PPPLLLAAANNN UUURRRBBBAAANNNIIISSSTTTIIICCC ... · privind proiectarea si realizarea strazilor...

MINA-M-COM S.R.L. Bucuresti, sect.2, B-dul ELISABETA, NR. 7, PARTER

R.C. J40/20209/1992

C.F. R 3019261

Tel./fax 0213104850

e-mail : [email protected]

Cont: RO83CBIT4240107918001000

B.C. “Ion Tiriac ”

Filiala Traian

PPPLLLAAANNN UUURRRBBBAAANNNIIISSSTTTIIICCC

GGGEEENNNEEERRRAAALLL

MMMUUUNNNIIICCCIIIPPPIIIUUULLL GGGIIIUUURRRGGGIIIUUU --- aaaccctttuuuaaallliiizzzaaarrreee –––

BBBEEENNNEEEFFFIIICCCIIIAAARRR::: CCCOOONNNSSSIIILLLIIIUUULLL LLLOOOCCCAAALLL AAALLL

MMMUUUNNNIIICCCIIIPPPIIIUUULLLUUUIII GGGIIIUUURRRGGGIIIUUU

Proiectant S.C. MINA-M-COM S.R.L.

Proiect nr. 11128DU366/2009

VVVooollluuummmuuulll 111::: MMMEEEMMMOOORRRIIIUUU GGGEEENNNEEERRRAAALLL

BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI GIURGIU PLANUL URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL GIURGIU – ACTUALIZARE

PROIECTANT: SC MINA-M-COM SRL MEMORIU GENERAL

MINA-M-COM / nov. 2009 2

COLECTIV DE ELABORARE:

Urbanism

Director proiect: arh. Valer Crisan

Coordonare proiect: arh. Elena Maican

Coordonator Studiu de delimitare arii urbane protejate: conf. dr. Arh. Sergiu Nistor

urb. Lorin Taga

urb. Radu Andreescu

urb. Augustina Foanene

urb. Georgiana Voicu

stud. Roxana Turcu

Organizarea circulaţiei ing. Elena Boghina

Alimentare cu apă şi canalizare ing. Adrian Juncu

Alimentare cu energie electrică şi telecomunicaţii

ing. Maria Gherghiceanu

Alimentare cu gaze naturale şi energie termică

ing. Maria Gherghiceanu

Probleme economice ing. ec. Puiu Marin

Populaţie şi demografie ing. ec. Puiu Marin

MINA-M-COM srl

DIRECTOR,

arh.Valer CRISAN




CUPRINS:

Cap. Denumire Pag

1 INTRODUCERE 6 1.1 DATE DE RECUNOAŞTERE A DOCUMENTAŢIEI 6 1.2 OBIECTIVUL LUCRARII 1.3 SURSE DOCUMENTARE

2 STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTARII URBANISTICE 2.1 SCURT ISTORIC; EVOLUTIE 2.2 CADRU NATURAL

2.2.1 Asezare 2.2.2 Relief 2.2.3 Clima 2.2.4 Conditii hidrografice 2.2.5 Conditii pedologice 2.2.6 Flora 2.2.7 Fauna 2.2.8 Diversitate biologica 2.2.9 Considetatii geotehnice si hidrogeologice 2.3. RELATII IN TERITORIU

2.3.1 Context suprateritorial 2.3.1.1 Context european: coridoare paneuropene; strategia Dunarii;

euroregiunea Giurgiu-Ruse; euroregiunea Danubius

2.3.1.2 Context national. Planul de amenajare a teritoriului National 2.3.1.3 Relatia cu Capitala

2.3.2 Incadrarea in reteaua de localitati a judetului Giurgiu 2.3.3 Cai de comunicatiii

2.3.3.1 Legaturi rutiere 2.3.3.2 Circulatia feroviara 2.3.3.3 Legaturi navale 2.3.3.4 Legaturi aeriene

2.4 POTENTIAL ECONOMIC – CAPITAL ANTROPIC 2.4.1 Privire generala asupra situaţiei economice a judeţului Giurgiu 2.4.2 Forţa de muncă. Veniturile populaţiei

2.4.2.1 Resursele de muncă 2.4.2.2 Câştigul salarial 2.4.2.3 Somaj 2.4.2.4 Concluzii privind piata muncii

2.4.3 Competitivitatea economica 2.4.3.1 Competitivitatea economica a municipiului Giurgiu in

contextul Judetului Giurgiu

2.4.3.2 Competitivitatea agentilor economici din municipiul Giurgiu 2.4.4 Infrastructura de afaceri

2.4.4.1 Zona libera Giurgiu 2.4.4.2 Parcul industrial Giurgiu

2.4.5 Concluzii privind competitivitatea economica 2.4.6 Analiza sectorului turism în municipiul Giurgiu

2.4.6.1 Analiza indicatorilor din domeniul turismului




2.4.6.2 Date privind principalele unitati de cazare active in municipiul Giurgiu

2.4.6.3 Potential turistc de valorificat 2.4.7 Transport si infrastructura tehnica 2.4.8 Concluzii asupra potentialului economic

2.5 POPULATIA. ELEMENTE DEMOGRAFICE SI SOCIALE 2.5.1 Structura socio -economica si demografica a populatiei

2.5.1.1 Evolutia populatiei 2.5.1.2 Structura etnica a populatiei 2.5.1.3 Structura populatiei dupa religie 2.5.1.4 Structura socio-economica a populatiei

2.5.2 Miscarea naturala si migratorie 2.6 CIRCULATIA

2.6.1 Incadrarea in teritoriul de influenta 2.6.2 Analiza critica a circulatiei existente

2.7 ORGANIZARE FUNCTIONALA: INTRAVILAN, ZONIFICARE, BILANT 2.7.1 Observatii generale 2.7.2 Intravilan 2.7.3 Zonificare functionala

2.7.3.1 Zone de locuit şi funcţiuni complementare 2.7.3.2 Zone cu instituţii şi servicii de interes public 2.7.3.3 Zone de activităţi industriale, de depozitare si agrozootehnice 2.7.3.4 Zona căilor de comunicaţie şi de transport 2.7.3.5 Zona spaţiilor verzi, sport, agrement şi protecţie 2.7.3.6 Zona construcţiilor tehnico - edilitare 2.7.3.7 Zona gospodăriei comunale 2.7.3.8 Zona terenurilor cu destinaţie specială 2.7.3.9 Terenuri libere, zone industriale abandonate

2.7.3.10 Zona de păduri 2.7.3.11 Ape

2.7.4 BILANŢ TERITORIAL 2.8 ZONE CU RISCURI NATURALE

2.8.1 Riscul seismic 2.8.2 Riscul la inundatii 2.8.3 Riscuri geotehnice 2.8.4 Riscuri antropice

2.9 ECHIPAREA EDILITARA 2.9.1 Alimentarea cu apa

2.9.1.1 Situatia existenta 2.9.1.2 Disfunctionalitati

2.9.2 Canalizare si epurare 2.9.2.1 Situatia existenta 2.9.2.2 Disfunctionalitati

2.9.3 Alimentarea cu energie termica 2.9.3.1 Situatia existenta 2.9.3.2 Disfunctionalitati

2.9.4 Alimentarea cu energie electrica 2.9.4.1 Situatia existenta 2.9.4.2 Disfunctionalitati

2.9.5 Alimentarea cu gaze naturale 2.9.5.1 Situatia existenta




2.9.5.2 Disfunctionalitati 2.10 PROBLEME DE MEDIU

2.10.1 Aerul 2.10.2 Apa 2.10.3 Clima 2.10.4 Sanatatea 2.10.5 Solul 2.10.6 Deseuri 2.10.7 Flora 2.10.8 Fauna 2.10.9 Zgomotul

2.11 DISFUNCTIONALITATI 2.11.1 Aspecte economice 2.11.2 Aspecte sociale 2.11.3 Circulatia 2.11.4 Echiparea edilitara 2.11.5 Imagine urbana 2.11.6 Probleme de mediu si alte aspecte

2.12 NECESITATI SI OPTIUNI ALE POPULATIEI 2.12.1 Principalele elemente de disconfort semnalate de populatie 2.12.2 Nazuinte ale populatie 2.12.3 Optiuni ale autoritatilor publice 2.12.4 Comentarii.Punct de vedere al proiectantului

3 PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICA 3.1 STUDII DE FUNDAMENTARE 3.2 EVOLUTIE POSIBILA, PRIORITATI 3.3 OPTIMIZAREA RELATIILOR IN TERITORIU 3.4 DEZVOLTAREA ACTIVITATILOR 3.5 EVOLUTIA POPULATIEI 3.6 ORGANIZAREA CIRCULATIEI 3.7 INTRAVILAN PROPUS.ZONIFICARE FUNCTIONALA. BILANT

TERITORIAL

3.8 MASURI IN ZONELE CU RISCURI NATURALE 3.9 DEZVOLTAREA ECHIPARII EDILITARE

3.10 PROTECTIA MEDIULUI 3.11 REGLEMENTARI URBANISTICE 3.12 OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICA

4 CONCLUZII. MASURI IN CONTINUARE




MEMORIU GENERAL

1. INTRODUCERE

1.1. DATE DE RECUNOAŞTERE A DOCUMENTAŢIEI

Denumirea lucrării PLAN URBANISTIC GENERAL - MUNICIPIUL GIURGIU - ACTUALIZARE

Beneficiar: PRIMARIA MUNICIPIULUI GIURGIU

Proiectant general S.C.MINA-M-COM SRL

Subproiectanti: S.C. KVB ECONOMIC S.A.

Data elaborarii 2009

1.2.OBIECTIVUL LUCRĂRII:

Obiectivele principale urmarite in cadrul Planului Urbanistic General: - optimizarea relatiilor municipiului in teritoriu: cu teritoriul sau administrativ, cu

teritoriul judetului; in cadrul euroregiunii Giurgiu-Ruse; cu capitala; - valorificarea potentialului natural, economic si uman; - organizarea si dezvoltarea cailor de comunicatii; - stabilirea si delimitarea teritoriului intravilan; - stabilirea si delimitarea zonelor functionale; - stabilirea zi delimitarea zonelor cu interdictie temporara sau definitiva de

construire; - stabilirea si delimitarea zonelor protejate si de protectie a acestora; - modernizarea si dezvoltarea echiparii edilitare; - evidentierea tipului de proprietate in intravilan; - stabilirea obiectivelor de utilitate publica; - stabilirea modului de utilizare a terenurilor si conditiilor de conformare si realizare

a acestora; - stabilirea reglementărilor şi servituţilor urbanistice ce vor fi aplicate în utilizarea

terenurilor - stabilirea priorităţilor de intervenţie

În concordanţă cu politica de dezvoltare urbană a administraţiei locale este necesară rezolvarea în cadrul Planului Urbanistic a următoarelor categorii de probleme:

- analiza situaţiei existente, evidenţierea disfunctionalitatilor şi determinarea priorităţilor de intervenţie în teritoriu

- zonificarea funcţională a terenurilor şi indicarea posibilităţilor de intervenţie prin reglementări corespunzătoare;

- condiţii şi posibilităţi de realizare a obiectivelor de utilitate publică.

Studiul de faţă precum şi propunerile de soluţionare a acestor categorii de probleme oferă instrumentele de lucru necesare atât elaborării, aprobării cât şi urmăririi aplicarii prevederilor Planului Urbanistic General.

1.3.SURSE DE DOCUMENTARE:

a. Surse de documentare propriu-zise :

Strategia locala de dezvoltare durabila a municipiului Giurgiu




Planul Integrat de Dezvoltare Urbana al Municipiului Giurgiu - 2010 Strategia Dunarii Strategia de dezvoltare a judetului Giurgiu pentru perioada 2008-2013 Euroregiunea Giurgiu-Ruse - Plan de actiune cuprinzand proiecte pe termen mediu si lung Ortofotoplanuri sc.1:5000 din anul 2005 puse la dispozitie de Primaria Municipiului Giurgiu Planul Urbanistic General Municipiul Giurgiu, proiect nr. 1420/1997 elaborat de SC PROIECT GIURGIU S.A.. Documentare pe teren şi consultări cu autorităţile locale privind tipul de proprietate asupra terenurilor, necesităţile şi opţiunile populaţiei. Ridicari topografice si planuri parcelare puse la dispoziţie de Primăria municipiului Giurgiu Proiecte de echipare tehnico-edilitara a municipiului puse la dispoziţie de Primăria municipiului Giurgiu Documentatiile de urbanism aprobate de Consiliul Local Giurgiu

b. Studii

Elemente din secţiunile Planului de Amenajare ale Teritoriului Naţional Elemente din Planul de Amenajare a Teritoriului Judetean Proiectul Donauregionen+: Conceptul de Cooperare Interregională în cadrul Dezvoltării Spatiale a Zonei Dunărene (in curs) Alte studii

c. Elemente legislative

Proiectul are la bază: Codul civil; Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, cu modificările şi completările ulterioare; Legea nr. 50/1991, republicata, cu modificările şi completările ulterioare privind autorizarea executării construcţiilor cu modificarile ulterioare; Legea nr. 18/1991, a fondului funciar, republicata, cu modificările şi completările ulterioare; Legea nr. 247/2005 privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei precum si unele masuri adiacente; Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică; Legea nr. 7/1996 cadastrului imobiliar şi publicităţii imobiliare, republicata, cu modificările şi completările ulterioare; Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, cu modificările şi completările ulterioare; Ordonanta de urgenta 195/2005, aprobata prin Legea nr.265/2006, privind protecţia mediului, cu modificările şi completările ulterioare; Ordonanta 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor aprobata prin Legea nr. 82/1998, cu modificarile ulterioare; Ordinele ministrului transporturilor nr.45-49/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea si realizarea strazilor Legea nr. 107/1996 a apelor cu modificarile ulterioare; Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia; Ordonanta de urgenta nr.34/2006, privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii, aprobata prin Legea 337/2006, cu modificarile ulterioare; Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia. Legea 139/2000 privind meteorologia




Legea nr.363/2006 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national – Sectiunea I – Retele de transport Legea nr.171/1997 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national – Sectiunea a II-a Apa. Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional- Secţiunea a III-a- zone protejate. Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional -Secţiunea IV:Reţeaua de localităţi Legea nr.575/2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional -Secţiunea V – Zone de risc natural Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicata, cu modificarile ulterioare Legea nr. 451/2002 pentru ratificarea Convenţiei europene a peisajului, adoptată la Florenţa la 20 octombrie 2000. OUG nr.12/1998 privind transportul pe căile ferate române, aprobata lrin Legea nr.89/1999, republicata, cu modificarile ulterioare Ordonanta Guvernului nr.43/1998 privind regimul juridic al drumurilor, aprobata prin Legea nr.82/1998, republicata, cu modificarile ulterioare Legea 198/2004 privind unele masuri prealabile lucrarilor de constructie de autostrazi si drumuri nationale, cu modificarile ulterioare (L184/2008, OUG 228/08) Ordonanta de urgenta nr.18/2009 privind cresterea performantei energetice a blocurilor de locuinte cu modificarile ulterioare Ordonanta nr.43/2000 privind protectia patrimoniului arheologic si declararea unor situri arheologice ca zone de interes national, aprobata cu modificari prin Legea 378/2001, modificata, republicata Legea nr.120/2006 a monumentelor de for public Ordinul M.L.P.A.T de aprobare Ghid privind metodologia de elaborare şi conţinutul cadru al Planului Urbanistic General indicativ 13N/1999; HG 447/2003 pentru aprobarea normelor metodologice privind modul de elaborare si continutul hartilor de risc natural la alunecari si inundatii HG nr.382/2003 pentru aprobarea normelor metodologice privind exigentele minime de continut ale documentatiilor de amenajarea teritoriului si urbanism pentru zonele cu riscuri naturale Hotararea de Guvern nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe Ordinul nr. 995/2006 pentru aprobarea listei planurilor si programelor care intra sub incidenta Hotarârii Guvernului nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe; Ordinul ministrului Sănătăţii nr. 536/1997 pentru aprobarea normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei ;

2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTARII URBANISTICE

2.1 SCURT ISTORIC; EVOLUTIE

Atestarea documentara a localitatii o gasim prima data pe harta din Codex Latinus Parisinus, databila 1395, apoi in Tratatul de Alianta intre Mircea cel Batran si regele Poloniei, Vladislav Jagello (23 septembrie 1403).

La sfarsitul secolului al-XIV-lea, odata cu ridicarea primei cetati in insula de pe bratul Sf. Gheorghe, au aparut atributele vietii urbane, datorate infloririi asezarii de pe malul Dunarii. Aceasta a devenit targ permanent, punct de vama, sediul administrativ al judetului Vlasca, resedinta domneasca.

http://www.mmediu.ro/departament_mediu/evaluare_impact/01_sea.pdf

http://www.mmediu.ro/departament_mediu/evaluare_impact/03sea.pdf




Cucerit in anii 1417-1420, orasul – impreuna cu teritoriul inconjurator avand o raza medie de 10 km – a fost transformat in Kaza otomana (numita impropriu „raia”). Timp de 400 ani a suportat nenumarate asedii si distrugeri, fiind recucerit pentru scurte perioade de Dan al-II-lea, Vlad Dracul, Vlad Tepes, Mihai Viteazul si Mihnea al-III-lea. In a doua jumatate a secolului al XVIII-lea a fost teatru de lupta principal in timpul razboaielor ruso-austro-turce, cel din 1828-1829 ducand la retrocedarea orasului catre Tara Romaneasca.

In vremea ocupatiei otomane localitatea si-a pastrat atributele de viata urbana, cu elemente specifice orientului. A continuat sa fie sediu militar, administrativ, judecatoresc, vamal si negustoresc. Din putinele date cunoscute pana acum, stim de existenta unui santier naval, unei biserici crestine semiingropate, unor bai turcesti ctitorite de Matei Basarab, unor hanuri si unui put.

Prima lucrare de aparare a targului, un sant si tabii de pamant pentru tunuri, a fost facuta dupa anul 1659.

In 1770 generalul rus Staffel ii infrange pe turci la Giurgiu, arde cetatea, dar castelul San Giorgio ramane necucerit. Generalul Olitz in anii urmatori ia cu asalt din nou cetatea, dar abandoneaza repede intrega fortificatie, generalul Ponelman intra si el in celalalt an, 1773 in cetatea Giurgiu, dar vedem ca si in 1779 Castelul San Giorgio se afla tot in mainile turcilor, inca mai bine fortificat.

In 1807 intreaga cetate a Giurgiului se vede recuperata de turci si cu toate eforturilor lor rusii nu o mai pot recuceri.

Aceasta situatie ii determina pe turci sa refaca toate fortificatiile cetatii cu oameni rechizitionati din satele raialei, pentru mantelarii aducandu-se piatra de la sud de Dunare.

Din aceasta perioada se deduce ca Cetatea Giurgiului cuprindea in ansamblul sau trei randuri de santuri, pe cel mai apropriat dintre ele, spre partea orasului placat cu piatra aducandu-se piatra din Dunare. Spre Dunare, Cetatea se inconjura cu ziduri puternice de piatra in care se afla intrarea Portii de Fier, prin care se trecea de cealalta parte a fluviului. Alte trei porti asigurau legatura cu restul teritoriului, cu Bucuresti, ca drumul cel mai important. Urmele santului din mijloc si ale santului din afara, si ele pe unele locuri completate cu ziduri de piatra ne sunt bine cunoscute.

Aceasta cetate nu a cazut in timpul luptelor din 1828-1829 impreuna cu castelul San Giorgio, predarea fortului s-a facut mult timp in urma, dupa incheierea pacii, in 1831, romanilor atribuindu-se numai dupa ce s-au daramat toate zidurile si s-au astupat toate santurilor.

Dupa pacea de la KuciuK Kainargi (1774) turcii desavarsesc fortareata. Giurgiu este atacat din nou in anul 1790, de data aceasta de austrieci, care nu

reusesc sa cucereasca fortareata. Orasul din jurul fortaretei este aparat de un sant, iar in incinta se aflau strazi

stramte si nepavate, pe care erau ridicate case in majoritate din lemn. In timpul razboiului ruso-turc (1806-1812) Giurgiu este iar tinta unor atacuri

armate. Orasul cade in mana rusilor, dar fortareata nu poate fi luata. Dupa pacea de la Bucuresti (1812) turcii dau pentru prima data o importanta mai mare targului din preajma fortaretei prin pietruirea santului de aparare cel mai apropiat si ridicarea unui zid de piatra.

Alt razboi, razboiul ruso-turc din 1828-1829, alt moment in dezvoltatrea localitatii, de fapt momentul in care se poate spune ca se pun bazele realizarii orasului actual.

In 1829 ofiterii rusi, dupa plecarea turcilor, au intocmit o schita releveu a localitatii Giurgiu (cetatea din insula, fortareata si targul cu santurile si zidurile sale de aparare).

In urma eliberarii orasului, generalul Kisselev da dispozitii sa se darame zidurile cetatii, sa se asigure alinierea si largirea strazilor, sa se extinda asezarea prin anexarea




citflicului Smarda si sa se desfiinteze celelalte sate turcesti din jurul cetatii, dupa care a trecut Giurgiu in stapanirea romanilor, conform stipulatiilor tratatului de la Adrianopol.

Tot din porunca generalului Kisselev polcovnicul rus Nilson realizeaza in 1830 primul proiect de organizare urbanistica al localitatii Giurgiu, proiect aprobat in 8 ianuarie 1831.

Se infiinteaza la Giurgiu Comitetul de constructie pentru imbunatatirile de adus si infrumusetarea orasului. Sarcina acestui comitet, din care facea parte si inginerul Moritz von Ott, era sa stabileasca alinierea ulitelor si planul cladirilor dupa proiectul aprobat. In acelasi an 1831, inginerul Moritz von Ott se insarcineaza cu ridicarea (trasarea) topografica a planului si navilatiei, care va sta la baza reconstruirii orasului Giurgiu.

Plan 1830 – Moritz von Ott

Inca din 1830 incepuse sa se vanda catre solicitanti loturi in vederea construirii dupa plan.

Se incheie conventia intre proprietari si comitet prin care primii se obliga sa construiasca conform planului, iar lucrarile sa se termine pana la sfarsitul anului 1835.

