7/24/2019 Practicata Din Perioada Preistorica Arta de a Îngriji Are Un Caracter Universal

http://slidepdf.com/reader/full/practicata-din-perioada-preistorica-arta-de-a-ingriji-are-un-caracter-universal 1/10

 

Practicata din perioada preistorica arta de a îngriji are un caracter universal, putand fiacceptata ca o lege naturala. Recunoasterea ca profesie, „utila si unica”, se produce in adoua jumatate a secolului XX. De-a lungul timpului „arta de a ingriji”, a fost influentatade specificitatile culturale, etnice, credinta, diferitelor grupuri etnice. Mesopotamia

Mesopotamienii cautau in valorile etice o unitate de masura care sa le dea o solida baamorala. !umea lor nu mai este arbitrara, raul si bolile nu mai sunt considerate simpleintamplari.!a inceputurile istoriei lor mesopotamienii au abordat bolile prin prisma medicineimagico-religioase, iar cand acestea dadeau gres se recurgea la serviciile mediculuiempiric sau la c"irurg.Medicina magica era practicata de preoti, iar caua bolilor era pusa pe seama greselilor

savarsite fata de ei. Diferiti demoni, spirite si du"uri erau asociate unor boli si afectiuni.Ritualul igonirilor din corpul suferind era practicat de un preot e#orcist numit $sipu.Preotii se formau in scolile de medicina "ieratica, cea mai vestita fiind situata in orasul%osippa. Patronul medicinei era considerat eul &inau, care avea ca simbol un sarpeincolacit pe toiag.Pentru aflarea unui prognostic sau a unei terapii eficiente intr-o anumita boala, preotii$sipu foloseau diferite metode de divinatie, constand in studierea organelor unor animalesacrificate, a picaturilor intr-un vas cu apa, interpretari astrologice sau interpretareaviselor.

'u timpul asiro-babilonienii devolta o noua stiinta, numita catarctica, sau „arta de a preveni si vindeca bolile si suferintele morale, prin purificarea sufletului si curateniecorporala”, reusind sa-si devolte o medicina empirica pre-stiintifica.Din codul regelui (ammurabi reiese ca stiinta practicata de medicii empirici se numeste$)*+*, iar practicantul $)*. $ctivitatea medicilor se desfasura conform unei stricteetici profesionale, care reglementa atributiile si onorariile ce li se cuveneau.n orasul sumerian &ippur s-a gasit o tablita care contine te#te medicale, in specialelemente de farmacopee, majoritatea medicamentelor folosite fiind de origine vegetala.'iviliatia asiro-babiloniana a dat culturii medicale o farmacopee bogata, cu un mare

numar de retete si te"nici terapeutice, din care insa lipsea un element esential cantitateadiferitelor produse componente.udecand dupa vec"imea te#telor descoperite, mesopotamienii au fost probabil, primiicare au reusit sa creee o medicina empirica. Egipt

'ele mai cunoscute scrieri medicale egiptene sunt Papirusul /bers 0descoperit in 1234 la+eba5, Papirusul %rugs" 01676 in Memp"is5, Papirusul /d8in )mit" 0129:5, Papirusul(earst si Papirusul '"ester %eatt;. )tudiul lor releva baa empirica a procedeelormedicale, amestecate cu magia si practicile religioase.Medicii egipteni se formau de regula in jurul templelor si erau considerati repreentanti aimarelui eu +ot", patron al stiintelor si al bibliotecarilor. Preocuparile medicale erau in

1

7/24/2019 Practicata Din Perioada Preistorica Arta de a Îngriji Are Un Caracter Universal

http://slidepdf.com/reader/full/practicata-din-perioada-preistorica-arta-de-a-ingriji-are-un-caracter-universal 2/10

deplina concordanta cu civiliatia egipteana si aveau un caracter mistico-religios,devoltand in paralel si o medicina empirica, laica, baata pe unele proceduri terapeuticece isi dovedisera eficacitatea de-a lungul timpului. Desi cunosteau arta imbalsamarii si

 practica disectiei cadavrelor, se pare ca aveau putine cunostinte despre anatomia corpuluiomenesc.$flam de la istoricul grec (erodot, ca medicina egipteana avea un oarecare grad despecialiare „+ara este plina de medici, unii pentru oc"i, altii pentru dinti, altii pentruabdomen, altii pentru boli ascunse.”storicul grec Diodore relateaa despre obligativitatea bolnavilor egipteni, ca odatainsanatositi sa relatee preotilor, simptomele bolii avute si remediile folosite. )e pare cavec"ii egipteni semiologia anginei pectorale si a infarctului miocardic.ncepand din jurul anului 19<7 '"., in /gipt incepe sa se formee o medicina sociala si omedicina a muncii. )oldatii primeau ingrijire medicala gratuita, constructorii de piramideerau supraveg"eati medical, favoriand astfel devoltarea c"irurgiei si a ortopediei. +otusiin vec"iul /gipt nu s-a gasit nici o urma a vreunei institutii comparabila cu spitalul.

