Prăvalefag și frumoasa țigancă ilustrată de Tia Peltz

8/13/2019 Prvalefag i frumoasa iganc ilustrat de Tia Peltz

1/29

PRAVALEF AGrFRUMCASA..rtGAi{cA


2/29

PRAVALEFAGsIFRUMOA.SA

TIGANCAPOVESTI POPULAPE CEHEln ronlre de L CTRCq v. DINiSCU


3/29

PRAVALEFAG I FRUMOASATIGANCA

+ntr.o lard indsertate, psteI munli lisastruiti de ape lnvol-Iburate. se intindea um codru des.in care omul abia de- i putea uoidrum cu toporul lfl m'ind. Acqlo vie'truiau nstingherite iel de fel ile fiare, dar mai e semi uf i i lupi. ide bilnd seam; ce numai i errr vi-nova{i ci, tmai cind ti-era. lum6amsi dragi, oamfli i vite veniti inpidure dupe lemne, se mistuiau imlntunsimil lor, fdri urme,..

3

ILUSTRATIIj TrA PEfZ


4/29

Dar iate cd lntr-o bune zi se aciuipe-acolo, nu se Stie de unde, un ti_qan. E a insotit de nevacte si_o [e-tr'$and de.o $chioape - fiice-sa. Ililntinse omul @rtul Ia margin@ Pe-durii $i nu treu multd wme 9i 9ilnilti amlo o cisuie v$li, lnc@-jurata de stupi de albine. Atit le'atrebuit ursilo. Zi, noapte, tot ceu-tau, se furi$au ca hotii, la miere. Devenit, vmeau ei, dar de Pl@at, ba:nu apucau sd se nai tntoarci. Tl-ganul nostru era tr@z 9i'ii P5z6abine munca mlinilor lui. $i nu semultmi omul doar cu-atlta, ci s_avjnt, prin pddure $i o int6e cu felde fel de mpcare me$tegugite lf, fel$i chip, in care se se Prindi anima-lele mari. Spaima puse stepinire peIiare; se lmprigtiari care lncotro,ca boabele de nisip ln vint. .

A$a au scepat idranii de prin per-trile locului d nepasta urgilor si alupilor. $i nil uitar; sd dea prtuiretiganului pripdsit la poalele padu-rii, pmtru isprava lui de bine. Clndzilele i se sfirsire, ll conduser5 cutotii pe ultimrl druf,, mlhniti ioarte,$i se jurard @ ne$tei $i fiicei luisd-i dea mai departe cinstirea cuve-niti. Femeile rdmasfre lot ln cd-suta lor, cu puzdsia de stupi de calese-ngrijeau cu sifg, Fata ciescusemare $i se facuse o mindrete.,. Vor-beau intre ei oammii cii ru l lu-sese dat si vade oini la ea atitafrumusete, gingisid si bundtate...lntr-o bune d, se zvoni o ndzdrd-vSnie: cice la niite tarani care $idoriser; toat; viata un copil, feresd-l aibd, veni pe lume m beietelmic cit o p;puQice. $i s, vei minu.ne din prinohidelul ela - mai mult


5/29

\a(+

^+jucirie decit pri dc om s tacusevizind cu @hii n fliL:iu zdravSncum nu's m0lli, cici cii crciteau al-tii intr'un an, el crettea irtr'o sin-gutit 2i...$i atii era de vojnic b:ljaiul, cideun:izi, insotind po fal:il s:iil 1a tniatul copacilor, numri cc se opinii odaii Si scoase difl painrini, c ridicini cu tot, un fag b?itrir, carc o s?ilc incilzasri gospod:iria o iarni intreag;.. De aiunci oamLxrii il numi'ri Privalefag.lntr o bune zi, mergird prir pndure dup:i poarne, Priivalcfug sc in-tilni iai; in lat; cu o namili dc urscare, nici una nici doui, sc nipilstiasupra Iui. Nelnlricat. 11i{:irl nosiru il mirui cu srcurea drepi ir cre$tetul capului. La r;imetrl cilmplital fiarei, liganca Si fiic, ei, aflin'du se prin preajmi, silriri sil rada

