EDI TIA CU CARACTERE MARI · 34567decembrie 2019 edi tia cu caractere mari articolele de studiu...

34567DECEMBRIE 2019

EDI �TIA CU CARACTERE MARI

ARTICOLELE DE STUDIU PENTRU PERIOADA:3 FEBRUARIE – 1 MARTIE 2020

2

ARTICOLULDE STUDIU 49

„Un timp fixat”pentru munca�si pentru odihna

‘Veni �ti ıntr-un loc retras �si odihni �ti-va pu �tin.’ (MAR. 6:31)

CˆANTAREA 143

Sa ramanem treji, privind spre Iehova!

PREZENTARE

Scripturile ne ınva �ta sa avem un punct de vedere echili-brat cu privire la munca �si la odihna. Raportandu-se lasabatul saptamanal pe care Iehova li l-a dat israeli �tilor,acest articol ne va ajuta sa ne analizam atitudinea fa �ta demunca �si fa �ta de odihna.

CUM considera majoritatea oamenilor din zona tamunca? In numeroase �tari, oamenii lucreaza mai mult�si mai greu decat ınainte. Ei sunt adesea prea ocupa �tica sa se odihneasca, sa stea cu familia sau sa- �si satis-faca necesita �tile spirituale. (Ecl. 2:23) La polul opus,sunt oamenii carora nu le place sa munceasca �si carecauta pretexte pentru a se eschiva de la munca. (Prov.26:13, 14)

2 In contrast cu concep �tiile lipsite de echilibru dinprezent, Iehova �si Isus au o perspectiva corecta asu-pra muncii. �Stim ca lui Iehova ıi place sa lucreze. Isusa spus clar: „Tatal meu lucreaza pana acum, de aceea�si eu lucrez”. (Ioan 5:17) Sa ne gandim la cata muncaa depus Iehova pentru a crea miriadele de ıngeri, pre-cum �si vastul univers. De asemenea, pe pamant ve-dem, pretutindeni, splendidele lucrari de crea �tie alelui Iehova. Psalmistul a spus: „Cat de multe sunt lu-crarile tale, o, Iehova! Pe toate le-ai facut cu ın �te-lepciune. Pamantul este plin de operele tale!”. (Ps.104:24)

3 Isus l-a imitat pe Tatal sau. Cand Dumnezeu „apregatit cerurile”, Isus, personificarea ın �telepciunii, alucrat alaturi de el ca „me �ster iscusit”. (Prov. 8:27-31)La mult timp dupa aceea, cand s-a aflat pe pamant, el

1. Ce atitudine au mul �ti oameni cu privire la munca?2, 3. Ce exemplu ne-au dat Iehova �si Isus ın ce prive �ste munca?

DECEMBRIE 2019 3

a efectuat o lucrare excep �tionala. Aceasta lucrare eraca hrana pentru Isus, ac �tiunile sale demonstrand cafusese trimis de Dumnezeu. (Ioan 4:34; 5:36; 14:10)

4 Sugereaza exemplul lui Iehova �si Isus, care lucrea-za neobosit, ca noi nu trebuie sa ne odihnim? Nicide-cum. Iehova nu obose �ste niciodata, deci nu are ne-voie de odihna fizica. Cu toate acestea, Biblia spuneca, dupa ce a creat cerurile �si pamantul, Iehova „s-aodihnit �si s-a ınviorat”. (Ex. 31:17) Aceasta ınseamnaca Iehova s-a oprit din lucru �si �si-a facut timp ca sase bucure de ceea ce crease. �Si Isus a procedat la fel.Cu toate ca a lucrat foarte mult cat a fost pe pamant,el �si-a facut timp sa se odihneasca �si sa manance cuprietenii. (Mat. 14:13; Luca 7:34)

5 Biblia ıi ıncurajeaza pe slujitorii lui Iehova sa fieharnici. Ei trebuie sa fie con �stiincio �si, nu delasatori.(Prov. 15:19) De �si presteaza, probabil, un serviciulaic pentru a se ıngriji de necesita �tile familiei, disci-polii lui Cristos au responsabilitatea de a le ımparta �sialtora vestea buna. Insa cu to �tii avem nevoie �si deodihna. Uneori ne-ar putea fi greu sa gasim un echi-libru ıntre munca laica, predicare �si odihna. Cum pu-tem �sti cat timp trebuie sa muncim �si cat sa ne odih-nim?

4. Ce putem ınva �ta de la Iehova �si de la Isus cu privire la odihna?5. Ce dificultate ıntampina mul �ti dintre slujitorii lui Dumnezeu?

4 TURNUL DE VEGHE

DECEMBRIE 2019 5

UN ECHILIBRUˆINTRE MUNC

˘A �SI ODIHN

˘A

6 Este important sa avem un punct de vedere echi-librat fa �ta de munca. Regele Solomon a scris subinspira �tie divina: „Pentru orice lucru este un timpfixat”. Apoi el a men �tionat plantatul, construitul,plansul, rasul, dansul etc. (Ecl. 3:1-8) Munca �si odih-na sunt aspecte importante ale vie �tii. Isus a avut unpunct de vedere echilibrat cu privire la ele. Odata,apostolii s-au ıntors dintr-o campanie de predicare ıntimpul careia au fost atat de ocupa �ti, ıncat ‘nu auavut ragaz nici macar sa manance’. Isus le-a spus: „Ve-ni �ti cu mine deoparte, ıntr-un loc retras, �si odih-ni �ti-va pu �tin”. (Cite �ste Marcu 6:30-34.) Chiar dacaIsus �si discipolii nu reu �seau ıntotdeauna sa se odih-neasca atat cat ar fi dorit, Isus �stia ca aveau nevoiecu to �tii de odihna.

7 To �ti trebuie, uneori, sa ne odihnim sau sa ie �simdin rutina zilnica. Putem ın �telege foarte bine aceastanecesitate analizand o masura luata de Dumnezeu ınfavoarea poporului sau din vechime: sabatul sapta-manal. De �si noi nu suntem sub Legea mozaica, ea neajuta sa ne evaluam atitudinea fa �ta de munca �si deodihna.

6. Cum reiese din Marcu 6:30-34 ca Isus avea un punct de vedereechilibrat cu privire la munca �si la odihna?7. Ce beneficii ne va aduce analizarea legii sabatului?

6 TURNUL DE VEGHE

SABATUL,O ZI DEDICAT

˘A ODIHNEI

�SIˆINCHIN

˘ARII

8 In Cuvantul lui Dumnezeu se spune ca, dupa �sase„zile” de creare, Dumnezeu s-a odihnit cu privire lalucrarile de crea �tie de pe pamant. (Gen. 2:2) Iehovamunce �ste cu placere �si, ın anumite privin �te, lucreaza�si ın prezent. (Ioan 5:17) Sabatul saptamanal urmea-za modelul zilei de odihna a lui Iehova, men �tionate ınGeneza. Dumnezeu a spus ca sabatul era un semn ın-tre el �si poporul Israel, o zi de ‘odihna completa, unlucru sfant pentru Iehova’. (Cite �ste Exodul 31:12-15.)Restric �tia privitoare la munca li se aplica tuturor, in-clusiv copiilor, sclavilor �si animalelor domestice. (Ex.20:10) Sabatul le permitea israeli �tilor sa acorde maimulta aten �tie activita �tilor spirituale.

9 Sabatul era o masura binevenita pentru poporullui Dumnezeu. Insa mul �ti conducatori religio �si dintimpul lui Isus impusesera reguli foarte stricte privi-toare la respectarea sabatului. Ei pretindeau ca, ın sa-bat, era gre �sit chiar �si sa aduni cateva spice de grausau sa vindeci o persoana bolnava. (Mar. 2:23-27;3:2-5) Asemenea pareri nu reflectau gandirea lui Ie-

8. Potrivit cu Exodul 31:12-15, ce fel de zi trebuia sa fie sabatul?9. Ce punct de vedere eronat exista ın zilele lui Isus cu privire la sa-bat?

DECEMBRIE 2019 7

hova, iar Isus a men �tionat clar acest lucru ın discu �tii-le cu oamenii.

10 Isus �si discipolii sai evrei respectau sabatul deoa-rece se aflau sub Legea mozaica.� Totu �si, el a aratatprin cuvant �si fapta ca nu era gre �sit sa fii bun �si sa-i

� Discipolii aveau un respect atat de mare fa �ta de legea sabatului, ın-cat au amanat pregatirile pentru ınmormantarea lui Isus pana la termi-narea zilei de sabat. (Luca 23:55, 56)

10. Ce ınva �tam din Matei 12:9-12 despre modul ın care privea Isussabatul?

ˆIn sabat, familia lui Isus se concentra asupra lucrurilor spirituale

(Vezi paragraful 10)

8 TURNUL DE VEGHE

aju �ti pe al �tii ın sabat. Isus a spus foarte clar: „Estepermis sa faci bine ın sabat”. (Cite �ste Matei 12:9-12.)El nu considera ca aceste ac �tiuni constituiau o ıncal-care a sabatului. Faptele sale chiar aratau ca el ın �te-legea o caracteristica esen �tiala a acestei zile: ıntrucatnu munceau, evreii puteau sa se concentreze la lucru-rile spirituale. Isus a crescut ıntr-o familie care, ın sa-bat, se apropia mai mult de Iehova. Acest lucru reie-se din modul ın care a ac �tionat Isus cand s-a aflat ınNazaret: „Dupa obiceiul sau din ziua sabatului, [Isus]a intrat ın sinagoga �si s-a ridicat sa citeasca”. (Luca4:15-19)

ATITUDINEA NOASTR˘A

FA �T˘A DE MUNC

˘A

11 Cu siguran �ta ca Iosif i-a transmis lui Isus, fiul sauadoptiv, nu numai meseria de tamplar, ci �si punctulde vedere al lui Dumnezeu cu privire la munca. (Mat.13:55, 56) Probabil ca Isus l-a vazut pe Iosif trudindzi de zi pentru a se ıngriji de familia sa numeroasa.Mai tarziu, el le-a spus discipolilor: „Vrednic este lu-cratorul de plata lui”. (Luca 10:7)

ˆIn mod cert, Isus

�stia ce ınseamna sa munce �sti din greu.12 �Si apostolul Pavel a �stiut ce ınseamna munca asi-

11. Cine a fost un model pentru Isus ın ce prive �ste munca?12. Men �tiona �ti cateva versete care prezinta punctul de vedere bi-blic cu privire la munca asidua.