India

/#perientele medicinii indiene pot fi catalogate pe trei mari perioade trei perioademedicina pre ariana 0477-1<77 '"..5, medicina vedica 0377 '"., = pana acum5,medicina a;urvedica 0traditionala indiana5. 'onceptele medicale ale civiliatiei prearieneau putut fi deduse odata cu descoperirea minelor de la Mo"enj-Daro si (arrapa, ai carorlocuitori, se pare ca acordau o mare importanta igienei corporale.Medicina vedica are la baa o conceptie medicala mitica, baata pe e#orciare sidemonologie.>iloofia medicala indiana se baeaa pe e#istenta unor canale 0nandi, d"amani si "ira5

 prin care circula forta organica, care va constitui fundamentul pe care se vor construi, atat

medicina a;urvedica cat si te"nica ;oga.$;urveda, sau „stiinta vietii”, este o conceptie bio-medicala asupra omului sanatos, dar si

 bolnav. 'el mai vec"i te#t de medicina a;urvedica este cunoscut sub denumirea de'ara?asamita, repreentand o colectie de carti in proa si versuri, cuprinand in modseparat, cunostinte de anatomie, diagnostic, prognostic si diferite terapii.n ndia educatia medicala se facea in universitati, cele mai cunoscute fiind, &alanda si+a?asila. Dupa 3 ani de invatatura, „invatacelul” isi desavarsea cunostintele subindrumarea unui maestru. @data dobadit, dreptul de a practica, medicul se obliga sainlature suferinta si sa lupte pentru fericirea oamenilor. ngrijirea medicala era acordata,

deopotriva de catre barbati cat si de femei. %olile erau diagnosticate prin obsevartie sie#aminarea cilinica, medicul luand in observatie trei elemente principale culoareaconjunctivei, aspectul limbii si caracteristicile urinei. Din arsenalul terapeutic baat pedroguri, vegetale si produse de origine animala, faceau parte bora#ul, sulfatul de cupru,carbonat de sodiu, mercurul, reepina, tiroida, e#tracte de substanta nervoasa, etc.n esenta medicina a;urvedica poate fi reumata astfel este creata de preoti, filoofi saumedici, fiind practicata de profesionistiA se baeaa pe o literatura medicala temeinica, cecontine o semiologie bogata, dar si un arsenal terapeutic medical si c"irurgical evoluat,comparaabil cu cel europeanA in ecuatia sanatate-boala, bolnavul repreinta factorul pasivce apeleaa la factorul activ pentru a-l salva.

:

7/24/2019 Practicata Din Perioada Preistorica Arta de a Îngriji Are Un Caracter Universal

http://slidepdf.com/reader/full/practicata-din-perioada-preistorica-arta-de-a-ingriji-are-un-caracter-universal 3/10

China

$tat civiliatia antica c"inea cat si medicina pe care au devoltat-o, se baeaa in special pe viiunea cosmologica asupra lumii. De aici ideea ca microcosmosul corpului omenesc,nu repreinta altceva decat o imagine miniaturala a macrocosmosului. ntericereadisectiilor a dus la devoltarea unei anatomii sofiste in care se incerca un paralelism intrealcatuirea corpului si astrologie, soldat de cele mai multe ori cu deductii aberante. Pe

 baa acestor conceptii se va devolta medicina traditionala si acupunctura.ntre secolele X si '", mestesugul vindecarii incepe sa se diferentiee pe ramurimedici de boli 0internisti5, medici de tumori 0c"irurgi5, medici de "rana 0dieteticieni5 saumedici de animale 0veterinari5. Prima lucrare medicala c"inea cunoscuta este Bi ing0'artea )c"imbarilor 5 atribuita imparatului >u Xsi 0:2<7 '".5, ce reuseste safundamentee conceptiile filoofice ale stiintelor medico-c"irurgicale ale acelor vremuri.mparatul )ei &ung 0:3C2 '".5 publica >armacopeea vegetala '"inea 0Pen +sao5 iarimparatul (uang +i 0:963 '".5 editeaa o scrisoare medicala celebra, numita 'anonulMedicinei 0&ei '"ing5, in care reuseste sa formulee principalele obiective ale arteimedicale c"inee „indecarea bolnavilor si intarirea sanatatii celor sanatosi.”n paralel cu medicina cosmologica se va devolta si o medicina empiric-pragmatica,

scolile medicale aparand, se pare, in perioada 277 = 1777 era noastra, unde medicii erauinvatati sa consulte bolnavii cu deosebita minitioitate.+erapia prin acupunctura, ce cauata sa aduca redobandirea ec"ilibrelor diferitelor organeale corpului prin intepere si presopunctura diferitelor puncte corespondente ale organelorinterne, a reusit sa reiste timpului peste 1:77 de ani.