d


6/29

ce s petr&e Si nu micd Ie fu mira-rea cind vdzur, pe Privalelag lup-tindu-se berbiteste cu ursul. B;tri-na, mai ales, nu contenea se-i laudevitejia. Dar parci fliciul o alzea ICum o zdri pe fat, nu mai izbutise-9i dezlipeasc, privirile de la ea.Clnd se mai dezmticl nitlu$, pomisi se roage de bitrlnd sd i-o dea denerastd, cd f6rd ea nu mai poatetrdi- Mai a$teaptd, mai agteapti,baiete, li rispmse ea rlzlnd. Nu-midau lata delt aceluia care prin fap-tele sale dovedeste ce tn pieptul luibate inima Lnili om adev5ratPlecd Prdvalelag la el acas6.Zadamic incercd srl induplse mai-ci-sa si-$i ia glndul de la fa$. Flr-c;ul i$i lud o traiste cu de-ale gurii,inciltiri trainice in picioare ii por-ni ln lume, doar"doar o sdvirsi vreo

faptd care sal arate vrednic de dra-ga lui.'lVlerse el e merce Si dedu de unsat. Spre hotarul lui, un tei uria$,bAirin de sute de ani, ll\.trimeteaumbra inmiresmata plnd departe,departe... Fogneau irunzele teiuluipe rmuri, lmbiind pe trrcetor la po-.pas, peseri felurite clf,tau din z@ide cuibuti, zumzria albine...- Asta-i de mine, l$i zise Preva-Iefag. IatA M bun prilej se-mi ardtbdrbdtia. $i iera sd a$tepte o clipd,s lndreptd spre copac, Si dintr-ordsuflaseill smulse din pimlnt cape un lir de iarb5, mdcar ce teiulavea o tulpini groasd ci trei bEr-bati ln putere nici nul puteau cu-prinde...Abia sifu$i isprava aEta voif,icuilnostru $i iute l$i lud traista la spinare Si pe-aici ti-e drumul. Nu se


7/29

opri declt la crsut6 de la poalele pi-durii.- Slnt vdlnic cM putini slnt peIume. Cu o singure opintealS amdoborlt un copac bitrtn de sute dani. Di-mi fat6, d rerlt, am dove-dit-o...- Incetl$or, lrcetipr, bbiete.ESti pdtemic, asta o vdzusem eu decind te-am cuno*ut. dar lnca n-aisidGit o fapta car sd te-arate cie$ti om fntreg, adeverat.., Ti-ai risi-pit prterea-n vint ti te mai ii lauzi.$i abia r6ti bitrina vorbele as-tea, cd albinele din stupi, buluc pePrdvaleiagl Il lntepari cu vr;jmr-$ie li nu-i ddduri pace plni nu'lvdzu.e dgparte de case : pasdmite

qtau Ic de supirat gizele ce fli-ceul prepAdise I6{e nici o noime te-iul care le hrena din belgug sura-tele...

Abetut mai fu Prevalefag I Darnu seiese li ple, iariti ln lume.Merse el ce mers si ajunse intr-otare in care lot poporul umbla in-doliat $i se jelea. Mirat de ce vedea,Privalefag intrebA pe un tredtorcare li-e amarul.- Cum, nu $tii, streine?l ii res-punse acesta. lace, pe meleagurileboastre s-a clibdrit m uria$ carepustieqte tot ce-i ise ln cale : sate,ogmre, oanmi, vitg peduri qi ape,nimic nu sapd hevitemat din ia-ta sa.Privaleiag alila aStepta: ,,Uiteuf, p.ilej se mi arit vrednic.de ml-na preafrumoasei. fete , iSi spuse elqi zor, nevoie, ceru trecdtorului se-lduce la urias. Omul se.codi ce sbcodi, cAinfndu-i tiieretea, dar, p'lnila urme, 11 lbse aproape de uria9,


8/29

iar el iugi lnapoi cit il lineau picioa-rele..,- Hei, tu, dihanie ii strige Prd-valefag uriagului. Gribe$te'te ln-- $tii ci ai haz, piticule ? rise a-cesta. Cui crezi tu ce porilnceqti?- Vii, ori li e irici ? il imboldiileceul.- Frice ? Iatd-me-s indata ITi-oi areta eu fric;, de-o sd md po'mene$ti. dac-ii mai apuca si scotio vorbd I$i s incinse o trint; de se cutre-mura pamrntill, nu alta. Nu trccumillf si rrriasill ra.ea intrns. Ihrd su'flare.Prevaleiag abja-$i trase sufletulsi zori la c;sutra urde-li lesase ini_ma. Sa se mai gjndeasc, el la oa_menii pe care-i siapase de napastA.sa le sDund cu un ceas ma; detre_