DECEMBRIE 2019 9

dua. De �si principala sa activitate a fost aceea de a de-pune marturie despre Isus �si despre ınva �taturile lui,Pavel a muncit pentru a se ıntre �tine. Fra �tilor din Te-salonic chiar le-a spus ca ‘muncea cu truda �si oste-neala noapte �si zi ca sa nu ımpovareze cu cheltuielimari pe nimeni’. (2 Tes. 3:8; Fap. 20:34, 35) Probabilca Pavel se referea ın aceste versete la confec �tiona-rea corturilor. In timp ce se afla ın Corint, i-a cunos-cut pe Aquila �si pe Priscilla „ �si, fiindca aveau aceea �simeserie, a ramas ın casa lor �si lucrau, pentru ca me-seria lor era facerea corturilor”. Cand a spus ca mun-cea „noapte �si zi”, Pavel nu a vrut sa spuna ca mun-cea fara ıncetare. El ı �si ıntrerupea munca laica ınocazii precum sabatul pentru a le depune marturieevreilor, care nu lucrau ın acea zi. (Fap. 13:14-16,42-44; 16:13; 18:1-4)

13 Apostolul Pavel ne-a dat un exemplu bun. De �si atrebuit sa munceasca, el a ındeplinit cu regularitate„lucrarea sfanta a ve �stii bune a lui Dumnezeu”. (Rom.15:16; 2 Cor. 11:23) Pavel i-a ındemnat �si pe al �tii sa-iurmeze exemplul. El i-a numit pe Aquila �si Priscilla‘colaboratorii sai ın Cristos Isus’. (Rom. 12:11; 16:3)Pavel i-a sfatuit pe corinteni sa aiba „ıntotdeaunamulte de facut ın lucrarea Domnului”. (1 Cor. 15:58;2 Cor. 9:8) Iehova chiar l-a inspirat sa scrie: „Daca

13. Ce ınva �tam din exemplul lui Pavel?

Un punct de vedere echilibratcu privire la munca �si la odihnane va ajuta sa ne concentramasupra unor activita �ti ınvioratoare(Vezi paragraful 17)

DECEMBRIE 2019 11

cineva nu vrea sa lucreze, nici sa nu manance”. (2 Tes.3:10)

14 Cea mai importanta lucrare ın aceste zile dinurma este predicarea �si facerea de discipoli. De fapt,Isus a prezis ca discipolii sai vor face lucrari chiar maimari decat el! (Cite �ste Ioan 14:12.) Prin aceste cuvin-te, el nu a vrut sa spuna ca noi vom face miracole,asemenea lui. Isus s-a referit la faptul ca vom predi-ca �si vom preda ıntr-un teritoriu mult mai vast �si pen-tru o perioada mult mai lunga.

15 Daca avem un serviciu laic, sa ne punem urmatoa-rele ıntrebari: Sunt cunoscut drept un muncitor har-nic?

ˆImi termin munca la timp �si cat mai bine posibil?

Daca raspunsul la aceste ıntrebari este afirmativ, ın-seamna ca vom ca �stiga, probabil, ıncrederea angajato-rului nostru. De asemenea, colegii de munca ar puteafi mai dispu �si sa asculte vestea buna. Cu privire la lu-crarea de predicare �si de predare, ar trebui sa ne pu-nem urmatoarele ıntrebari: Sunt cunoscut drept unvestitor harnic? Ma pregatesc bine pentru vizitele ini-�tiale? Fac cu promptitudine vizite ulterioare persoane-lor interesate? Particip cu regularitate la forme diferi-te ale lucrarii de predicare? Daca raspundem afirmativ,ınseamna ca putem gasi bucurie ın activitatea noastra.

14. Ce a vrut sa spuna Isus prin cuvintele din Ioan 14:12?15. Ce ıntrebari ar trebui sa ne punem �si de ce?

12 TURNUL DE VEGHE

ATITUDINEA NOASTR˘A FA �T

˘A DE ODIHN

˘A

16 Isus �stia ca, uneori, el �si apostolii aveau nevoiede odihna. Insa mul �ti oameni din vremea sa, dar �si dinprezent se aseamana cu barbatul bogat din ilustrarealui Isus, care ı �si spunea: „Odihne �ste-te, mananca, bea�si distreaza-te!”. (Luca 12:19; 2 Tim. 3:4) El conside-ra ca cele mai importante lucruri din via �ta sunt odih-na �si placerile. Spre deosebire de acest om, Isus �siapostolii nu ı �si axau via �ta pe placeri.

17 Astazi, ıncercam sa-l imitam pe Isus folosindu-netimpul liber nu numai pentru a ne odihni, ci �si pen-tru a predica vestea buna �si a participa la ıntrunirilecre �stine. De fapt, pentru noi, facerea de discipoli �siparticiparea la ıntruniri sunt atat de importante, ın-cat ne straduim din rasputeri sa luam parte cu regu-laritate la aceste activita �ti sacre. (Evr. 10:24, 25)Chiar �si atunci cand suntem ın vacan �ta, ne pastramprogramul de activita �ti spirituale participand la ın-truniri acolo unde ne aflam �si cautand ocazii de avorbi despre Iehova cu oamenii cu care ne intersec-tam. (2 Tim. 4:2)

18 Ii suntem deosebit de recunoscatori Regelui nos-

16. Ce diferen �ta exista ıntre atitudinea lui Isus �si a apostolilor fa �tade odihna �si atitudinea multor oameni din zilele noastre?17. Cum ne folosim timpul liber?18. Ce vrea Regele nostru, Cristos Isus, sa facem?

tru, Cristos Isus, care este rezonabil �si ne ınva �ta saavem un punct de vedere echilibrat cu privire la mun-ca �si la odihna. (Evr. 4:15) El vrea sa ne odihnim su-ficient. De asemenea, vrea sa lucram din greu pentrua ne ıngriji de necesita �tile noastre fizice, dar �si pen-tru a face discipoli, o activitate care ne aduce multesatisfac �tii. In articolul urmator, vom vorbi despre ro-lul pe care ıl are Isus ın eliberarea noastra dintr-o for-ma nemiloasa de sclavie.

��

LEGENDA IMAGINILOR, pagina 7: Iosif ı �si duce familia la sinagogaın sabat; pagina 10: Un frate care munce �ste pentru a- �si ıntre �tine familiaı �si folose �ste timpul liber ın activita �ti teocratice, chiar �si atunci cand toatafamilia este ın vacan �ta.

CUM A �TI R˘ASPUNDE?

˛ Ce putem ınva �tade la Iehova �si dela Isus cu privirela munca?

˛ Ce trebuiausa faca israeli �tiiın sabat �si ceınva �tam de aici?

˛ De ce este impor-tant sa avem unpunct de vedereechilibrat cu privi-re la munca �si laodihna?

CˆANTAREA 38

Iehova te va ıntari


Iehova ne deschidecalea spre libertate„Sa proclama �ti libertatea ın �tara pentru to �ti locuitorii ei.”(LEV. 25:10)

CˆANTAREA 22

Sa vina Regatul tau!

PREZENTAREˆIn Israelul antic, Iehova a dat o dispozi �tie speciala pentrua asigura libertatea evreilor: Jubileul. De �si noi nu suntemsub Legea mozaica, putem ınva �ta multe analizand aceas-ta dispozi �tie. Articolul de fa �ta ne va aminti, prin prismaJubileului, de o masura luata de Iehova ın favoarea noas-tra �si de beneficiile pe care ea le aduce.

14

DECEMBRIE 2019 15

IN UNELE �tari exista sarbatori speciale care marchea-za ımplinirea a 50 de ani de domnie a unui suveran.Al 50-lea an este cunoscut ca anul jubiliar al suvera-nului. Festivita �tile ce ınso �tesc jubileul pot dura o zi,o saptamana sau chiar mai mult. In cele din urmaınsa, se sfar �sesc, �si, odata cu ele, bucuria prilejuitade eveniment.

2 In acest articol, vom vorbi despre un jubileu su-perior, mult superior chiar �si anului jubiliar celebratın Israelul antic. Jubileul din vechime le aducea liber-tate israeli �tilor. Dar ce semnifica �tie are pentru noi as-tazi? Jubileul ne aminte �ste de o masura minunata lua-ta de Iehova ın favoarea noastra, care, ın prezent, neaduce multe beneficii, iar ın viitor, libertatea ve �snicaanun �tata de Isus. (Cite �ste Luca 4:16-18.)

3 Putem ın �telege mai u �sor la ce s-a referit Isus canda vorbit despre libertate analizand Jubileul din Israe-lul antic. Iehova le-a spus israeli �tilor: „Sa sfin �ti �ti anulal cincizecilea �si sa proclama �ti libertatea ın �tara pen-tru to �ti locuitorii ei. Acesta va fi un Jubileu pentruvoi, �si fiecare sa se ıntoarca la proprietatea lui �si fie-care sa se ıntoarca la familia lui”. (Cite �ste Leviticul25:8-12.) In articolul precedent, am vazut beneficiile

1, 2. a) Ce este un jubileu? (Vezi chenarul Ce era Jubileul?) b) La ces-a referit Isus ın Luca 4:16-18?3. A �sa cum reiese din Leviticul 25:8-12, ce beneficii aveau israeli �tiiın anul jubiliar?

de care s-au bucurat israeli �tii ın urma respectarii sa-batului saptamanal. Dar ce beneficii le-a adus Jubi-leul? Sa presupunem ca un israelit avea multe datorii�si, din aceasta cauza, era obligat sa- �si vanda terenul.In timpul anului jubiliar, terenul trebuia sa-i fie ına-poiat, iar omul respectiv putea „sa se ıntoarca la pro-prietatea lui”, care, ın cele din urma, avea sa le fietransmisa urma �silor sai. Existau �si situa �tii ın care undatornic trebuia sa- �si vanda un copil sau sa se vandape sine ca sclav pentru a- �si putea plati datoria. In16 TURNUL DE VEGHE

Ce era Jubileul?Jubileul era o sarbatoare speciala. Israeli �tii celebrauJubileul din 50 ın 50 de ani. Odata cu intrarea ın �TaraPromisa, na �tiunea Israel avea la dispozi �tie �sase aniın care sa semene, sa cultive pamantul �si sa strangaroadele. Al �saptelea an era un an sabatic, ın carenu trebuiau sa semene ogoarele sau sa tunda pomii.Dupa �sapte perioade a cate �sapte ani (7�7˙49), urmaal 50-lea an, anul jubiliar. Calculand anii de la intrareaisraeli �tilor ın �Tara Promisa, ajungem la concluzia caprimul an jubiliar a ınceput ın luna Ti �sri 1424 ı.e.n.(Lev. 25:2-4, 8-10)

DECEMBRIE 2019 17

timpul anului jubiliar, sclavul ‘se ıntorcea la familialui’. Niciun sclav nu era lipsit iremediabil de speran �ta.Iehova a vadit multa considera �tie prin aceasta masura!

4 Ce beneficii mai aducea Jubileul? Iehova a spus:„Nimeni nu trebuie sa fie sarac ın mijlocul tau, fiind-ca ın �tara pe care Iehova, Dumnezeul tau, �ti-o da mo �s-tenire, ca s-o stapane �sti, Iehova te va binecuvanta”.(Deut. 15:4) Ce diferen �ta fa �ta de ceea ce se ıntampla

4, 5. De ce este important sa cunoa �stem mai multe lucruri despreJubileu?

Jubileul le aducea bucurie evreilor,ıntrucat sclavii se ıntorceau la familia �si la pamanturile lor

(Vezi paragraful 3)

de regula ın ziua de azi, cand boga �tii devin �si mai bo-ga �ti, iar saracii, �si mai saraci!

5 In calitate de cre �stini, noi nu suntem sub Legeamozaica, deci nici sub prevederile Jubileului, carepresupunea eliberarea sclavilor, iertarea datoriilor �sireturnarea terenurilor mo �stenite. (Rom. 7:4; 10:4;Ef. 2:15) Cu toate acestea, este important sa aflammai multe lucruri despre Jubileu. De ce? Deoarece neaminte �ste de ceea ce a facut Iehova ın favoarea noas-tra pentru a ne deschide calea spre libertate.

