otrăvit cu arsenic. Doctorii cer­cetând lncruriie mai bine, au des­coperit câ lucrătorii s'su otrăvit dintr'un vin care avea în cl mult arsfnic.

lupta împotriva comunjş ilor din Serbia şi J3osn,ia. Comuniştii sârbi, întăriţi cu rămăşiţe din fosta armată sârbă, au continuat lupta împotriva trupelor germane caii aii ocupat Sâibia. Aceşti comunişti stau ascunşi prin munţi, de unde dau apoi dn când la când atacuri. De mai bine de un an trupele germane şi italiene poartă o luptă dârză cu bandele comuniste, cari sunt mai puter­nice în Bosnia. In luptele d n Bosnia au fost omorâţi peste 2000 de răsculaţi sâib.

30 de ţăram* francezi judecaţi petitrucă au ajutat mai mulţi avia tori englezi. La Paris se 'judecă în züeie acestea procesul slcr 30 de ţărani francezi, învinuiţi câ *u dat ajutor unor aviatori englezi In cursul şedinţii s'a descopeiit că ţăranii au fost denunţaţi de către aviatorii pe cari i-an ocro tit şi îngrijit.

prăpădul dela Sevastopol. In luptele dela Sevastopol armatele germane şi române au luat foarte mulţi prizonieri, peste 90 00O. Numărul morţilor a fost desse-menia foarte maîe. Se spune că dupăce oraşul a fost ocupat de Germani şi Români, s'a întâmpla i acolo o cenorocirc foarte mare. Mai multe cazemate bolşevice, în cari erau adăpostiţi 1200 dt oameni, femei şi copii, au fost aruncate în aier. Toţi aceşti ne­norociţi au fost omorîti în acei prăpăd.

jYCamă fără 9)nm« Vajsilica N ^ e l e a ^ t g ^ , ^ muna Sfinţeşti a ^ d,a Cţ

luoă un eop,laş sănătos > o copilaşal era născut d i ' ^ goste cu pâcat, fa t a

0 h sâ s e B c a p e d e el. Int r ' 0 „•, *H vit cu sodă caustică 8i î ° t , s -acesta a murit, i- a scos \ p i c t

şi limba ca sâ nu S e vadă 3 c t l

din care a murit. Păgân

Di

faptă a fost descoperita * " ° fără Dumnezeu şi credin lua pedr» P*« de care C s '

t l i v i â p r o f . S«iceanun.E5ru soţia colaboratorului n oJ t' o a t> dlui profesor Teodor Seiceano! adormit în Domnul dopa S C n V şi grele suferinţe, suportate'! creştinească resemnare, | m p â u

sită fiind cu Sf. Taine ale mo' bonzilor, Joi în 9 Iulie la orele? d. m , In ai 32-lea an al vieţii si după 3 ani de fericită căsătorie, înmormântarea i-s'a făcut D o i n i ' necă în 12 Iulie, ord® 3 du in cimitirul gr.-cat. dm Sioctl' s'ujind Păr. director al acestei gazete şi mai mulţi preoţi. 0 dt-plâng, pe lângă soţul de pe câm pul de luptă, doi copilaşi, msmt, sora şi mai multe rudenii. |t veci pomenirea ei!

C u n u n i e . In ziua de 28 Innie a. e.,i avut loc ia capela română uniţi din Viţel: (Bikor), cununia dlui învăţător Emane:! Onac, refugiat din Tăşnad (Sălaj), cu Alexandrina Micula din Vaşcîu. Naşi î : fost d-na şi d-1 dr. Mihail Drăghicin, ad­vocat, primarul Vaşcăului. — FelicitMlt noastre !

M u l ţ u m i t ă p u b l i c ă . Curatoratu! biit ricei gr. cat, din CălvasSr şi pe calea i-ceasta aduc, mulţumită dlui Inginer Dioniilt Surdu din Cernăuţi, care a binevoit ii doneze pentru biserica nouă ce ie clloţl" în această parohie, suma de 100.0CO Lei,t decă una sută mie Lei. Bunul Dnmnein sâ-i răsplătească pentru această faptă &>' moaşă ce a făcut pentru mai marea ol»" alui Dumnezeu. Călvasăr la 7 Inlie W Curatoratul b i s e r i e s c ^ ('

Ulei d i n porumb In Bolgaria s'a înfiinţat o!«

bricâ, în care se desghioacâ <# ţişorii boabelor de porumb, cari se pregăteşte un uleiu W bun de mâncat. In generai o porumb se câştigă 81 1« 8

mâlaiu curat, 12 la sută cari încolţesc, 5 la sută 2 la sută alte materii. ,

Din 100 kgr. tocjWfe poate stoarce 20—25 kg'' ((

Acest ulei este uşor şl e ,fi, hrănitor. Rămăşiţele dela i carea uleiului dau cn nutrcr

nnnat pentru vitr. . In scurtă vreme, î n

se vor înfiinţa mai multe de felul acesta.

Hu este Român Uni* care nu citeşte i i n i f ^

„ U n i r e a " ?i ; » u n

Poporu lu i " ! ' !