In august 1831 are loc delimitarea islazului si marirea zonei de construire cu introducerea unei portiuni din Smarda. Pana in 1837 o parte din izlaz au fost plantate cu vii, aceste suprafete au crescut de la an la an.

Pe langa cladirea turnului ceasornicului existent inca de pe vremea turcilor incep sa apara o serie de cladiri ce vor deveni reprezentative pentru oras.




Extinderea din 1864 cu cartierul Smarda

Pana in preajma razboiului de la 1877, un alt moment istoric ce si-a spus cuvantul asupra existentei orasului, au aparut unele constructii importante, care s-au mentinut pana in zilele noastre: - biserica Sf.Nicolae -1830; - biserica sf.Gheorghe - 1840; - biserica Sf.Treime-1864; - biserica Adormirea Maicii Domnului – 1852; - biserica; biserica Buna Vestire (Greceasca) – 1864; - scoala Ion Zalomit- 1868; - Gara Giurgiu cu depoul, turnul de apa si instalatiile de carbune - 1870 - Spitalul Vechi – 1871; - Cheiul de piatra 1876;

Gara centrala

Dupa castigarea independentei s-a inceput inlaturarea stricaciunilor lasate de razboi si s-a continuat si mai intens realizarea de noi constructii din toate domeniile de




activitate. Interesant este de urmarit aceasta diversificare de cladiri, ce vine sa sublinieze functiunile si directia de dezvoltare a orasului in perioada de timp 1877-1916.

Constructiile de locuinte au fost realizate urmarindu-se intens de organismele de resort ale primariei respectarea regulamentelor stabilite anterior.

Se dezvolta invatamantul local, apar scoli cu profiluri diverse pentru care s-au construit lacasuri proprii. Dintre aceste scoli s-au pastrat pana astazi scoala elementara Sf. Gheorghe (1890), Gimnaziul (liceul) Ion Maiorescu (1896) si scoala de pescuit si piscicultura (1900).

Apar primele manifestari locale privind asistenta sociala, fapt dovedit prin construirea in anul 1900 a cladirii destinata „Orfelinatul Mihai Viteazul”.

Avantul activitatii economice a urbei are la baza atat comertul existent si in continuu progres prin realizarea noului port in insula Ramadan (1905), cat si aparitia unor unitati cu profil industrial, Fabrica de bere (1905) si atelierele de reparatii nave (1910).

Toate aceste activitati industrial-comerciale au necesitat si dezvoltarea sistemului de transporturi si comunicatii. Odata cu realizarea noului port se pune in folosinta podul Bizetz (1905) peste canalul Sf. Gheorghe. Tablierul B.1 al podului a fost proiectat ca pod de cale ferata si a fost primul pod curb de acest gen din Europa.

Proba a interesului fata de dezvoltarea localitatii si a prosperei sale activitati economice o constituie aparitia sucursalelor principalelor banci, Banca Agricola (1897) si Banca Nationala (1888), ultima cu local propriu inca din 1908 (local nepastrat pana astazi) si a cladirii Administratiei publice in 1915.

Edilii orasului s-au straduit sa asigure si buna servire a populatiei, astfel in sept. 1911 se da in functiune alimentarea cu apa a orasului, uzina de apa fiind realizata inca din 1910.

Pentru infrumusetarea orasului se amenajeaza noi spatii verzi, Gradina din centru (1878), squarul Garii cu statuia Diana si squarul Poarta de fier cu statuia Apolo (ambele in 1897).

In razboiul din 1916-1918, cladirile din centrul orasului si cele situate pe str. Garii, turnul ceasornicului, biserica Sf. Nicolae si Adormirea Maicii Domnului suporta din plin efectele bombardamentelor si incendiului.

In afara refacerii cladirilor afectate de primul razboi mondial, se realizeaza noi constructii atat in principalele zone ale orasului cat si in zone noi lotizate.




Perimetrul la 1922

In 1922 se contureaza perimetrul urban prin delimitarea lui de catre calea ferata ,cu cele doua accese spre port si captare apa la bratul Smarda.

Planul orasului Giurgiu la 1922 – impartirea pe cartiere

In intervalul 1935-1940 se dezvolta un nou cartier de locuinte cunoscut astazi de

locuitorii giurgiuveni sub numele de cartierul Teatrul de Vara. Cum era si firesc in acelasi timp apare si furnizorul principalului material de constructie – fabrica de caramizi, din care se mai pastreaza numai fosta cladire a administratiei (1940).

Pe langa locuinte se dezvolta atat sectorul industrial fabrica de zahar Danubiana cu constructiile sale aferente (locuinte, club si dotari sportive – 1920), instalatia ferry – boat cu gara sa (1939), portul petrolier Cioroiu alimentat cu produse prin conducte




(1940) cat si sectorul legat direct de servirea populatiei, baia publica (1930), tribunalul (1935), hala si administratia pietei comerciale (1937), cladirea postei si cladirea telefoanelor (1940), cladirea Ateneului (1940) si gara fluviala (1939-1945).

Planul orasului la 1939 – dupa ing.Paul Zeodorescu

Orasul Giurgiu primeste in anul 1935 rangul de municipiu, titlu pastrat pana in anul 1950 si regastigat in 1968, iar intre 1950-1968 a avut rangul de oras regional, ambele titluri marcand importanta sa in ierarhizarea oraselor tarii.

De la terminarea celui de-ai doilea razboi mondial pana in a doua jumatate a deceniului 7 din secolul nostru, cu exceptia construirii podului peste Dunare, a garii Giurgiu Nord, a soselei ce lega podul de DN5 si a construirii unor locuinte ieftine in afara vechilor bariere, orasul nu a avut dezvoltari semnificative ale fondului construit.




Piata Centrala – „Farfuria”

In 1963 s-a facut interventia brutala asupra pietei Centrale („Farfuria”). Sistemul inelar radial al acesteia a fost distrus prin aplicarea fortata a unui proiect de urbanism bazat pe sistemul rectangular al tramei stradale. Se construiesc primele locuinte in blocuri P+4 si cladirea Casei de Cultura (azi teatrul Valah) si ulterior blocul „Eva” cu P+M+10. Cu aceasta s-a marcat o noua etapa in evolutia urbanistica a orasului caracteristica „epocii de aur”, de depersonalizare a orasului.

Piata centrala in anii 80

Dupa 1985 se manifesta migrarea spre nord a centrului administrativ al orasului: realizarea sediului nou al Consiliului Judetean si Prefecturii si cel al Directiei Generale a




Finantelor Publice, realizarea corpului nou al spitalului judetean, mutarea Primarie in cladirea „Caminului de ucenici”, amenajarea parcului „Mihai Viteazul”.

Dupa 1990 s-a realizat o amenajare discutabila in zona Turnului, ca un rapel la situatia istorica. In lipsa cladirilor pe contur piata nu este de fapt perceputa ca fiind circulara, in plus circulatia auto are de suferit.

Amenajare zona Turnului – situatia actuala

Amenajarea din zona Turnului - imagine de pe blocul „Eva”

Dupa Revolutie in Giurgiu s-a manifestat cu pregnanta tendinta de dezindustrializare, in special pe platformele industriale de nord si sud. In cadrul platformei Nord a aparut tendinta – oarecum surprinzatoare – de convertire partiala in




zona de locuit. In zona de sud au ramas numeroase cladiri abandonate iar amplasarea zonei libere nu s-a manifestat suficient ca un catalizator al zonei.

2.2 CADRU NATURAL

2.2.1 Asezare

Municipiul Giurgiu, reşedinţa judeţului cu acelaşi nume este situat în partea sudică a ţării, în lunca şi pe malul stâng al Dunării, la altitudinea de 23-26 m. Teritoriul său este străbătut de paralela de 45 053‟ latitudine nordică şi de meridianul de 25 059‟ longitudine estică, desfăşurându-se pe 4‟43” latitudine şi 9‟21” longitudine.

Giurgiu se află la 64 km de capitala ţării, pe ruta Bucureşti - Sofia - Atena sau Bucuresti - Istanbul. Dunărea ne leagă de Marea Neagră şi de Marea Nordului, iar magistrala feroviară europeană care porneşte din Ostende trece prin Berlin, Praga, Budapesta, Braşov, Bucureşti, Giurgiu, Sofia, Istanbul sau, prin Salonic, face legătura cu Atena.

2.2.2 Relief

In zona oraşului Giurgiu, Dunărea, în evoluţia ei, a părăsit mai multe terase pe malul stâng, care apar retezate, pe când cele de pe malul drept sunt pronunţat dezvoltate. Acţiunea de erodare a Dunării, începută la sfârşitul cuaternarului mediu, a îndreptat cursul fluviului spre sud, iar pe vechea albie au apărut braţe şi bălţi.

Teritoriul oraşului Giurgiu reprezintă unitatea geomorfologică cea mai tânără a reliefului, în mare parte rezultat al acţiunii Dunării (în holocen), constituit fiind din luncă, insule, bălti şi canale (braţe). Suprafaţa dintre fluviu şi Câmpia Burnazului, cu lăţimi de peste 10 km, este subdivizată în: grind, lunca internă, lunca externă şi uneori terasa de luncă, dispuse longitudinal şi inegal dezvoltate; lângă albia minoră se desprinde fâşia grindurilor, cu înălţimi de 1-5 m şi cu lăţimi de la câteva zeci până la câteva sute de metri.

După o fâşie de tranziţie, se conturează zona mai joasă a depresiunilor şi cuvetelor lacustre mai spre nord , la contactul cu terasele detaşându-se uneori încă o fâşie. Prima terasă, situată la doar 3-4 m deasupra luncii, este urmată de o a doua, ce se înalţă cu 13-14 m deasupra luncii, culminând cu cea mai înaltă, Câmpia Burnazului, de 60-65 m, ce domină lunca fluviului. Depozitele au grosimi cuprinse între 15 m şi 35 m, fiind constituite structural din două complexe litologice: complexul bazal, alcătuit din nisipuri şi pietrişuri şi complexul superior, predominant argilo-nisipos. În spaţiul municipiului Giurgiu lunca are altitudini de 20-27 m, fiind îndiguită şi canalizată pe mari suprafeţe şi transformată în teren agricol. În apropiere de Giurgiu se întâlnesc braţe şi canale, adaptate pe foste gârle, a căror utilitate este legată de navigaţie, agricultură sau potenţial turistic.

2.2.3 Clima

Clima continentală, cu ierni reci şi veri călduroase, se caracterizează prin contraste termice de la zi la noapte şi de la vară la iarnă, considerate printre cele mai mari din ţară. Temperatura medie anuală este de 11,50 C. În luna iulie media termică depăşeşte 230C, iar în ianuarie oscilează între 1,50 C şi – 5,40 C. Radiaţia solară depăşeşte 125 kcal/cm2, determinând peste 60 de zile tropicale în cursul anului. Caracterul continental este dat şi de regimul precipitaţiilor, care, anual, înregistrează 500-600 mm, având mare variabilitate în timp. Uscăciunea şi seceta sunt, de aceea, prezente aproape tot anul.

Zona oraşului Giurgiu se află sub influenţa deplasării unor mase de aer, a căror frecvenţă, durată şi intensitate diferă de la o direcţie la alta. Astfel, Crivăţul, vânt puternic şi rece, bate iarna dinspre nord-est şi determină geruri, îngheţuri intense, polei




şi viscole. Austrul, cunoscut ca un vânt uscat, bate aproape în toate anotimpurile dinspre sud sau sud-vest, aducând ger iarna şi secetă vara. Băltăreţul, vânt umed specific bălţilor Dunării, bate mai ales toamna şi primăvara dinspre sud-est, spre nord-vest, fiind însoţit de nori groşi care aduc o ploaie măruntă şi caldă. Suhoveiul este specific sezonului cald, bate cu frecvenţă mai mare dinspre est, şi fiind un vânt fierbinte şi uscat, provoacă secetă, eroziunea solului şi furtuni de praf.

Pentru zona strict limitată a oraşului Giurgiu, Valea Dunării prezintă o influenţă parţial moderatoare în contextul microclimatului local, prin efectul său de canalizare al curenţilor de aer. Pe vale se pot acumula însă şi mase de aer rece care, prin stagnare şi poziţie, favorizează formarea inversiunilor termice.

2.2.4 Conditii hidrografice

Teritoriul administrativ al municipiului Giurgiu este mărginit spre sud-est, pe distanţa de 7,3 km, de fluviul Dunărea. Debitul mediu al acestuia este de cca. 5600 mc/s, atingând primăvara, după topirea zăpezilor, peste 10 000 mc/s.

În prezent, din Dunăre, în dreptul intravilanului municipiului, pornesc canalele Cama şi Sfântul Gheorghe, precum şi, în extravilan, în aval de localitate, braţele Smârda şi Ara.

Din fostul braţ Veriga, modificat iniţial în 1905 prin realizarea portului în Ostrovul Ramadan şi mai apoi, în penultimul deceniu al secolului XX prin amplasarea Combinatului Chimic, au mai rămas trei ochiuri de apă stătătoare. Restul bălţilor se păstrează în Ostrovul Cioroiu (Lacul Neamţului), Insula Mocanu (Lacul Lung şi Lacul Mare) la vest de canalul Sfântul Gheorghe, în dreptul legăturii cu fluviul şi la vest de braţul Smârda (Lacul Ciobănaşul).

Suprafaţa totală a luciului de apă este de 423 ha, reprezentând 8,54% din teritoriul administrativ existent.

2.2.5 Conditii pedologice

Formarea şi evoluţia solurilor tipice oraşului Giurgiu se leagă de factorii climatici, biologici, litologici, morfologici şi de timp. Tipurile de sol caracteristice sunt protosolurile aluviale şi solurile aluviale, formate în condiţii de pajişti mezohidrofile şi păduri de şleau, unde materialul parental predominant îl constituie depozitele aluviale sau aluvio-proluviale, lipsite în general de structură. Supraumezirea freatică a materialului litologic şi a solului este specifică zonei, iar efectul acesteia îl reprezintă gleizarea unor orizonturi, producându-se, uneori, fenomenul de înmlăştinare.

2.2.6 Flora

Teritoriul oraşului Giurgiu este situat la contactul dintre silvostepa şi luncă. La nord de Lunca Dunării se află pădurile de stejar pedunculat, stejar pufos, stejar brumăriu, garniţa, ulm, păr pădureţ, arţar tătăresc, jugastru în amestec cu numeroşi arbuşti, în care frecvenţa cea mai mare o au lemnul câinesc, sângerul, cornul. Pajiştile stepice primare şi derivate s-au restrâns datorită activităţii omului, ocupând suprafeţe mai mari de-a lungul căilor ferate şi drumurilor sau la marginea aşezărilor, constituind vegetaţia ruderală, în timp ce vegetaţia segetală însoţeşte mai ales culturile agricole. Culturile de plante păioase mai des întâlnite sunt comunităţile de pir, jales, iarba şarpelui, firuţa.

Pe solurile sau aluviunile de luncă, cu umiditate mai mare, plantele ierboase din cuprinsul pajiştilor sunt formate din graminee: iarba câmpului, coada vulpii, firuţa, pir şi jales. Pădurile de luncă sunt constituite din specii lemnoase moi: salcia, plop, aninul negru întâlniţi mai ales pe suprafeţele nisipoase mai înalte, rar inundabile sau în locurile joase ale luncii, în asociere cu specii mezofile, higrofile sau halofile.




În spaţiile înmlăştinate sau acoperite permanent cu apă se dezvoltă stuful, rogozul, săgeata apei, vâscul de apă, nufărul, izma de baltă, papura, cucuta şi mătasea broaştei.

2.2.7 Fauna

Fauna este constituită în general din specii termofile. Ca formaţiuni faunistice zonale se distinge mai întâi fauna stejăretelor: orbetele, şoarecele pitic, şoarecele de pădure, şobolanul de câmp, turturica, privighetoarea, ciocănitoarea, gaia roşie, guşterul şi şopârla de pădure.

Fauna pajiştilor de luncă, a stufărişurilor şi zăvoaielor grupează un mozaic de formaţiuni animale a căror distribuţie depinde atât de durata perioadei de vegetaţie, cât şi de raportul dintre celelalte elemente ale mediului, un rol important avându-l inundaţiile. Aici îşi găsesc adăpost şi loc de cuibărit stârcul cenuşiu, stârcul de noapte, broasca râioasă, şarpele de apă, broasca de lac, buhaiul de baltă, raţa mare, fasa de câmp, nagâţul, gârliţa, piţigoiul de stuf, prepeliţa, raţa sălbatică, gaiţa, mierla, pupăza, graurul şi cucul. Multe dintre aceste păsări atrag dupa ele răpitoare: gaia neagră, codalbul, şoimul rândunelelor, acvila ţipătoare şi cucuveaua comună.

Puţin variate, mamiferele se impun prin câteva specii: mistreţul, dihorul, hârciogul, popândăul, şoarecele de câmp, iepurele şi vulpea.

Zona de păduri cuprinsă în extravilanul municipiului Giurgiu, întinsă pe 615,2 ha, este propusă ca zonă naturală protejată (aceste păduri sunt de grupa I, având funcţiuni speciale de protecţie şi nu de producţie). În intravilan, în perimetrul Zonei Libere, se află 40,8 hectare de pădure.

2.2.8 Diversitatea biologică

Vulturul Codalb

Cele mai importante habitate de zone umede, precum şi concentrarea de habitate cu un număr mai mare de specii protejate prin Convenţii Internaţionale ratificate în România (Convenţia de la Berna-Legea 13/1993, Convenţia de la Bon-Legea 13/1998, precum şi cele două Directive-Directiva Habitate nr.92/43/EEC şi Directiva Păsări nr.79/409/EEC), sunt situate în lungul Dunării (ostroave, zone inundabile). În acest context, ostroavele Mocanu şi Mocănaşu reprezintă locuri de popas şi cuibărit pentru o serie de specii protejate prin convenţiile internaţionale (Egretta garzetta-egreta mica,




Motacilla flava feldeg-codobatura galbenă, Falco cherug-şoimul dunărean, Haliaectus albicilla-vulturul codalb).

Egreta mica

Pe teritoriul municipiului Giurgiu, în zona Cetăţii din Insulă a fost identificată o specie de şopârlă (Podarcis muralis – soparla de ziduri) strict protejată în România prin Legea 13/1993.

Soparla de ziduri

2.2.9 Consideraţii geotehnice si hidrogeologice

2.2.9.1 Consideraţii geotehnice

2.2.9.1.1 Consideratii geomorfologice si geologice

Din punct de vedere geomorfologic zona Municipiului Giurgiu se incadreaza in marea unitate structurala denumita Campia Romana – subunitatea “Platforma




MOESICA”, caracterizata printr-un relief relativ plat, brazdat de cateva cursuri de apa si de vai largi. Ca microzona formele de relief din Municipiul Giurgiu sunt in special lunca si terasa inferioara de pe malul stang a fluviului Dunarea si contactul cu zona inalta a Campiei Burnasului.

Terasa inferioara Zona de terasa inferioara a Dunarii este zona pe care se dezvolta in mare parte

Municipiul Giurgiu, inclusiv zonele viitoare de extindere (zonele I si II mentionate anterior).

In cadrul terasei inferioare se pot delimita trei zone caracteristice si anume:

Terasa inferioara propriu-zisa avand cote de 20 – 25 m (Marea Neagra)

Zona depresionara identificata in interiorul terasei inferioare propriu-zise, cu cote variind intre 15.00 – 20.00 m (Marea Neagra)

Zona inalta dezvoltata la contactul cu lunca si avand cote cuprinse intre 23 – 32 m (Marea Neagra).

Zona de lunca Zona de lunca se dezvolta cu deosebire in zona de sud a Municipiului Giurgiu si

are in general cote de 16 – 18 m (Marea Neagra). In aceasta zona s-a dezvoltat partea industriala a Municipiului Giurgiu (santierul

naval,combinatul chimic). Trebuie mentionat faptul ca de-a lungul Dunarii si a bratului Smarda a fost construit un dig de aparare a orasului impotriva inundarii acestuia de apele Dunarii, (zona de Vest – zona III mentionata anterior).

Din punct de vedere geologic forajele de prospectiuni de mare adancime au pus in evidenta formatiuni atribuite urmatoarelor varste geologice : - Permianul (cca.3000 m adancime) este reprezentat prin alternante de marne, marne grezoase, gresii si argile cenusii roscate - Triasicul ( intre 1300 – 3000 m adancime) este reprezentat in baza dintr-o alternanta de argile si argile marnoase, urmate de gresii silicioase roscate peste care s-au depus calcare si dolomite de culoare cenusie – albicioasa. La partea superioara s-au interceptat marne si argile marnoase cenusii verzui. - Jurasicul (intre 1300 – 3000 m adancime) este reprezentat de gresii si nisipuri cenusii, siltite argiloase negricioase, peste care urmeaza calcare si dolomite brecioase la partea inferioara. - Cretacicul este reprezentat prin calcare marnoase (cca. 50 m grosime) peste care s-au interceptat calcare microdetritice oolitice. La partea superioara se intercepteaza gresii glauconitice, marno – calcare si marne cenusii. -Cuaternarul este reprezentat prin depozite aluvionare peste care s-au depus pamanturi loessoide.

2.2.9.1.2 Consideratii hidrogeologice

In arealul cercetat exista 2 tipuri de strate acvifere: - stratul acvifer freatic - stratul acvifer de adancime

Stratele acvifere freatice sunt cantonate de regula in depozite macrogranulare (nisipuri, pietrisuri) ce se intalnesc in zona de lunca si de terasa a Dunarii.

Aceaste strate acvifere sunt alimentate atat din apele Dunarii cat si din precipitatii atmosferice.

Stratele acvifere de adancime sunt cantonate in golurile si fisurile din calcare, fiind alimentate din apele de precipitatii si eventual din infiltratii din panzele freatice.

Nivelul apei subterane freatice fiind in directa legatura cu nivelul apelor Dunarii, sufera oscilatii in functie de nivelul acestor ape.




Din cercetarile realizate in timp se constata o variatie foarte mare a nivelului apei subterane freatice.

Astfel nivelul apei subterane in zona inalta a orasului a variat intre adancimile de 7.70 – 14.50 m ; in zona de terasa inferioara (inclusiv zona interioara depresionara) intre 1.30 – 8.50 m adancime; iar in zona de lunca intre 1.00 – 4.00 m adancime.