ISUS A ANUN �TAT ELIBERAREA6 To �ti avem nevoie de eliberare deoarece suntem

supu �si pacatului, o forma cruda de sclavie. Intrucatsuntem pacato �si, ne aflam sub jugul batrane �tii, al bo-lii �si al mor �tii. Putem observa cu u �surin �ta acest lucrucand ne privim ın oglinda sau cand mergem la medic.De asemenea, stigmatul pacatului aduce cu sine sen-timente de descurajare. Apostolul Pavel a recunoscutca era �tinut ‘captiv sub legea pacatului care era ın ma-dularele sale’ �si a adaugat: „Nenorocitul de mine!Cine ma va scapa de acest corp care ma duce la moar-te?”. (Rom. 7:23, 24)

7 Din fericire, Dumnezeu a gasit o cale pentru a ne

6. Din ce captivitate trebuie eliberata omenirea?7. Ce a profe �tit Isaia cu privire la libertate?

18 TURNUL DE VEGHE

elibera din pacat. Isus joaca un rol-cheie ın aceastaprivin �ta. In secolul al VIII-lea ı.e.n., profetul Isaia pre-zicea o eliberare de propor �tii, care le va aduce oame-nilor mai multe beneficii decat le-a adus israeli �tiloranul jubiliar. El a scris: „Spiritul Domnului Suveran Ie-hova este peste mine, pentru ca Iehova m-a uns sa leanun �t vestea buna celor smeri �ti. El m-a trimis sa-i pan-sez pe cei cu inima franta, sa le vestesc captivilor li-bertatea”. (Is. 61:1) La cine se refera aceasta profe �tie?

8 Aceasta profe �tie importanta cu privire la elibera-re a ınceput sa se ımplineasca dupa ce Isus �si-a ınceputlucrarea pe pamant. Cand a mers ın sinagoga din Na-zaret, ora �sul unde a crescut, Isus le-a citit evreiloraduna �ti acolo chiar aceasta profe �tie �si a aplicat la sinecuvintele: „Spiritul lui Iehova este peste mine, pentruca el m-a uns sa le anun �t saracilor vestea buna, m-atrimis sa le predic captivilor eliberarea �si celor orbi re-capatarea vederii, sa-i pun ın libertate pe cei zdrobi �ti�si sa predic anul de bunavoin �ta al lui Iehova”. (Luca4:16-19) Cum a ımplinit Isus aceasta profe �tie?

PRIMII OAMENI ELIBERA �TI9 Libertatea prezisa de Isaia, despre care Isus a ci-

tit ın sinagoga, a ınceput sa fie acordata ın secolul8. La cine se aplica profe �tia lui Isaia cu privire la eliberare?9. Ce eliberare a �steptau mul �ti oameni din timpul lui Isus?

DECEMBRIE 2019 19

I e.n. Isus a confirmat acest adevar atunci cand aanun �tat: „Astazi s-a ımplinit acest cuvant din Scrip-turi pe care tocmai l-a �ti auzit”. (Luca 4:21) Mul �ti din-tre cei care l-au auzit pe Isus citind aceste cuvinte a �s-teptau, probabil, o schimbare politica: eliberarea desub stapanirea romana. Discipolii lui Isus aveau, pro-babil, acelea �si a �steptari. Mai tarziu, doi dintre ei auspus: „Noi ınsa speram ca el este acela care va elibe-ra Israelul”. (Luca 24:13, 21) Insa noi �stim ca Isus nu�si-a sfatuit continuatorii sa se revolte ımpotriva jugu-lui apasator al stapanirii romane, ci i-a ındemnat sadea „Cezarului ce este al Cezarului”. (Mat. 22:21) Darın ce sens i-a eliberat el ın acele zile?

10 Fiul lui Dumnezeu a venit ca sa le ofere oameni-lor o dubla eliberare. In primul rand, i-a ajutat sa seelibereze de doctrinele apasatoare ale conducatorilorreligio �si, mul �ti evrei fiind sclavi ai tradi �tiilor �si ai ın-va �taturilor eronate. (Mat. 5:31-37; 15:1-11) In plus,cei care pretindeau ca ıi ındruma erau orbi din punctde vedere spiritual. Respingandu-l pe Mesia �si, impli-cit, iluminarea spirituala pe care le-o oferea, ei rama-neau cufunda �ti ın ıntuneric �si ın pacat. (Ioan 9:1,14-16, 35-41) Predand adevarul �si dand un bun exem-plu, Isus le-a deschis celor umili calea spre eliberareaspirituala. (Mar. 1:22; 2:23–3:5)10. Ce cale le-a deschis Isus celor umili?

20 TURNUL DE VEGHE

11 In al doilea rand, Isus i-a eliberat pe oameni dinsclavia pacatului mo �stenit. In virtutea jertfei lui Isus,Dumnezeu poate ierta pacatele celor care manifestacredin �ta ın rascumparare �si o demonstreaza prin fap-te. (Evr. 10:12-18) Isus a spus: „Daca Fiul va eliberea-za, ve �ti fi cu adevarat liberi”. (Ioan 8:36) In mod cert,aceasta libertate era mult superioara celei acordateın anul jubiliar! Un om eliberat cu ocazia Jubileuluiputea sa redevina sclav �si avea sa moara ın cele dinurma. Insa libertatea adusa de Isus urma sa durezeve �snic.

11.ˆIn ce sens a mai oferit Isus eliberare?

Isus proclama eliberareaın sinagoga din Nazaret(Vezi paragrafele 8 �si 9)

DECEMBRIE 2019 21

12 In ziua Penticostei din anul 33 e.n., Iehova i-auns cu spirit sfant pe apostoli �si pe al �ti barba �ti �si fe-mei fidele. El i-a adoptat ca fii, urmand sa ıi ınvie ıncer pentru a domni alaturi de Isus. (Rom. 8:2, 15-17)Ei urmau sa fie primii beneficiari ai eliberarii procla-mate de Isus ın sinagoga din Nazaret. Ace �sti barba �ti�si femei nu mai erau ın sclavia ınva �taturilor false�si a practicilor promovate de conducatorii religio �sievrei. In plus, Dumnezeu nu-i mai considera sclavi aipacatului care duce la moarte. Jubileul simbolic aınceput odata cu ungerea continuatorilor lui Cristosın 33 e.n. �si se va ıncheia la sfar �situl Domniei de OMie de Ani. Dar ce avea sa se realizeze ın aceasta pe-rioada?

LIBERTATE PENTRUMILIOANE DE AL �TI OAMENI

13 In perioada actuala, milioane de oameni sinceriprovenind din toate na �tiunile fac parte din „alte oi”.(Ioan 10:16) Ei nu sunt chema �ti de Dumnezeu ca sadomneasca ın ceruri cu Isus, dar, ın conformitate cupromisiunea Bibliei, au speran �ta de a trai ve �snic pepamant. Ai �si tu aceasta speran �ta?

12. Cine au fost primii care au beneficiat de eliberarea proclamatade Isus?13, 14. Pe langa cre �stinii un �si, cine se bucura de eliberarea anun-�tata de Isus?

22 TURNUL DE VEGHE

DECEMBRIE 2019 23

14 Cei care o ımparta �sesc beneficiaza deja de unelebinecuvantari pe care le au cei un �si. In virtutea cre-din �tei lor ın sangele varsat de Isus, ıl pot ruga peIehova sa le ierte pacatele �si, astfel, sa se bucu-re de aprobarea sa �si de o con �stiin �ta buna ınaintea lui.(Ef. 1:7; Rev. 7:14, 15) De asemenea, nu mai suntsclavi ai ınva �taturilor false. Isus a spus: „Ve �ti cunoa �s-te adevarul �si adevarul va va elibera”. (Ioan 8:32)Cata bucurie aduce aceasta eliberare!

15 Dar ne a �steapta o libertate �si mai mare. In viito-rul apropiat, Isus va distruge religia falsa �si guverne-le corupte. Dumnezeu va ocroti „o mare mul �time” deslujitori ai sai, carora le va permite sa se bucure denumeroase binecuvantari pe un pamant paradiziac.(Rev. 7:9, 14) Nenumara �ti oameni vor fi readu �si lavia �ta �si vor avea posibilitatea sa fie elibera �ti de efec-tele pacatului adamic. (Fap. 24:15)

16 In timpul Domniei de O Mie de Ani, Isus �si core-gen �tii sai vor ajuta omenirea sa dobandeasca perfec-�tiune fizica �si spirituala. Aceasta perioada de restabi-lire �si eliberare se va asemana Jubileului din Israelulantic. Atunci to �ti locuitorii pamantului care ıi vorsluji cu loialitate lui Iehova se vor bucura de perfec-�tiune �si vor fi elibera �ti de pacat.

15. Ce libertate �si ce binecuvantari ne a �steapta ın viitor?16. Ce eliberare grandioasa ıi a �steapta pe oameni ın viitor?

17 In Isaia 65:21-23 gasim o descriere a vie �tii decare ne vom bucura ın viitor pe pamant. (Cite �ste.)Atunci, existen �ta noastra nu va fi nici pe departe plic-tisitoare. Dimpotriva, Biblia spune ca poporul luiDumnezeu va efectua o munca utila �si plina de satis-fac �tie. La sfar �situl Domniei de O Mie de Ani, „crea-

17. Ce se prezice ın Isaia 65:21-23 cu privire la poporul lui Dumne-zeu? (Vezi imaginea de coperta.)

24 TURNUL DE VEGHE

Aspecte ale Jubileului simbolic

30 e.n.

Isus proclamalibertatea ınsinagoga dinNazaret (Luca4:21)

33 e.n.

Jubileul simbolicıncepe odata cuungerea primilorcontinuatori ai luiCristos (Rom. 8:2,15-17)

ˆIN PREZENT

Cei un �si sebucura de multebinecuvantaridatorita jubileuluisimbolic

�tia va fi eliberata din sclavia stricaciunii �si va aveaglorioasa libertate a copiilor lui Dumnezeu”. (Rom.8:21) Promisiunea lui Iehova este o certitudine.

18 In vechime, Iehova a instituit sabatul pentru caisraeli �tii sa- �si ıntrerupa munca �si sa se concentre-ze asupra activita �tilor spirituale. Cu siguran �ta, �si18. De ce suntem siguri ca vom avea parte de un viitor fericit?

DECEMBRIE 2019 25

PE PARCURSULMILENIULUI

Oamenii vor fielibera �ti din sclaviapacatului �si aimperfec �tiunii

LA SFˆAR �SITUL DOMNIEI

MILENARE A LUI CRISTOS

Jubileul simbolic valua sfar �sit ıntrucat ı �siva fi atins scopul:eliberarea deplina aomenirii din pacat �simoarte (Rom. 8:21)

pe parcursul Domniei de O Mie de Ani vom aveatimp pentru lucrurile spirituale. In prezent, fericireanoastra depinde de ınchinarea la Iehova; ın lumeanoua, fericirea noastra va depinde tot de ınchina-rea la Iehova. Pe parcursul Domniei Milenare a luiCristos, to �ti oamenii fideli vor fi ferici �ti deoarece vorındeplini o munca placuta �si ıi vor sluji ın unitate luiDumnezeu.

��

LEGENDA IMAGINII, pagina 17:ˆIn timpul Jubileului, barba �tii care

fusesera sclavi erau elibera �ti �si se puteau ıntoarce la familia �si lapamanturile lor.


˛ Ce era Jubileulın Israelul antic�si ce beneficiiaducea el?

˛ In ce sens ıi eli-bereaza Iehovape cei un �si?

˛ Cum le vaacorda Iehovalibertate deplina„altor oi”?

CˆANTAREA 142

Sa �tinem ferm la speran �ta noastra!