15


9/29

me vstea cea mare, ca sd s simtd$i ei usurati $i fericiti? De-asta liardea lui ?l- Dar, clnd se se'apropie de cd-suta cu stupi,l albinele, roiuii'roiudse ndpustiri iar pe el, s;-l.alungeDe la fereastra, batrina li strig5:- Fxgi, fugi ci-i vai de tine Devoinic, esti voinjc, dar lilcd n-ai cu-noscut tllcul adlnc al omoniei I 9iputerea fbre omenie e dlarti$j Prdvalefag se vezu iar pe dru-muri. in ciutarea unei lapte pe carenici nu prea o lntelegea bine. $icum rdtdcea el a$a, fdr, nici o tin-td, mlhnit 9i ginditor, iata ce se tre-ze$te intr-un iinut iri care, cu toatdprif,rvara, totul era piresjt de Par-ce nu s-ar Ii a[lat pe.acolo sullareomeneascd. Oammi slabi, nmaipiele ii os, z5ceau tdcuti. in drumsau pe prispe. Ce se intimPlase ?

Trei ani tn Qir o secetd neprasnicdse abetuse peste linulul acesta pitriolind totul. Pe ogoare, in gridini.in livezi ii pe paji;ti nu crescuse lirde verdeatS, necum roadq Vi&lemuriri de loame. oamenii. la felCei 16ma:i ie viate alteptau se sestinge ti ei, rntr allta sldbiciunea,foamea si nerncrederu ln forta lorle rdtrcise mintile.clnd pricep depre ce era vorba,Prbvalefag nu stbtu mult Pe gin_duri. ,,Nu pot sd las atita suflare sepiari4, iii spuse el; ,,s5-i ajut intiiii-apoi m:oi duce in lume si lmFli-nesc fapta pe care mi_o cse batrituca se-mi dea tata".Isi sulle voinjceste mln{ile c5'ma;ii si s-aDuci cu hdmicie detre;be. Atite;nai lntii focul tn fie'riirii. Plasele de p;ianjen 5i praluLgros, ce acoperea nestingherit totul,


10/29

treta cft de mult tr(se de cind ja-rul ntr mai incblzis vatra, barGulnu s mai auzise, iar foalele nu maisuflaser5, vesele, ln fmul lncifls.Prdvalefag lncepu ge re$ttreascesape, lopeti, pluguri, grape. La ln-ceput, singar. Lucra, nu glmu fli-cell Si cfuta despre vara bogati careva veni negrelit, despre holdeieaurii legbnate in I'int, d$pre bel$u-gul caie uu va intlrzia se s6eascd.Si munca ii cinteele sale pline deincredere prinsr; s; insutletescaoamehii aceia fdri nddejde. Treptat,treptat, viata pomi se se infiripezeln ei. lncepurd se muneasd ale-iuri de Pr6valefag. Brazdele turetrase adlnc, ln ele sdminta adilsa dePravalefag, sac cu sac din satul sru,lncepu si inslleascd, udat de plo-ile de prinbvard care cazuri dami-ce, ca intr-un an bogat. Rodul se

ardta lmbelQugaa. Oamenii binsu-vtntau ceasul care le adusme pe me-Ieaguri un voinic cu inima atlt decaldr, cu mliniie atit de pute.nie;i cu capul atlt de luminat..Veni vremea seeri$0lui. Pretu-tindsi, pe ogoare, oamenii lucraucu voio$ie...Prevalefag nu s-a urnit de ltngiei pine ce lltimul sac cu Arlne $i ul-timdl tlrn cu poade n-a luat caleahambarelor. Atunci abia lqi dedusama fldciul ci e timpul se plse.Clnd se d-use la izvor, s: se spele, seprivi pe-indelete ln oglinda apei,Mai-mai sd n -9i creadd ochilor; else fie tlnerul dsts negricios, cu latatrasd $i palmele bitdtorite?l Daceplne arul4 ohipes cum era, nu $i l-avrut bitrlna de ginere, darmite a-cuma, nici vorbe cd n-o sel hvred-niceasci nici m,car c'o privire...

l

I

i

I


11/29

Ros de lndoieli, cu sfiald, Priva-lefag se apropie de cisufa din pi-dure. Vroia doar s-o zdreasci pe a.ieasa inimii, si'ii mai ogoiase pu-trin dorul, si-apoi, si plee in lume,dupA intelegerea cu bdtrina.Dar, ce si vezi ? In prag ll aitepta bitrina, tinindu-Ei lata pc dupinijloc. Ii iiceau amlndoui semne,cu p.ietenie. Iar albinele ii ie$ir; inintimpinarc, zumzuind cu voiosie.Una micar nu siri si I impungi,de parc; tritaseri c; au ace...- Z fr, zufr, sporovdiau ele mol-com, slavd voinicului care, ajulindpe oameni, li a uitat d sine... Zum,zum... Stipin s ne fie ccl care, cumlna lui, a lecut si invie cimpurileii Jivziie...O mare iericire cuprjnse pe Pra-valefag clnd se apropie de gazde:din privirea lor iubitoare intelese