In perioadele cu precipitatii bogate nivelul apei subterane se poate ridica cu 1 – 3 m, functie de morfologia terenului.

2.2.9.2 Concluzii si recomandari

Din cele prezentate mai sus rezulta ca stratificatia terenului din regiunea cercetata este constituita in suprafata din depozite aluvionare neconsolidate sau slab consolidate alcatuite din pamanturi loessoide (argile prafoase,prafuri argiloase, prafuri nisipoase, nisipuri prafoase) cu grosime de 3 – 15 m, nisipuri afanate sau cu indesare medie (uneori cu zone argiloase sau maloase), pamanturi prafoase si argiloase cu consistenta scazuta in compresibilitate mare si foarte mare.

Aceste strate au o dezvoltare neuniforma atat pe verticala cat si pe orizontala, prezentand uneori chiar si discontinuitati.

Intreg acest complex cu grosimi de cca. 15 – 20 m reazama pe nisipuri cu pietris si bolovanis. Sub acest s-au identificat depozite calcaroase fisurate si cavernoase.

Pamanturile loessoide sunt pamanturi macroporice sensibile la umezire cu compresibilitate mare sub actiunea unor incarcari suplimentare (in prezenta unei stari de umezire importante) ce se pot incadra in grupa A, uneori chiar grupa B (datorita grosimii mai mare a stratului) a acestor tipuri de pamanturi (conform normativului P7-2000- fundarea constructiilor pe pamanturi sensibile la umezire – PSU).

Nisipurile fine, afanate, aflate sub apa, datorita uniformitatii granulometrice si starii de indesare, se pot lichefia sub actiunea socurilor seismice provocand prabusirea stratelor aflate deasupra lor.

Conform Normativului privind documentatiile geotehnice pentru constructii “indicativ NP074 – 2007”, tipurile de pamanturi prezentate mai sus pot fi incadrate in categoria “ terenuri medii”(pamanturi loessoide apartinand grupei A – PSU, pamanturi fine cu plasticitate medie: nisipuri argiloase, prafuri nisipoase argiloase avand indicele porilor mai mic de 10 si indicele de consistenta in domeniul plastic consistent) si in categoria „ terenuri dificile”(nisipuri afanate, nisipuri saturate susceptibile la lichefiere sub actiuni seismice, pamanturi fine cu consistenta redusa plastic moi – plastic curgatoare, pamanturi loessoide apartinand grupei B- PSU, pamanturi cu continut ridicat de materii organice – maluri).

Conform Normativului P100 – 1/2006 in zonele cercetate acceleratia terenului pentru proiectare este ag = 0.20 g pentru cutremure avand intervalul mediu de recurenta (al magnitudinii) IMP = 100 ani.

Pentru perioadele de colt se va considera Tc = 1.0 sec.

2.3 RELATII IN TERITORIU

2.3.1 Context suprateritorial

2.3.1.1 Context european

2.3.1.1.1 Coridoarele paneuropene

Municipiul Giurgiu este situat la intersectia a doua coridoare de transport european: Coridorul VII-Dunarea si coridorul IX-Nord-Sud




Coridoarele Paneuropene (Coridoarele Helsinki)

a. Coridorul IX PAN-EUROPEAN care asigură infrastructura Europei pe relatia N-S, pornind de la Marea Baltica(Lituania) si Golful Finic (Skt Petersburg), in directia Kiev- Chisinau-Romania-Ruse-Stara Zagora-Svilengrad - Alexandropol. - Componenta sa feroviara pe teritoriul tarii noastre urmeaza traseul Ungheni-Iasi-Pascani-Bacau-Adjud-Marasesti-Buzau-Ploiesti-Bucuresti-Giurgiu/Ruse. - Componenta sa rutiera pe teritoriul Romaniei urmeaza traseul Albita-Focsani-Buzau-Bucuresti-Giuergiu/Ruse. b. Coridorul VII PAN-EUROPEAN care asigura infrastructura Europei pe relatia E-V pe traseul Rhine-Main-Dunăre, a apărut ca urmare a dezvoltării industriale de la începutul sec XX, în vederea satisfacerii necesităţii de eficientizare a nivelului de navigaţie şi de integrare în reţeaua europeană. Primul sector navigabil a fost dat în folosinţă în 1923, lucrările pentru întregul traseu fiind finalizate în 1992. Traseul coridorului are o lungime de aproximativ 3500 km şi este împărţit în următoarele sectoare: - Fluviu Rhine de la Rotterdam pana la confluenta cu râul Main. Lungime = 539 km - Raul Main între Mainz şi Bamberg, 384. Lungime = 384 km. - Canal navigabil intre Bamberg si Kelheim.Lungime = 171 km,; - Fluviul Dunărea de la Kelheim la Marea Neagră. Lungime = 2411 km. Fluviul Rhine izvorăşte din Alpii Elveţieni şi se varsă după aproape 1.350 km în Marea Nordului, Rhinul este o importantă arteră de navigaţie a Europei de Vest. Cursul superior al Rhinului este în mare parte graniţă naturală pentru Elveţia cu Lichtensthein, Germania cu Austria şi Franţa. După încheierea Tratatului de la Viena(1815), fluviul devine cale de navigaţie internaţională, prin cursul său inferior şi mijlociu înlesnind relaţiile de comunicaţie ale Franţei cu Ţările de Jos. Principalele porturi la Rhin sunt:Basel, Strasbourg, Mannheim, Köln, Duisburg şi Rotterdam.1

11 Florina Bran, Raluca Florentina Creţu, “Probleme economice si ecologice ale Dunarii si Marii Negre” -

editia a II-a, editura ASE, Bucureşti, 2005, pg 220-221




Raul Main este afluentul major al Rhinului, format prin confluenţa Mainului Alb cu Mainul Roşu, în apropiere de Kulmbach (Germania).După parcurgerea a 524 km, Mainul se varsă în Rhine, în apropierea oraşului Mainz. Mainul este parte integrantă a Canalului Rhine-Main-Dunăre, legând Rhinul de Dunăre.2 Fluviul Dunărea Este al doilea fluviu din Europa ca lungime şi debit - după Volga - şi al 26-lea din lume, fiind singurul fluviu european ce curge de la vest la est. Prin poziţia sa geografică şi resursele economice ale bazinului său, Dunărea depăşeşte Volga ca importanţă, avantajul principal fiind străbaterea continentului pe orizontală. Izvorăşte din Munţii Pădurea Neagră (Germania) şi se varsă în Marea Neagră (România), prin trei braţe:Chilia, Sulina şi Sf. Gheorghe. Dunărea străbate 10 state şi asigură comunicarea fluvială între patru capitale europene: Viena, Bratislava, Budapesta şi Belgrad. Are un bazin hidrografic de 805.300 km², populat de cca. 80.000.000 locuitori.3 Din cei 2.860 km, Dunărea este navigabilă pe o lungime de aproximativ 2.588, între oraşele Ulm şi Sulina. Sectorul Dunării cuprins între Sulina şi Kelheim(2.411 km), este traseul pe care se suprapune coridorul de navigaţie ce uneşte Marea Neagră de Marea Nordului. Sectorul românesc al Dunării este cuprins între Baziaş şi Sulina, măsurând 1.075 km, adica aproximativ 42% din lungimea navigabilă a fluviului. În cadrul sectorului romanesc se deosebesc următoarele sectoare secundare: - Sectorul Baziaş - Drobeta-Turnu Severin ; - Sectorul Drobeta-Turnu Severin - Călăraşi (aici încadrându-se şi oraşul Giurgiu) ; - Sectorul Călăraşi - Brăila; - Sectorul Brăila - Marea Neagră sau Dunărea Maritimă. Oraşele-port româneşti, de la intrarea fluviului în ţară până la vărsare sunt : Orşova, Drobeta-Turnu Severin, Calafat, Turnu Măgurele, Giurgiu, Călăraşi, Cernavodă, Brăila, Galaţi, Tulcea şi Sulina.4 Dunărea asigură cea mai importantă cale de navigaţie fluvială a Europei, prin canalele Rhine-Main-Dunăre şi Dunăre Marea - Neagră creându-se legătura navigabilă dintre Marea Nordului şi Marea Neagră(Rotterdam- Constanţa).Astfel, o parte a comerţului dintre Europa Centrală şi Orientul Apropiat se face pe Dunăre. „Dunărea rămâne şi astăzi o arteră importantă a vieţii economice europene pentru care dezvoltarea turismului înseamnă noi pulsuri aducătoare de prosperitate.Punând cap la cap peisajele dunărene unice, tabloul de ansamblu ne arată o Dunăre etern admirată şi atractivă, izvor nesecat de bogăţie pentru vizitatori şi găzduitori.”5

3.1.1.1 Oportunităţi ale oraşului Giurgiu în raport cu coridoarele de transport pan-european : - accesibilitate sporită pe cale fluvială, prin coridorul de transport european VII ; - accesibilitate sporita pe cale rutiera si feroviara prin coridorul de transport european IX - posibilitate dezvoltare în domeniile turism şi ecoturism ; - posibilitate de dezvoltare a industriei constructoare de nave, în cadrul şantierului naval - creare de noi locuri de muncă prin cresterea activităţilor portuare, navale şi industriale; - dezvoltare a relaţiilor comerciale cu oraşele port la canalul Rhine - Main - Dunăre ; - posibilitate de transformare a Dunării în pol ecologic şi economic de dezvoltare; - colaborări în toate domeniile de activitate cu oraşe situate de-a lungul Dunării membre

2 Idem, pg 222

3 www.wikipedia.org

24 Florina Bran, Raluca Florentina Creţu, “Probleme economice si ecologice ale Dunarii si Marii Negre” -

editia a II-a, editura ASE, Bucureşti, 2005, pg 21-28

5 Gabriela Stănciulescu, “Strategii şi politici regionale de dezvoltare durabilă a spaţiului dunărean- Provocări

pentru turism”, Bucureşti,2004, pg 166




ale „Ligii oraşelor port-dunărene”;

2.3.1.1.2 Strategia UE pentru regiunea Dunarii

Strategia Dunării va fi o strategie internă a Uniunii Europene la care sunt invitate să participe şi statele terţe riverane şi va respecta cele trei principii aplicate şi în cazul Strategiei UE pentru regiunea Mării Baltice. Cele patru domenii (piloni) propuse de Comisia Europeană şi pe care se va axa Strategia sunt: conectivitatea (transport durabil şi reţele de energie), protecţia mediului a resurselor de apă şi managementul riscurilor, dezvoltarea socio-economică (cultură, educaţie, cercetare, turism, dezvoltare rurală, piaţa internă) şi îmbunătăţirea sistemului de guvernare (capacitate instituţională şi securitate internă).

Aceasta strategie reprezintă cel de-al doilea format de cooperare macro-regională din cadrul Uniunii Europene, după Strategia UE pentru regiunea Marii Baltice, care a fost aprobată în cadrul Consiliului European din luna octombrie 2009. România este co-iniţiator al Strategiei Dunării, alături de Austria.

In rezolutia Conferintei Europene a Ministrilor responsabili cu planificarea regională (CEMAT) din 25 februarie 1994 se arăta, printre altele: „cooperarea UE cu coridorul sud-est european în directia axei dunărene este de o mare importantă. Pentru aceasta trebuie elaborate si adoptate concepte de dezvoltare teritorială, de protectie a mediului si de dezvoltare a infrastructurii.”

Obiectivele strategiei se referă la transformarea regiunii Dunării într-o regiune prosperă, dezvoltarea durabilă – “eco-dezvoltarea”, promovarea turismului – atractivitatea, siguranţa şi securitatea locuitorilor acestei regiuni.

Colaborarea interregională se va realiza prin conştientizarea locuitorilor din regiunea Dunării asupra potenţialului comunităţilor de a deveni un brand şi de a promova tradiţiile milenare, prin încheierea de parteneriate între localităţi şi regiuni învecinate, cu interese şi viziuni comune şi prin menţinerea dialogului interuman, prin dialogul între instituţii, institute şi organizaţii de cercetare, educaţie, cultură şi dezvoltare.

Valoarea adaugată a strategiei vizează o abordare macro-regională şi o coordonare a tuturor programelor şi proiectelor din regiune, o mai eficientă mobilizare a investitorilor şi a beneficiarilor finali, creşterea potenţialului economic al statelor terţe pentru sprijinirea parcursului european al acestora, dimensiunea externă a acesteia.

Contribuţia Romaniei a fost următoarea: în anul 2009 a fost înfiinţat grupul de lucru interinstituţional privind participarea României la elaborarea Strategiei, analiza situaţiei existente; în anul 2010 a fost elaborarea unui plan de comunicare şi organizarea de evenimente publice, menţinerea dialogului bilateral şi multilateral ; în anul 2011 va începe implementarea Strategiei UE pentru regiunea Dunării.

Strategia Dunării va oferi oportunităţi de dezvoltare în diferite domenii, şi anume : - în domeniul transporturilor. “Coridorul de transport transeuropean VII – TEN-T” –

Dunărea reprezintă o axă prioritară de transport în interiorul Uniunii Europene; refacerea infrastructurii portuare şi a şenalului navigabil;

- în domeniul utilizarii noilor tehnologii şi a “sistemelor verzi”. Ceea ce va insemna inovare şi cercetare în beneficiul dezvoltării durabile, sisteme verzi şi tehnologii noi pentru societatea informaţională de mâine;

- in domeniul investiţiilor în protecţia mediului. Ceea ce va insemna ape mai curate; protejarea biodiversităţii, dezvoltare rurală şi protecţia împotriva riscului producerii de fenomene extreme.




Proiectul DONAUREGIONEN

Conform planului ARGE, prima fază analitică a acestuia a fost proiectul DONAUREGIONEN, ce a fost implementat în cadrul proiectului INTERREG IIIB CADSES.

Proiectul DONAUREGIONEN + este cea de-a doua fază, cea sintetică, ce are ca principal obiectiv obtinerea Strategiei de Dezvoltare a Regiunilor Trans-Dunărene.

Ultima fază, a III-a, cea de implementare, va fi reprezentată de proiectul DONAUREGIONEN++ care se va face prin implementarea strategiei DONUAREGIONEN+ în planificarea regiunilor, oraselor si porturilor dunărene.

a. Faza 1 - DONAUREGIONEN

Proiectul Donauregionen finantat de UE in cadrul programului INTERREG III B CADSES a aparut ca sprijin în evaluarea potenţialelor de dezvoltare socială, economică, umană, de mediu şi infrastructura - din zona dunăreană. Proiectul a avut loc în perioada 2006-2008, participand 9 parteneri din Germania, Slovacia, Ungaria, Serbia, Bulgaria si România. Aria de interes a proiectului a constat din teritoriile din 5 tări apartinând regiunii dunărene: Slovacia, Ungaria, Serbia, Bulgaria si România

Rezultate: • Actualizarea sistemului de metainformatii elaborat în cadrul proiectului denumit Donaudatenkatalog, accesibil prin intermediul paginii web a proiectului • Crearea sistemului informational continând documente în formă digitală (partea grafică în format GIS), accesibil prin pagina de web a proiectului • 4 Scheme Generale • Studiu privind Evaluarea Potentialului de dezvoltare din zona dunăreană




• Studiu privind Tipologia regiunilor si identificarea problemelor • Studiu privind Conceptul de dezvoltare spatială a teritoriului si propuneri de regiuni de dezvoltare trans-dunărene.

CONCEPTUL DE DEZVOLTARE SPATIALĂ SI PROPUNERI DE REGIUNI TRANS-

DUNĂRENE ÎN PROIECTUL DONAUREGIONEN




b.Faza 2 - DONAUREGIONEN+

1. Date generale • Proiectul se desfăsoară în cadrul Programului de Cooperare Transnatională South-East Europe, Axa prioritară 4, Axa de interventie Promovarea de modele echilibrate de arii de crestere atractive si accesibile. • Titlul proiectului: Conceptul de Cooperare Interregională în cadrul Dezvoltării Spatiale a Zonei Dunărene. • Acronim: Donauregionen+ • Lead Partner: Ministerul Constructiilor si Dezvoltării Regionale din Republica Slovacă, Bratislava • Durata proiectului: 36 luni (iunie 2009 – mai 2012) • Parteneriat : 11 parteneri ERDF din Bulgaria, Ungaria, Slovacia si România si 8 parteneri IPA din Croatia, R.Moldova, Serbia si Ucraina. 2. Conceptul de dezvoltare spatială a teritoriului dunărean stă la baza următoarei faze a proiectului, si anume DONAUREGIONEN+. Pentru identificarea potentialelor zone de dezvoltare si cooperare din regiunea dunăreană în cadrul coridorului dunărean s-a tinut cont de : • Rezultatele Schemelor Generale individuale • Rezultatele evaluării si identificării grupelor NUTS3 • Identificarea punctelor tari si a celor slabe ale fiecărei entităti NUTS3 (analize SWOT) 3. Conceptul a presupus apoi identificarea unor Regiuni Trans-Dunărene (Subregiuni ARGEDONAU) ca arii potentiale de dezvoltare. Criteriile de identificare a acestora au fost următoarele: • Arii transfrontaliere bilaterale si trilaterale cunoscute ca Euro-regiuni • Axe de aglomerare si urbane de importantă cel putin regională • Localităti si porturi de importantă cel putin regională • Terminale de transport de importantă cel putin regională • Treceri peste Dunăre existente si potentiale Identificarea subregiunilor ARGEDONAU si a regiunilor Trans-Dunărene a fost o etapă preliminară. Descrierea acestora si strategia vor reprezenta subiectul proiectuluiu DONAUREGIONEN+ 4. Efectele proiectuluiDONAUREGIONEN: •Optimizarea relatiilor teritoriale, socio-economice si de mediu dintre unitătile teritoriale de-a lungul Dunării •Crearea unei platforme de informatii pe care să se poată baza autoritătile publice din regiunea dunăreană în elaborarea de planuri si programe de nivel regional. •Stabilirea unui parteneriat care să ofere consultantă în activitătile de amenajare a teritoriului regiunii dunărene si care să coordoneze activitătile de investitii si să ofere informatii privind localizările pentru diferiti investitori. •Crearea unei baze de planificare teritorială repezentând un document de referintă ce poate fi folosit pentru actualizarea si coordonarea dezvoltării regionale în regiunile implicate.

Propunerile de proiecte ale Municipiului Giurgiu

În domeniul CONECTIVITAŢII a. Realizarea unui pasaj denivelat la intersecţia cu calea ferată internaţională Giurgiu Nord - Ruse şi reabilitarea drumului de centură dintre pasaj şi DN 5 Giurgiu - Bucureşti Descriere: Reabilitarea şi modernizarea unui sector din drumul de centură al municipiului Giurgiu şi realizarea unui pasaj denivelat la intersecţia acestuia cu calea ferată internaţională Giurgiu Nord- Ruse




b. Modernizare şi reabilitare drum de legătură dintre DN5 Giurgiu-Bucureşti, DJ 507 Giurgiu-Oinacu şi drum de centură Sud din municipiul Giurgiu Descriere: Reabilitarea şi modernizarea unui sector al drumului de centură cuprins între DN5 Giurgiu-Bucureşti, DJ 507 Giurgiu-Oinacu şi drum de centură Sud din municipiul Giurgiu c. Mutarea căii ferate actuale de la Giurgiu Nord prin satul Bălănoaia spre Giurgiu sud Descriere: Mutarea unor tronsoane de cale ferată care traversează oraşul în afara lui d. Drum de trafic greu ramura NV Penitenciar, şos. Ghizdarului, şos. Alexandriei, şos. Sloboziei şi drum P1-P2, din municipiul Giurgiu Descriere: Realizarea unui sector din drumul de centură cuprins între Penitenciar, şos. Ghizdarului, şos. Alexandriei, şos. Sloboziei şi drum P1-P2, din municipiul Giurgiu e. Realizarea gării Giurgiu oraş ca muzeu şi modernizarea gării Giurgiu Nord ca nod de cale ferată internaţională Descriere: Realizarea unui muzeu funcţional în gara Giurgiu oraş şi modernizarea gării Giurgiu Nord f. Îmbunătăţirea accesibilităţii Euroregiunii Ruse-Giurgiu cu coridorul 9 Pan –European de transport Descriere: Reabilitarea şi modernizarea unui sector de drum din municipiul Giurgiu cu impact transfrontalier care va facilita accesul în zona Dunării şi reabilitarea şi extinderea de la 2 la 4 benzi a Bld. Tutrakan de la podul Prieteniei spre centrul oraşului Ruse g. Reabilitarea şi modernizarea unor reţele de străzi din municipiul Giurgiu Descriere: Îmbunătăţirea infrastructurii de transport rutieră, din municipiul Giurgiu h. Extindere şi modernizare Port Comercial Giurgiu Descriere: Separarea activităţii comerciale de cea turistică prin realizarea unui port de mărfuri şi terminal de transcontainere în amonte de DUNAPREF. Portul Giurgiu va beneficia de lucrări de modernizare şi reabilitare de peste 100 de milioane euro. j. Realizare piste de ciclism de-a lungul Dunării Descriere: amenajare pistă de biciclete paralelă cu faleza Dunării k. Modernizarea infrastructurii din Zona Liberă Giurgiu Descriere: Dezvoltarea economică a municipiului

În domeniul PROTECŢIEI MEDIULUI a. Realizare diguri protecţie la Dunăre Descriere: Realizare unui dig protecţie împotriva inundaţiilor şi calamităţilor b. Amenajare diguri pentru protejarea Insulelor Mocanu şi Mocănaşu Descriere: Protecţia suprafeţei insulelor prin îndiguire

În domeniul DEZVOLTĂRII SOCIO-ECONOMICE a. Amenajare Lac Prietenia în zona de agrement parc Steaua Dunării din municipiul Giurgiu - etapa II Descriere: Realizarea celei de-a doua alveole a lacului Prietenia în zona de agrement parc Steaua Dunării din municipiul Giurgiu pentru crearea de facilităţi de recreere şi petrecere a timpului liber şi creşterea atractivităţii pentru agrement. c. Amenajare şi punerea în valoare a sitului arheologic „Malu Roşu” Descriere: Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural –istoric şi crearea/modernizarea infrastructurilor conexe d. Restaurarea şi valorificarea ca obiectiv turistic a cetăţii Mircea cel Bătrân –Giurgiu Descriere: : Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural –istoric şi crearea/modernizarea infrastructurilor conexe e. Realizare port de ambarcaţiuni mici şi mijlocii pe Canalul Plantelor din municipiul Giurgiu Descriere: Extinderea portului turistic din Giurgiu pe Canalul Plantelor




2.3.1.1.3 Euroregiunea Giurgiu-Ruse

Colaborarea între cele două oraşe vecine datează din anul 1976, când a fost inaugurată Întreprindere Constructoare de Maşini şi Utilaje Grele româno-bulgară. În anul următor cele două oraşe s-au înfrăţit.