Cat de bine ıl cuno �stipe Iehova?„Cei care cunosc numele tau se vor ıncrede ın tine, caci tunu ıi vei parasi nicidecum pe cei ce te cauta, o, Iehova!”(PS. 9:10)

CˆANTAREA 56

Sa traim adevarul!

PREZENTARE

Mul �ti oameni cred ca Dumnezeu exista, dar nu ıl cunosc cuadevarat. Ce ınseamna a-l cunoa �ste pe Iehova �si ce putemınva �ta din exemplul lui Moise �si al regelui David desprecultivarea unei rela �tii de prietenie cu el? Vom raspunde laaceste ıntrebari ın continuare.

27

28 TURNUL DE VEGHE

FACI parte dintr-o familie de Martori? Daca da, trebu-ie sa �stii ca prietenia cu Iehova nu se mo �stene �ste de laparin �ti. Indiferent ca parin �tii no �stri ıi slujesc sau nu luiDumnezeu, fiecare trebuie sa faca eforturi pentru alega o prietenie cu Iehova.

2 Sa analizam experien �ta unui frate pe nume Ange-lito. El a crescut ıntr-o familie de Martori, dar nu s-asim �tit foarte aproape de Dumnezeu cand era tanar.Angelito recunoa �ste: „Ii slujeam lui Iehova doar pen-tru ca voiam sa fac ce facea �si familia mea”. Insa Ange-lito s-a hotarat sa- �si rezerve timp ca sa citeasca din Bi-blie �si ca sa mediteze. De asemenea, a ınceput sa seroage mai des. Rezultatul? „Am ınva �tat ca singura mo-dalitate de a ma apropia deTatal meu drag, Iehova, erasa ma straduiesc sa-l cunosc personal.” Aceasta expe-rien �ta ne-ar putea face sa ne ıntrebam: Care este dife-ren �ta ıntre a �sti cateva lucruri despre Iehova �si a-l cu-noa �ste bine? �Si cum putem ajunge sa ıl cunoa �stem binepe Iehova?

3 Consideram, probabil, ca �stim cine este Iehova ın-trucat cunoa �stem numele sau, precum �si unele lucruripe care le-a spus sau le-a facut. Dar a-l cunoa �ste binepe Iehova presupune mai mult. Trebuie sa ne rezervam

1, 2. Dupa cum arata experien �ta lui Angelito, ce trebuie sa faca fie-care dintre noi?3. Care este diferen �ta dintre a �sti cine este Iehova �si a-l cunoa �stebine?

timp sa ınva �tam despre Iehova �si despre calita �tile saleminunate. Doar astfel vom ın �telege ce ıl determina saspuna sau sa faca anumite lucruri. Aceasta ne va ajutasa discernem daca Iehova aproba gandurile �si ac �tiuni-le noastre. Dupa ce ın �telegem care este voin �ta lui Ie-hova cu privire la noi, trebuie sa ac �tionam ın armoniecu ceea ce am ınva �tat.

4 Unii ne-ar putea ridiculiza deoarece vrem sa ıi slu-jim lui Iehova �si ni s-ar putea opune fa �ti �s daca am ın-cepe sa participam la ıntruniri. Insa Iehova nu ne vaparasi niciodata daca ne ıncredem ın el! Astfel, ınce-pem sa punem bazele unei prietenii cu Dumnezeu,care va dura toata via �ta. Dar putem sa ıl cunoa �stem cuadevarat pe Iehova? Cu siguran �ta. Exemplele pe careni le-au lasat unii oameni imperfec �ti, precum Moise �siregele David, arata ca acest lucru este posibil. In lumi-na celor doua exemple, vom analiza urmatoarele ıntre-bari: Cum au ajuns ace �sti barba �ti sa ıl cunoasca pe Ie-hova? Ce putem ınva �ta de la ei?

MOISE L-A V˘AZUT

„PE CEL NEV˘AZUT”

5 Moise a ales sa ıi slujeasca lui Dumnezeu. Candavea ın jur de 40 de ani, Moise a preferat sa stea ala-turi de evrei, care erau poporul lui Dumnezeu, decat

4. Ce putem ınva �ta din unele exemple men �tionate ın Biblie?5. Ce alegere a facut Moise?

DECEMBRIE 2019 29

30 TURNUL DE VEGHE

sa fie cunoscut drept „fiul fiicei faraonului”. (Evr.11:24) El a renun �tat la o pozi �tie de autoritate �si le-aluat apararea evreilor, care erau sclavi ın Egipt. Moise�stia ca, astfel, risca sa trezeasca mania faraonului, unconducator puternic, considerat de egipteni un zeu.Ce act remarcabil de credin �ta! Moise avea ıncredere ınIehova, iar ıncrederea este piatra de temelie a uneiprietenii trainice! (Prov. 3:5)

1, 2. Sa-i ajutam pe al �tii sa ınve �te despre Iehova.3. Sa ne rugam cu regularitate.4. Sa promovam pacea chiar �si cand este greu.5. Sa aparam plini de curaj adevarul despre Dumnezeu.6. Sa continuam sa admiram lucrarile lui Iehova

�si sa ne apropiem mai mult de el.

Sa aratam ca ıl cunoa �stem pe IehovaTrebuie sa ne facem timp ca sa ınva �tam despre Iehova.Apoi, trebuie sa aratam prin ac �tiunile noastre ca ılcunoa �stem.

6 Ce ınva �tam de aici? La fel ca Moise, to �ti trebuie sadecidem la un moment dat daca ıi vom sluji lui Dum-nezeu �si daca ne vom alatura poporului sau. Am puteafi nevoi �ti sa facem sacrificii pentru a ne ınchina lui Ie-hova, riscand sa fim persecuta �ti de cei care nu ıl cu-nosc. Dar, daca avem credin �ta ın Tatal nostru ceresc,putem fi siguri ca el ne va ajuta!

6. Ce putem ınva �ta din exemplul lui Moise?

DECEMBRIE 2019 31

1 2 3

4 5 6

GeorgiaAquarium

7 Moise a continuat sa remarce noi fa �tete ale calita-�tilor lui Iehova �si sa-i ındeplineasca voin �ta. De exem-plu, cand Iehova i-a cerut sa scoata na �tiunea Israel dinEgipt, Moise nu a avut ıncredere ın sine, ci i-a spus derepetate ori lui Iehova ca se sim �tea nepregatit pentruaceasta sarcina. Dumnezeu a manifestat multa compa-siune �si l-a ajutat peMoise. (Ex. 4:10-16) Drept urmare,Moise i-a putut transmite faraonului mesaje de judeca-ta puternice. Apoi el a vazut puterea lui Iehova, care i-asalvat pe israeli �ti �si l-a distrus pe faraon ımpreuna cuarmata sa ın Marea Ro �sie. (Ex. 14:26-31; Ps. 136:15)

8 Dupa ce Moise i-a scos pe israeli �ti din Egipt, ace �s-tia au gasit ın permanen �ta lucruri cu privire la care sase planga. Insa Moise a observat cata rabdare a avutIehova cu poporul pe care l-a eliberat din sclavie. (Ps.78:40-43) El a vazut �si umilin �ta extraordinara a lui Ie-hova cand, la rugamintea lui Moise, a renun �tat la pla-nul de a-i distruge pe israeli �ti. (Ex. 32:9-14)

9 Dupa Exod, prietenia lui Moise cu Iehova a deve-nit atat de stransa, ıncat era ca �si cum Moise ıl vedeapeTatal sau ceresc. (Cite �ste Evrei 11:27.) Pentru a ara-ta cat de apropiata era prietenia lor, Biblia spune: „Ie-hova ıi vorbea lui Moise fa �ta ın fa �ta, a �sa cum un om ıivorbe �ste semenului sau”. (Ex. 33:11)

7, 8. Ce lucruri noi a continuat Moise sa ınve �te?9. Potrivit cu Evrei 11:27, cat de apropiata era prietenia dintre Moi-se �si Iehova?

32 TURNUL DE VEGHE

10 Ce ınva �tam de aici? Pentru a-l cunoa �ste bine pe Ie-hova, nu trebuie doar sa ınva �tam despre calita �tile sale,ci �si sa ıi ınfaptuim voin �ta. In prezent, el „vrea ca ori-ce fel de oameni sa fie salva �ti �si sa ajunga la cuno �stin-�ta exacta a adevarului”. (1 Tim. 2:3, 4) O modalitateprin care putem face voin �ta lui Iehova este aceea de a-iınva �ta pe al �tii despre el.

11 Deseori, cand ıi ınva �tam pe al �tii despre Iehova,ajungem �si noi sa ıl cunoa �stem mai bine. De exemplu,cand ne ındruma la cei cu o dispozi �tie corecta a inimii,observam cu claritate compasiunea lui Iehova. (Ioan6:44; Fap. 13:48) Remarcam puterea Cuvantului luiDumnezeu ın ac �tiune cand vedem cum cei cu care stu-diem renun �ta la obiceiurile rele �si ıncep sa ımbracenoua personalitate. (Col. 3:9, 10) Cand observam caIehova le ofera celor din teritoriu numeroase ocazii dea ınva �ta despre el �si de a fi salva �ti, ın �telegem mai binerabdarea sa. (Rom. 10:13-15)

12 Moise a pre �tuit mult prietenia sa cu Iehova.Chiar �si dupa ce a facut numeroase lucrari ın numelelui Dumnezeu, Moise i-a cerut cu respect lui Iehovasa-i permita sa-l cunoasca �si mai bine. (Cite �ste Exo-dul 33:13.) De �si atunci era ın varsta de peste 80 de

10. Ce trebuie sa facem pentru a-l cunoa �ste bine pe Iehova?11. Ce calita �ti descoperim la Iehova cand ıi ınva �tam pe al �tii de-spre el?12. Dupa cum se arata ın Exodul 33:13, ce a cerut Moise �si de ce?

DECEMBRIE 2019 33

ani, Moise �stia ca mai avea multe de ınva �tat despre iu-bitorul sau Tata ceresc.

13 Ce ınva �tam de aici? Indiferent de cat timp ıi slujimlui Iehova, nu ar trebui niciodata sa consideram prie-tenia sa drept un lucru de la sine ın �teles. Una dintrecele mai bune modalita �ti de a arata ca pre �tuim priete-nia cu Dumnezeu este sa vorbim cu el ın rugaciune.

14 O buna comunicare este via �ta unei prietenii trai-nice. Pentru a ne apropia de Dumnezeu trebuie sa nerugam frecvent lui. Nu trebuie sa ne re �tinem sa ıi des-tainuim cele mai intime ganduri. (Ef. 6:18) Krista, carelocuie �ste ın Turcia, spune: „Iubirea mea pentru Ieho-va �si ıncrederea ın el cresc de fiecare data cand ıi vor-besc deschis ın rugaciune �si observ cum ma ajuta.Cand am vazut cum ımi raspunde Iehova la rugaciuni,am ajuns sa ıl privesc ca pe un Tata �si ca pe un Prie-ten”.

UN OM DUP˘A

INIMA LUI IEHOVA15 Regele David s-a nascut ıntr-o na �tiune dedicata lui

Iehova Dumnezeu. Insa David nu s-a limitat la respec-

13. Men �tiona �ti o modalitate prin care aratam ca pre �tuim prieteniacu Dumnezeu.14. De ce este importanta rugaciunea pentru a-l cunoa �ste mai binepe Dumnezeu?15. Cum l-a descris Iehova pe regele David?