Iudeea

'odul de sanatate cuprins in ec"iul +estament, abordeaa in primul rand aspecte aleigienei individului, familiei si comunitatii, cu scopul de mentinere a sanatatii si

 prelungirea vietii.ec"ii evrei aveau programe atent planificate de viitare si ingrijire a bolnavilor ladomiciliu, pentru curatenie fiica si spirituala, atat al celui suferind cat si a familiei sale.Preotii erau aceia care dadeau vedictul, de curat sau purcat unei persoane, pe baa cartilor sfinte si tot ei decideau iolarea bolnavilor suferini de boli contagioase sau reintegrareain familie a celor vindecati. Medicina laica era practicata de medici 0Rofe5 si moase0(acania5

Grecia antica

Miturile si legendele vec"ilor greci se oglindesc si in preocuparile pentru perfectionareaartei de vindecare a trupului si sufletului. Pentru eleni bolile erau reultatul pedepaselor pe care eul $pollo si sora sa $rtemis le aplicau pamantenilor intrati in conflict cu ei.$pollo era recunoscut in @limp ca patron al medicinei iar $rtemis eita care ocrotestecampurile, animalele, si vindeca miraculos bolile. De la eita $rtemis a deprins virtutile

 plantelor medicinale centaurul Eiron, cel care avea sa formee o intreaga pleiada demedici practicieni, printre care se va numara si faimosul medic al antic"itatii grecesti,$s?lepios. >olosindu-si de tanar arta de a vindeca, acesta este eificat si identificat ca eual medicinii. Metodele sale de tratament erau descantecul, eli#irul, buruienile de leac,alifiile si interventiile c"irurgicale. +emplele inc"inate eului vindecator erau de regulaaseate in locuri cu clima calda, inconjurate de multa verdeata, unde cei bolnavi erauadusi pentru a-si mentine o igiena riguroasa si un regim de viata foarte c"ibuit. De fapt

4

7/24/2019 Practicata Din Perioada Preistorica Arta de a Îngriji Are Un Caracter Universal

http://slidepdf.com/reader/full/practicata-din-perioada-preistorica-arta-de-a-ingriji-are-un-caracter-universal 4/10

sanctuarele lui $s?lepios erau un fel de sanatorii cu caracter laic iar discipolii lui numitias?lepiai, sunt considerati primii medici ai antic"itatii.ncepand cu secolul '". filoofii medici greci renuntand la un empirism fara oriont,reusesc sa diferentiee o filoofie laica, punand baele devoltarii stiintelor biologice,inclusiv al medicinei. nterpretarile materialiste asupra lumii, enuntate de filoofii greci,desi nu aveau o baa e#perimentala, preinta importanta datorita gandirii rationale pecare cauta sa o promovee.'el care a reusit sa sintetiee cunostintele medicale ale timpului sau, elaborand oconceptie medicala unitara baata pe filoofia materialista a fost (ippocrate din Eos, carea reusit desprinderea medicinii ca stiinta din cuprinsul general al filoofiei. 'eleapro#imativ 93 de carti meduicale atribuite lui (ippocrates, cunoscute sub numele de„'orpus (ippocraticum”, repreinta conceptia stiintifica si filoofica a „epocii de aur” aculturii elene. Principiile generale ale doctrinei "ipocratice se fundamenteaa peurmatoarele tee patogenice+eoria deec"ilibrului celor patru umori prin care sangele produs de inima, p"legma

 produsa de creier, bila neagra 0melancolia5 produsa de de splina, si bila galbena secretatade ficat, trebuie sa fie in ec"ilibru, aparitia bolii datorandu-se deec"ilibrului produs intre

aceste umori.+ea temperamentelor, care sustine ca oamenii aflandu-se sub influenta factorilor cosmicisi geografici formeaa urmatoarele tipuri tempramentale sangvinic 0vioi5, flegmatic0rece5, coleric 0impetuos5, melancolic 0timid, trist5.n ceea ce priveste etiologia bolilor, (ippocrate sustine in tratatul ”Despre aer,ape silacuri” „@rice boala are o caua naturala si nimic nu se intampla fara interventia naturii...

 &u e#ista boli divine datorita interventiei eilor... &atura este primul medic al bolnavilorsi numai favoriand eforturile sale putem obtine oarecare succes.” @bservarea atenta a

 bolnavului, descrierea simptomelor bolii pentru un diagnostic cat mai e#act, fac din

lucrarea „Despre prognoe”, o carte de referinta pentru tripla misiune a medicului „sa judece asupra celor petrecute, sa cunoasca cele preente si sa prevada cele ce vor fi.”Referindu-se la terapie enunta un pricipiu universal valabil „nu e#ista reguli absolute,caci nu e#ista boli, ci bolnavi si organisme diferite ce pot reactiona in mod diferit laacelasi remediu.”De la (ippocrate ne-a ramas si celebrul juramant atribuit lui, care cuprinde îndatoririlemorale ale unui medic în e#ercitarea profesiunii sale. Fn multe universitati, absolventiifacultatilor de medicina presteaa la sfGrHitul studiului juramGntul lui (ippocrateIur pe $pollo medicul, pe /sculap, pe (igea Hi Panacea Hi pe toti eii Hi eitele, pe care