12/29

c;-; primit ca mire, ca beiana a gi_sit, in sIrtit, ginerele dortr pentruiiica ei.Dar parci mai e nevoie s, povs-tesc mai departe ?Prevalelas se rnsura cu fuumoasaiati :i trarri impreunS zile indelun-gate, iar intelegerea li dragosteadirtre ei nu fu umbrite nicroda't;, de

GONZA 9I BOGATANULCEL ZGIRCIT

/^ u muiti ani in urma trdia in-I tr-un sat din Cehia imorern;V cu mama sa. un bdieiandruGdza Si toate-ar ii fost bun; dacSsdrdcia ni s-ar fi tjnut dupa ei cascaiul.Cind se IScu mai mdrisor si rn-cepu sa priceapd roslurile ;ieiii,Uonza isi strinse frumusel inti-oboccea ce bruma de luquioare avea,viri iniuntru si un codru de DiineuscatS $j-i spuse maicii sale:


13/29

- Remlj cu bine, m5icilie... Eumi dilc fir hme- Tindr slnt. voinicsiflt, o si mi tocmesc ca argat pelingd vreo curte mai instiritd. Amse pun deoparte banii ce-i cisiig qicind oi sirlnge o sumd mai acdtdrii,mi'ntorc acasd la tine;i apoi, om- Du-te srinetos fiule, Si vezi,pe oriunde te or duce pasii, n o uitaDe maicA ta care te.a:teapt5.Ple.; hiiaiill DuDd cLteva zile deumblet. iati ci didu peste un sat.Il stribitu in lung li-n lat, @hi c@mai cuprins:i gospod5rie i bdtu lapoart;Cine-i acolo ) strige din caseun bdtrln.- Om bun I rdspunse Conza-Slnt strein de pirtile locllui 9i cautde lucru.


14/29

Intri in ogradZi I glasui iarbStrin ]. Areati am berehet, darpentru cii zicj ce vii de departe, haisd sUm de vorb; I$i cum licu, cum drese briatul,c; il induplec; pe gospodar, se tocmi argal $i riimase acolo.A doua zi, dis dc'djmincali, sti.pinul lncep st strige:IIei, Conza, G0nza I Scoal: de-grabi ti du te tn Pidurc dtrPiweascuri. Faci citeva legituri buneSi clnd eEti gaia lc-aduci pe toate inspinare acas:i.lnir'o clip; Conza lu imbr:icatsid?idu s: plece.- Si nu zici ca-s r:iu, b;iete,strieii dup:j el siipirrl, iacl $i nerind | $i-i irtinse biiatului o fcliute de piine sublire, suirfirc, de tevedeai prin ea.

.:NY.\,

//.//\\


15/29


16/29

i

REGELE DIHOR

f-\e i adeverat ori ba. n-as Dtrte,Lr:ia,ttiu. gtiu doar cid bbtri;iidinuenra povestsc cum cj. odini,oare, geinile zburdax tn liberiate tn-tocmai ca acum pasArile padurii. Nimenr nu le supEra. Traiau duoacapul lor, in lamilii conduse de iitre un vajnic cocol care veghea canu cumva sE se intimDle vreo stdm-b;tate in viata lor tih;ite...$i uite-a$a, scurmind in Demintulimbel$ugat, bucurindu-se ie soare

5i de umbrb, dupi cum le era vre_iea, zilele lor treau una dupi alla,lntr-un $irag de mici bucurii arare'ori tulburate de cite un nrcaz.Dar iati cd intr-o zi se intoarseacasA un tinar cocot care pornise deunul singur ink.o lunge c;litorie,s; vada ce se mai oetrece prin lume.El aduse vestea ninaiauiita ce,-inele:teul v{in, broaltele tinusereslat mare ;i hotdrisera c5 e tim'PUlsi-$i aleag; un stepin, un crai te-mut de toate sullarea din jur.Ei, qi l-au ales ? lntrebarisdini Si coco$i, plini de neribdare- L-au ales pe ccostircl vor_bi el.