34 TURNUL DE VEGHE

tarea tradi �tiilor religioase ale familiei sale. El a legat oprietenie personala cu Dumnezeu, iar Iehova i-a aratato afec �tiune deosebita. Iehova ınsu �si a spus despre Da-vid ca era un „om dupa inima [sa]”. (Fap. 13:22) Cuma ajuns David sa se apropie atat de mult de Iehova?

16 David a ınva �tat despre Iehova din crea �tie. Candera tanar, David a petrecut multe ore sub cerul liberavand grija de oile tatalui sau. Probabil ca atunci aınceput sa mediteze la lucrurile pe care Iehova le-aadus ın existen �ta. De exemplu, cand privea noapteaspre cer, David nu vedea doar stelele care straluceaupe bolta cereasca, ci �si calita �tile Celui care le-a creat.El s-a sim �tit impulsionat sa scrie: „Cerurile anun �tagloria lui Dumnezeu, ıntinderea lor veste �ste lucrareamainilor sale”. (Ps. 19:1, 2) Cand a meditat la felul ıncare a fost creat omul, David a vazut ın �telepciunea ex-traordinara a lui Iehova. (Ps. 139:14) In timp ce ıncer-ca sa patrunda lucrarile lui Iehova, el �si-a dat seamacat de mic era ın compara �tie cu Creatorul sau. (Ps.139:6)

17 Ce ınva �tam de aici? Trebuie sa fim interesa �ti decrea �tie. Nu este suficient sa existam ca parte a acesteilumi minunate create de Iehova, trebuie �si sa ne lasamabsorbi �ti de frumuse �tea ei! Pe parcursul zilei, sa medi-tam la crea �tia care ne ınconjoara: plantele, animalele,

16. Ce a ınva �tat David despre Iehova contempland crea �tia?17. Ce putem ınva �ta daca meditam la crea �tie?

DECEMBRIE 2019 35

oamenii – toate ne vorbesc despre Iehova. Daca vomurma acest sfat, vom ınva �ta ın fiecare zi nenumaratelucruri despreTatal nostru iubitor. (Rom. 1:20) �Si, ast-fel, vom observa pe zi ce trece cum iubirea noastrapentru Iehova cre �ste.

18 David a recunoscut ca Iehova ıl ajuta. De exem-plu, cand David a aparat turma tatalui sau de un leu �side un urs, el a recunoscut ca Iehova ıl ajutase sa do-boare acele fiare puternice. Cand l-a ınvins pe uria �sulrazboinic Goliat, David a ın �teles cu claritate ca Iehovaera cel care ıl ındruma. (1 Sam. 17:37) Iar cand a sca-pat din mainile regelui Saul, care era cuprins de gelo-zie, David a spus ca Iehova ıl salvase. (Ps. 18, antet) Opersoana mandra �si-ar fi atribuit meritele pentru aces-te realizari. Dar David era umil �si a putut recunoa �stemana lui Iehova ın via �ta sa. (Ps. 138:6)

19 Ce ınva �tam de aici? Nu trebuie doar sa cerem aju-torul lui Iehova, trebuie �si sa ıncercam sa sesizam cand�si cum ne ajuta. Daca ne recunoa �stem cu umilin �ta li-mitele, vom vedea cu claritate cum ne ajuta Iehova saınfaptuim lucruri imposibil de realizat prin propriilefor �te. �Si, de fiecare data cand sim �tim sprijinul sau,prietenia dintre noi se ıntare �ste. Isaac, un frate din Fijicare ıi sluje �ste de mul �ti ani lui Iehova, a trait acest ade-var. El spune: „Cand privesc ın urma, pot vedea cum

18. Dupa cum reiese din Psalmul 18, ce a recunoscut David?19. Ce putem ınva �ta din exemplul lui David?

36 TURNUL DE VEGHE

m-a ajutat Iehova din momentul ın care am ınceput sastudiez Biblia �si pana acum. Drept urmare, Iehova estefoarte real pentru mine”.

20 David a imitat calita �tile lui Iehova. Iehova ne-acreat cu capacitatea de a-i imita ınsu �sirile. (Gen. 1:26)Cu cat ınva �tam mai multe lucruri despre calita �tile lui,cu atat ıi vom putea urma mai ındeaproape exemplul.David a ajuns sa ıl cunoasca atat de bine pe Tatal sauceresc, ıncat a putut sa-l imite ın rela �tiile sale cu al �tii.Sa ne gandim la un exemplu. David a pacatuit ımpotri-va lui Iehova cand a comis adulter cu Bat- �Seba �si a pusla cale uciderea so �tului ei. (2 Sam. 11:1-4, 15) Dar Ie-hova a ales sa ıi arate ındurare lui David deoarece �siDavid le aratase ındurare altora. Intrucat a avut oprietenie atat de stransa cu Iehova, el a devenit unuldintre cei mai iubi �ti regi ai lui Israel �si a reprezentatstandardul dupa care Iehova i-a evaluat pe ceilal �ti regiisraeli �ti. (1 Regi 15:11; 2 Regi 14:1-3)

21 Ce ınva �tam de aici? Trebuie sa fim „imitatori ai luiDumnezeu”. Astfel, vom avea parte de binecuvantari �sivom ajunge sa ıl cunoa �stem mai bine pe Iehova. Candne armonizam personalitatea cu personalitatea sa, de-monstram ca suntem copiii lui. (Cite �ste Efeseni 4:24;5:1.)20. Ce putem ınva �ta analizand prietenia lui David cu Dumnezeu?21.

ˆIn armonie cu Efeseni 4:24 �si 5:1, ce rezultate vom avea daca

vom fi „imitatori ai lui Dumnezeu”?

DECEMBRIE 2019 37

S˘A

ˆIL CUNOA �STEM MAI BINE PE IEHOVA

22 Dupa cum am vazut, Iehova ni se dezvaluie princrea �tie �si prin Cuvantul sau, Biblia. In aceasta carteunica gasim nenumarate exemple de slujitori fideli ailui Iehova demni de imitat, precum Moise �si David. Ie-hova �si-a facut partea. �Si noi trebuie sa ne facem par-tea, avand ochii, urechile �si inima deschise catre el.

23 Intotdeauna vom avea de ınva �tat lucruri noi de-spre Iehova. (Ecl. 3:11) Insa ce conteaza cu adevaratnu sunt cuno �stin �tele pe care le avem, ci modul ın carele folosim. Daca vom aplica ceea ce ınva �tam �si vom ın-cerca sa ıl imitam pe Tatal nostru iubitor, el va conti-nua sa se apropie de noi. (Iac. 4:8) In Cuvantul sau, neasigura ca nu ıi va abandona niciodata pe cei care ılcauta.

22, 23. Ce se va ıntampla daca vom aplica ceea ce ınva �tam despreIehova?


˛ Cum a ajuns Moisesa ıl cunoasca peIehova �si ce putemınva �ta din exem-plul sau?

˛ Cum a dezvoltatDavid o rela �tieapropiata cu Ie-hova �si cum ılputem imita?

˛ Ce putem ınva �tadespre Iehovaprivind crea �tia?

CˆANTAREA 80

„Gusta �ti �si vede �ti ce bun este Iehova!”

39


Parin �ti, ınva �ta �ti-vacopiii sa-l iubeascape Iehova„[Copiii] sunt o mo �stenire de la Iehova.” (PS. 127:3)

CˆANTAREA 134

Copiii, un dar de la Dumnezeu

PREZENTARE

Ar trebui un cuplu casatorit sa aiba copii? Daca da, ca �ti?Cum pot parin �tii sa- �si ınve �te copiii sa-l iubeasca pe Ie-hova �si sa-i slujeasca?

ˆIn continuare, vom analiza cateva

exemple din zilele noastre, precum �si unele principii bibli-ce care ne pot ajuta sa raspundem la aceste ıntrebari.

40 TURNUL DE VEGHE

IEHOVA a sadit ın primul cuplu uman dorin �ta de aavea copii. Biblia spune: „[Copiii] sunt o mo �stenire dela Iehova”. (Ps. 127:3) In ce sens? Sa ne imaginam caun prieten ne ıncredin �teaza spre pastrare o suma marede bani. Cum ne-am sim �ti? Am fi, probabil, onora �ti caa avut ıncredere ın noi. Dar poate ca ne-am face grijicu privire la modul ın care putem pastra ın siguran �taacea valoare. Iehova, Prietenul nostru cel mai apro-piat, le ıncredin �teaza parin �tilor ceva mult mai pre �tiosdecat banii: bunastarea �si fericirea copiilor.

2 Cine ar trebui sa decida daca un cuplu va avea co-pii �si cand? �Si ce pot face parin �tii pentru a- �si ajutacopiii sa aiba o via �ta fericita? Sa analizam catevaprincipii din Cuvantul lui Dumnezeu care pot ajutacuplurile cre �stine sa ia decizii ın �telepte.

S˘A RESPECT

˘AM DECIZIA FIEC

˘ARUI CUPLU

3 In unele culturi, se obi �snuie �ste ca partenerii decasatorie sa aiba copii cat mai repede dupa ziua nun-�tii. Un cuplu ar putea fi presat chiar de familie �si deprieteni sa urmeze acest obicei. Jethro, un frate dinAsia, spune: „In congrega �tie, unele cupluri care au

1. Ce le-a ıncredin �tat Iehova parin �tilor?2. Ce ıntrebari vom analiza?3. a) Cine ar trebui sa decida daca un cuplu va avea copii? b) Ceprincipii biblice trebuie sa pastreze ın minte prietenii �si rudele unuicuplu?

copii fac presiuni asupra celor care nu au copii”. Jef-frey, un alt frate din Asia, remarca: „Unii le spun ce-lor care nu au copii ca nu vor avea pe nimeni care sase ıngrijeasca de ei la batrane �te”. Insa fiecare cuplutrebuie sa stabileasca personal daca sa aiba sau nu co-pii. Este o decizie �si o responsabilitate care le revineexclusiv. (Gal. 6:5) Desigur, rudele �si prietenii celorproaspat casatori �ti vor ca ace �stia sa fie ferici �ti. Insato �ti trebuie sa ın �teleaga ca decizia de a avea sau nucopii le apar �tine celor doi. (1 Tes. 4:11)

4 Un cuplu care decide sa aiba copii ar trebui saanalizeze doua ıntrebari importante: Cand doresc saaiba copii? �Si ca �ti copii vor avea? Cand ar fi cel maibine sa analizeze aceste ıntrebari? �Si de ce sunt eleimportante?

5 In majoritatea cazurilor, un cuplu ar trebui sa dis-cute aceste chestiuni ınainte de a se casatori. De ce?Deoarece este foarte important ca ei sa fie de aceea �siparere ın aceasta privin �ta. De asemenea, trebuie sastabileasca daca sunt pregati �ti pentru responsabilita-tea de parinte. Unele cupluri au decis sa a �stepte celpu �tin un an sau doi dupa nunta ınainte sa aiba co-pii, ıntrucat rolul de parinte pretinde mult timp �sienergie. Ei considera ca, astfel, vor avea timp sa se

4, 5. Care sunt doua dintre subiectele pe care cuplurile trebuie sale discute �si cand este cel mai bine sa poarte aceasta discu �tie? Ex-plica �ti.