îi iau ca martori, ca voi îndeplini acest juramGnt Hi poruncile lui, pe cGt ma ajuta fortele Hiratiunea Χ )a respect pe cel care m-a învatat aceasta arta la fel ca pe propriii mei parinti, sa împartcu el cele ce-mi apartin Hi sa am grija de el la nevoieA sa-i consider pe descendentii lui cafrati Hi sa-i învat aceasta arta, daca ei o doresc, fara obligatii Hi fara a fi platit. Χ )a transmit mai departe învataturile acestei arte fiilor mei, fiilor maestrului meu Hinumai acelor discipoli care au jurat dupa obiceiul medicilor, Hi nimanui altuia. Χ $tGt cGt ma ajuta fortele Hi ratiunea, prescriptiunile mele sa fie facute numai sprefolosul Hi buna stare a bolnavilor, sa-i feresc de orice dauna sau violenta.

 Χ &u voi prescrie niciodata o substanta cu efecte mortale, c"iar daca mi se cere, Hi nici nuvoi da vreun sfat în aceasta privinta. +ot aHa nu voi da unei femei un remediu avortiv. Χ )acra Hi curata îmi voi pastra arta Hi îmi voi conduce viata.

C

7/24/2019 Practicata Din Perioada Preistorica Arta de a Îngriji Are Un Caracter Universal

http://slidepdf.com/reader/full/practicata-din-perioada-preistorica-arta-de-a-ingriji-are-un-caracter-universal 5/10

 Χ &u voi opera piatra din baHica, ci voi lasa aceasta operatie celor care fac aceastameserie. Χ Fn orice casa voi intra, o voi face numai spre folosul Hi bunastarea bolnavilor, ma voitine departe de orice actiune daunatoare Hi de contacte intime cu femei sau barbati, cuoameni liberi sau sclavi. Χ @rice voi vedea sau voi aui în timpul unui tratament voi pastra în secret, pentru ca aicitacerea este o datorie.

 Χ Daca voi respecta acest juramGnt Hi nu îl voi calca, viata Hi arta mea sa se bucure derenume Hi respect din partea tuturor oamenilorA daca îl voi trada devenind sperjur, atuncicontrariul.I

Roma antica

Romanii au devoltat servicii comunitare de sanatate a caror organiare eficienta acontribuit la perpetuarea functionarii acestora, c"iar dupa destramarea imperiului. n

 primul secol al eri noastre, o serie de invatati ai vremii reusesc sa cuprinda in operele lorsintea cunostintelor acumulate in diverse domenii.

'ele mai remarcabile personalitati medicale romane sunt considerati $ulus 'ornelius'elsus 097 '".-:7 D'"5 autorul lucrarii „De arte medica”, cel care a introdus insemiologia medicala celebrele caracteristici ale inflamatiei „rubor et tumor cum color etdolor” si celebrul medic antic, Jalenus 01:6-:715, nascut in Pergam, cosnsiderat ultimulmare repreentant al medicinei antice. Datorita disectiilor si vivisectiilor publice, esteconsiderat primul mare e#perimentator al medicinei. n tratatul sau „De simplicummedicamentorum”, reuseste sa descrie si sa clasifice apro#imativ C34 de remediivegetale.

Islam

ngrijirile medicale practicate de arabi aveau la baa mostenirea medicala "ippocratica,adaptata la principiile islamice. 'ea mai repreentativa figura a medicinei arabe a fost$bu al (ussein ibn $bdalla" ibn )ina 0627-17435 mai cunoscut sub numele de $vicena.n tratatul sau „$l Kuanun” 0'anonul )tiintelor Medicale5 reda cu riguroitatematematica cunostintele medicale ale vremii anatomia, fiiologia, diagnosticul, sitratamentul. $ facut primele descrieri clinice ale diabetului a"arat 0boala urinilor dulci siantra#ul 0focul persan5, areusit sa faca o diferentiere argumentata intre ulcer, gastrita sistenoa pilorica precum si intre meningism si meningita.

Renasterea@ perioada in care arta de a igriji incepe sa se impuna ca o practica diferita fata de arta dea vindeca, in paralel cu progresul stiintei, te"nicii si daramarea barierelor mistico-religioase, la care au contribuit numerosi invatati.$ndre esale 01<1C-1<9C5 in cele 3 parti ale tratatului sau de anatomie, „De (umani'orporis >abrica” 0$lcatuirea corpului uman5, e#pune o conceptie noua, baata peobservatii directe, cercetare si gandire rationala.$devarurile enuntate de asale suntma#ilarul inferior este mic femurul si "umerusul suntoase drepte nu curbate vena aigos se varsa in vena cava superioara nu in cea inferioara

osul stern este constituit din 4 parti si nu din 3 uterul este format dintr-o singura cavitateovarul contine corpul galben descrie corect anatomia inimii si traiectul venelor sustine

 posibilitatea afoniei dupa sectionarea nervului recurent al colapsului pulmonar secundar,