Principiile viitoarei Euroregiuni s-au stabilit prin semnarea în anul 2000 unui prim memorandum.

În aprilie 2001 s-a semnat la Giurgiu, în prezenţa reprezentantului U.E. - Dl. Gunther Mudrich, Convenţia pentru Euroregiunea Ruse-Giurgiu; înregistrarea euroregiunii a avut loc în cadrul Conferinţei Anuală a Asociaţiei Euroregiunilor de frontieră (AEBR), în septembrie 2001, la Strasbourg. Anii următori primăria Giurgiu a fost reprezentată la conferinţele anuale AEBR astfel:

octombrie 2002 - Conferinţa Anuală AEBR, Papenburg/GERMANIA; noiembrie 2003 - Conferinţa Anuală a AEBR, Karlovy Vary/ Cehia; euroregiunea

Ruse-Giurgiu şi municipiul Giurgiu au primit premiile Sail of Papenburg pentru realizări deosebite în domeniul cooperării transfrontaliere europene;

octombrie 2004 - Conferinţa Anuală, Szczecin – Polonia. Rezultatele pozitive obţinute de cele două municipalităţi au determinat includerea

celor două oraşe înfrăţite în Proiectul „Dezvoltarea capacităţii instituţionale pentru îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare ale mileniului, prin întărirea cooperării transfrontaliere între România şi Bulgaria” finanţat de PNUD România şi Programul Capacity 2015. Acest proiect a inclus două municipalităţi din România (Giurgiu, Zimnicea) şi două din Bulgaria (Ruse, Sviştov), fiecare alcătuind împreună câte o Euroregiune transfrontalieră. Proiectul a reprezentat o şansă pentru dezvoltarea viitoare a celor două euroregiuni, iar strategiile comune sunt printre primele documente de acest fel din Europa de Est. Pentru Euroregiunea Ruse-Giurgiu a fost elaborat în cadrul proiectului şi un plan de acţiune pentru dezvoltarea turismului care va întări colaborarea transfrontalieră în zonă.

Obiectivele principale ale Euroregiunii Ruse-Giurgiu se concentrează pe mai multe domenii care suscită interesele ambelor părţi cum ar fi:

Facilitarea cunoaşterii reciproce directe între cetăţenii regiunii de graniţă şi îmbunătăţirea relaţiilor între aceştia;

Siguranţa şi dezvoltarea durabilă pentru întreaga euroregiune;

Stabilirea unor culoare de interacţiune şi cooperare;

Aplicarea normelor de protecţie a mediului pe întreg teritoriul euroregiunii;

Conştientizarea cetăţenilor şi întărirea capacităţii instituţionale în toate domeniile cooperării transfrontaliere;

Intensificarea schimburilor comerciale şi de experienţă;

Creşterea capacităţii de absorbţie a fondurilor europene. Obiectivele specifice pe care oraşele înfrăţite le-au avut în vedere în permanenţă,

se pot structura astfel:

Îmbunătăţirea capacităţii administrative pentru managementul situaţiilor de criză şi protecţia

împotriva inundaţiilor în oraşele Ruse şi Giurgiu;

Îmbunătăţirea mobilităţii în Euroregiunea Ruse – Giurgiu prin modernizarea infrastructurii de transport rutier, feroviar şi fluvial;

Îmbunătăţirea accesului la infrastructura de informaţii şi comunicaţii în Euroregiunea Ruse-Giurgiu;

Utilizarea durabilă a resurselor naturale comune şi protecţia mediului în Euroregiunea Ruse –Giurgiu;




Îmbunătăţirea gradului de cunoaştere a cetăţenilor din Giurgiu şi Ruse prin proiecte cu impact

economic, social, cultural, educaţional, sportiv;

Stimularea schimburilor culturale şi sportive transfrontaliere între cele două oraşe;

Dezvoltarea turismului prin crearea de itinerarii turistice comune;

Crearea de oportunităţi pentru stimularea schimbului de mărfuri dintre România şi Bulgaria. De la înfiinţarea Euroregiunii şi până în prezent s-au desfăşurat în comun multiple

activităţi, printre care: - Întâlniri ale Comisiei Ecologice şi de Sănătate, pentru monitorizarea calităţii tuturor factorilor de mediu, pe ambele maluri ale Dunării; - Înfiinţarea şi funcţionarea în Giurgiu şi Ruse a Birourilor Regionale PHARE CBC RO/BG pentru Fondul Comun al Proiectelor Mici începând cu anul 2001 – înaintarea unor propuneri de proiecte pe această linie de finanţare; - Cooperare pentru elaborarea şi implementarea Proiectul Agenda Locală 21 – Strategia pentru Dezvoltare Durabilă în Ruse conform Protocolului semnat în iunie 2002; - Participare la seminarii internaţionale pe diverse teme, atât la Ruse cât şi la Giurgiu; - Participare la festivaluri naţionale şi internaţionale, inclusiv la manifestările prilejuite de sărbătorile de iarnă şi de ziua ambelor oraşe; - Participare la manifestările ocazionate de 600 de ani de la prima atestare documentară a oraşului Giurgiu; - Activităţi culturale şi educative întreprinse de Casa de Cultură “Ion Vinea” şi partenerii săi, precum şi de instituţii de învăţământ din ambele oraşe etc.

Urmare a întâlniilor avute între reprezentanţii celor două municipalităţi, a fost elaborat un plan de acţiune cuprinzând o serie de proiecte pe termen mediu şi lung, pe următoarele domenii :

a. Infrastructură constand in : - Proiectarea şi realizarea falezelor pe ambele maluri ale Dunării (proiect în

oglindă); - Modernizarea infrastructurii de acces la graniţă, Studiu de trafic şi Studiu de

fezabilitate pentru îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii de transport din cadrul euroregiunii Ruse- Giurgiu;

- Edificare sală polivalentă cu bazin de înot olimpic; - Amenajare baze de pescuit sportiv la Dunăre; - Amenajare piste de ciclism dunărene la Giurgiu şi la Ruse. b. Dezvoltare Economică cu referire la : - Interconexiunea reţelelor de gaze naturale; - Realizarea unui plan urbanistic comun al oraşelor Giurgiu şi Ruse ; - Înfiinţarea unui Centru Transfrontalier de Afaceri (CTA) ; - Organizarea de expoziţii cu produse din cele 2 oraşe ; - Amenajarea unui centru de vizitare al Euroregiunii Rousse-Giurgiu, - Amenajarea unui punct de Informare turistică la Giurgiu; - Promovarea şi punerea în valoare a unor Itinerarii turistice comune - Program de instruire pentru operatorii de turism; - Îmbunătăţirea serviciilor publice din cele 2 oraşe ; - Îmbunătăţirea serviciilor administrative pentru creşterea schimbului reciproc de

mărfuri - Îmbunătăţirea sistemului informaţional la nivelul celor 2 comunităţi;

- Întărirea cooperării de afaceri dintre primăriile Giurgiu şi Ruse prin servicii de afaceri integrate şi un Centru Releu de Inovare IRC RUSE - GIURGIU;




- Participarea activă la proiectul Donauhanse ( Progamul INTERREG III B ) c. Protecţia Mediului şi Sănătate avand ca obiective : - Construirea de staţii de epurare ape uzate; - Construirea de depozite deşeuri; - Constituirea unui Sistem de Management Integrat împotriva Dezastrelor ; - Cercetare interdisciplinară privind factorii de risc natural în zone potenţial instabile; - Îmbunătăţirea calităţii factorilor de mediu (ecologizare, programe de colectare

selectivă a deşeurilor, campanii de conştientizare privind protecţia mediului) ; - Realizarea unui program comun de combatere a insectelor dăunătoare - Studiu asupra posibilităţilor de a produce curent electric folosind apa Dunării –

energie din surse nepoluante d. Acţiuni People to People - Cultură, Educaţie şi Sport - Program de schimburi culturale şi educaţie continuă; - Îmbunătăţirea mobilităţii cetăţenilor in Euroregiune; - Sărbătorire împreună a Zilei de 1 Iunie, Ziua Dunării, Ziua Europei, Rusaliile; - Păstrarea şi punerea în valoare a tradiţiilor şi sărbătorilor; - Centru de Informare Culturală ; De la înfrăţirea celor două oraşe până în prezent s-au materializat anumite proiecte

comune, printre care: -. Proiectul PHARE Credo-Infogir - 1998 - Proiectul “Sistem de Management de Mediu – USAID”, Programul Ecolinks -

65.991 USD. Parteneriat cu Ruse şi Duluth-Minnesota din SUA - 1999 - Înfiinţarea BRIE - Centrul Inter-academic româno-bulgar;- 2000 Parteneri: Colegiul

Economic Giurgiu al Academiei de Studii Economice Bucureşti, Universitatea Ruse şi Colegiul Rectorilor Instituţiilor de Studii Superioare din Germania

- Deschiderea Incubatorului de Afaceri în Zona Parcului Industrial Giurgiu - 2003 -.„Dezvoltarea capacităţii instituţionale pentru îndeplinirea Obiectivelor de

Dezvoltare ale Mileniului prin întărirea cooperării transfrontaliere între România şi Bulgaria” (Agenda Regională 21 Giurgiu - Ruse) – PNUD - 2004

- Giurgiu – Îmbunătăţirea infrastructurii de acces la graniţă” – 2005 „ - Proiectul „DONAUHANSE” care a avut drept scop înfiinţarea unei reţele de oraşe

de-a lungul Dunării în ideea creşterii bunăstării oraşelor şi regiunilor participante - 2005 - „Club româno – bulgar EU şi UE la Giurgiu” – 2006 - „Protecţia zonelor umede ale Dunării” proiect pilot pentru zona ostroavelor Cama

Dinu, care urmăreşte prevederile Convenţiei privind diversitatea biologică şi ale Convenţiei privind protecţia şi utilizarea cursurilor de apă transfrontaliere şi a lacurilor internaţionale. Prin proiect se urmăreşte îmbunătăţirea calităţii apelor Dunării şi se propun soluţii pentru refacerea ”Coridorului Verde” de-a lungul Dunării de Jos - 2006

- „Clubul EU şi UE continuă la Giurgiu” - 2007 - „Elaborare documentaţie tehnică pentru obiectivul „Modernizare şi reabilitare

drum de legătură dintre DN5 Bucureşti – Giurgiu, DJ 507 Giurgiu – Oinacu şi drum de centură Sud” din municipiul Giurgiu” - 2007

- „Amenajare lac Prietenia în zona de agrement parc Steaua Dunării din municipiul Giurgiu - etapa I” - 2007

- „Imbunătăţirea accesului la două importante situri naturale şi istorice de pe teritoriul Euroregiunii Ruse - Giurgiu şi dezvoltarea politicii comune de management eficient a resurselor turistice” - 2007

În cursul anului 2009 au fost depuse spre finanţare alte trei proiecte de interes euroregional:

- Îmbunătăţirea accesibilităţii Euroregiunii Ruse-Giurgiu cu coridorul 9 Pan-European de transport - Programul de Cooperare Transfrontalieră România-




Bulgaria 2007-2013 - Donauhanse Destinaţii Dunărene – DoHa DD - Programul de Cooperare

Transnaţională pentru Sud Estul Europei SEE - DaHar – Dezvoltarea porturilor interioare ale Dunării - Programul de Cooperare

Transnaţională pentru Sud Estul Europei SEE. Anul acesta a fost aprobată finanţarea pentru un alt proiect comun bulgaro-român şi

anume : Elaborare masterplan pentru managementul integrat al operaţiunilor din Euroregiunea Ruse-Giurgiu.

Proiectul Îmbunătăţirea capacităţii administrative în Euroregiunea Ruse-Giurgiu pentru un management mai eficient al situaţiilor de urgenţă, prevenirea şi protecţia mediului urmează a se implementa, în septembrie a.c. fiind semnat contractul de finanţare.

Un obiectiv de importanţă deosebită pentru Euroregiune, îl constituie dezvoltarea turismului ca o pârghie a dezvoltării economico-sociale a celor două comunităţi membre.

Dezvoltarea turismului se poate realiza, în cea mai mare măsură, prin resursele economico-financiare proprii ale agenţilor economici cu capital de stat, privat şi mixt, ca şi prin atragerea capitalului străin. Aceste surse vor fi folosite pentru dezvoltarea şi modernizarea bazei materiale turistice, ridicarea calităţii şi diversificarea prestaţiilor turistice, inclusiv pregătirea personalului din domeniul turismului, precum şi pentru acţiuni promoţionale ale ofertei turistice la nivelul Euroregiunii.

Sprijinul statului şi administraţiilor publice locale prin alocarea de fonduri bugetare este imperios necesar în extinderea şi modernizarea infrastructurii turistice fără de care nu se poate realiza progresul turismului. De asemenea, acest sprijin este necesar pentru dinamizarea dezvoltării generale a turismului, în sensul asigurării unui sistem de pârghii şi mecanisme economico-financiare şi de facilităţi acordate atât întreprinzătorilor din domeniul turismului cât şi turiştilor.

Atingerea obiectivelor prioritare ale Euroregiunii Ruse-Giurgiu se bazează foarte mult pe colaborarea intensă a celor două oraşe cu AEBR şi celelalte oraşe dunărene, precum şi pe capacitatea administraţiilor centrale şi locale ale celor două ţări de absorbţie a fondurilor europene.

2.3.1.1.4 Euroregiunea Danubius

La iniţiativa Consiliului Judeţean Giurgiu şi a Prefecturii Ruse a fost creată în anul 2002 Euroregiunea Danubius, asociaţie care cuprinde judeţele Ruse şi Giurgiu. Scopul principal al cesteia este de a încuraja cooperarea transfrontalieră în toate domeniile de activitate, prin realizarea unor programe şi proiecte comune, finanţate din surse externe.6

Activitatea Euroregiunii Danubius a. Proiecte implementate - Organizarea cadrului de cooperare transfrontalieră pentru susţinerea dezvoltării

rurale în regiunile Giurgiu – Ruse (PHARE- CBC); - Istorie, tradiţie şi viitor în regiunea transfrontalieră Giurgiu– Ruse(PHARE-CBC); - Cadrul teritorial şi instituţional al regiunii transfrontaliere Ruse-Giurgiu (PHARE-

CBC); - Capacitatea de a coopera – îmbunătăţirea capacităţii de cooperare

transfrontalieră dintre districtul Ruse şi judeţul Giurgiu(PHARE-CBC); - Dezvoltarea rurală transfrontalieră- o şansă pentru viitor(PHARE - CBC);

6 www.mae.ro




b. Proiecte în curs de implementare : - Crearea precondiţiilor pentru planificarea comună în regiunea Giurgiu - Ruse

(PHARE-CBC); - Crearea şi promovarea relaţiilor de turism ecumenic în regiunea transfrontalieră

Giurgiu, România şi Ruse, Bulgaria (PHARE - CBC). Dezvoltarea orasului Giurgiu nu se poate face decât în relaţie cu contextul

suprateritorial. Propunerile de dezvoltare sunt corelate cu elemente din planurile de amenajarea teritoriului naţional (PATN).

2.3.1.2 Context national. Planul de amenajare a teritoriului National

Din Planul de Amenajare a Teritoriului National au fost aptobate pana in prezent 5 sectiuni, a sasea fiind in faza finala.

Municipiul Giurgiu este cuprins in prevederile Planului de Amenajare a Teritoriului National dupa cum urmeaza :

Sectiunea I-retele de transport, aprobata prin Legea nr.21/2006 (actualizare):

- Anexa 1 Directii de dezvoltare - capitolul A - reteaua de cai rutiere. 1.Autostrazi : punctul 1.08. Bucuresti – Giurgiu (frontiera) – parte din Coridorul de transport intermodal IX 3.Poduri noi : 3.1. pe Dunare la Calafat, Bechet, Turnu Magurele, Giurgiu, Calarasi si Braila




- Anexa 3 Directii de dezvoltare capitolul B - reteaua de cai feroviare. 1.Linii de cale feratã convenţionale, cu viteza pânã la 160 km/h pe trasee existente reabilitate: punctele

1.04. Craiova - Roşiori - Videle – Bucureşti/Giurgiu si 1.05. Cristeşti Jijia*) - Iaşi - Paşcani - Bacãu - Adjud - Mãrãşeşti -Focşani -

Buzãu - Ploieşti -Bucureşti - Giurgiu (frontiera) - parte din Coridorul de transport intermodal IX 4.Poduri noi : 4.01. pe Dunãre la: Calafat, Giurgiu şi Brãila




- Anexa 5 Directii de dezvoltare. Capitolul C - Reteaua de cai navigabile interioare si porturi 1. Cai navigabile la care se vor executa lucrari de amenajare: punctul 1.01. Dunarea (Baziaş - portul Cernavodã - portul Brãila - portul Sulina) ... sectorul Portile de Fier II – Calarasi – parte din Coridorul paneuropean de transport VII. 2. Puncte de traversare cu bacul şi de acostare pentru nave de pasageri, la care se vor executa lucrãri de modernizare: punctul 2.08. Portul Giurgiu 4. Porturi la care se vor executa lucrãri de modernizare: punctul 4.10 Portul Giurgiu 6.Porturi turistice si debarcadere pentru nave de pasageri: punctul 6.07 Portul Giurgiu - Anexa 9 Directii de dezvoltare. Capitolul E - Reteaua de transport combinat 2. Terminale de transport combinat noi: punctul 2.01. Terminalul Giurgiu Port

Sectiunea II Apa - aprobata prin Legea nr.171/1997 si modificata prin Legea nr. 20/2006

Anexa 3 - Apa pentru populatie - capitolul 2.0 Lucrari hidroedilitare de reabilitare si dezvoltare in municipii si orase - subcapitolul 2.2 Pe termen mediu (2006-2015) pozitia 46 Municipiul Giurgiu: - reabilitare reţea de distribuţie - extindere reţea de distribuţie - reabilitare reţea de canalizare - extindere reţea de canalizare - extindere staţie de epurare - completarea staţiei de epurare cu treaptã avansatã (chimicã) Anexa 5 – Apa pentru industrie – capitolul 2. Zone cu resurse de apã, poluate de industrie, care necesitã mãsuri de reabilitare pe termen mediu - punctul 2.14 sud 26.000 ha. Anexa 7 – Apa pentru irigatii – Capitolul 1 - suprafeţe amenajate cu lucrãri de irigaţii, în sisteme de peste 1.000 ha, propuse pentru reabilitare prioritarã pe termen scurt şi mediu punctul 1.11 – judetul Giurgiu (sisteme Giurgiu-Razmiresti, Vedea-Slobozia Mare, Malu Rosu-Gostinu, Capitolul 2 suprafeţe amenajate cu lucrãri de desecare, în sisteme de peste 1.000 ha, propuse pentru reabilitare prioritarã pe termen scurt şi mediu punctul 2.09 – judetul Giurgiu (sistem Giurgiu-Razmiresti).

Sectiunea a III-a – zone protejate aprobata prin Legea nr. 5/2000

Anexa III - valori de patrimoniu cultural de interes naţional (monumente istorice de valoare naţionalã excepţionalã) – Capitolul I a)Cetati – nr.a)21. Cetatea Giurgiu Capitolul II - Unitãţi administrativ-teritoriale cu concentrare foarte mare a patrimoniului construit cu valoare culturalã de interes naţional – judetul Giurgiu – municipiul Giurgiu 13 – Lunca Dunarii - 13.2 Zone care cuprind rezervaţii şi monumente ale naturii -Braila, Calarasi, Dolj, Galati, Giurgiu, Ialomita, Mehedinti, Olt, Teleorman

Sectiunea a IV-a – Reteaua de localitati - aprobata prin Legea nr.351/2001, cu modificari ulterioare (Legea 308/2006, Legea 100/2007)

4.3 Localitati urbane de rangul II - pozitia 34 -Giurgiu - municipiu resedinta de judet

3.2.5 Sectiunea a V-a - zone de risc natural

Anexa 3 - UNITÃŢI ADMINISTRATIV-TERITORIALE URBANE amplasate în zone pentru care intensitatea seismicã, echivalatã pe baza parametrilor de calcul privind zonarea seismicã a teritoriului României, este minimum VII (exprimatã în grade MSK) – poz.88. Municipiul Giurgiu – intensitate seismica VIII




Nu este inscris in anexa 5 -Unitati administrativ-teritoriale afectate de inundatii si nici in anexa 7 - Unitati administrativ-teritoriale afectate de inundatii

Sectiunea a VI- Zone cu resurse turistice - in proiect

Anexa 2 - unităţi administrativ teritoriale cu resurse naturale şi antropice, mari şi foarte mari Anexa 4 - unităţi administrativ teritoriale cu resurse naturale şi antropice, mari şi foarte mari, care au probleme ale infrastructurii turistice Anexa 6 - unităţi administrativ teritoriale cu resurse naturale şi antropice, mari şi foarte mari care au probleme ale infrastructurii tehnice Anexa 8 - Anexa 2 - unităţi administrativ teritoriale cu resurse naturale şi antropice, mari şi foarte mari, care au probleme ale infrastructurii turistice si tehnice

2.3.1.3 Relatia cu Capitala

Municipiul Giurgiu este situat la doar 64 de kilometri de municipiul Bucuresti. In aceste conditii, Giurgiu se inscrie in zona de influenta a Capitalei. Din pacate aceasta relatie nu a fost studiata in cadrul studiului privind zona metropolitana a Capitalei -P.A.T.Z. - ZONA AGLOMERAŢIEI URBANE ŞI ZONA METROPOLITANĂ ALE MUNICIPIULUI BUCUREŞTI.