DECEMBRIE 2019 41

42 TURNUL DE VEGHE

acomodeze la via �ta ın doi �si sa se apropie mai multunul de altul. (Ef. 5:33)

6 Al �ti cre �stini au decis sa urmeze exemplul celortrei fii ai lui Noe �si al so �tiilor acestora. Aceste trei cu-pluri au ales sa nu aiba copii o perioada de timp.(Gen. 6:18; 9:18, 19; 10:1; 2 Pet. 2:5) Isus a asemanatperioada ın care traim cu „zilele lui Noe”, iar noi pu-tem confirma ca traim ‘timpuri critice, carora cugreu li se face fa �ta’. (Mat. 24:37; 2 Tim. 3:1) �Tinandcont de aceasta realitate, unele cupluri au decis sa nuaiba copii un timp pentru a putea face mai mult ınserviciul lui Iehova.

7 Cand decid daca sa aiba copii �si ca �ti, cuplurile ın-�telepte „calculeaza cheltuiala”. (Cite �ste Luca 14:28,29.) Dupa cum pot confirma unii parin �tii cu experien-�ta, pre �tul cre �sterii copiilor nu se masoara doar ınbani, ci �si ın timp �si energie. Prin urmare, este impor-tant ca so �tul �si so �tia sa analizeze ıntrebari precum:Ar trebui sa muncim amandoi pentru a asigura fami-liei lucrurile necesare? Avem acela �si punct de vederecu privire la ce constituie „lucrurile necesare”? Dacava trebui sa muncim amandoi, cine va avea grija decopiii no �stri? Cine le va influen �ta gandirea �si ac �tiuni-

6. Date fiind timpurile ın care traim, ce au decis sa faca unele cu-pluri?7. Cum poate aplica un cuplu principiile din Luca 14:28, 29 �si dinProverbele 21:5?

le? Cuplurile care discuta cu calm aceste idei aplicacuvintele din Proverbele 21:5. (Cite �ste.)

8 Un copil necesita �si merita mult timp �si energiede la fiecare parinte. Daca un cuplu are mai mul �ti co-pii de varste apropiate, parin �tii vor constata, proba-bil, ca este greu sa ıi ofere fiecarui copil aten �tiacuvenita. Unii parin �ti cu mai mul �ti copii mici au mar-turisit ca se simt cople �si �ti. O mama ar putea ajunge

8. Ce situa �tii grele trebuie sa anticipeze parin �tii cre �stini �si ce vaface un so �t iubitor?

Cand decid daca sa aiba copii �si ca �ti,cuplurile ın �telepte „calculeaza cheltuiala”

(Vezi paragraful 7)

DECEMBRIE 2019 43

44 TURNUL DE VEGHE

extenuata pe plan fizic �si emo �tional. Ar putea fi atatde obosita, ıncat sa nu mai aiba energie pentru stu-diu personal, rugaciune �si participarea cu regularita-te la predicare. De asemenea, i-ar putea fi greu sa fieatenta la ıntruniri �si sa traga foloase din ele. Insa unso �t iubitor va face tot ce poate pentru a- �si ajuta so-�tia cand copiii au nevoie de aten �tie, atat la ıntruniri,cat �si acasa. De exemplu, el va efectua unele treburicasnice �si se va stradui ca to �ti membrii familiei sa be-neficieze cu regularitate de ınchinarea ın familie. Maimult, va merge cu consecven �ta ın predicare ımpreu-na cu familia.

Un so �t iubitor va face tot ce poate pentru a- �si ajuta so �tia(Vezi paragraful 8)

S˘A NE

ˆINV

˘A �T

˘AM COPIII

S˘A-L IUBEASC

˘A PE IEHOVA

9 Ce pot face parin �tii pentru a- �si ajuta copiii sa-l iu-beasca pe Iehova? Cum ıi pot ocroti de pericolele deordin moral? Iata cateva sugestii.

10 Se roaga lui Iehova pentru ajutor. Este demn deremarcat exemplul parin �tilor lui Samson. Cand Ma-noah a aflat ca el �si so �tia sa urmau sa aiba un fiu, l-arugat pe Iehova sa ıi ındrume ın cre �sterea copilului.

11 Nihad �si Alma, din Bosnia �si Her �tegovina, au ur-mat exemplul lui Manoah. Ei spun: „La fel ca Ma-noah, l-am implorat pe Iehova sa ne ınve �te sa fimparin �ti buni. Iar el ne-a raspuns la rugaciuni ın dife-rite feluri: prin Scripturi, literatura biblica, ıntruniriale congrega �tiei �si congrese”. (Cite �ste Judecatorii13:8.)

12 Ii ınva �ta prin propriul exemplu. Ceea ce spunemeste important pentru copii, dar ceea ce facem este�si mai important. Putem fi siguri ca Iosif �si Mariale-au dat un exemplu bun copiilor lor, inclusiv luiIsus. Iosif a muncit din greu pentru a- �si ıntre �tine

9, 10. Ce trebuie sa faca parin �tii pentru a- �si ajuta copiii sa-l iubeas-ca pe Iehova?11. Cum au imitat unii parin �ti exemplul lui Manoah, consemnat ınJudecatorii 13:8?12. Ce exemplu le-au dat Iosif �si Maria copiilor lor?

DECEMBRIE 2019 45

46 TURNUL DE VEGHE

familia din punct de vedere material, dar a avut grijaca ei sa pre �tuiasca lucrurile spirituale. (Deut. 4:9, 10)De �si Iosif nu era obligat prin Lege sa- �si duca familiala Ierusalim „an de an” pentru sarbatoarea Pa �stelui,el facea acest lucru. (Luca 2:41, 42) Unii ta �ti din zi-lele sale considerau, probabil, ca o astfel de calatorieera dificila, consumatoare de timp �si costisitoare.Dar Iosif aprecia lucrurile spirituale �si �si-a ınva �tat co-piii sa faca la fel. In ce o prive �ste pe Maria, ea cuno �s-tea bine Scripturile. Fara ındoiala, prin cuvintele �sifaptele ei �si-a ınva �tat copiii sa iubeasca Cuvantul luiDumnezeu.

13 Nihad �si Alma, men �tiona �ti mai devreme, au doritsa urmeze exemplul lui Iosif �si al Mariei. Cum i-a aju-tat acest exemplu sa- �si creasca fiul astfel ıncat acestasa-l iubeasca pe Dumnezeu �si sa-i slujeasca? Ei spun:„Prin modul ın care ne-am trait via �ta, am ıncercatsa-i aratam fiului nostru cat de bine este sa respec �tiprincipiile lui Iehova”. Nihad adauga: „Fii a �sa cum�ti-ai dori sa fie copilul tau”.

14 Ii ajuta pe copii sa- �si aleaga prieteni potrivi �ti.Atat tatal, cat �si mama trebuie sa �stie ce fac copiii lor�si ce prieteni au. Aceasta ınseamna ca parin �tii vor �sticu cine vorbesc copiii lor pe re �telele de socializare

13. Ce a ınva �tat un cuplu de la Iosif �si de la Maria?14. De ce trebuie sa �stie parin �tii ce prieteni au copiii lor?

sau la telefonul mobil. Aceste prietenii pot influen �tafelul ın care copiii gandesc �si ac �tioneaza. (1 Cor.15:33)

15 Ce pot face parin �tii daca nu sunt familiariza �ti cucalculatoarele sau cu dispozitivele mobile? Jessie, untata din Filipine, spune: „Nu �stiam multe lucruri de-spre tehnologie, dar asta nu ne-a oprit sa-i avertizampe copii cu privire la pericolele pe care le prezintadispozitivele electronice”. Jessie nu le-a interzis co-piilor sa foloseasca astfel de dispozitive doar pentruca el nu �stia sa le utilizeze. El explica: „Mi-am ıncu-rajat copiii sa foloseasca dispozitivele electronicepentru a ınva �ta o limba straina, pentru a se pregatipentru ıntruniri �si pentru a citi zilnic din Biblie”.Daca sunte �ti parin �ti, a �ti analizat cu copiii vo �stri sfa-turile echilibrate despre comunicarea prin mesaje �sidespre postarea online a fotografiilor? (Vezi sec �tiu-nea „Adolescen �ti” a site-ului jw.org˙.) A �ti vazut vi-deoclipurile: Folose �ste cu cap re �telele de socializare �siCine de �tine controlul: Tu sau dispozitivele tale?� Acestemateriale pot fi foarte folositoare pentru a va ajutacopiii sa utilizeze dispozitivele electronice cu discer-namant. (Prov. 13:20)

� Vezi �si Tinerii se ıntreaba – Raspunsuri practice, volumul I, cap. 36 �sivolumul II, cap. 11.

15. Ce pot ınva �ta parin �tii din exemplul lui Jessie?

DECEMBRIE 2019 47

48 TURNUL DE VEGHE

16 Mul �ti parin �ti fac eforturi pentru a le oferi copii-lor posibilitatea sa petreaca timp cu cei care dau unbun exemplu ın serviciul sacru. De exemplu, N’Deni�si Bomine, un cuplu din Cote d’Ivoire, l-au cazat demai multe ori pe supraveghetorul de circumscrip �tie.N’Deni relateaza: „Acest lucru a avut un efect foartebun asupra fiului nostru. El a ınceput pionieratul �siacum sluje �ste ca loc �tiitor al supraveghetorului de cir-cumscrip �tie”. Le po �ti crea �si tu copiilor tai ocazii dea fi ın compania celor care dau un bun exemplu ınserviciul sacru?

17 I �si instruiesc copiii de la o varsta cat mai fra-geda. Cu cat parin �tii ıncep sa ı �si instruiasca mai de-vreme copiii, cu atat mai bine. (Prov. 22:6) Sa negandim la Timotei, care a ajuns sa calatoreasca cuapostolul Pavel. Mama lui Timotei, Eunice, �si bunicasa, Lois, l-au instruit „din pruncie”. (2 Tim. 1:5; 3:15)

18 Un alt cuplu din Cote d’Ivoire, Jean-Claude �siPeace, au sadit ın cei �sase copii ai lor iubirea pentruIehova �si dorin �ta de a-i sluji. Ce i-a ajutat sa aiba suc-ces? Ei au urmat exemplul lui Eunice �si Lois. Iata cespune acest cuplu: „Am ınceput sa le inculcam Cuvan-tul lui Dumnezeu copiilor no �stri la scurt timp dupa ces-au nascut”. (Deut. 6:6, 7)

16. Ce au facut mul �ti parin �ti �si cu ce rezultat?17, 18. Cand ar trebui sa ınceapa instruirea copiilor?

19 Ce presupune inculcarea Cuvantului lui Iehova ıninima copiilor? „A inculca” ınseamna „a fixa (idei,concep �tii, principii etc.) ın memoria cuiva prin repe-tare permanenta”. Pentru a face acest lucru, parin �tiitrebuie sa petreaca cu regularitate timp cu micu �tiilor. Uneori poate fi frustrant pentru ei sa repete ace-lea �si instruc �tiuni. Insa �stiu ca aceasta este o modali-tate de a-i ajuta pe copii sa ın �teleaga Cuvantul luiDumnezeu �si sa ıl aplice.