<

7/24/2019 Practicata Din Perioada Preistorica Arta de a Îngriji Are Un Caracter Universal

http://slidepdf.com/reader/full/practicata-din-perioada-preistorica-arta-de-a-ingriji-are-un-caracter-universal 6/10

dupa desc"iderea toracelui atrage atentia asupra posibilitatilor de stimulare directa amiocardului in timpul opririi inimii si a supravietuirii bolnvului dupa splenectomieMiguel )eret 01<76-1<<45 baandu-se pe studii anatomice reale reuseste sa dea odescriere e#acta a micii circulatii.Paracelasus 01C64-1<C15, fiu al unui medic elvetian, este considerat un inovator algandirii biomedicale. >olosind metoda e#perimentala a incercat sa fundamenteeurmatorul concept biomedical „procesele care se petrec in corpul uman sunt c"imice, iarc"imia este sortita sa joace un rol imens in medicina”.Jirolamo >rancastoro 01C24-1<<45 in lucrarea sa „De contagione contagionis morbis eteorum curratione” 0Despre contagiune boli contagioase si tratamentul lor5 descrie caile detransmitere a bolilor infectioase, realiand totodata o clasificare a lor. )ustinand cainfectia este produsa de particule mici inviibile poate fi considerat ca pionierulepidemiologiei. $ fost primul care a diferentiat ciuma de tifosul e#antematic.$mbroise Pare 01<76-1<675 va introduce in tratamentul plagilor un antiseptic format dingalbenus de ou, solutie alcooliata si terebentina, acoperite de fese din bumbac. $imaginat tot felul de protee mecanice pentru ranitii suferini de amputari.Lilliam (arve; 01<32-19<35, cu studii de medicina la 'ambridge si Padova, publica

lucrarea „/#citatio anatomica de motu cordis et sanguinis in animalibus” 0'ercetareaanatomica asupra miscarii inimii si sangelui la animale5. )ocotita ca apogeu aldescoperirilor Renasterii, descrierea circulatiei sanguine repreinta o lovitura definitivadata medicinii dogamatice traditionale. /l este cel care va pune baele embriologiei prindevoltarea epigeneei „@mne vivum e# ovo” 0tot ceea ce este viu provine din ou5.Printre pionierii politicilor de sanatate comunitare este si Lilliam Perr;, care a emis ideeaca doar controland bolile transmisibile s-ar putea ameliora mortalitatea materno-infantila.)pitalele vremii devin locuri unde pe langa ingrijirea bolnavilor se studia si se invata artamedicala. $rta de a ingriji incepe sa se diferentiee fata de arta de a vindeca.

)aint >rancisc De )ales 01<93-199:5 infiinteaa o asociatie voluntara a „viitatorilor prieteni”, care mergeau la domiciliul persoanelor bolnave acordand ingriiri. $sociatia arepreentat o forma timpurie de „ingrijiri tip nursing” la domiciliu.)aint incent de Paul 01<21-19975 este considerat un alt precursor al devoltariiingrijirilor de sanatate si al ajutorului social. n 1913 organieaa la Paris „'onfreriacaritatii”, organiatie formata din tinere credincioase laice, ce se consacra ingrijirilor ladomiciliu.'amille de !elis, militar de cariera, se converteste la catolicism si se dedica ingrijirii

 bolnavilor, in special a celor atinsi de ciuma. Dupa canoniare a fost ales ca patron al

infirmierelor.'rearea centrelor de primire destinate bolnavilor si a celor saraci, va institutionaliafunctia de ajutor social si de ingrijire, creand premisele aparitiei functiei de ingrijitor desanatate.

Revolutia industriala

/pidemiile care au bantuit /uropa secolelor X-X au influentat radical modul degandire, de la conceptia fatalista la instituirea carantinelor si intensificarea controluluisanitar aspra vietii publice. Devoltarea industriala a dus la cresterea populatiei urbane, lao rata crescuta a mortalitatii infantile, abandonul si ucideraea sugarilor, conditii grele demunca, cresterea e#ponentiala a imbolnavirilor profesionale si o crestere a incidentei

 bolilor mintale. Printre cei care au pregatit reforma conceptiilor privind bolnavii mintalise