- Mare minune, mare minunepirire giimile mzi bhtrine- Sa :tii ca broastele aD drep-tate xirji o eainuse. Aia cxm ne du_cm viatra, parce are cineva habar


17/29

de noi ? Ba indreznsc sd zic c; nicimrcar noi nu gtim de ce slntem_instare Da. ia sii avem colea un stlloputern'c, si vezi cum s-ar ma'ischimba toate...- N.am avea fricb de nimic.._5e injgheba iute Dn sfat. Toti seinlierbintaserd. Ce mai tereboi i ln-tr-un tirziu. cel maj betrin dintrecoco$i trimbile de clteva ori un cu,curigu rdgusit, ca se se fach ascDl_lat Si cind lama se mai domoliprinse se glasuiasca rar si anasati- Ce mai incoace 9i incolb. vridca tn privinta asta ne rntelesem.Itotii i ne trebuie un cap liminat,domnesc, Vorba e, pe cine s_ale_

gem ? Eu, unul, ai zice sa luem Decineva de att neam, putemic 5i ie_mut, de care toli strijnii sii stie delrici. Me gindes la Dihor...

ce slntem ln - Dihorul se ne lie domn I Diho-rul si fie stdDlnul nostril I strigaratoli coco$;i Si toate gainile deodata.Sr De loc se alese o solle care sa Iduci oihorului leslea cea lnarese inlatisard Dihorului, cate lerscrlta oiiil cu rdbdare, ba dovedichiar o intelegere ti blindete pe carenici nu i o binuiserh :M; supun voinlei voastre lesDuse el, facind o PlNbciune. Aia eblne: cel puternic sa ajute Pe celslab N-o sd ranin, Doian; Pe cares o rivniti Si s, nu lie a voastr;. N-ose ri4mina qremada de gunoi Pe cares o poltili ii sa n-o aveti. Ce vietui-fo.re mri mici se incumeh sa-mlstea rmDotrivi?l Crt despre mine,mii leq ;d pbstrez cu sfintenie libet-titile voastre str;vechi...Plecari solii, cu inima toar, $tpasul sprinten. De-acum pas ca weo


18/29

l

I

holonancii de vrabie sa Ie mai \ter.peteasca de sub cioc griunta g:siljil,',,";'; Ji [i,:,1,"Ji#l # :i,',X ff.T f:uea ouale, pace ca vreun uliu sd nicedrn snin Si sb Ie in5iace vreun'n,rimu r smguratec.., Vor cunoaste curol,r collii ascutiti ai Dihorul;i vi_crenla $r torta lui... Bucurja. sisu.ranla seninj, pusc stbprnire ue Ja-rnr $t cfto$i,.,, Crairl cel pilternic Si intelesator.rnepu s, domneascb. Nu avea_maiLiTl."::",:1": d:. tra-iur de iitrel;:'"fil'x'J"fj::'i,o:;k]lfitrrnea o pofta de-l anr,.,

"#r""r"_Stia atlt dd""f.191 3.rtota a"-i rpr""- rri"t"?r"ise stdpini et ce se .t ii,ii j,,','iil.izr {rimJSe staj, cil porunca sa vieia.et cocoFji, unul cite uflul: voiacilrpulte s, se sli4tuiasc6 cu ii(are

in parte ln privinla sletnicilor pecare si-i aleagi.Prifl,,T .,re intr5 la Lumiritia salu un cocoiel abia ielit din rlndulDirilor' Spune, prielene. il intreba Di_horul tam nesam. asa-i cr4 in Preajma mea miroase urit ?- I'adevdrat, Puternicia Voas-ira nu Drea seafienA a mireasmirniiosul ie I rispinde$ti, dar noi ne-am invitat cu el. rdsPunse dshis

- Obr;znicie mai mare ca astanici cb se poate I se r;sti Dihorul.Un supus si ii ridice intr-aiit capul.incjt se cuteze a-$i batiocori pe re_gele sau ?lSi hop ii retez; caPul Preasince-rului rocoiel, dintr_o imbuc;luriInci vreo cinci-iase inghiliiuri Einici urm: de ceog : Pierise cu Pene


19/29

u,6r" *., n-ar fi iost de ctndD,h",fi"il:iil doirea cocos r stried. - Spune, prietene, jl tntreh; etlr pe acesta _ aia_i ce pretutin_uenr. unde mA alJu, chiar si aici inparar, rmpr,itii un miros nesuierit )rmlI de intrebare, cocostrj iLiprrvr craiul mai cu luare-aminie plmrsrafi straluceau cjtiva stroni rrr-:il" ;,ll,L oi,'?ii" ;"),il i;,if;'",pana_dtn coada cocoiului, care fu_sese rnaintea tui ia stat..Binuind ci nu-i lucrumrJroc, cocoiuJ jncepu seca varga.