Potrivit acestui studiu sunt definite unele functii care pot determina limitele fizice ale unei zone metropolitane:

La baza relaţiilor cu spaţiul metropolitan sunt plasate funcţiile urbane fundamentale, respectiv cele care nu iau în consideraţie funcţiile rezultate din activităţile banale ale organismului urban. Stabilitatea şi formele relaţiilor dintre oraş cu spaţiul său adiacent depind nu atât de funcţiile ce decurg din statutul de capitală, cât mai ales din necesitatea « existenţei sale fizice ». Din raţiuni practice, stabilirea unei limite până la care influenţele metropolei sunt suficient de puternice încât pot influenţa modul de organizare a spaţiului local, este absolut necesară. Aceste influenţe sunt determinate de câteva funcţii clare şi se concretizează în:

- convergenţa fluxurilor de deplasare definitivă a populaţiei, precum şi a celor navetiste;

- relaţii de aprovizionare cu produse agricole a pieţelor urbane şi industriei agro-alimentare;

- relaţii de cooperare industrială sau în domeniul terţiar; - relaţii reciproce de recreere şi de agrement; - relaţii de atracţie în sfera învăţământului liceal şi profesional; - relaţii de atracţie culturală, chiar episodică; - relaţii de asigurare a asistenţei în domeniul sănătăţii; - alte tipuri de relaţii. Intensitatea acestor relaţii depinde de amploarea funcţiilor urbane ale capitalei,

dar şi de capacitatea de cooperare a localităţilor din spaţiul metropolitan.




Intensitatea polarizarii urbane a teritoriului

Este evidenta, chiar si in lipsa unor studii specifice, manifestarea semnificativa a acestor influente in relatia dintre Capitala si municipiul Giurgiu. Consideram ca in viitor va fi necesara studierea in profunzime si cat mai obiectiv a acestei relatii, in beneficiul ambilor parteneri.

Axa Bucuresti-Giurgiu constituie – si trebuie sa constituie – o axa importanta de dezvoltare, dezvoltare facilitata de caile de comunicatie existente, de pozitia la granita a municipiului Giurgiu si de oferta prezumtiva a municipiului dunarean in materie de agrement.

2.3.2 Încadrarea în reţeaua de localităţi a judeţului Giurgiu

Municipiul Giurgiu este situat in extremitatea sudica a judeţului Giurgiu, . Aflat la numai 64 km de capitala ţării Bucureşti, localitatea Giurgiu este cunoscută

ca o poartă de trecere încă din secolul al XIX–lea, când constituia principalul punct prin care se realiza legătura Occidentului cu Peninsula Balcanică. Teritoriul său este străbătut de paralela de 45 grade şi 53 minute latitudine nordică şi de meridianul 25 grade şi 59 minute longitudine.

Ca urmare a stadiului actual de dezvoltare, în conformitate cu Planul de Amenajare a Teritorial Naţional, Secţiunea IV- Reţeaua de localităţi, municipiul face




parte din localităţile urbane de rangul ll - municipii de importanţă interjudeţeană, judeţeană sau cu rol de echilibru în reţeaua delocalităţi.

Urbanproiect: PATJ Giurgiu – Populatia si reteaua de localitati – situatia existenta

Urbanproiect: PATJ Giurgiu – Populatia si reteaua de localitati – propuneri




Rolul polarizator al municipiului Giurgiu la nivelul judetului este distorsionat de pozitia excentrica a acestuia in teritoriu si de prezenta municipiului Bucuresti la limita razei polarizatoare normale.

2.3.3 Cai de comunicatie

Accesul direct la doua coridoare europene – coridorul VII naval si coridorul IX rutier si feroviar ofera municipiului Giurgiu o pozitie favorabila.

2.3.3.1 LEGATURILE RUTIERE

Legaturile rutiere sunt asigurate prin principalele drumuri europene, naţionale şi judeţene, după cum urmează :

DN 5 Giurgiu - Bucureşti : portiune a drumurilor europene DE 70 şi DE 85 – drum modernizat, pe patru benzi

DN 5B Giurgiu - Ghimpaţi ce asigura legătura cu DN 6 şi DN 61

DN 5C Giurgiu - Zimnicea

DJ 503 Giurgiu – Alexandria (prin Ghizdaru)

DJ 504 Giurgiu – Alexandria (prin Vieru)

DJ 507 Giurgiu – Gostinu (prin Oinacu) Este asigurat transportul în comun pe DN5 si DN5C, care fac legătura cu

principalele localitati din judet si cu municipiul Bucureşti. Sunt propuse rezervari de terenuri pentru realizarea unor drumuri ocolitoare

situate la limita intravilanului (destinate traficului de tranzit) si este propusa realizarea unor drumuri colectoare paralele cu drumurile nationale.

Zona de protectie a drumurilor nationale in zonele nou construite, zonele de extindere si in afara acesteia este de max. 22,00 m din axul acestora.

2.3.3.2 CIRCULAŢIA FEROVIARĂ

Circulatia feroviara prezentă în Giurgiu începând din anul 1869 când a fost dată în folosinţă prima cale ferată din Ţara Românească, între Bucureşti Filaret şi Giurgiu Oraş. În 1902 se realizează extinderea către portul Smârda, în anul 1905 către portul Ramadan la Dunăre, iar în anul 1910 legătura cu localitatea Videle. În anul 1905 se realizează podul Bizetz, primul pod rutier şi feroviar curb din Europa. Până la apariţia podului, circulaţia feroviară şi rutieră peste Dunăre, se făcea cu feribot-ul, dat în folosinţă în anul 1939 şi trecut în conservare în anul 1955.




Lungimea traseelor de circulaţie pe calea ferată în intravilanul municipiului Giurgiu se întinde pe aproximativ 24 km., din care 3,5 km. reprezintă tronsonul Gara Giurgiu Nord - Podul peste Dunăre.

Localitatea este deservită de patru gări împărţite pe funcţiuni diferite după cum urmează:

Gara Giurgiu Oraş dată în folosinţă în anul 1869, este gara principală de pasageri pe direcţiile Bucureşti şi Videle.

Gara feribot dată în folosinţă în anul 1935, a fost utilizată până în anul 1955 pentru tranzitarea pasagerilor şi mărfurilor spre Orient, iar mai apoi, ca gară interioară de mărfuri pentru zona Cioroiu – Ramadan – in prezent nefunctionala

Gara Giurgiu Nord dată în folosinţă în anul 1955, are ca specific atât activitatea de transport pasageri şi mărfuri cât şi aceea de control al garniturilor ce tranzitează frontiera cu Bulgaria.

Gara Giurgiu Sud dată în folosinţă odată cu platforma industrială Giurgiu Sud şi având ca scop deservirea unităţilor industriale noi şi vechi din zonele Sud şi Vest ale oraşului, a rămas principala gară de mărfuri – dar este utilizata mult sub capacitate

Reţeaua circulaţiei feroviare se intersectează cu reţeaua rutieră în 9 puncte, din care 7 la acelaşi nivel, fapt ce duce la stări conflictuale între ele.

In plus, in cea mai mare parte, reteaua de cai ferate din municipiu este neutilzata sau subutilizata, cu exceptia tronsonului Giurgiu Nord - Ruse.

Mai trebuie mentionat ca transportul pe calea ferata pe relatia Giurgiu-Bucuresti este actualmente total neatractiv in conditiile in care durata calatoriei depaseste doua ore si jumatate – adica dublu fata de durata calatoriei cu microbuzul.

2.3.3.3 LEGATURI NAVALE

Port la Dunare, municipiul Giurgiu accede la Canalul Rin-Main-Dunare, finalizat in 1992, care este legatura navigabila cea mai scurta intre Marea Nordului si Marea Neagra pe raurile Rin, Main, canalul Main-Dunare, Dunare si canalul Dunare-Marea Neagra.

Traseul canalului Rin – Main - Dunare

Complexul portuar Giurgiu se afla la km fl.493 pe malul stang al Dunarii si intre km fl.489 si 497 include:

- sectorul Ramadan cu functiuni de acostare la Dunare, cu functie mixta marfuri/pasageri, cu acces direct din senalul navigabil, adancime de acostare 3,50 m; in zona exista cca 1100 ml cheuri pereate dar 450 m apartin Intreprinderii de Prefabricate Beton. Din restul de 650 ml 250 m (2 dane) sunt utilizate pentru operarea marfurilor di 400 m (4 dane) pentru acostarea




navelor de pasageri. Capacitate trafic: 435 mii t/anPortul dispune de facilitati reduse – in primul rand nu poate opera transcontainere.

- Bazinul Plantelor cu acces din canalul Plantelor, bazin natural cu cca 1100 ml fronturi amenajate cu cheu vertical si pereu, cu adancime de acostare 2,0 m, utilizat pentru operarea de marfuri: agregate minerale si cereale de siloz. Capacitate trafic 1320 mii t/an. Are cca 850 m de fronturi neamenajate. Utilizat partial, in special pentru produse de balastiera.

- Portul petrolier din Ostrovul Cioroiu are acces direct din senalul navigabil, adancime de acostare 3,50 m; front de acostare de 680 ml; operatiile se realizau prin pompare din rezervoarele aflate pe mal. In prezent portul este neutilizat iar conductele care il alimentau sunt „in conservare”.

- Bazinul Veriga, avand adancimi de cca.2,50 m, latimi de 120-150 m si o gura de acces de 40-50 m. Aici se afla Santierul Naval (inglobat in Zona Libera) ce dispune ca dotari de un syncrolift pentru nave de 5000 t, cheuri de armare, hale de productie si reparatii. Tot aici se afla si ferry-boat-ul – scos din functiune in prezent.

Schema Complexului portuar Giurgiu, conform CN APDF SA

In portul Giurgiu sunt operate barje de maxim 2000 t. Portul este administrat de Administratia Porturilor Dunarele Fluviale SA Giurgiu.

Operatori principali: SCAEP Giurgiu Port, SC DUNAPREF SA, CNF Giurgiu Nav SA.

2.3.3.4 LEGATURI AERIENE

Municipiul Giurgiu se afla la 75 km de aeroportul international Otopeni. O eventuala realizare a unui aeroport la Adunatii Copaceni n-ar face decat sa

favorizeze municipiul Giurgiu.

2.4 POTENŢIALUL ECONOMIC - CAPITALUL ANTROPIC

Prin semnarea ,,Chartei Leipzig privind Dezvoltarea Durabilă a Oraşelor Europene" statele membre UE au iniţiat o nouă fază în istoria politicilor regionale şi teritoriale în Europa. În cadrul acestei noi politici a UE oraşele sunt acum pe deplin recunoscute ca nivele fundamentale de intervenţie şi administraţiile lor ca ca actori cheie in arena acestor politici . Această semnificativă schimbare de perspective poate fi




înţeleasă în legătură cu transformările radicale pe care le generează globalizarea. În structura economică şi socială a oraşelor europene, şomajul, sarăcia, dezechilibrele sociale şi degradarea îngrijorătoare a mediului sunt fenomene care au devenit de masă în multe dintre acestea şi solicită abordarea unor noi modele de politici urbane. În acelaşi timp, această schimbare a paradigmelor este solicitată de rolul pe care oraşele mari sunt aşteptate să il joace în competiţia globală.

În perioada 1996 - 2007, o treime din oraşele UE si-au sporit populatia cu o rata de creştere de maxim 0,2% pe an, o altă treime a înregistrat o populaţie stabilă, iar cea de-a treia parte a înregistrat un notabil declin al populaţiei. Cea mai mare creştere a fost înregistrată în unele oraşe din Spania, unde s-au înregistrat procente de peste 2%, dar şi în Marea Britanie, Irlanda, în unele situaţii şi ca efect al migraţiei. În schimb, în multe dintre oraşele din Europa Centrală şi de Est (România este relevantă din acest punct de vedere) s-a constatat un declin semnificativ. Principial, în toate oraşele suburbiile sunt mai degrabă în creştere şi dacă totuşi scad, declinul lor este mai redus decât al oraşului în ansamblul său.

Schimbările economice şi contextul social din ţările Europei Centrale şi de Est au avut în mod evident un impact puternic asupra dezvoltărilor economiei urbane. Scăderea populaţiei din aceste oraşe a avut la bază şi o stagnare a sporului natural al populaţiei, dar se poate constata totodata o scădere alarmantă a raportului între populaţia activă şi tineri (cei sub 45 ani), şi populaţia îmbătrânită (peste 65 ani).

Economiile urbane au devenit în ultimii ani economii de servicii. Sectorul serviciilor este de departe sursa majoră de locuri de muncă în oraşele vechii UE. În oraşele din noile state membre sectorul serviciilor nu este încă unul dominant, dar se poate observa o creştere. Dacă se ia în considerare sectorul terţiar în totalitatea sa, rata de creştere a acestuia în oraşele din Europa Centrală şi de Sud-Est este mai înaltă ca în orice alt sector economic, reflectând schimbările structural profunde şi tranziţia economică din ultima decadă, chiar dacă nu s-a ajuns încă la o ocupare de 80 - 90% din locurile de muncă, aşa cum se întamplă în cele mai mari pieţe urbane de joburi din UE (Londra, Paris, Berlin, Madrid şi Roma).

2.4.1 PRIVIRE GENERALA ASUPRA SITUAŢIEI ECONOMICE A JUDEŢULUI GIURGIU

Economia judeţului Giurgiu a cunoscut în ultimii ani, o evoluţie descendentă, urmând tendinţa înregistrată în Regiunea Sud Muntenia şi în ţară. Contextul transformărilor economice prin care trece România şi parcursul pe care l-a trasat economia judeţului Giurgiu în ultima perioadă, formează un background favorabil dezvoltării economice generale şi individuale a mediului de afaceri giurgiuvean.

La sfârsitul anului 2007 , Produsul Intern Brut al judetului Giurgiu reprezenta circa 5,6% din cel regional. Cel mai mare aport la formarea acestuia îl avea industria, a cărei contribuţie la valoarea adăugată brută a judeţului era de 20,5%. Agricultura era un alt domeniu foarte important pentru PIB-ul judetului, procentul acestuia din valoarea VAB fiind de 19,7% , superioară ponderilor aferente domeniului analizat din VAB regională şi naţională.

Judeţul Giurgiu dispune de importante resurse de muncă, calificate sau calificabile. Din totalul populaţiei judeţului, resursele de muncă reprezinta 60,1%, iar raportat la totalul resurselor de muncă ale regiunii, cele din Giurgiu reprezintă 8,3%.

La începutul anului 2009, resursele de muncă din judeţul Giurgiu au fost de 169,8 mii persoane, reprezentând 60,1% din populaţia stabilă a judeţului. Cea mai mare pondere în resursele de muncă o reprezintă bărbaţii ( 52,4%).

Rata de activitate a resurselor de muncă ale judeţului este de 54,3%, mai scăzută faţă de media naţională, ceea ce înseamnă că populaţia activă civilă din Giurgiu numără aproximativ 92,2 mii persoane, respectiv 7,3% din totalul Regiunii Sud




Muntenia. Rata de ocupare a resurselor de muncă este de 51,8%, însemnând că 88,0 mii locuitori ai judeţului sunt ocupaţi într-unul din domeniile de activitate ale economiei judeţene. Raportat la persoanele active, populaţia ocupată reprezintă 95,4%.

Numărul mediu de salariaţi ai judeţului era la 31.12.2008 de 34.199 persoane, adică aproximativ 5,6% din totalul regiunii. În perioada 2006 - 2008, numărul de salariaţi a crescut cu 5,5% (1,8 mii persoane), evoluţie pozitivă importantă reflectată şi de scăderea ratei şomajului înregistrat (4,8% în ianuarie 2008, 4,6% în decembrie 2008) Şomajul este un capitol care, pentru judetul Giurgiu, a avut aspecte favorabile, comparativ cu judeţele Regiunii Sud Muntenia şi cu media naţională, pe tot parcursul perioadei 2000 - 2008.

Cea mai mare parte a salariaţilor societăţilor comerciale giurgiuvene activează în industrie (22,6%), cu precădere în industria prelucrătoare (14,2%). Un procent important (16,0%) din totalul salariaţilor, revine şi comerţului, urmat de construcţii (9,1%), etc.

Câştigul salarial mediu brut în luna decembrie 2008 în judetul Giurgiu a fost de 1.742 lei redus în comparaţie cu valoarea medie naţională de 2.023 lei. Totuşi, în perioada 2000 – 2008 s-a înregistrat o creştere a câştigului salarial.

Conform indicatorilor de bilant, la 31.12.2008, in judet activau 4.809 societati comerciale, dintre care 4.803 IMM-uri, al caror procent din total (99,87%) este mai ridicat fata de cel regional (99,6%). Fata de anul anterior, in 2008, activau in judet mai mult cu 425 societati. Distributia geografica a societatilor comerciale reliefeaza o concentrare a acestora in mediul urban, cu precadere in resedinta Giurgiu, unde activeaza 55,6% dintre firmele giurgiuvene.

În activitatea de comerţ exterior, exporturile s-au cifrat în anul 2008 la 89.906 mii euro în preţuri FOB.

Pe grupe de mărfuri, structura acestuia se prezintă astfel: 35,6% metale comune şi articole din metal, 18,1% materiale textile şi articole din acestea (toate în scădere faţă de anul anterior).

Importul de mărfuri al agenţilor economici cu sediul în judeţul Giurgiu a fost în anul 2008 de 222268 mii euro în preţuri CIF.

Ca structură, importurile sunt formate din: maşini, aparate şi echipamente electrice 65,8%, metale comune şi articole din acestea 12,7%, materiale textile şi articole din acestea 5,6 %, mijloace de transport 7,2%. (Date preluate din Buletinul statistic lunar al judetului Giurgiu).

Industria judeţului a înregistrat, în anul 2008, o scădere cu 9,0% faţă de anul 2007, scăderea fiind cu 4,8% în industria extractivă, cu 17,0% în industria prelucrătoare şi cu 17,8% în energie electrică şi termică, gaze şi apă.

Câştigul salarial mediu net din industrie, în judeţul Giurgiu, la nivelul lunii decembrie 2008 a fost de 1157 lei, mult mai scăzut faţă de media judeţeană de 1294 lei.

Agricultura este un domeniu important al economiei judeţului şi cuprinde cea mai mare parte a populaţiei ocupate din judeţ: 51,2%. Ponderea aceasta este cea mai ridicată, comparativ cu celelalte judeţe ale Regiunii Sud Muntenia, fiind mai mare chiar decât procentul pe care îl deţine agricultura din totalul populaţiei ocupate a ţării.

Producţia agricolă a crescut valoric, în perioada 2001 - 2008, procentul de creştere numai în anul 2008 faţă de anul 2007 fiind de 74,3%. Producţia vegetală a crescut în acelaşi an cu 174,7%, iar producţia animală a scăzut cu 15,3%. Analizând evoluţia producţiei agricole pe o perioadă mai lungă de timp, se observă fluctuaţii ale acestora în funcţie de caracterul meteorologic şi hidrologic general al anilor analizaţi.

Turismul este un domeniu economic cu un mare potenţial, din păcate puţin valorificat în momentul actual.




Evoluţia Produsului Intern Brut al judeţului Giurgiu a urmat o traiectorie ascendentă, asemănătoare cu cele ale Regiunii Sud Muntenia şi l ţării. În Regiunea Sud Muntenia, la nivelul anului 2006, PIB-ul judetului Giurgiu era de 2477,6 milioane lei, situându-se pe ultimul loc în ierarhia judeţelor. PIB-ul judeţului Giurgiu reprezenta 5,6% din PIB-ul Regiunii Sud Muntenia.

2.4.2 FORŢA DE MUNCĂ. VENITURILE POPULAŢIEI

2.4.2.1 Resursele de muncă. Ratele de ocupare şi de activitate ale acestora Resursele de muncă ale judetului Giurgiu au înregistrat, în perioada 2000 - 2008,

o creştere cu 6,9 mii persoane, ceea ce reprezintă o modificare procentuală pozitivă de 4,2%, mai mare faţă de media regiunii. Din totalul populaţiei judeţului, resursele de muncă reprezintă 60,1%. Resursele de muncă de sex feminin reprezintă 47,6% din totalul judeţului. Ponderea judeţului Giurgiu din totalul resurselor de muncă ale Regiunii Sud Muntenia este de 8,3%.

La începutul anului 2008, resursele de muncă din judeţul Giurgiu au fost de 169,6 mii persoane reprezentând 60,1 % din populaţia stabilă a judeţului. Ponderea majoritară în resursele de muncă o reprezintă bărbaţii ( 52,3%).

Faţă de începutul anului 2007, resursele de muncă au înregistrat o scădere de 0,9 mii persoane (- 0,5 %).

Populaţia activă civilă a judeţului Giurgiu a crescut de la 91,1 mii persoane existente la 1 ianuarie 2007, la 91,7 mii persoane înregistrate la 1 ianuarie 2008 (+0,7 %).

Populaţia activă civilă a judeţului Giurgiu la 1 ianuarie 2008 reprezenta 32,4 % din populaţia stabilă a judeţului.

Din totalul resurselor de muncă, populaţia activă civilă reprezenta 54,1%. Din totalul populaţiei active civile, 87,6 mii persoane (95,5%) reprezentau

populaţia activă ocupată şi 4,1 mii persoane ( 4,5 %) erau şomeri. Structura populaţiei ocupate a judeţului Giurgiu

Structura populatiei ocupate pe principalele ramuri ale economiei la

1 ianuarie 2009 - Judetul Giurgiu

51,3%

10.9%

7.7%

8.4%

4,2%

3,5 %4,3%3.9%

3,4%

2,4 %

agricultura, silv. si pescuit

industrie -total

constructii

comert

transport si depozitare

activitati de serv. admin.

admin. publica si aparare

invatamant

sanatate

celelalte activitati

Cea mai mare parte a populaţiei ocupate din judeţ activează în agricultură (51,2%,

cel mai ridicat procent din Regiunea Sud Muntenia), în timp ce 10,9% este ocupată în industrie, iar 7,7% în sectorul construcţii.