9

7/24/2019 Practicata Din Perioada Preistorica Arta de a Îngriji Are Un Caracter Universal

http://slidepdf.com/reader/full/practicata-din-perioada-preistorica-arta-de-a-ingriji-are-un-caracter-universal 7/10

numara si scriitorii >racncoise-Marie oltaire0196C-13325, Diderot 01314-132C5 si (.J.Mirabeau 013C6-13615. Printre primii reformatori a sistemului psi"iatric se numaranceno '"iarugi 013<6-12:75, care reueste sa introduca in 1322 la )pitalul )f.%onifacio din >lorenta, un sistem in care nurse instruite corespunator, ingrijeau bolnavii

 psi"ici sub directa supraveg"ere a medicilor. n lucrarea „De morbis artificum” 0Despre bolile meseriasilor5, %ernardino Ramaini 01944-131C5 descrie peste <7 de profesiie#puse no#elor. /forturile moderne privind sanatatea publica au aparut in $nglia odata cu!egea /lisabetana pentru saraci, din 1971, ce garanta asistenta medicala si ingrijire denursing pentru saraci, orbi, si "andicapati.)pre sfarsitul perioadei industriale opinia publica isi va sc"imba optica fata de persoanelecare prestau activitati de nursing. $ceste grupuri constituite in special din persoane de se#feminin si sprijinite de cele mai multe ori de ordine religioase, vor fi treptat inlocuite defemei murdare, betive, necinstite, numite „drojdia societatii”. &ursa era considerata ceamai umila dintre servitori, fiind obligata sa desfasoare o munca ilnica oboasitoare si

 prost remunerata. $ceasta perioada a fost denumita de istoriografi „epoca neagra anursingului”.*na dintre cele mai importante descoperiri ale acestei perioade se refera la imunologia

 practica si anume la vaccinarea antivariolica. nocularea copilului ames P"ipps cu vaccinantivariolic, la 1C mai 1369, de catre medicul generalist engle /d8ard enner a desc"iscea mai importanta era in lupta cu microbii.

Secolul XIX

*n secol in care oamenii de stiinta continua sa aduca remarcabile contributii in diferitedomenii de activitate, inclusiv in medicina.Jeorges 'uvier 01396-124:5 intemeietorul anatomiei comparate si paleontologiei, Robert%ro8n 01234-16145 descrie e#istenta nucleului in celulele animale si vegetale, Mat"ias

)c"leiden 0127C-12215 si +"eodor )c"8ann 01217-122:5 elaboreaa „teoria celulara” ca baa de organiare a structurilor animale si vegetale. '"imistul !ouis Pateur 012::-126<5a reusit cateva descoperiri esentiale in microbiologie 0teoria microbiana a bolilorinfectioase5, c"imie 0fermentatii, cristalografia5 si imunologie, realiand vaccinuriimpotriva "olerei aviare, antra#ului si turbarii. Robert Eoc" 012C4-167<5 a daruitmedicinei importante descoperiri in domeniul mediilor de cultura a bacteriilor, etiologiaantra#ului, tuberculoei si "olerei. Romanul ictor %abes 012<C-16:95 impreuna cu

 patologul ictor $. 'ornil 01243-16725 publica prima carte de bacteriologie din lume. +otel a fost descoperitorul fenomenului imunitatii pasive, perfectionand tratamentul

antirabic prin asocierea vaccinului cu serul antirabic. n aceeasi perioada .. Mecini?ov012C<-16195 si Paul /"rlic" 012<C-161<5 au descris principalele mecanisme de aparare aorganismului in ca de infactie, punand baele imunologiei.Devoltarea stiintelor va duce la aparitia unor mari clinicieni precum Rene +. !aennec01321-12:95 care introduce metoda aculatatiei in e#aminarea clinica. /l a fost si cel carea inventat si a construit primele stetoscoape auriculare. '"irurgia va fi puternicinfluentata de 4 mari descoperiri anesteia atribuita lui L.+. Morton 01216-12925,sistemul antiseptic introdus de osep" !ister 012:3-161:5 si asepsia pasteuriana in 1264.)ecolul XX repreinta o epoca importanta in formarea cadrelor sanitare si populariareacunostintelor medicale inclusiv pe teritoriul Romaniei de ai. n 1211 se infiinteaa la%ucuresti, )pitalul >ilantropia, in 1242 este inaugurat )pitalul %rancovenesc iar subconducerea lui osif )porer 01327-12<75 se va infiinta o scoala de moase. /l va redacta

3

7/24/2019 Practicata Din Perioada Preistorica Arta de a Îngriji Are Un Caracter Universal

http://slidepdf.com/reader/full/practicata-din-perioada-preistorica-arta-de-a-ingriji-are-un-caracter-universal 8/10

 pentru elevele sale manualul „Mestesugul mosirii pentru invatatura moaselor la nstitutulmaternitatii din %ucuresti”. Printre promotorii organiarii sanitare moderne se numara simedicii 'arol Davila 012:2-122C5 si &icolae Eretulescu 0121:-16775 initiatorul )coliide mica c"irurgie de la )pitalul 'oltea.n $merica prima asociatie de voluntari pentru sanatate, „)ocietatea doamnelormilostive” se constituie in prima jumatate a secolului al XX-lea in &e8 Bor? si isi