,, -- Ahaha Se vede cale de,o pos_td c; nua ca nr [j-e cugetul curat Alifeit-oe ce-ar tremura?J Resprndesc inJUrut meu duhoare, nuj asa?

curat- Iatremurc

- Cilm s-ar putea, Maiestate ?ingdimd ca vai de el cocolul. Du-hoare ? Eu simt cel mai lmbietorparfumFdtarnicule I urla Dihorul. Dete-as ldsa sd triieQii, numai de min'ciuni Si fiiirnicii te-ai fine L Declto vial6 a$a de phdioasd, mai binelips;. $i hop I trozni de ciieva oridin lelci Si isprevi Si cu al doilea

,,lnce unul ii numai bine mi sa-tur $i e . Asta da, zic $i eu mincaredomneasci", iii spuse in sinea saDihorul, Iingindu-$i blana cu multu'mire. Strige iar cdtre straja de-a'lard :Se vind al trcilea coco$, si mEsf:rtuiesc si cu el IDe cum intri, coco$ul chemat -de aste dati mai umblat $i mai hir-sit in lume, ili didu seama dintr-o

55


20/29

ocbire cum sidfeau lucrurile Lx ln-trebarea Dihoruiui dace nu simtevffind de la el un miros ur.,it. coco,tul rdspuns respetuos far;r nici oumbri de sfiala bri teama:- $tiu Si eu ce s6 zic. Maies-tate I S; m; ierte Drea cinstita voas-lrd lalir, dar ziieli trcute. din ne-bdgare de seamr, am dat tntr-o bil-toacid. De-atunci nu mai scao de'su-turai. Sa mai simt vreun riiros--plecul orj nepl;cot - nici pof,e-nea 1a,,.Dihorul, care nu se asleDla .le Imla un astfel de r;spun;,'nu izbutisa-$r incropeasci iute o ajtid cxrsin care sii cadj si cmosul al treilei$i cum dupi maia ea iune. somnrlprinse si i dea trrcoale, grii mola

- Poti sd plej, tinere. Am si techem altd data...

Cocosul o zbughi bucuros c-a sci-pat teafdr Si povesti pdtania 9i te-merile sale lf,tregului s;u neam.Teama ce fiecdruia poate sil vindrindul sel ospdteze pe. Dihdr ii in"cremeni pe toti. Voi4u din itrimi siscape de stipinul ista vjclean Si ne-cinstit, dar cum si izbut$scd se-lalunge, cind era atit de puternic $igaia se le face de petrecanie ?Cocogul care scipase cu viati caprin urechil acuhi lu; cuvlntul :- Ascultali voi toti cei de fate-Pe Dihor roi I.am ados, noi l-am ln-vestit cu poteri, tot noi o sil izgo-njm. E el puternic, dar $i noi, muitri$i uniti $i nici cu ciocurile ti cubitaia aripilor noastre n i de glu'nit. Sh mergem la el toti deodati Qide n-o lntelege de voie, o sd intelea-gii de nevoie...


21/29

\

/ic Fi fatut. Cu toli in crrd in \ir il L strinsp. \e rndreptarz slre lb'crtul domnesc al Dihorului. Cocqiilrt,a bataios, gainile citiiau.Tr'/it din somil Pe neariePtale.l)ihorll iegi buimac, sA vadi ce-i cu. rnra asta drn rmDJratia sa.g riu.urile 5i iriprlt r; facuri,r' rlP hine datoria. incrt rteelei\i Diti de demniiatea sa criiascir] o lui 1a ftre6, cu blana numaisilrocuri-smocuri si coada jerpelit;rrL vai d lume-..5i jita, N\r s_a slir:it cD d,'mniilrilrnrului rsuprr eain;lor ti cocorir,,, , rre de mrrll in Crhia. duccdu,,lilt,i cum se poresfe;1, un trai trh', I 7b,,rdinJ in libertate inio(mai( ir rcum pisA.ile Pidurii.