În ceea ce priveşte ponderea din populaţia ocupată, ramura dominantă a industriei este cea prelucrătoare, căreia îi revine 67,7% din populaţia judeţului ocupată în industrie. Astfel, industria prelucratoare din judeţul Giurgiu deţine cea mai mare




pondere din populaţia ocupată, comparativ cu celelalte judeţe din Regiunea Sud Muntenia şi cu media ţării.

Numărul mediu de salariaţi ai judeţului Giurgiu a înregistrat, în perioada 2003 - 2008, o creştere cu aproximativ 2.200 de persoane, însemnând un spor de 7%, faţă de anul 2003. Astfel, în anul 2008, cei 34,2 mii salariaţi însemnau 20,1% din resursele de muncă ale judeţului şi 37,1% din populaţia activă. Raportând numărul de salariaţi ai judeţului la totalul Regiunii Sud Muntenia,rezultă un procent de 5,6%, mai mare faţă de cel înregistrat în anul 2003 (5,3%). Aceasta diferenţă denotă faptul că judetul Giurgiu a înregistrat o creştere a numărului de salariaţi mai mare faţă de nivelul mediu al regiunii, în perioada 2003 – 2008.

Cea mai mare parte a salariaţilor din judeţ (18,5%) sunt angajaţi ai unor unităţi economice al căror principal domeniu de activitate se încadrează în industria prelucrătoare.

Urmează în ordinea descrescătoare a ponderii din totalul salariaţilor, activitatea de construcţii 9,7%, transporturi 7,1%, etc.

Evoluţia numarului mediu de salariaţi în perioada 2002-2008 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Total municipiul Giurgiu 16.313 17.071 17.014 17.699 17.042 17.707 17.682

Total judeţul Giurgiu 31.311 31.969 31.343 33.194 32.400 33.678 34.199

Sursa datelor: INS - Baza de date TEMPO Online, 2009

Graficul evolutiei numarului mediu de salariaţi în perioada 2002-2008

0

5000

10000

15000

20000

25000

30000

35000

40000

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

municpiulGiurgiu

judetulGiurgiu




Număr mediu de salariaţi pe domenii de activitate, în anul 2008 - mii persoane

Domenii de activitate Judeţul Giurgiu

Total 34,2

Agricultură, vânătoare şi silvicultură, pescuit 1,6

Industrie 9,4

Industrie extractivă 1,8

Industrie prelucrătoare 4,8

Energie electrică şi termică, gaze şi apa 0,6

Construcţii 3,1

Comerţ 5,8

Hoteluri şi restaurante 0,3

Transport, depozitare si comunicaţii 2,5

Intermedieri financiare 0,6

Tranzacţii imobiliare si alte servicii 0,3

Administraţie publică şi apărare 2,9

Invăţământ 3,2

Sănătate şi asistenţă socială 3,3

Celelalte activităţi ale economiei naţionale 0,1

Sursa: INS, Cercetarea statistica privind costul forţei de muncă - 2008

2.4.2.2 Câştigul salarial Salariul mediu net lunar realizat în judeţul Giurgiu, în anul 2008, a fost de 1.161

lei, cu 230 lei mai mare faţa de anul precedent. În perioada 2002 - 2008, judeţul Giurgiu a înregistrat cea mai mare creştere a

câştigului mediu net lunar din regiunea Sud Muntenia ( + 228,9%). Cel mai mare indice de creştere a salariului mediu net din judeţ este

corespunzator anului 2008, atunci cand câştigul salarial a crescut faţă de anul anterior cu 24,7%.

Câştigul salarial nominal mediu net lunar - lei 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Total ţara 379 484 599 746 866 1.042 1.309

Regiunea Sud Muntenia 370 469 579 716 835 974 1.220

Judeţul Giurgiu 353 429 541 629 763 931 1.161

Cel mai mare câştig salarial, de 2.389 lei s-a înregistrat în activitatea de intermedieri financiare şi asigurari, urmat de productia şi furnizarea de energie electrica şi termica, gaze, apa calda şi are condiţionat cu 1.968 lei şi administraţie publica şi aparare cu 1.751 lei.

Cel mai mic câştig salarial s-a înregistrat în activitatea de hoteluri şi restaurante, de 493 lei, urmata de activitatea de servicii administrative şi activitaţi de servicii suport cu 712 lei şi cea de comerţ cu 793 lei.

2.4.2.3 Numărul de şomeri. Rata şomajului Agenţia pentru Ocuparea Forţei de Muncă din judeţul Giurgiu a înregistrat, în anul

2007, cel mai scăzut număr de şomeri din perioada 2000 - 2008. Atât numărul şomerilor cât şi rata şomajului au crescut însă în ultimele 6 luni.

Şomajul feminin a atins pragul critic în anul 2004, când 41,8% dintre şomerii înregistraţi în judeţ erau femei. Începând cu anul următor, procentul femeilor din totalul şomerilor a crescut, ajungând în anul 2008 la 50,5%.

În funcţie de nivelul de pregătire profesională, cea mai mare parte a persoanelor aflate în şomaj au absolvit cel mult învăţământul profesional. La sfârşitul anului 2008, ponderea acestora a fost de 74,5% din totalul şomerilor, crescând la 76,4% în 2009. În




perioada 2000-2008, ponderile acestei categorii de şomeri au înregistrat cele mai mari creşteri, în favoarea şomerilor care au studii medii (liceale şi postliceale), a căror pondere din totalul şomerilor a scăzut de la în 2008. Numărul şomerilor cu studii superioare a scăzut în 2007 aproape la jumătate faţă de anul 2000, crescând însă din nou la finalul anului 2008.

Din totalul şomerilor, în anul 2008, în judetul Giurgiu beneficiază de ajutor de şomaj doar 22,26%dintre şomeri, din care 52,7% sunt femei şi 47,3% sunt bărbaţi.La sfârşitul anului 2008 77,7% dintre şomeri sunt neindemnizaţi, din care 49,8 % sunt femei şi 50,2% sunt bărbaţi.

2.4.2.4 Concluzii privind piata muncii În ceea ce priveşte caracteristicile pieţei muncii în judeţul Giurgiu se pot constata,

din analiza realizată, o serie de evoluţii importante pentru dezvoltarea strategică a judeţului. - In timp ce populaţia activă majoritară este angajată în special în desfăşurarea de

activităţi cu caracter agricol, există totuşi o puternică tendinţă de dezvoltare si a altor sectoare ale economiei cum ar fi serviciile sau industria construcţiilor.

- Raportul între numărul persoanelor ocupate şi cel al pensionarilor este printre cele mai ridicate din ţară;acest raport este cu atât mai alarmant cu cât tendinţa populaţiei civile active este descrescătoare.

- Un alt element important este legat de fenomenul migraţiei forţei de muncă. Acesta, deşi destul de dificil de evaluat datorită lipsei datelor, cunoaşte în judeţul Giurgiu ca şi în întreaga regiune Sud Muntenia, o creştere semnificativă.

În continuare sunt rezumate principalele aspecte considerate prioritară pentru dezvoltarea pieţei muncii în judeţul Giurgiu:

Tendinţă descrescătoare a populaţiei civile ocupate;

Fenomenul migraţiei externe şi interne ia amploare (evoluţie negativă a dinamicii ofertei forţei de muncă în judeţ);

Cele mai multe locuri vacante se semnalează în domeniul construcţiilor;

Oferta de specializări din programele de formare continuă trebuie compatibilizată, conform şi cu opţiunile absolvenţilor de învăţământ gimnazial şi liceal pentru învăţământul profesional, cu cererea de pe piaţa forţei de muncă;

2.4.3 COMPETITIVITATEA ECONOMICA

Dezvoltarea şi competitivitatea în cadrul „economiei bazate pe cunoaştere” presupune identificarea unor noi oportunităţi şi a unor noi modalităţi de a răspunde nevoilor existente. Existenţa unor noi oportunităţi pentru populaţie, în special pentru tineri, şi pentru mediul de afaceri, va crea un cerc virtuos care va atrage atât forţă de muncă de calitate cât şi investiţii economice cu valoare adăugată mare.

Din fericire, nu este nevoie ca întreaga comunitate să se reinventeze şi să uite de avantajele competitive tradiţionale pentru a avea succes. Utilizând un mix de factori şi îmbinând cu grijă tradiţia şi inovaţia, se pot crea premisele pentru transformare.

La modul general, competitivitatea unui municipiu resedinta judeţ se referă la capacitatea acestuia de a produce şi vinde/oferi o serie de bunuri (produse şi servicii) care sunt mai viabile sub raport calitate-preţ faţă de alte bunuri similare, produse de alte oraşe. Această definiţie este valabilă fie că ne referim la capacitatea localitatii de a produce un anumit tip de bunuri, fie la capacitatea sa de a asigura bunuri publice şi servicii de calitate, astfel încât să menţină şi să atragă locuitori.




Sintetic, factorii determinanţi ai competitivităţii au fost impartiti, analizându-se fiecare categorie în parte din prisma potenţialului pe care îl prezintă pentru evoluţia viitoare a municipiului Giurgiu:

- Teritoriul (cadrul natural, poziţionarea geografică şi resursele), - Structura economică (sectoare economice, structura şi stabilitatea firmelor

etc.), - Resursele umane (populaţie şi piaţa muncii), - Cadrul instituţional (administraţia publică şi capacitatea administrativă).

Factori determinanţi ai competitivităţii urbane

Avantajele unei unitati administrative constau într-o combinaţie de factori şi se bazează pe interacţiunea dintre aceştia. Fiind un proces dinamic, progresiv, factorii determinanţi ai competitivităţii unei unităţi administrativ teritoriale se modifică în timp, fiind astfel necesară ajustarea şi adaptarea permanentă la condiţiile „pieţei.”

Un clasament al factorilor care determină decizia de investiţie, ignorând acei factori care ţin de contextul naţional sau de politicile naţionale7 (politica fiscală, monetară, cadru legislativ etc.) generează următoarele rezultate:




Factori determinanţi ai deciziilor de investiţie Factori importanţi şi foarte

importanţi Factori relativ importanţi Factori mai puţin importanţi

Disponibilitatea forţei de muncă bine pregătite

Costul terenului şi al spaţiilor construite (clădiri etc.)

Disponibilitatea forţei de muncă necalificate

Costul forţei de muncă Proximitatea faţă de centre universitare

Proximitatea faţă de pieţe

Disponibilitatea mijloacelor de comunicare

Proximitatea faţă de instituţii de cercetare

2.4.3.1 Competitivitatea economica a municipiului Giurgiu in contextul Judetului Giurgiu

In perioada 2007 – 2008 au depus bilanturi si au inregistrat activitate la nivelul municipiului Giurgiu un numar de 4.384 respectiv 4.809 societati comerciale asa cum reiese din tabelele alaturate:

Indicatori Anul 2007

Microintreprinderi

IMM - uri

Intreprinderi mari

Total societati comerciale

Nr. societati 2.223 226 5 2.454

Cifra de afaceri(lei) 644.520.119 774.291.101 168.140.939 1.586.952.159

Numar salariati 3.342 6.967 1.978 12.287

Indicatori Anul 2008

Microintreprinderi

IMM - uri

Intreprinderi mari

Total societati comerciale

Nr. societati 2.393 278 4 2.675

Cifra de afaceri(lei) 662.546.073 1.019.012.493 144.520.269 1.826.078.835

Numar salariati 3.594 7.144 2.284 13.022

La nivelul anilor 2007 si 2008, in municipiul Giurgiu erau active un numar de 2.454, respectiv 3.784 societati comerciale, reprezentand 56%, respectiv 78,6% din societatile comerciale ce activau pe teritoriul judetului Giurgiu. Se observa o crestere semnificativa cu 54% a numarului de societati comerciale active in municipiul Giurgiu in anul 2008 fata de anul 2007, ceea ce modifica si ponderea acestora la nivel judetean de la 56% la 78,6 %. Referitor la volumul activitatii desfasurate de firmele active din muncipiul Giurgiu se constata urmatoarele : In anul 2007 firmele active din municipiul Giurgiu au realizat o cifra de afaceri totala de 1.586.952.159 lei, reprezentand 44,9% din volumul de activitate inregistrat la nivelul judetului Giurgiu; In anul 2008 firmele active din municipiul Giurgiu au realizat o cifra de afaceri totala de 1.826.078.835 lei, (in crestere cu 15% fata de anul 2007), reprezentand 41,6% din volumul de activitate inregistrat la nivelul judetului Giurgiu; Cifra de afaceri medie inregistrata de o societate comerciala din municipiul Giurgiu era de 646.680 lei in anul 2007, fata de 806.180 lei la nivel judetean Cifra de afaceri medie inregistrata de o societate comerciala din municipiul Giurgiu era de 482.745 lei in anul 2008, fata de 912.500 lei la nivel judetean In cadrul firmelor active din municipiul Giurgiu lucrau urmatoarele efective de salariati: In anul 2007 firmele active din municipiul Giurgiu aveau angajati un numar de 12.287 salariati reprezentand 63% din salariatii inregistrati la nivelul judetului Giurgiu; In anul 2008 firmele active din municipiul Giurgiu aveau angajati un numar de 13.022 salariati reprezentand 59,3% din salariatii inregistrati la nivelul judetului Giurgiu.




2.4.3.2 Competitivitatea agentilor economici din municipiul Giurgiu

2.4.3.2.1 Structura agentilor economici din municipiul Giurgiu

Din datele prezentate in tabelele de la punctul 3.2.1. la nivelul municipiului Giurgiu in perioada 2007 – 2008 s-a inregistrat urmatoarea structura a agentilor economici activi :

9,21% 0,20%

90,59%

microintreo

rinderi

IMM - uri

intr. mari

Structura societati comerciale : mun. Giurgiu –

10,39% 0,15%

89,46%

microintreo

rinderi

IMM - uri

intr. mari

Structura societati comerciale : mun. Giurgiu

Anul 2007 Anul 2008

Microintreprinderile detin cea mai mare pondere ( 90,59% in 2007 si 89,46% in anul 2008) in cadrul societatilor comerciale active din municipiul Giurgiu.

2.4.3.2.2 Cifra de afaceri

48,79%

10,60%

40,61%

microintreo

rinderi

IMM - uri

intr. mari

Structura cifra de afaceri : mun. Giurgiu

55,80%

7,91%

36,28%

microintreo

rinderi

IMM - uri

intr. mari

Structura cifra de afaceri : mun. Giurgiu

Anul 2007 Anul 2008

La nivelul anului 2007 cifra de afaceri inregistrata la nivelul municipiului Giurgiu era realizata in proportie de 40,6% de microintreprinderi, 48,8% de IMM – uri si 10,6 % de intreprinderi mari.

La nivelul anului 2008 cifra de afaceri inregistrata la nivelul municipiului Giurgiu era realizata in proportie de 36,3% de microintreprinderi, 55,8% de IMM – uri si 7,9 % de intreprinderi mari




2.4.3.2.3 Evolutia cifrei de afaceri

644.520.119774.291.101

168.140.939

1.586.952.159

0

500000000

1000000000

1500000000

2000000000

microintreprinderi Intreprinderi mari

2007

2008

Cifra de afaceri totala realizata in anul 2008 de catre unitatile locale active in

municipiul Giurgiu a atins valoarea de 1,826 miliarde lei. Cresterea raportata fata de anul 2007 a fost de 239 milioane lei echivalentul unei cresteri procentuale cu 15,06%.

2.4.3.2.4 Numarul de salariati

56,70%

16,10% 27,20%

microintreo

rinderi

IMM - uri

intr. mari

Repartitie salariati : mun. Giurgiu

54,86%

17,54% 27,60%

microintreo

rinderi

IMM - uri

intr. mari

Repartitie salariati : mun. Giurgiu

Anul 2007 Anul 2008

Din cei 12.287 de salariati ce lucrau in societatile comerciale din Giurgiu in anul 2007 , 27,2% activau in microintreprinderi, 56,7% in IMM –uri si 16,1% in intreprinderile mari

Din cei 13.022 de salariati ce lucrau in societatile comerciale din Giurgiu in anul 2008 , 27,6% activau in microintreprinderi, 54,9% in IMM –uri si 17,5% in intreprinderile mari

2.4.3.2.5 Domenii de activitate prioritare Prezentam in continuare o analiza a agentilor economici din municpiul Giurgiu

care au depus bilant la 31.12.2008, evidentiind in pricipal structura acestora , cifra de afaceri realizata si numarul de salariati pe domenii principale de activitate, in comparatie cu rezultatele inregistrate la nivelul judetului Giurgiu.

Activitatea (secţiuni CAEN Rev.2)

Cifra de afaceri Numar salaraiati Numar agenti

economici

jud. Giurgiu mun. Giurgiu jud.

Giurgiu mun.

Giurgiu jud.

Giurgiu mun.

Giurgiu

Total, din care: 4.388.249.155 1.625.334.703 21.933 12.034 4.805 2.197

Agricultură, silvicultură şi pescuit 750.968.324 28.719.751 1.714 186 324 50

Industrie- total, din care: 921.950.264 405.627.173 5.942 3.761 432 225

Ind. extractivă 54.933.842 558.504 321 6 22 3

Ind. Prelucrătoare 527.522.744 242.862.499 3.494 2.473 287 170

Industria alimentara 175.969.403 33.995.534 1.170 348 91 37




Activitatea (secţiuni CAEN Rev.2)

Cifra de afaceri Numar salaraiati Numar agenti

economici

jud. Giurgiu mun. Giurgiu jud.

Giurgiu mun.

Giurgiu jud.

Giurgiu mun.

Giurgiu

Productia şi furnizarea de energie electrica şi termica, gaze, apǎ caldǎ şi aer condiţionat 107.531.590 107.413.458 865 862 9 7

Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activitǎţi de decontaminare 55.992.685 20.797.178 92 72 23 8

Construcţii 596.568.204 220.629.013 3.270 1.331 662 220

Comerţ 1.499.583.285 663.826.630 4.705 2.592 2.073 998

Transport şi depozitare 387.108.396 164.226.059 2.407 1.610 491 192

Hoteluri şi restaurante 43.953.738 24.559.658 478 291 179 84

Informatii şi comunicaţii 8.688.470 5.729.440 74 57 74 51

Intermedieri financiare şi asigurari 4.582.778 4.208.084 32 25 24 18

Tranzacţii imobiliare 26.590.751 21.476.018 299 245 84 44

Activitǎţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice 89.535.664 46.990.748 2.351 1.469 260 186

Activitaţi de servicii administrative şi activitaţi de servicii suport 11.695.567 8.846.327 185 129 69 43

Învăţământ 900.197 678.235 41 31 18 13

Sănătate şi asistenţă socială 2.128.576 1.955.097 49 45 21 15

Activitǎţi de spectacole, culturale şi recreative 40.933.831 25.245.977 201 93 45 23

Alte activitaţi de servicii 3.061.110 2.616.493 185 169 49 35

2,32%

2,82%

8,47%

1,96%0,59%

3,82%

8,74%

10,24%

10,01%

45,43%

0,68%1,05%

1,59%

2,28%

Agricultura

Industrie

Constructii

Comert

Transport si depozitare

Hoteluri si restaurante

Informatii si comunicatii

Interm. Fnanciare

Activitati profesionale

Servicii administrative

Invatamant

Sanatate

Spectacole

Alte servicii

Structura pe activitati a agentilor economici din mun. Giurgiu - 2008




0,36%

0,26%

2,93%

0,55%0,04%

1,53%

10,24% 25,29%

13,76%41,39%

0,12%

1,57%

0,16%

1,79%

Agricultura

Industrie

Constructii

Comert




Interm. Fnanciare



Invatamant

Sanatate

Spectacole

Alte servicii

Structura Cifrei de afaceri realizata de agentii economici din mun. Giurgiu – 2008

0,47%

2,24%

12,21%

1,07%

0,26%

2,42%

13,38%

31,25%

11,06%21,54%

0,37%0,77%

1,40%

1,55%

Agricultura

Industrie

Constructii

Comert




Interm. Fnanciare



Invatamant

Sanatate

Spectacole

Alte servicii

Structura pe activitati econmice a salariatilor din mun. Giurgiu - 2008

Din punct de vedere al domeniului de activitate inregistrat de firmele active din municipiul Giurgiu la nivelul anului 2008 se pot concluziona urmatoarele :

45,43% din agentii economici sunt firme cu activitate comert;

10,24% activeaza in dmeniul industrial, din care: o 7,74% industria prelucratoare; o 1,68% industria alimentara; o 0,36% distributia apei, slubritate, gestionarea deseurilor; o 0,32% producerea si furnizarea de energie electrica si termica, faze, apa

calda

10,01% activeaza in domeniul constructiilor;

8,74% activitate de transport si depozitare;

8,47% activitati profesionale, stiintifice si tehnice;

3,82 % activitati de hoteluri si restaurante;

2,32% activitati de informatii si comunicatii;

2,28% agricultura, silvicultura si pescuit;

2,0% tranzactii imobiliare;




1,96% activitati de sevicii suport;

1,59% alte activitati de servicii;

1,05% activitati de spectacole, culturale si recreative;

0,82% Intermedieri financiare si asigurari;

0,68% Sanatate si asistenta sociala;

0,59% Invatamant Numărul mic de companii existente în judeţul Giurgiu , respectiv in municipiul

Giurgiu este generat atât de o slabă cultură antreprenorială cât şi de migraţia companiilor către Bucureşti..

De asemenea, structura firmelor la nivelul judeţului si municipiului Giurgiu este în principal orientată în zone de comerţ şi logistică, elemente favorizate de localizarea judeţului Giurgiu ca punct nodal de transport la nivel regional şi naţional.

Judeţul Giurgiu si municipiul Giurgiu nu punctează favorabil la indicatorul cultură antreprenorială, un indicator relevant în acest sens fiind numărul scăzut al firmelor la o mie de locuitori.

În judeţul Giurgiu, există un număr de 12,51 de firme la 1000 de locuitori, în acest caz ocupând antepenultimul loc la nivel regional, judeţele cel mai puţin antreprenoare fiind Dâmboviţa şi Teleorman.

In municipiul Giurgiu , la nivelul anului 2008 exista un numar de 32,3 firme la 1000 de locuitori.