 propunea intr-ajutorarea bolnavilor si saracilor.n 1233, 'omitetul de femei al Misiunii din &e8 Bor? o angajeaa pe >rancesca Root,absolventa primei clase de nursing %ellevue, pentru a acorda bolnavilor saraci, ingrijiri desanatate si asistenta religioasa. n 1299 in P"iladelp"ia ia nastere „$sociatia &urseloriitatoare” ce presta ingrijiri la domiciliul bolnavilor.n jurul anilor 12C7 apar primele departamente locale de sanatate iar in 1232 seinfiinteaa )erviciul )pitalelor de Marina, o institutie care sa ofere ingrijiri marinarilor

 bolnavi si infirmi, reusind in timp sa devina un model pentru organiarea serviciilor desanatate publica in ).*.$.!illian Lald si Mar; %re8ster, ambele nurse instruite, au reusit in 1264, organiarea unuiserviciu pentru viitarea la domiciliu a bolnavilor saraci. !illian Lald considerata prima

nursa pentru sanatate din )*$, implicandu-se activ in folosirea metodelorepidemiologice in campaniile de politica sociala pentru promovarea sanatatii, a condus lainfiintarea companiilor de asigurari, care sa plateasca serviciile de nursing si impreuna cu!ee >ras?el a initialiat primul program de nursing comunitar pentru muncitori, la'ompania de $sigurare Metropolitana. )erviciul de nursing infiintat de !illian Lald aavut o contributie importanta in organiarea nursingului comunitar, prin ingrijirileacordate la domiciliu platibile in rate, stabilirea unui sistem de salariare pentru nurse,folosirea anunturilor publicitare in recrutarea de noi nurse, scaderea indicatorilor demorbiditate si mortalitate.

n 129:, omul de afaceri (enr; Durant publica cartea „@ amintire de la )olferino”, cuaceasta ocaie propunand infiintarea in fiecare tara a unor societati de ajutorare amilitarilor raniti in confrutarile armate. !a 13 februarie 1294 la Jeneva, impreuna cu

 banc"erul Justave Mo;nier, generalul J.(. Dufour, medicii !ouis $ppia si +"eodoreMaunoir formeaa un comitet cu scopul de a pregati o 'onferinta internationala, invederea discutarii unor aspecte legate de sprijinirea serviciilor sanitare si la acordarea deajutor tuturor militarilor raniti. n luna octombrie 1294 reusesc organiarea acesteiconferinte, ocaie cu care „'omitetul celor <” se transforma in 'omitetul nternational al'rucii Rosii, avand ca devia „pregatirea in timp de pace, pentru a fi de ajutor in timp de

raboi”. !a 2 august 129C reusesc sa convoace, cu ajutorul guvernului elvetian, o'onferinta diplomatica, la care au luat parte 11 tari europene si )*$. +e#tul pregatit de'omitetul nternational, cunoscut sub numele de „'onventia pentru ameliorarea soarteimilitarilor raniti din armatele in campanie”, marc"eaa o data importanta in istoriaumanitatii. 'onventia stipula „$mbulantele, spitalele militare, personalul sanitar vor firecunoscute ca neutre si ca atare vor fi protejate si respectate de catre beligeranti. Militariiraniti sau bolnavi vor fi luati in ingrijire de catre natiunea carei îi apartin.” +otodat s-aadoptat si semnul distinctiv, o cruce rosie pe fond alb, repreentand culorile inversate alesteagului federatiei elvetiene, ca un omagiu adus neutralitatii /lvetiei.n timpul rabiolui ruso-turc din anul 1239, guvernul turc va inlocui cruce cu o semilunarosie, fiind apoi urmata de majoritatea tarilor musulmane. n urmatorul deceniu :: de

2

7/24/2019 Practicata Din Perioada Preistorica Arta de a Îngriji Are Un Caracter Universal

http://slidepdf.com/reader/full/practicata-din-perioada-preistorica-arta-de-a-ingriji-are-un-caracter-universal 9/10

state vor adera la aceasta conventie, fiecare dintre ele infiintandu-si )ocietati &ationalede 'ruce Rosie.n aprilie 1616, cu prilejul 'onferintei medicale internationale de la 'annes se va adopta

 propunerea ca activitatea 'rucii Rosii sa se desfasoare inclusiv pe timp de pace. $stfel lainitiativa lui (.P. Davison, va lua nastere la Paris in data de < mai 1616, !iga )ocietatilorde 'ruce Rosie si )emiluna Rosie, ca federatie a )ocietatilor &ationale, avand ca devia„Per (umanitatem ad Pacem” 0Prin umanitate spre pace5.