22/29

+n Vremea in Care s_a petrecut oo_I vestea noastrdt trbia inttrun sat, t oe ta poalele muntelui un boo;_ran, AVea avere berechet, dar min-te.ua. et ntcr cu insu$irile sulletului n.^oucea prea bine: i se inmuia inim;oe drag0l ciinilor cu care-si in..n_Jurase gospodiria _ chipurile si-ipazeasca avutul _ dar oent.,, ""__enr n cunottea nici miia- nti i"-gadurnli. Zeci de arsati trudearr;"lafln'le Iui de dimineati pinri seiia

CIINELE INVATAT dat tai ca al lor se n-aibi nimenea.Imbucau pe apucate, te miri ce, dor-meau doar citeva ceasuri, 9i aleachinuite, prin Soproane, sau pe sublolate, jar cit d6pre simbrie. cine_ivedea fata In schimb, clinii sthpi-nului erau ghiltuili numai cu carne,triiti doar in case $i mingliaii, tildudati cum nici nu pot se vd spun.$i mai ales pe unul, Azor, bogdtanulil indrigise cel mai mult. Il lua ori-unde dupd el, spunind in dteapta$i-n stlnga ce pricepea tot, mai abi-llr ca un om, doar c;, vai ce pecal Inu putea sd vorbeasce. Asla eraDrrrea jale care-l tecea pe bog;tans?i licremeze : cum de nu izbutea el,or toatA averea lui, sr-l lacd peAzorsli vorheascn ? Ce mai ciine ar fift $it din el. S'ar minura o lume $iolt s'ar mai vorbi $i de el, 9i de std-


23/29

pin. Ijrette N-ar precupeti nici unban pentru o ferictre ca ,st, tlnh-o zi, tocmai cind rl apucaseraraSt amaractunea pe supin pentrunedreptata ci doar oamenii vnrbesc ti ciinii nu, iata ca se aDroDiede el Martin argatul.-- Nu te mai ndji atita, std-prn(, ca mi rupi inima, nu alta stiice-am auzit deunAzi de la un druriretde departe? Zjcea ca dincolo demunte se alli4 un mare rn\atat careprrme$te la lcoala lur numai.,iniCe-i drept, unul si uul. Da'nici cilAzor nu mi-e rusine. lntf-un an, asazrcea drumetul - oflce scolar sties5 vorbecsca, ba ri si citea*a cape apii.- Crezi ci I ar primi ;t pe Azor?se inlierbinti bogdtanut.

_ - De pnmrt o sa-l primeascj,dar vorbd r, stepjne, c, invatatul

l\rj\[trrr


24/29

Asta e cam scump... De-aia si m-rmcodit s)-ti spui jupoaie oamenii. nuaJtceva - a$a zicea drumetul.- $i ce dac5? sari bosatasDtAre ti dreptate I Auzi, si voibeaicaAzor ' Pei ,sta e visul meu I Cine-osi mai fie ca mine prin Di4rtile as-iea ? Aleargi iute, Martine, ia-l oeAzor si dul Ia icoala aia minunata ISi nici una, nici doue, sthoinul luedin cdmar; o halci zdravind de car-ne de porc almate - se aibe bietulAzor pe drum, cd aveau de umblatcitev zile - ii dadu Sj tui Martin,cu cnru cu vai o jumitate de piinetrscata $r, lucru nemaivezut de ni_moni prni atunci, numara in Dalmacrepate a argatutui o suti de ioroane nou,noute.- Daci n-ajunge atlta, mai faciun drum $i-i mai duci, Martine_ $i

se'i spui invetatului se aibd griji deAzor ca de-un copil al lui. Se nu-ilipseasc; nimic- Clt o ti, pletesc,doar n-o si ma zglrcesc eu pentruciinele meu cel mai drag...Martin, c A26r dupd el, lud dru-mul muntelui. In inima pidurii eracrsuta din bime a pddurarului -prieten vechi de-al lui Martin. Seabdtu pe-acolo Martin ii dupd ce-ipovesti gazdei de'a lir in p;r totul,l6si la p;durar pe Azor, mai zebovi$i el ce mai zdbovi ii cam la o sip-tdmir;, iati'l ce intri singur ln o-grada bogetanului.- Mare picat ch n-ai fost cuftine, stdptrne, grii el c;tre acesta,care a$tepta velti de la clite, cu su-tletul uscal de dor $i ars de nerab-dare. Se mil Ii vizilt pe Azor Nicin-an deschis bine uQa clasei si el,

14


25/29

ioga induntril, drpt in banca intiia- in tala invatatului. de D,r.; decird lumea doar la qcoald tusese.zau de n a r;mas ii inv6tetorulcu gura cascate parc;_l vddj isiscoase ochelarii Si dddea din cao. cumultumire: ,,ASa elev, n-am maivezut DesteDi foc t .- Vezi clam avut dreptate? Nuv am spus eu Ia toti ce nu-i de srsit al doilea ciine ca Azor?-Daca n-oi sti dumneata. care{ipetrseaj toata ziua cu el, cine s6 ijStiut ri tinu isonul Martin. Si zicelnvetatul i ,,De-mi pentru inceDut osute de coroane i pestq $ase lunjimi adu.i altd suta. Ciinete,;l lasi la

mine. Peste un an. cind va isDr;viScoala, o s; ;tie sa vorbeasci'maibine ca noi doi acum. Afunci ll ieiacasd.