19. Ce presupune inculcarea Cuvantului lui Iehova ın inima copii-lor?

Parin �tii trebuie sa stabileasca ın ce fel ıl vor educa pe fiecare copil(Vezi paragraful 20)

DECEMBRIE 2019 49

50 TURNUL DE VEGHE

20 I �si cunosc bine copiii. Psalmul 127 ıi compara pecopii cu ni �ste sage �ti. (Cite �ste Psalmul 127:4.) Dupacum sage �tile variaza ca marime �si nu sunt facute toa-te din acela �si material, nici copiii nu sunt identici. Deaceea, parin �tii trebuie sa stabileasca ın ce fel ıl voreduca pe fiecare. Un cuplu din Israel care a crescut laadevar doi copii spune ce i-a ajutat sa reu �seasca: „Amstudiat Biblia cu fiecare copil ın parte”. Bineın �teles,cel care va decide daca un astfel de studiu este nece-sar ori posibil este capul familiei.

IEHOVA NE VA AJUTA21 Parin �tii se pot sim �ti uneori cople �si �ti de greuta �ti-

le pe care le aduce cu sine instruirea copiilor. Insa co-piii sunt un dar de la Iehova, iar el este ıntotdeaunagata sa ne vina ın ajutor. El dore �ste sa asculte ruga-ciunile parin �tilor. Iehova raspunde la aceste ruga-ciuni prin intermediul Bibliei, al publica �tiilor, precum�si prin exemplul �si sfaturile altor parin �ti maturi dincongrega �tie.

22 S-a spus ca un copil reprezinta un proiect pentru20 de ani, ınsa parin �tii vor ramane ıntotdeauna pa-rin �ti. Printre cele mai bune lucruri pe care parin �tii li

20. Explica �ti cum se aplica Psalmul 127:4 la cre �sterea copiilor.21. Cum ıi ajuta Iehova pe parin �ti?22. Care sunt unele dintre cele mai bune lucruri pe care parin �tii li lepot da copiilor?

le pot da copiilor sunt iubirea �si timpul lor, precum �sio instruire bazata pe Scripturi. Fiecare copil va reac-�tiona diferit la aceasta instruire. Totu �si, mul �ti copiieduca �ti de parin �ti care ıl iubesc pe Iehova subscriu lacuvintele unei surori din Asia, Joanna Mae: „Privindın urma la instruirea primita de la parin �ti, le sunt re-cunoscatoare pentru ca m-au disciplinat �si m-au aju-tat sa ıl iubesc pe Iehova. Ei nu mi-au dat doar via �ta,ci �si un scop ın via �ta”. (Prov. 23:24, 25) Milioane decre �stini au sentimente asemanatoare.

��

LEGENDA IMAGINILOR, pagina 43: Un cuplu cre �stin discuta despreposibilitatea de a avea copii, evaluand atat bucuriile, cat �si responsabi-lita �tile; pagina 49: Un cuplu studiaza separat cu copiii lor, �tinand contde varsta �si de capacita �tile acestora.


˛ De ce nu ar trebuicuplurile sa sesimta obligatesa aiba copii?

˛ De ce factoriar trebui sa �tinacont un cuplucare se gande �stesa aiba copii?

˛ Cum pot parin �tiisa ı �si ınve �te copiiisa ıl iubeascape Iehova?

CˆANTAREA 59

Sa-l laudam pe Dumnezeu!

52 TURNUL DE VEGHE

ˇ Relatarea din Deuteronomul 22:25-27 nu se con-centreaza asupra stabilirii vinova �tiei barbatului, ın-trucat aceasta fusese deja stabilita. Pasajul se con-centreaza asupra stabilirii nevinova �tiei femeii. Saobservam contextul.

Versetele anterioare fac referire la un barbat cares-a culcat „ın ora �s” cu o fecioara logodita. El era vi-novat de adulter, ıntrucat fecioara logodita era consi-derata ca fiind casatorita.

Însa despre ea se spune ca

„nu a �tipat ın ora �s”. Daca ar fi strigat, cu siguran �taca ar fi fost auzita �si cineva i-ar fi sarit ın ajutor.

În-

trucat nu �tipase, ınsemna ca luase parte de bunavoie

ÎNTREB

˘ARI DE LA CITITORI

În Biblie este scris ca, pentru a stabiliveridicitatea unei afirma �tii, sunt necesari celpu �tin doi martori. (Num. 35:30; Deut. 17:6;19:15; Mat. 18:16; 1 Tim. 5:19)

Însa Legea

mozaica stipula ca un barbat care viola „pecamp” o fata logodita – care �tipa dupaajutor – se facea vinovat de adulter, ın timpce fata era nevinovata. Avand ın vedere ca nuexistau martori, de ce era barbatul consideratvinovat, iar fata, nevinovata?

la adulter. De aceea, amandoi erau considera �ti vino-va �ti. (Deut. 22:23, 24)

În Lege este prezentata apoi o alta situa �tie: „

Însa

daca omul a ıntalnit-o pe camp pe fata logodita, aprins-o �si s-a culcat cu ea, atunci numai omul cares-a culcat cu ea sa moara, iar fetei sa nu-i faci nimic.Fata nu a comis un pacat care sa merite moartea, fi-indca este ca �si atunci cand un om se ridica ımpotri-va semenului sau �si-l ucide, da, ucide un suflet. Cacia ıntalnit-o pe camp. Fata logodita a �tipat, dar n-afost nimeni ca s-o scape”. (Deut. 22:25-27)

În acest caz, femeii i se acorda prezum �tia de nevi-

nova �tie. Judecatorii considerau ca „fata logodita a �ti-pat, dar n-a fost nimeni ca s-o scape”. A �sadar, eanu comitea adulter.

Însa barbatul era vinovat de viol

�si adulter din cauza ca ‘a prins o fata logodita �si s-aculcat cu ea’.

Legea se concentra asupra nevinova �tiei femeii,spunand doar ca barbatul era vinovat de viol �si adul-ter. Putem fi siguri ca judecatorii ‘cercetau lucrurileın mod amanun �tit’, iar verdictele pe care le dadeauerau ın armonie cu normele enun �tate de Dumnezeuın mod clar �si de repetate ori. (Deut. 13:14; 17:4; Ex.20:14)

DECEMBRIE 2019 53

54 TURNUL DE VEGHE

ˇ Se pare ca nu. Diavolul nu i-a spus Evei ca, dacamanca din rodul pomului interzis de Dumnezeu, ar fimurit doar ın aparen �ta, iar o parte invizibila (ceeace unii numesc ın prezent suflet nemuritor) ar fi con-tinuat sa traiasca ve �snic altundeva. Vorbind prin in-termediul �sarpelui, Satan a sus �tinut ca Eva ‘ın modsigur nu murea’ daca manca din pom. Cu alte cu-vinte, el i-a spus ca va trai ın continuare �si ca se vabucura de o via �ta mai buna pe pamant, fiind inde-pendenta de Dumnezeu. (Gen. 2:17; 3:3-5)

Daca doctrina nemuririi sufletului nu a aparut ıngradina Edenului, cand a aparut ea? Nu putem spu-ne cu certitudine. �Stim ca toate formele de ınchinarefalsa au fost ınlaturate la Potopul din zilele lui Noe.Nicio idee religioasa eronata nu a supravie �tuit Po-topului, ıntrucat doar Noe �si familia sa au ramas ınvia �ta, iar ei i se ınchinau lui Iehova.

A �sadar, ınva �tatura despre nemurirea sufletului tre-buie sa fi aparut dupa Potop. Cand Dumnezeu a ın-curcat limbile la Babel �si i-a ımpra �stiat pe oameni

Cand i-a spus Evei ca nu va muri daca vamanca din pomul cunoa �sterii binelui �si raului,se referea Satan la nemurirea sufletului,o ınva �tatura raspandita ın prezent?

„pe toata fa �ta pamantului”, ace �stia au dus cu ei ide-ea nemuririi sufletului. (Gen. 11:8, 9) Indiferent canda aparut aceasta idee falsa, putem fi siguri ca SatanDiavolul, „tatal minciunii”, se afla ın spatele ei, fiindbucuros ca s-a raspandit atat de mult. (Ioan 8:44)

DECEMBRIE 2019 55

56 TURNUL DE VEGHE

TE CONSIDERI o persoana recunoscatoare? Cu to �tiitrebuie sa reflectam la aceasta ıntrebare. Biblia aprezis ca, ın timpurile noastre, mul �ti oameni aveau safie „nerecunoscatori”. (2 Tim. 3:2) Poate ca �si noi amıntalnit persoane care considera ca li se cuvine to-tul. Ele cred ca nu trebuie sa- �si exprime recuno �stin �tapentru ceea ce primesc. Probabil ca nu ne-am sim �tibine ın compania unor astfel de persoane.

ˆIn schimb, ca slujitori ai lui Iehova, suntem ındem-

na �ti ‘sa fim recunoscatori’. Trebuie ‘sa aducem mul �tu-miri pentru orice lucru’. (Col. 3:15; 1 Tes. 5:18) Culti-varea unui spirit de recuno �stin �ta ne aduce multefoloase.

NE AJUT˘A S

˘A AVEM UN PUNCT DE VEDERE

POZITIV CU PRIVIRE LA NOIˆIN �SINE

Cultivarea unei atitudini recunoscatoare ne va ajutasa ne vedem ıntr-o lumina pozitiva. O persoana careı �si exprima recuno �stin �ta se simte bine �si ıi face �si peceilal �ti sa se simta bine. De ce produce recuno �stin �taacest dublu efect? Sa ne gandim la urmatorul exem-plu: Cand al �tii sunt dispu �si sa faca ceva pentru noi,

„Aduce �ti mul �tumiripentru orice lucru!”

DECEMBRIE 2019 57

ne sim �tim pre �tui �ti, vazand ca le pasa de noi. Grija pecare ne-o arata ne da o stare de bine. �Si Rut trebuiesa fi avut sentimente asemanatoare. Fara ındoiala cagenerozitatea lui Boaz a facut-o foarte fericita, ıntru-cat �si-a dat seama ca ıi pasa de ea. (Rut 2:10-13)

Este potrivit sa ne exprimam recuno �stin �ta ın spe-cial fa �ta de Dumnezeu. Cu siguran �ta, ne gandimuneori la numeroasele daruri materiale �si spiritualepe care ni le-a oferit �si pe care continua sa ni le ofe-re. (Deut. 8:17, 18; Fap. 14:17)

Însa, ın loc sa acordam

doar o aten �tie superficiala bunata �tii lui Dumnezeu, artrebui sa ne facem timp sa reflectam la multele bine-cuvantari pe care le-a revarsat asupra noastra �si acelor dragi. Meditarea cu apreciere la generozitateaCreatorului nostru ne va ıntari convingerea ca el neiube �ste mult �si ne pre �tuie �ste. (1 Ioan 4:9)

Însa nu este suficient sa ne gandim la generozitatea

lui Dumnezeu �si la binecuvantarile sale, trebuie �si sa-iaducem mul �tumiri pentru bunatatea pe care ne-o ara-ta. (Ps. 100:4, 5) S-a spus ca „exprimarea recuno �stin-�tei contribuie substan �tial la fericirea oamenilor”.ÎI APROPIE PE OAMENI

Un alt beneficiu pe care ıl aduce recuno �stin �ta esteca ıntare �ste rela �tiile de prietenie. Cu to �tii sim �tim ne-voia de a fi aprecia �ti. Cand o persoana ıi mul �tume �ste

58 TURNUL DE VEGHE

alteia pentru un act de bunatate, ele devin mai apro-piate. (Rom. 16:3, 4)

ˆIn plus, persoanele recunosca-

toare sunt, ın general, mai ınclinate sa le vina ın aju-tor altora. Ele observa bunatatea care li se arata �sisunt mai dispuse sa manifeste �si ele bunatate. Faptulde a-i ajuta pe al �tii ne face ferici �ti. Isus a spus: „Estemai multa fericire ın a da decat ın a primi”. (Fap.20:35)

Robert Emmons, profesor la Universitatea din Ca-lifornia, care a participat la un studiu asupra recu-no �stin �tei, a declarat urmatoarele: „A vedea via �taprin prisma recuno �stin �tei ınseamna a ın �telege ca, ınrela �tiile cu al �tii, vom primi, dar �si vom arata recuno �s-tin �ta”. Via �ta �si fericirea noastra depind ın multe pri-vin �te de al �tii. De exemplu, poate ca unii ne ofera hra-na �si se ıngrijesc de sanatatea noastra. (1 Cor. 12:21)O persoana recunoscatoare apreciaza mult ce fac cei-lal �ti pentru ea. Avem �si noi obiceiul de a ne exprimarecuno �stin �ta pentru ceea ce fac al �tii ın folosul nostru?