Secolul XX

)ecolul XX aduce cu sine accelerarea devoltarii fara precedent, in toate sectoarele deactivitate, inclusiv in medicina si arta ingrijirilor de sanatate.!a o luna de ile dupa ce L.'. Roentgen 012C<-16:45 descopera raele X, (enr;

%euerel 012<:-16725 pune in evidenta fenomenul radioactivitatii naturale. Marie 'urie0129C-164C5 impreuna cu sotul ei Pierre 'urie 012<6-16795, studiind fenomenulradioactivitatii, vor descoperi radiumul. $tat radiologia cat si iotopii radioactivi,repreinta progrese fara precedent, care vor revolutiona metodele de diagnostic sitratament, ducand la devoltarea unor noi ramuri medicale precum ftiiologia,

traumatologia, urologia, angiocardiografia, radioterapia, etc. !egea segregarii genetice, postulata de botanistul L.. o"annsen 012<3-16135, va revolutiona biologia celulara iar postularea transmiterii ereditatii la nivelul celular, de catre +.(. Morgan 01299-16C<5 siec"ipa sa, genetica moleculara va evolua considerabil. Descrierea in anul 1677 a grupelor sanguine si a factorului R"esus 0R"5 de catre E. !andsteiner si a reactiei de fi#are acomplementului de catre ules %ordet 01237-16975 si P.@. Jengnon 0123<-16<35, vorduce la devoltarea unor sectoare medicale precum imunologia, "ematologia, genetica,antropologia, medicina judiciara.Devoltarea unor noi ramuri ale biologiei precum imunoc"imia, imunogenetica,

imunopatologia, vor atrage dupa sine una dintre cele mai spectaculoase realiari alesecolului XX transplantul de organe. Profesorul 'ristian %arnard reuseste in 1693efectuarea primelor grefe cardiace, ulterior c"irurgia transplantului e#tinandu-se si laalte organe interne ca rinic"i, ficat, grefe intestinale, si de membre, etc. Descoperireaculturilor de tesuturi pusa la punct de $le#iss 'arel 01234-16<<5 va desc"ide caleacercetarii in inframicrobiologie. Datorita te"nicilor culturilor de celule, s-a reusitobtinerea vaccinului antipoliomielitic. Dupa descoperirea sulfamidelor in anul 1642 decatre Jer"ard Domag? 0126<-169C5, in 16CC o ec"pa a *niversitatii @#ford, condusa de)ir $le#ander >leming 01221-16<<5, va reusi sa iolee si sa stabiliee primul antibiotic

operant, penicilina, ce va atrage dupa sine sintea unui numar important de alteantibiotice, revolutionand terapia bolilor infectioase.n paralel cu importantele descoperiri din domeniul medicinei in secolul XX vor incepesa se devolte in toate tarile europene scoli pentru formarea asistentelor medicale.>ondatorii acestor scoli alaturi de puterea publica, vor cauta sa-si finaliee initiativele deformare a cadrelor medicale si recunoasterea profesiei de asistent medical.Dupa Primul Raboi Mondial tarile beligerante se vor confrunta cu multe si comple#e

 probleme de sanatate a populatiei lor. Desi timide si sporadice la inceput, semnaleletrimise de catre lumea medicala guvernelor cu privire la starea precara de sanatate a

 populatiei din majoritatea tarilor europene, incep sa sensibiliee opinia publica. or luanastere asociatii nationale de lupta impotriva diferitelor maladii, ce aveau nevoie de

 profesionisti, capabili sa devolte strategii si sa intervina prompt in teren. )e va face apel

6

7/24/2019 Practicata Din Perioada Preistorica Arta de a Îngriji Are Un Caracter Universal

http://slidepdf.com/reader/full/practicata-din-perioada-preistorica-arta-de-a-ingriji-are-un-caracter-universal 10/10

la sistentele medicale, ale caror cunostinte profesionale vor cauta sa fie completate cu noidiscipline precum fiiopatologia, epidemiologia, educatia sanitara, etc. n acest conte#tcampul de activitate al asistentelor medicale incepe sa se largeasca si in afara mediuluispitalicesc, dand nastere la profesia de asistenta medicala. &ecesitatea e#istentei uneiastfel de specialitati va determina scolile sa-si diversifice oferta, formand si acest gen de

 profesionisti.Dupa cel de-al -lea Raboi Mondial s-au produs sc"imbari majore in educatia denursing, fiiind infiintate si e#tinse programele de nursing practic.irginia (enderson 01263-16695 descrisa ca fiind prima doamna a nursingului, scripter,cercetator avid, viionar, este considerata de multi cea mai importanta figura anursingului secolului XX. $ descris rolul asistentei medicale ca fiind substitutiv0inlocuind persoana5, suplimentar 0ajutand individul5, si complementar 0lucrand cuindividul5. +oate acestea cu scopul de a ajuta individulNpacientul sa se descurce, pe cat

 posibil singur.ncepand din 1697 irginia (enderson a dat nursingului o varietate de definitii in cadrulcarora functia principala o are asistenta. *na dintre acestea, clasica, este O asistenta face

 pentru altii, ceea ce ar face acestia, daca ar avea puterea, dorinta si cunostiintele

necesare”A asistenta trebuie sa-l faca pe pacient sa devina independent de ea cat de repede posibil.n ultimele decenii nursingul va evolua ca o profesie stiintifica, caracteriandu-se prinsporirea cercetarilor in randul profesionistilor si alcatuirea unei bae conceptuale de

 parctici.

17