N-au trut nici cele qase luni so-rocite, cb, bogatanul se fi grabi sa-ltrimitS pe Martin se, vadi ce-i cuAzor. Si, bineinteles, mai trecu inpalmele muncite ale argatului ince0 sut5 de coroane.Martin pleca $i, ca mai inainte. nulr$u muntele, ci se opri din nou lapedurar. Ii ajuti la ireburile gospo-{l;riei si dupi o sipUmin;, cioe in-tra pe poarta cea mare din ogradabogetanului ? Madin, vezi bine.- Ei, ce-i cu Azor? il.zori std-I'inul ^ ..Le sa lre, slaprnel rnvala oerup cartea, nu altceva. lnvbtatulmj-a spus c6 in mai putin de iase

l ni sd viu sel iau, dar sd... maiaduc ni$te bani, c;l lnvat5 si $i- Bine, bine, nu-i nimic. doarl)ani avem ber(het cind e vorba de


26/29

\rr)r. Auzi, ii si scrie Ciinele mcu,re si fic primll pe lumc Cc ilrai,ill cjnva I se hlca bog:tanul iiri fcili in sat nu mai auzea allccva,1,\'it despre de."tepi;clunea si sa\iilrtlictl lui Azor.Martjr iu iar;ii triJnis la icoalii,,1. ilata asta si se lntoarci cu Azor.l)rr, la o siptamin;, iat:r c:i argatlli. intosrse singtr inaintea stiliru_lri. Azor Undei Azor? strigil

l,ini$teSte tc, st:loine, ii r5s-ti |rse argaiul. Mai bine n-ai mai ln-li1.ba dc el, c: n meriti. Ehei, slil,i r, siipinc, ce z;cea tu Azor alt)\tru Abia acun a ieJ:it la iveal li drept, e invalilt .l sa \orbeas-,.r rlrr cr rorbc ri iei din gurS fliil)l1rf n'ar ii invelai Spune inh-una


27/29

ce e$ti un prost;nac lnfumurat, ca' tucu ai tdi ati jelujt tot satul, din ta-td-n iiu. ca ntrmri din nenor..irFqaltora ali ficut averea pe care-o aitu acum... $i ce mal prler;ge9teCd atunci clnd a imbitrinit tatiltiu, ai i;cut ce-ai fecut $j l-ai rosio,golit in groap:, cd plf,d ti p sorata ai lnfelat-o la imparteala averiidilpd betrln ai ci el, Azor. o sd viela judecdtor, fi-o sd-i povsteascdtotul. I{artor mai bun ca el, zice* n-are cum se fie altul : de el, $ti-ind c;-i necuvintdtor, nu te-ai ferittn ticiloqiile tale - doar un dobitdfird grai n-avea cum s; le dea pefai; pe toate...

Eu n-am mai puiut rabda atlta o,cari 9i lipsd de rtruno$iinte. Aga derr m-am lnfuriat, aA plnd se zicipeSte, i-am legat o piatrd de glt $i


28/29

bildlblc cu el ln iaz. Sd mai strige i-acoto,daca-i de mina... De'l adu-ieam, te fdcea de ris, ba cine tiece-ar mai fi Putut s; iasd din vor_bdria lui...- Ca mare dreptate ai avutMartine. resufli usurat stdpinulNa, tine o pline, s.o duci la copilasi.rhspiati pentru ce m-ai slujit cucredintS.Martin lui piinea zimbind 9i Plecjla ai lui. Nu tr*u fiult si se mutefntr-alt sat, ln alte tinuturi Se spx-ne ce acolo Si'ar li lnchegat o gN'poddrie frumt9ica ti c5, ln brt5turaiui, ar lStra cu rost, i-adeverat -un ciif,e, Ieit-poleit cu Azor al st;plnului...


29/29

r

Prăvalefag și frumoasa țigancă ilustrată de Tia Peltz

Documents

Transcript of Prăvalefag și frumoasa țigancă ilustrată de Tia Peltz