2.4.3.2.6 Banking Principalele banci comerciale ce activeaza la nivel national au sucursale, filiale

si/sau agentii in municipiul Giurgiu Prin intermediul acestora, bancile ofera clientilor corporatisti servicii si pachete de servicii personalizate pentru nevoile specifice ale mediului economic romanesc. De asemenea, majoritatea bancilor a dezvoltat pachete de servicii dedicate IMM-urilor, care beneficiaza de anumite facilitati oferite de sistemul bancar pentru incurajarea si sustinerea dezvoltarii acestui sector de Tntreprinderi.

Creditele pentru IMM-uri au destinatii multiple, acoperind toata gama de nevoi de finantare ale societatilor: cheltuieli si stocuri curente, investitii si dezvoltare etc. Pe langa acestea, in ultima perioada a fost dezvoltat descoperitul de cont, un produs de creditare menit sa acopere necesarul de lichiditati al IMM-urilor, pe termen scurt. De asemenea, bancile au configurat produse de leasing pentru IMM-uri, destinate achizitionarii de utilaje, masini etc.

In perioada actuala evolutia economica a determinat insa un declin al finantarilor acordate de sistemul bancar, generand sincope in fluxurile de numerar si in lichiditatile la dispozitia firmelor.

Pentru IMM-urile ce implementeaza proiecte care beneficiaza de finantari nerambursabile oferite de Uniunea Europeana sau de diverse autoritati finantatoare, bancile ofera IMM-urilor pachete personalizate, orientate spre creditari pentru cofinantarea acestor proiecte.

Cele mai importante banci, cu sucursale / sedii in municipiul Giurgiu

Denumirea bancii Locatie sucursala

Banca Comerciala Romana Municipiul Giurgiu BRD - Groupe Societe Generale S.A Municipiul Giurgiu

Banca Comerciala Carpatica Municipiul Giurgiu Bancpost Municipiul Giurgiu

Raiffeisen BANK Municipiul Giurgiu MKB Romexterra Bank Municipiul Giurgiu

ING Municipiul Giurgiu Banca Transilvania Municipiul Giurgiu




Denumirea bancii Locatie sucursala

OTP Bank Municipiul Giurgiu UniCredit Tiriac Bank Municipiul Giurgiu

Credit Europe Bank (Romania) S.A. Municipiul Giurgiu ALPHA BANK ROMANIA S.A. Municipiul Giurgiu

PIRAEUS BANK ROMANIA S.A. Municipiul Giurgiu ABN AMRO Bank (Romania) S.A. Municipiul Giurgiu

VOLKSBANK ROMANIA S.A. Municipiul Giurgiu ATE BANK ROMANIA S.A. Municipiul Giurgiu

Casa de Economii si Consemnatiuni – C.E.C. S.A. Municipiul Giurgiu Banca Romaneasca S.A. Municipiul Giurgiu

Pachetele de produse si servicii destinate IMM-urilor presupun, in general, asocierea unui produs de creditare cu alte produse optionale. Acestea constau, de obicei, in mijloace de gestionare a lichiditatilor sau in servicii de monitorizare si administrare a contului curent. Printre acestea se numara cardurile bancare, solutii de acceptare ale acestora (POS), module de plati (in lei sau valuta), module de licitatii valutare etc. Servicii si, mai mult, concepte, relativ nou introduse pe piata bancara romaneasca sunt electronic/Internet banking-ul, mobile banking-ul, managementul investitiilor, intermedieri bursiere, factoring-ul etc.

2.4.4 INFRASTRUCTURA DE AFACERI

Municipiul Giurgiu deţine în prezent o capacitate de găzduire a companiilor concentrată în special în zona Parcului Industrial existent în municipiul Giurgiu, a Zonei Libere Giurgiu şi a Portului Giurgiu.

2.4.4.1 Zona Libera Giurgiu

Zona Libera Giurgiu s-a înfiintat prin Hotarârea Guvernului României nr. 788/1996, în scopul promovarii schimburilor internationale si al atragerii de capital strain pentru introducerea tehnologiilor noi, precum si pentru sporirea posibilitatilor de folosire a resurselor economiei nationale, atât amplasamentul cât si existenta unor utilizatori preponderent cu activitate industriala conferindu-i un specific deosebit.În baza Hotărârii Consiliului Local al Municipiului Giurgiu nr.233/02.07.2008, Hotărârii Consiliului Judeţean Giurgiu nr. 14/04.07.2008 şi Hotărârii Consiliului Local al Municipiului Giurgiu nr. 275/04.08.2008, S.C. Administraţia Zonei Libere Giurgiu S.A. a trecut în coordonarea Consiliului Local al Municipiului Giurgiu

Amplasamentul Zonei Libere Giurgiu




Pozitionarea Zonei Libere Giurgiu este în partea de sud a municipiului Giurgiu, delimitata de drumul care face legatura între municipiul Giurgiu si Portul Giurgiu, fluviul Dunarea precum si de cele doua canale care comunica cu fluviul.

Amplasarea sa în municipiul Giurgiu, principal port la Dunare, prezinta un avantaj major pentru transportul de marfuri pe cale fluviala, fluviul Dunarea conferindu-i o legatura naturala cu toate porturile dunarene pâna la iesirea în Marea Neagra, canalul navigabil Dunarea - Marea Neagra realizeaza legatura pe apa între Portul Giurgiu si Portul Maritim Constanta - principala “poarta maritima” a tarii.

De asemenea, fluviul Dunarea asigura portului Giurgiu legaturi fluviale cu cele opt tari riverane Dunarii din Europa de Est si Centrala, iar prin Canalul Rhin-Main-Dunare cu tarile din Vestul Europei , cu iesire la Marea Nordului prin Portul Rotterdam. Se asigura deci o legatura directa pe apa, între Marea Neagra, prin Portul Maritim Constanta, si Marea Nordului prin Portul Rotterdam, portul Giurgiu asigurând o “placa turnanta” pentru traficul destinat tarilor balcanice si Orientului Mijlociu.

Pe de alta parte orasul Giurgiu, situat în partea sudica a României, se afla la intersectia unor importante cai de comunicatii terestre (feroviare si rutiere), care asigura integrarea în reteaua rutiera si în magistralele feroviare internationale. Zona Libera Girgiu se afla la intersectia unor coridoare europene importante, si anume : coridorul VII, IX si IV.

Podul rutier si feroviar de peste Dunare, confera municipiului Giurgiu rolul de “principala poarta a tarii pe directia Nord - Sud”.

Facilităţi în Zona Liberă Giurgiu Pe lânga functia traditionala de centru gravitational pentru fluxurile comerciale

internationale, Zona Libera Giurgiu are ca obiective prioritare atragerea investitorilor straini pentru dezvoltarea de activitati industriale precum si stimularea exporturilor de produse prelucrate. Zona Libera Giurgiu se intinde pe o suprafata de 160 ha .Ceea ce distinge Zona Liberă Giurgiu de zonele libere din România este faptul ca are un profil preponderent industrial şi în perspectivă se va avea în vedere orientarea activităţilor tot către acest sector de activitate. Se urmăreşte concentrarea capitalului investiţional spre acest gen de activităţi, pornind de la considerentul că există deja spaţii de producţie disponibile, care necesita îmbunătăţiri, iar pe de alta parte în Municipiul Giurgiu există forţă de muncă calificată, într-o mare diversitate de meserii care se pretează activităţilor productive.

Mărfurile străine pot staţiona în interiorul zonei libere, fără plata de drepturi de import (taxe vamale, TVA, accize) şi fără o limitare în timp.

La lichidarea sau restrângerea activităţii desfăşurate în zona liberă, persoanele fizice sau juridice pot transfera în străinătate capitalul şi profitul, după plata tuturor obligaţiilor către statul român şi partenerii contractuali

Mărfurile străine se pot prelucra în zona libera sub regimul vamal de perfecţionare activă şi/sau transformare sub control vamal, fără plata drepturilor de import (taxe vamale, TVA, accize) şi fără garantarea acestora.

Mărfurile aflate în zona liberă sunt considerate ca fiind în afara teritoriului vamal românesc, atât timp cât ele nu sunt importate si nu sunt supuse plaţii taxelor vamale şi TVA, pe perioada cât staţionează aici.

Bunurile din zona liberă pot fi transportate în altă zonă liberă fără plata taxelor vamale. Aceste bunuri pot fi tranzitate pe teritoriul vamal al României

Investiţiile străine nu pot fi naţionalizate, expropriate, rechiziţionate decât în cazuri de interes public (de excepţie) şi cu plata unei despăgubiri corespunzătoare.

Operaţiunile financiare legate de activităţile desfăşurate în zona liberă se fac în valută liber convertibilă, acceptată de Banca Naţională a României




Zona Liberă Giurgiu a fost tranzitată în 2007 de mărfuri în valoare de 1 miliard de Euro, o cifră ce subliniază importanţa acestei infrastructuri pentru judeţ.

Cifra de afaceri a Zonei Libere Giurgiu a fost în 2007 de aproximativ 2,5 milioane de Euro, iar in anul 2008 de 2,25 milioane de Euro.

In Zona Libera Giurgiu a fost pus in functiune un terminal de transfer intermodal de containere.

Agentii economici –importatori, ale caror marfuri se aduc in containere in terminalele din Portul Constanta, au posibilitatea sa apeleze la transportul pe apa din Constanta pana la Zona Libera Giurgiu , beneficiind astfel de costuri de transport mai reduse.

Agentii economici –exportatori, care exporta marfuri prin Portul Constanta, au posibilitatea transportului de containere pana la Zona Libera Giurgiu, CF sau rutier, de aici acestea fiind preluatepe nave si transportate in terminalele maritime din Constanta (CSCT-Agigea, MAERSK, SOCEP, UMEX).

2.4.4.2 Parcul Industrial Giurgiu

Parcul Tehnologic şi Industrial Giurgiu-Nord (PTIGN) se aflã situat în zona de nord a oraşului Giurgiu ,pe drumul naţional DN5 si se întinde pe o suprafaţă de 13,4 ha.

Atuurile economico-comerciale ale Parcului Industrial Giurgiu sunt în principal:

Distanţa faţã de capitalã este de 65 km, iar faţã de Aeroportul Otopeni de 75 km;

PTIGN se aflã la 3 km de portul Dunãrean din Giurgiu;

Vama Giurgiu se aflã la 1 km de PTIGN;

PTIGN are ieşire la calea feratã Giurgiu - Nord. Patrimoniul Parcului Tehnologic şi Industrial Giurgiu-Nord se compune din teren,

clãdiri, infrastructurã, date spre folosinţã pe o perioadã de 30 ani de cãtre acţionarii S.C. Dunãreana S.A. Giurgiu. Parcul Industrial este o societate mixtă, acţionarii săi realizând investiţii importante ce angajează o parte importantă a forţei de muncă. În prezent există o nevoie majoră de a îmbunătăţi infrastructura parcului, acest lucru intrând în sarcina administratorului parcului industrial S.C. Parc Tehnologic şi Industrial Giurgiu-Nord S.A., societate pe acţiuni înregistratã la Registrul Comerţului al judeţului Giurgiu cu nr. J52/350/04.12.2002.

Actionarii Parcului Tehnologic şi Industrial Giurgiu-Nord

Denumire agent economic Activ principalã Nr. locuri de muncã

create

S.C. DUNÃREANA S.A. finisaj textil, servicii mecanico-energetice

150

S.C. SUNSHINE S.R.L finisaj textil 75

S.C. NOUA ERÃ S.A confecţii 300

S.C.FRADAM S.R.L confecţii umbrele 75

S.C. CONFEZIONE TESSILI ROMÂNIA S.R.L

confecţii 250

S.C. EY ONE JEANS S.R.L confecţii jeans 100

S.C. ROMCHIMTEX S.A auxiliari chimicale 20

S.C. STAR CHEMICHALS S.R.L chimicale 10

S.C. ROMBIS S.A ind. alimentarã 200

INCUBATORUL DE AFACERI Pregãtire a tinerilor pentru afaceri

40

S.C. PAMARTEX S.R.L. ţesãtorie 120

S.C. UNIBELL NORD S.R.L ind. alimentarã 60

Sursa: Consiliul Judeţean Giurgiu/Parc Industrial Giurgiu




2.4.5 CONCLUZII PRIVIND COMPETITIVITATEA ECONOMICA

1. Nu există încă investiţii majore la nivelul municipiului Giurgiu. Este necesara o strategie de atragere a investiţiilor pentru a putea atrage ISD (investitii straine directe) 2. Din punctul de vedere al asociativităţii şi organizării mediului de afaceri în organizaţii şi asociaţii formale, nu se poate vorbi despre o „comunitate de afaceri” în adevăratul sens al cuvântului. Dacă această situaţie nu este atât de importantă pentru companiile mari, în cazul IMM-urilor lipsa unei coordonări şi a reprezentativităţii poate fi considerată o deficienţă majoră, întrucât conduce la o disoluţie a puterii de negociere, care împiedică obţinerea de facilităţi. 3. Investiţiile productive sunt destul de reduse, majoritatea IMM-urilor activând în domeniul comerţului, industriei uşoare, construcţiilor, transporturilor. 4. Competitia directa cu orasul Ruse este foarte puternica: si in Ruse exista Zona libera iar in acest moment se ofera amplasamente in cadrul unui parc industrial dotat cu toata infrastructura tehnica necesara.

2.4.6 ANALIZA SECTORULUI TURISM ÎN MUNICIPIUL GIURGIU

Activitatea din domeniul turismului este analizata mai pe larg deoarece consideram potentialul turistic si de agrement al Giurgiului un atuu insemnat ce necesita a fi valorificat.

2.4.6.1 Analiza indicatorilor din domeniul turismului

Evoluţia infrastructurii aferente activităţii de turism este analizată comparativ la nivelul muncipiului Giurgiu şi al judeţului, întrucăt pentru unii dintre indicatori datele necesare la nivel de municipiu nu au putut fi obţinute.

Numărul structurilor de primire turistică la nivelul judeţului Giurgiu, a crescut de la 13, în anul 2003, la 15 în anul 2004, pentru ca apoi sa scada la 12 în anul 2008.

La nivelul municipiului Giurgiu numarul structurilor de primire turistica a scazut de la 9, în anul 2005, la 6 în anul 2008.

Unităţi de cazare existente în judeţul şi municipiul Giurgiu, în perioada 2003 – 2008 - numar

Unitati de cazare/ Tipuri de structuri de

prim ire turistica

2003 judet

2004 judet

2005 2006 2007 2008

Judet Mun. Judet Mun. Judet Mun. Judet Mun.

Total 13 15 15 9 15 8 15 7 12 6

Hoteluri 3 3 3 3 3 3 2 2 2 2

Hosteluri - 1 1 - 1 - 1 - 1 -

Moteluri 5 5 6 2 6 2 7 2 7 2

Pensiuni turistice rurale

1 2 1 - 2 - 2 - - -

Spaţii de cazare pe nave

3 3 3 3 2 2 2 2 2 2

Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică

Capacitatea de cazare turistică, în număr locuri, nu a cunoscut modificări semnificative. S-a înregistrat o scădere a numărului de locuri.




Capacitatea de cazare turistică existentă pe tipuri de structuri de primire turistică - numar locuri

Capacitate de cazare/ Tipuri de structuri de

primire turistica

2003 judet

2004 judet

2005 2006 2007 2008


Total 939 1006 986 853 899 748 860 699 809 664

Hoteluri 328 328 296 296 296 296 224 224 203 203

Hosteluri - 32 32 - 32 - 32 - 32

Moteluri 172 172 192 97 192 89 202 89 246 133

Pensiuni turistice urbane

7 44 40 40 35 35 58 58 - -

Pensiuni turistice rurale

6 16 6 - 16 - 16 - - -


426 414 420 420 328 328 328 328 328 328


Capacitatea de cazare turistică în funcţiune pe tipuri de structuri de primire turistică

Numar locuri/zile /tipuri de structuri de primire turistica

2003 judet

2004 judet

2005 2006 2007 2008


Total 232270 213153 202163 162713 204615 160073 194967 146837 206407 159077

Hoteluri 106472 65872 67828 67828 67890 67890 48272 48272 41724 41724

Hosteluri - 5888 11680 - 11680 - 11680 - 11712 -

Moteluri 51312 54900 37160 9390 59176 26314 64190 27740 74043 38425

Pensiuni turistice urbane

2142 9585 11067 11067 9125 9125 15721 15721 8736 8736


72344 76908 74428 74428 56744 56744 55104 55104 70192 70192


Conform datelor furnizate de către Direcţia Judeţeană de Statistică Giurgiu, la nivelul anului 2008, din cele 809 locuri de cazare, 664 (82,1%) se aflau în structurile de primire turistică din municipiul Giurgiu.

Infrastructura de cazare şi număr locuri de cazare în judeţul şi municipiul Giurgiu, în anul 2008

Local itate Numar unitati Locuri cazare

Municipiul 6 664

Total 12 809


În perioada 2003 - 2008 numărul sosirilor în judeţul Giurgiu a crescut cu 16.477, reprezentând o creştere procentuală de 139,2%. Numărul turiştilor cazaţi în structurile de primire turistică din judeţul Giurgiu a crescut anual cu o rata medie de 15,65%. Rata de creştere medie anuală a turiştilor români în perioada 2003-2008 s-a situat la nivelul de 20,15% în timp ce sosirile turiştilor străini au înregistrat o rata medie anuală 9,7%.

Din analiza sosirilor pe tipuri de structuri de primire turistica se constata ca la nivelul judeţului Giurgiu, numarul de sosiri din hoteluri a scazut de la 4.080 în anul




2003, la 2.022 în anul 2008 ( - 50,4%), în timp ce în moteluri numarul de sosiri a crescut de la 2.196 în anul 2003 la 17.376 în anul 2008 (+ 691,3%).

Turiştii cazaţi ( sosiţi) în municipiul Giurgiu pe tipuri de structuri de primire turistică

Tipuri de structuri de primire turistica 2005 2006 2007 2008

Total sosiri, din care: 12817 16592 19279

21421 Hoteluri 4375 3878 345

9 2022

Moteluri 605 5432 7809

11113 Pensiuni turistice urbane 727 866 10

92 714

Spaţii de cazare pe nave 7110 6416 6919

7572


La nivelul municipiului Giurgiu numarul turiştilor sosiţi a crescut de la 12.817 în anul 2005, la 21.421 în anul 2008 (+ 67,1%). Cea mai mare creştere provine de la turistii cazaţi în moteluri, de la 605 înregistraţi în anul 2005 la 11113 înregistraţi în anul 2008 ( creştere de peste 18 ori).

Evoluţia numărului de înoptări în judeţul şi municipiul Giurgiu, pe tipuri de structuri de primire turistică

Numar înnoptari/tipuri de

structuri de primire turistica

2003 judet

2004 judet

2005 2006 2007 2008


Total 60.387 79.234 69.379 63.413 63.051 53.138 80.740 68.064 90.042 75.012

Hoteluri 7.173 6.386 8.899 8.899 5.421 5.421 5.219 5.219 3.449 3.449

Moteluri 9.040 8.756 6.551 990 16.170 7.657 22.002 10.924 27.956 14.794

Hosteluri - 273 405 - 1.400 - 1.598 - 1.868 - Pensiuni turistice urbane

468 893 1.278 1.278 1.570 1.570 1.805 1805 846 846 Spaţii de cazare pe nave

43.706 62.926 52.246 52.246 38.490 38.490 50.116 50.116 55.923 55.923


Durata medie de şedere a turiştilor în structurile de primire turistică din judeţul Giurgiu a scăzut de la 5,1 nopţi în anul 2003, la 3,2 nopţi în anul 2008. Durata medie de şedere a turiştilor străini este superioară celei înregistrate în rândul turiştilor români.

Evoluţia duratei medii de şedere în judeţul Giurgiu Indicatori Tipuri de turisti 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Sosiri Total 11.837 14.592 15.077 19.558 22.842 28.314 Romani 6.094 6.319 7.453 12.071 14.345 18.306 Straini 5.743 8.273 7.624 7.487 8.497 10.008

Innoptari Total 60.387 79.234 69.379 63.051 80.740 90.042 Romani 15.717 15.493 15.978 21.992 26.025 26.669 Straini 44.670 63.741 53.401 41.059 54.715 63.373

Durata medie Total 5,1 5,4 4,6 3,2 3,5 3,2 de Romani 2,6 2,5 2,1 1,8 1,8 1,5

sedere Straini 7,8 7,7 7,0 5,5 6,4 6,3

Sursa: Calcule pe baza datelor INS

2.4.6.2 Date privind principalele unitati de cazare active in municipiul Giurgiu

Din analizarea oferetei de cazare din municipiul Giurgiu s-au conturat urmatoarele date privind principalele locatii concurente :




Denumire societate

Denumire hotel

Numar stele

Capacitate de cazare

Grad mediu de

ocupare in anul 2008

Tarife de cazare

S.C. Panebo 94 SRL

Motel Prietenia **

37 camere, 79 locuri, restaurant cat.I, doua sali de 140 si 80 locuri

70%

100 lei/ camera cu doua paturi fara mic dejun inclus taxa de parcare 10 lei

S.C. Danubius S.R.L.

Hotel Vlasca **

2 apartamente; 3 garsoniere; 1 camera cu 3 paturi; 22 camere cu 2 paturi. Restaurant

45% 100 – 140 lei /camera + mic dejun inclus

S.C. Cosmo S.R.L

Hotel Cosmo **

50 camere duble – 100 locuri restaurant

70% 100 lei /camera cu mic dejun inclus

Hotel Steaua Dunarii

** 234 locuri restaurant

-

90 lei/ camera single 120 lei/camera 2 paturi ; 180 lei apartament

S.C. GHE STUBEANU S.R.L.

Hotel Sud ***

63 camere simple, duble si matrimoniale + 8 apartamente Restaurant Sala conferinte

60%

70 Euro camera dubla; 50 euro/single, 123 euro apartament + mic dejun inclus

2.4.6.3 POTENTIAL TURISTC DE VALORIFICAT

2.4.6.3.1 Locuri de vizitat:

Situl arheologic "Malul Roşu"

Canalele Dunarii si insulele Mocanu si Mocanasu (vegetatie seculara)

Biserica Smârda

Strada Garii (strada comerciala traditionala)

Gara centrala (prima gara din Tara Romaneasca),

Turnul Ceasornicului,




Teatrul Valah

Galeria de Arte,

Mănăstirea Sf. Gheorghe,

Biserica Inalţarea Eroilor,

Parcul Mihai Viteazul cu fântâna arteziană,

Primaria Giurgiu – monument istoric („Caminul de ucenici”)

Biserica Greco-Catolica (pictata de pictorul national Tătărăscu),

Ateneul Ion Balanescu

Gradina Alei (printre primele gradini publice realizate in Romania),

Ruinele cetatii medievale - Cetatea lui Mircea cel Bătrân,

Monumentul eroilor francezi din primul război mondial ridicat in anul 1919;

Numeroasele statui din oraş: Vlad Ţepeş, Zeiţa Diana, Zeul Apolo, statuia Libertăţii, monumentele eroilor.