NE SCHIMB˘A PERSPECTIVA ASUPRA VIE �TII

Un alt beneficiu al recuno �stin �tei este acela ca neajuta sa ne concentram la aspectele pozitive dinvia �ta. Dintr-un anumit punct de vedere, mintea noas-tra func �tioneaza ca un filtru. Ne permite sa ne con-centram asupra anumitor aspecte ale vie �tii �si sa le ig-

DECEMBRIE 2019 59

noram pe altele. O persoana recunoscatoare alege savada lucrurile pozitive �si sa le treaca cu vederea pecele negative. Cu cat suntem mai recunoscatori, cuatat vedem mai multe lucruri bune, ceea ce ne facesa fim �si mai recunoscatori. Daca privim via �ta prinfiltrul recuno �stin �tei, vom putea urma ındemnul datde apostolul Pavel: „Bucura �ti-va ıntotdeauna ın Dom-nul!”. (Filip. 4:4)

Recuno �stin �ta poate neutraliza gandirea negativis-ta. Nu putem fi recunoscatori �si, ın acela �si timp, in-vidio �si, tri �sti sau ımpovara �ti de resentimente. De ase-menea, oamenii recunoscatori tind sa fie mai pu �tinmateriali �sti. Ei sunt mul �tumi �ti cu ceea ce au �si nu segandesc sa ob �tina mai multe lucruri. (Filip. 4:12)

S˘A NE CONCENTR

˘AM LA BINECUV

ˆANT

˘ARI

Satan �si-ar dori sa ne descurajam �si sa ne um-plem de amaraciune din cauza greuta �tilor cu care neconfruntam ın zilele din urma. El s-ar bucura daca amadopta o atitudine negativista �si un spirit de nemul-�tumire. Un astfel de spirit ne-ar ıngreuna sarcina de afi purtatori ai ve �stii bune. De fapt, recuno �stin �ta mer-ge mana ın mana cu rodul spiritului sfant, care inclu-de bucuria – produsa de lucrurile bune pe care le pri-mim de la Dumnezeu – �si credin �ta ın promisiunilesale. (Gal. 5:22, 23)

60 TURNUL DE VEGHE

Ca slujitori ai lui Iehova, cu siguran �ta ca apreciemideile analizate ın acest articol.

ˆInsa suntem con �sti-

en �ti ca o atitudine optimista �si plina de recuno �stin �tanu vine de la sine. Totu �si, sa nu ne descurajam.Putem sa cultivam �si sa ne pastram recuno �stin �ta.Cum anume? Trebuie sa ne facem timp ın fiecarezi ca sa ne gandim la lucrurile din via �ta noastra pen-tru care putem fi recunoscatori. Astfel, ın timp, mani-festarea recuno �stin �tei va deveni ceva firesc, iar noivom fi mult mai ferici �ti decat oamenii care se concen-treaza doar la greuta �ti. Sa ne ındreptam mintea sprelucrurile bune pe care Dumnezeu, dar �si al �tii le facpentru noi, lucruri care ne ıncurajeaza �si ne aducbucurie. Am putea chiar ıncepe sa �tinem un jurnal, ıncare sa consemnam doua sau trei lucruri pentru caresuntem recunoscatori ıntr-o anumita zi.

Unii speciali �sti au spus ca „manifestarea cu con-secven �ta a recuno �stin �tei poate stimula neuronii sadeclan �seze mai multe reac �tii pozitive”. O persoanarecunoscatoare este mai fericita. A �sadar, sa ne con-centram la binecuvantari, sa ne bucuram din plin demomentele frumoase din via �ta �si sa manifestam ın-totdeauna recuno �stin �ta!

ˆIn loc sa consideram ca lu-

crurile bune ni se cuvin, ‘sa-i aducem mul �tumiri lui Ie-hova, caci el este bun’. Da, ‘sa aducem mul �tumiripentru orice lucru’! (1 Cron. 16:34; 1 Tes. 5:18)

DECEMBRIE 2019 61

Care este sensul promisiunii lui Dumnezeu: „Nicioarma pregatita ımpotriva ta nu va reu �si”? (Is. 54:17)Putem fi siguri ca Dumnezeu ne va proteja de for �teledistructive, precum „suflul tiranilor”. (Is. 25:4, 5) Du �s-manii nu vor reu �si sa ne cauzeze niciun rau iremediabil.(w19.01, p. 6, 7)

Cum reiese dreptatea lui Dumnezeu din modulın care a tratat el cu canaani �tii �si cu israeli �tiineascultatori?Dumnezeu i-a pedepsit pe cei care se implicau ın actesexuale degradante sau care ıi maltratau pe copii �si pefemei. El i-a binecuvantat pe oamenii care erau asculta-tori �si care ıi tratau corect pe ceilal �ti. (w19.02, p. 22, 23)

Ce ar trebui sa facem daca asistam la rugaciuneaunei persoane care nu se asociaza cu Martorii luiIehova?Vom avea o atitudine respectuoasa, dar nu vom spunenimic. Nu vom zice „amin” �si nici nu ne vom �tine de mana

V˘A AMINTI �TI?

Pute �ti raspunde la aceste ıntrebari bazatepe numerele din 2019 ale revistei Turnulde veghe?

http://wol.jw.org/wol/finder?wtlocale=M&docid=2019240&srcdocid=2019689&srcid=TL&srctype=PDF


62 TURNUL DE VEGHE

cu ceilal �ti ın timpul rugaciunii.ˆIn schimb, am putea sa ne

facem propria rugaciune ın gand. (w19.03, p. 31)

De ce este abuzul asupra copiilor un pacat grav?Abuzul asupra copiilor este un pacat ımpotriva aces-tora, a congrega �tiei, a autorita �tilor laice �si a lui Dumne-zeu.

ˆIn �tarile unde exista legi privitoare la raportarea

acuza �tiilor de abuz asupra copiilor, batranii le respecta.(w19.05, p. 9, 10)

Cum putem sa ne schimbam sau sa ne corectam‘for �ta care ne ındruma mintea’?Iata ca �tiva pa �si esen �tiali: rugaciunea, meditarea, autoa-naliza �si alegerea cu grija a prietenilor. (w19.06, p. 11)

Cum ne putem pregati pentru persecu �tii?Trebuie sa ne ıntarim prietenia cu Iehova. Sa fim con-vin �si ca el ne iube �ste �si ca nu ne va abandona nicioda-ta. Sa citim zilnic din Biblie �si sa ne rugam cu regulari-tate. Sa fim convin �si ca toate binecuvantarile Regatuluise vor ımplini. Sa memoram versetele preferate �si sa in-tonam cantari de lauda. (w19.07, p. 2-4)

Ce putem face pentru a ne ajuta rudele sa fiesalvate?Este important sa manifestam empatie, sa le depunemmarturie prin purtarea noastra �si sa avem rabdare �sitact. (w19.08, p. 15-17)






DECEMBRIE 2019 63

Potrivit promisiunii lui Isus din Matei 11:28,ce anume ne aduce ınviorare?Suntem ın grija unor pastori iubitori, avem cei maibuni colaboratori �si ındeplinim cea mai buna lucrare.(w19.09, p. 23)

Cum ne da Dumnezeu dorin �ta �si puterea de aac �tiona? (Filip. 2:13)ˆIn timp ce citim Cuvantul lui Dumnezeu �si meditam la el,Dumnezeu lucreaza ın noi, dandu-ne dorin �ta �si putereade a ınfaptui voin �ta sa. Spiritul sau sfant poate ımbuna-ta �ti capacita �tile noastre native. (w19.10, p. 21)

Ce pa �si ın �telep �ti ar trebui sa urmam ınainte de a luao decizie importanta?Ar trebui sa facem cercetari, sa ne rugam pentru ın-�telepciune, sa ne analizam motiva �tia, sa ne stabilimobiective concrete �si sa fim reali �sti. (w19.11, p. 27-29)

A introdus Satan ınva �tatura nemuririi sufletuluiatunci cand a ademenit-o pe Eva?Se pare ca nu. Diavolul i-a spus Evei ca nu va muri, nuca va muri doar ın aparen �ta. Nicio ınva �tatura religioa-sa falsa nu a supravie �tuit Potopului. Credin �ta ın nemu-rirea sufletului trebuie sa fi aparut ınainte ca Dumnezeusa-i raspandeasca pe tot pamantul pe oamenii care con-struiau turnul Babel. (w19.12, p. 15)




wlp

19

.12

-M1

90

83

0

The Watchtower (ISSN 0043-1087) December 2019˘ 2019WatchTower Bible and Tract Society of Pennsylvania.Printed in Germany.˘ Druck und Verlag: Wachtturm Bibel- und Traktat-Gesellschaft, Selters/Ts.,V. i. S. d. P. Manfred Steffensdorfer, Selters/Ts.

��

Articolul de studiu 49: saptamana 3-9 februarie 2„Un timp fixat” pentru munca �si pentru odihna

��

Articolul de studiu 50: saptamana 10-16 februarie 14Iehova ne deschide calea spre libertate��

Articolul de studiu 51: saptamana 17-23 februarie 27Cat de bine ıl cuno �sti pe Iehova?��

Articolul de studiu 52: saptamana 24 februarie – 1 martie 39Parin �ti, ınva �ta �ti-va copiii sa-l iubeasca pe Iehova��ˆINTREB

˘ARI DE LA CITITORI 52

��

„Aduce �ti mul �tumiri pentru orice lucru!” 56��

V˘A AMINTI �TI? 61

Accesa �ti site-ul jw.org˙

sau scana �ti acest cod

s

34567 December 2019Vol. 140, No. 15 ROMANIAN

Aceasta publica �tie nu se comercializeaza. Ea este distribuita ıncadrul unei lucrari mondiale de instruire biblica, sus �tinute prindona �tii. Pentru a face o dona �tie, va rugam sa accesa �ti donate.jw.org.

Daca nu exista alta indica �tie, citatele biblice sunt dinSfintele Scripturi – Traducerea lumii noi.

IMAGINEA DE PE COPERT˘A:

Munca ın lumea noua va fi placuta �si ne va aduce satisfac �tii(Vezi articolul de studiu 50, paragraful 17)

http://www.jw.org/finder?wtlocale=M&srcid=pdf

http://www.jw.org/finder?wtlocale=M&srcid=pdf

EDI TIA CU CARACTERE MARI · 34567decembrie 2019 edi tia cu caractere mari articolele de studiu...

Documents

Transcript of EDI TIA CU CARACTERE MARI · 34567decembrie 2019 edi tia cu caractere mari articolele de studiu...