Podul Bizetz construit în anul 1905 de inginerul Anghel Salingy, primul pod rutier şi feroviar construit în curbă din Europa

Biserica Romano-Catolica,




Centru cultural Ion Vinea,

Capitania portului, construita in perioada 1939-1945 dupa planurile arhitectului

Petre Antonescu

Portul si Faleza Giurgiu




Parcul Aleei cu numeroasele Aleea Eroilor reprezentată de busturile unor

luptători pentru independenţă statui ale eroilor din război si a lui Mihai Eminescu, cu foisorul in care canta fanfara militara,

Casele memoriale,

Lacurile şi bălţile favorabile pescuitului sportiv

Muzeul luptei pentru Independenţa poporului român cu exponate din cele mai vechi timpuri,

Biserica Sf. Nicolae,




Catedrala „Adormirea Maicii Domnului”- construită între anii 1847-1851 în stil bizantin, deţinătoare a unei importante colecţii de icoane pe lemn şi obiecte de cult din lemn,

2.4.6.3.2 Obiective culturale

În prezent, activitatea culturală a municipiului Giurgiu se desfăşoară în următoarele instituţii culturale:

Muzeul judeţean „Teohari Antonescu”

Teatrul Valah Giurgiu

Casa de cultură „Ion Vinea”

Şcoala de Arte şi Muzică „Victor Karpis” Giurgiu

Ateneul Nicolae Balanescu

Centrul Judeţean de Conservare şi Valorificare a Tradiţiilor Culturale

Biblioteca Judeţeană „I.A. Bassarabescu” Muzeele înregistrate de către Directia pentru Cultura, Culte si Patrimoniul Cultural

Giurgiu sunt:

Muzeul Judeţean „Teoharie Antonescu”- cu secţii de: arheologie, etnografie, artă plastică, numismatică şi istorie memorialistică, carte rară şi bunuri biblifile;

Muzeul Poliţiei de Frontieră, cu specific de istorie militară.

Muzeul şcolar Mihai Eminescu, cu specific istorie locală;

2.4.6.3.3 Potential natural valorificabil

Lacuri si balti favorabile pescuitului sportiv

Terenuri de vanatoare

Canalele ce favorizeaza agrementul nautic de toate categoriile, pornind de la oferirea unor locuri de iernat pentru ambarcatiuni, continuand cu oferirea plimbarilor de agrement cu vaporase, barci cu motor, cu panze sau vasle, hidrobiciclete, skijet etc

Tot in legatura cu apa este posibila amplasarea unui waterpark, a strandurilor etc.

Avand in vedere ca in apropiere se gasesc situri protejate (Natura 2000) exista un insemnat potential de atragere a iubitorilor de natura (drumetii, photo hunting si bird watching).




2.4.7 TRANSPORT SI INFRASTRUCTURA TEHNICA

La nivelul Regiunii Sud-Muntenia, majoritatea căilor de acces rutier sunt pe axul Nord-Sud (în afară de Autostrada Soarelui) fapt care face un punct geostrategic relevant din municipiul Giurgiu.

Pe teritoriul judeţului Giurgiu se intersectează axe de transport şi drumuri naţionale care pot susţine componenta transport pentru a constitui un element-cheie în dezvoltarea Judeţul Giurgiu în viitor.

Din punct de vedere strategic, municipiul Giurgiu este un important punct nodal de infrastructură la nivel european şi poate deveni principal punct de conexiune regională pe următoarele axe:

cursul inferior al Dunării

nord – sud, Bucureşti – Giurgiu – Russe Bucurându-se de intersecţia axei de transport N-S şi de apartenenţa la coridorul

pan-european VII prin segmentul Dunăre şi la coridorul pan-european IX de transport rutier şi feroviar (segment în traseul „Chişinău - Bucureşti-Dimitrovgrad - Alexandroupolis”) municipiul si judeţul Giurgiu au suficiente premise pentru a deveni teritorii de tranzit pentru un circuit intens de marfă şi persoane.

Caracterizare generala:

Transportul rutier, legătura primă cu municipiul Bucureşti şi cu restul ţării, dispune de un drum expres şi drumuri naţionale în marea majoritate cu conditii bune de circulatie.

Transportul naval de mărfuri are un flux foarte redus comparativ cu nivelul naţional, doar 2,5% din traficul de mărfuri naţional. Capacitatea tehnică pentru crearea condiţiilor necesare lipseşte iar proiectele de modernizare sunt preconizate a se finaliza doar în anul 2013. In plus, această ieşire la Dunăre este un punct geostrategic important pentru România, prin acest punct realizându-se una din legăturile principale ale Vestului Europei cu Orientul Apropiat.

Transportul feroviar se reduce continuu, plasandu-se în umbra transportului de pasageri cu microbuze şi autobuze (tendinţa naţională) si de marfa cu tir-urile.




2.4.8 CONCLUZII- POTENTIAL ECONOMIC

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

Plasarea pe axa Nord – Sud , Bucuresti – Giurgiu

Deficit de populatie activa

Apartenenta la coridorul de transport pan – european VII prin iesirea la cursul inferior al Dunarii

Calitatea invatatmantului tehnic

Apartenenta la coridorul de transport pan-european IX de transport rutier si feroviar

Dezindustrializarea

Zona Libera Giurgiu Slaba structurare a comunitatii de afaceri

Parcul Industrial Nord – Giurgiu Slaba promovare a potentialelor de investitii

Existenta unor proiecte de modernizare pentru cresterea capacitatii de trafic de marfuri a portului Giurgiu

Grad slab de inovare industriala

Existenta unor proiecte de modernizare a infrastructurii tehnice

Situarea in zona de influenta a unor orase de categorie superioara (Capitala si Russe)

Podul rutier – feroviar pentru trecerea frontierei cu Bulgaria la Giurgiu – Russe

Blocarea accesului direct la Dunare al orasului (industrie, suprafete forestiere)

Forta de munca disponibila calificata sau calificabila

Lipsa atractivitatii transportului CF

Activitati de comert, mica productie, constructii Buget insuficient pentru realizarea proiectelor AMENINTARI OPORTUNITATI

Migrarea populatiei tinere spre Bucuresti Accesarea fondurilor structurale

Imbatranirea populatiei Formarea resurselor umane

Competitia regionala Parteneriate cu Bulgaria sau cu alte state

Degradarea sistemului educational Eficientizarea activitatii portuare

Gradul de absorbtie scazut al fondurilor europene

Infrastructura de gaze

Fiscalitatea si preturile comparativ mai scazute in Bulgaria

Apropierea de un aeroport international

Criza economica Punerea in valoare a conditiilor naturale

Degradarea mediului Vecinatatea Capitalei

2.5 POPULATIA. ELEMENTE DEMOGRAFICE SI SOCIALE

Evolutia populatiei si potentialul demografic

2.5.1 STRUCTURA SOCIO -ECONOMICA SI DEMOGRAFICA A POPULATIEI

Descrierea evolutiei populatiei Municipiului Giurgiu si a structurii populatiei dupa diferite caracteristici este realizata comparativ cu cea a populatiei judetului Giurgiu folosind datele furnizate de Institutul National de Statistica prin Recensamantul populatiei si locuintelor din1992 si 2002, Anuarul statistic 2008, Fisele localitatii, datele statistice din Baza TEMPO Online.

2.5.1.1 Evolutia populatiei

In perioada 1992 - 2009 se manifesta o tendinta de descrestere a volumului populatiei stabile atat la nivel national cat si la nivelul judetului si municipiului Giurgiu.In cifre comparative in intervalul 1992 – 2009 se inregistreaza o scadere a populatiei cu 5,6% la nivel national , 9,6% la nivelul judetului Giurgiu si 8,45% la nivelul municipiului




Giurgiu. Se observa ca tendinta de scadere a populatie in intervalul analizat, la nivelul municipiului si judetului Giurgiu este superioara scaderii inregistrate la nivel national

Populatia totala a municipiului si judetului Giurgiu in perioada 1992 – 2009 Populatie totala 1992 2002 2006 2007 2009

Municipiul Frecventa absoluta 74.191 69.345 69.479 68.923 67.942 Giurgiu

Evolutie 1992=100% 93,5 93,6 92,9 91,6 Judetul

Giurgiu Frecventa absoluta 313.352 298.022 284.501 283.408 -

Giurgiu

Evolutie 1992=100% 95,1 90,8 90,4 La nivel national

Frecventa absoluta 22.810.035 21.698.181 21.583.465 21.537.563 - Evolutie 1992=100% 95,1 94,6 94,4

Sursa datelor: INSSE - Baza de date TEMPO Online, 2009

0

50000

100000

150000

200000

250000

300000

350000

400000

450000

1992 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Numar locuitori

municipiul Giurgiu

Numar locuitori-

judetul Giurgiu

2.5.1.1.1 Structura pe sexe

Distributia pe sexe a populatiei Municipiului Giurgiu in ianuarie 2009 reflecta un relativ echilibru intre ponderea populatiei feminine 52,2% - 35.431 femei si a celei masculine 47,8% - 32.511 barbati, situatia fund comparabila cu cea observata la nivelul judetului Giurgiu - populatie feminina (51,2%) si populate masculina (48,8%), neputandu-se vorbi de diferente semnificative. Raportul de masculinitate (numar de barbati la 100 femei) are la nivelul zonei studiate valoarea de 91,8 fiind inferior celui calculat la nivelul judetului Giurgiu care indica 95,3 barbati la 100 de femei.

Structura populatiei pe sexe – municipiul Giurgiu

Municipiul Giurgiu 2002 % total 2009 % total

Total (număr de persoane) 69.345 100% 67.942 100%

- Masculin 33.954 48,96% 32.511 47,85%

- Feminin 35.391 51,04% 35.431 52,47%

2.5.1.1.2 Structura populatiei pe varste

număr persoane

Municipiul Giurgiu 2002 (%) 2009 (%)

Total 69.345 100 67.942 100

0-14 ani 11.462 16,5 9.005 13,3

15-59 ani 47.948 69,1 48.173 70,9

60 ani si peste 9.935 14,4 10.764 15,8

La recensamantul populatiei (2002), datele evidentiaza, pe ansamblul municipiului, urmatoarea distributie pe principalele grupe de varsta: populatia cu varste cuprinse intre 0-14 ani - populatie tanara - reprezenta 16,5% din total;




populatia cu varsta cuprinsa intre 15-59 ani (cu varsta de munca) era de 69,1%, iar cei cu varste de peste 60 de ani - varstnicii - reprezentau 14,4%.

La nivelul anului 2009, populatia pe grupe mari de varsta avea urmatoarea structura: ponderea populatiei tinere (0-14 ani) – 13,3%, ponderea populatiei in varsta de munca – 70,9% , iar a celei varstnice – 15,8%.

Comparativ cu anul 2002, ponderea populatiei tinere a cunoscut, pana in anul 2009, o scadere de 3,2 puncte procentuale, ceea ce reprezinta o pierdere de aproximativ 17% din populatia cu varste intre 0 si 14 ani.

69%

14% 17%

0 - 14 ani

15 - 59 ani

60 ani si peste

16%

71%

13%

0 - 14 ani

15 - 59 ani

60 ani si

peste

Muncipiul Giurgiu - 2002 Muncipiul Giurgiu - 2009

2.5.1.1.3 Populatia stabilã pe grupe de vârstã si sexe

Populatia stabilã pe grupe de vârstã si sexe la recensãmântul din martie 2002

Grupe de varsta Total Masculin Feminin

0 - 4 2.864 1.495 1.369

5-9 3.400 1.822 1.578

10 - 14 5.198 2.579 2.619

15 - 19 5.622 2.944 2.678

20 - 24 5.223 2.784 2.439

25 - 29 5.687 2.897 2.790

30 - 34 7.608 3.619 3.989

35 - 39 4.602 2.163 2.439

40 - 44 5.372 2.658 2.714

45 - 49 6.039 2.951 3.088

50 - 54 4.731 2.432 2.299

55 - 59 2.764 1.287 1.477

60 - 64 2.950 1.360 1.590

65 - 69 2.622 1.154 1.468

70 - 74 2.135 882 1.253

75 - 79 1.193 569 924

80 - 84 630 215 415

85 si peste 405 143 262

Total 69.345 33.954 35.391




-5000 -4000 -3000 -2000 -1000 0 1000 2000 3000 4000

0- 4 ani

5 - 9ani

10 - 14 ani

15-19 ani

20 - 24 ani

25 - 29 ani

30 - 34ani

35 - 39 ani

40 - 44 ani

45 - 49 ani

50 - 54 ani

55-59 ani

60 - 64 ani

65 - 69 ani

70 - 74 ani

75 - 79 ani

80 - 84 ani

peste 85 ani

Piramida varstelor 2002

Populatia stabilã pe grupe de vârstã si sexe la 1 ianuarie 2009

Grupe de varsta Total Masculin Feminin

0 - 4 2.958 1.492 1.466

5-9 2.887 1.495 1.392

10 - 14 3.160 1.684 1.476

15 - 19 4.480 2.300 2.180

20 - 24 5.804 2.884 2.920

25 - 29 5.011 2.514 2.497

30 - 34 5.768 2.860 2.908

35 - 39 5.720 2.686 3.034

40 - 44 6.335 2.926 3.409

45 - 49 4.656 2.209 2.447

50 - 54 5.647 2.664 2.983

55 - 59 4.752 2.356 2.396

60 - 64 2.941 1.314 1.627

65 - 69 2.401 1.053 1.348

70 - 74 2.241 933 1.308

75 - 79 1.646 603 1.043

80 - 84 1.048 369 679

85 si peste 487 169 318

Total 67.942 32.511 35.431




-4000 -3000 -2000 -1000 0 1000 2000 3000 4000

0- 4 ani

5 - 9ani

10 - 14 ani

15-19 ani

20 - 24 ani

25 - 29 ani

30 - 34ani

35 - 39 ani

40 - 44 ani

45 - 49 ani

50 - 54 ani

55-59 ani

60 - 64 ani

65 - 69 ani

70 - 74 ani

75 - 79 ani

80 - 84 ani

peste 85 ani

Piramida varstelor 2009

Se observa urmatoarele::

Scaderea ponderii populatiei tinere si cresterea celei de peste 60 de ani pun in evidenta fenomenul de imbatranire demografica in cazul populatiei municipiului Gurgiu.

Piramida varstelor ilustreaza efectivele reduse de populatie tanara (0-9 ani) si pe cele bine reprezentate de populatie activa aflata pana in pragul pensionarii (40-55 ani).

Analiza populatiei pe sexe si varste evidentiaza si faptul ca municipiul Giurgiu dispune de efective importante de populatie cu varste cuprinse intre 25 - 44 ani, ceea ce constituie o resurse importante pentru cresterea natalitatii.

Dezvoltarea socio-economica a municipiului Giurgiu este direct influentata de evolutia demografica in general precum si de miscarea naturala, migratorie si de procesul de imbatranire demografica in special.

Efectele acestora pot fi puse in evidenta de raportul de dependenta dupa varsta, care exprima raportul dintre populatia in varsta de munca (15-59 ani) si restul populatiei si ne arata sarcina sociala pe care o suporta segmentul populatiei adulte care are cea mai importanta contribute la realizarea bugetului familial si are de asemenea un rol activ in formarea tinerei generatii. Nu este identic cu raportul de dependenta economica, ce se calculeaza ca raport intre populatia inactiva si cea activa.

Raportul de dependenta dupa varsta, in anul 2009 inregistra la nivelul municipiului Giurgiu un numar de 410 dependenti minori si/sau varstnici ce revin la 1000 de persoane in varsta de munca, fata de 658 la nivelul judetului Giurgiu, ceea ce face ca sarcina sociala a populatiei apte de munca a municipiului sa fie




considerabil mai mare decat cea a populatiei in varsta de munca din judetul Giurgiu si de la nivel national.

Comparativ cu anul 2002, in 2009 valoarea raportului de dependenta a scazut atat la nivelul municipiului cat si la nivelul judetului Giurgiu.

Raportul de dependenta dupa varsta Raport de dependenta dupa varsta 2002 2009

municipiul Giurgiu 446 410

judetul Giurgiu 730 658

Romania 586 433

Sursa: INSSE, Recensamantul Populatiei si Locuintelor 2002, Tempo-Online 2009

Indicele vitalitatii populatiei calculat prin raportarea populatiei tinere(pana in 15 ani) la populatia varstnica(peste 60 de ani) are pentru municipiul Giurgiu, in anul 2009, valoarea de 0,84, in scadere fata de anul 2002 ( 1,15), sub nivelul dorit de 1,5 care asigura inlocuirea generatiilor.

2.5.1.2 Structura etnica a populatiei

Populatia stabila pe etnii se repartizeaza la nivelul anului 2002 dupa cum este redat in tabelul 10. Ponderea cea mai mare o are populatia de etnie româna care reprezinta peste 95,5% din totalul populatiei municipiului Giurgiu. Circa 4,3 procente revin populatiei de etnie rroma. Altor etnii le revin ponderi nesemnificative (sub 0,01%).

Structura etnica (2002)

Etnie Judetul Giurgiu % Municipiul Giurgiu %

Români 286.207 96,0 66.225 95,5

Rromi 11.517 3,86 2.964 4,27

Maghiari 72 0,02 40 0,05

Turci 43 0,01 12 0,02

Alte etnii 183 0,06 104 0,15

Total 298.022 100,0 69.345 100

Sursa: INSSE, Recensamantul Populatiei si Locuintelor 2002

2.5.1.3 Structura populatiei dupa religie

Religia cu cea mai mare reprezentativitate atat la nivel de municipiu, cat si la nivel judetean este cea ortodoxa, ponderile inregistrate fiind comparabile la cele doua niveluri ( 98,5% - judetulGiurgiu; 98,2% - municipiul Giurgiu).

Cu o pondere relativ scazuta sunt reprezentate si religia romano – catolica ( 0,45 %) , adventist de ziua a saptea(0,41%) si crestina dupa evanghelie (0,21%)

Structura populatiei dupa religie (2002) - % din total

Religia Judetul Giurgiu % Municipiul Giurgiu %

Ortodoxa 293.552 98,5 68.100 98,2

Romano-catolica 596 0,2 314 0,45 Adventist de ziua a saptea 1.490 0,5 287 0,41

Grestina dupa evanghelie 590 0,2 149 0,21 Alte religii 2.986 1,0 495 0,71

Total 298.022 100,0 69.345 100,0

Sursa: INSSE, Recensamantul Populatiei si Locuintelor 2002




2.5.1.4 Structura socio-economica a populatiei

Datele puse la dispozitie de Recensamantul Populatiei si Locuintelor 2002 privind distributia populatiei pe grupe de varsta aratau ca in Municipiul Giurgiu proportia populatiei in varsta de munca (15-59 ani) era de aproximativ 69% si totusi populatia activa ocupata reprezenta doar 32,8% din populatia totala a municipiului . Populatia activa a municipiului reprezinta circa 24% din populatia activa a judetului Giurgiu, fapt datorat rolului deosebit de important pe care il are municipiul Giurgiu in economia judetului.

Municipiul dispunea de resurse umane numeroase si bine pregatite profesional si educational.

Populatia activã ocupatã pe activitãti la recensãmântul din 2002 Principalele activitati Persoane %

Total populatie activã ocupatã, din care: 22.779 100

- agriculturã si silviculturã 744 3,27

- piscicultura 40 0,18

- industria extractivã 69 0,3

- industria prelucrãtoare 4.057 17,8

- industria energiei electrice 1.224 5,37

- constructii 1.263 5,5

- comert 3.304 14,5

- hoteluri si restaurante 307 1,35

- transporturi si depozitare 2.508 11,01

- activitãti financiare 534 2,34

- tranzactii imobiliare 819 3,59

- administratie publicã 4.493 19,72

- învãtãmânt 1.237 5,43

- sãnãtate 1.324 5,81

- activitãti de servicii colective 823 3,61

- activitãti în gospodãrii personale 33 0,14

Populatia activa si ocupata , pe sexe, la recensamantul din 2002 Municipiul Giurgiu Ambele sexe Masculin Feminin

Populatia activa 27.522 15.553 11.969

Populatia ocupta 22.779 12.519 10.260

Grad de ocupare al populatiei active 82,77% 80,49 85,82

Populatia activã ocupatã dupã statutul profesional, la recensãmântul din 2002

Statutul profesional Persoane %

Total populatie activã ocupatã, din care: 22.779 100

- salariati 21.849 95,9

- patroni 481 2,11

- lucratori pe cont propriu 375 1,65

- membrii societatilor agricole 13 0,06

- lucratori in gospodaria proprie 40 0,18

- alte situatii 21 0,09

Se observa un spirit antreprenorial destul de scazut in randul populatiei active din municipiul Giurgiu, si trebuie remarcat faptul ca acolo unde exista este orientat in principal inspre comert, transporturi, constructi si mult mai putin inspre industria prelucratoare si servicii

Rata de dependenta economica pentru municipiul Giurgiu la nivelul anul 2002 este de 2,04 si reprezinta numarul de persoane inactive economic pe care trebuie sa le sustina o persoana activa economic. Pentru judetul Giurgiu aceasta are valoarea




de 1,47 evidentiindu-se prin comparatie presiunea economica mai ridicata care se exercita asupra unei persoane active din municipiu.

2.5.2 MISCAREA NATURALA SI MIGRATORIE

Cele doua tipuri de miscari care determina volumul si structura unei populatii sunt: miscare naturala cu cele doua fenomene pe care le surprinde - natalitate si mortalitate - si miscarea migratorie.

Natalitatea, ca fenomen demografic, este masurata prin rata natalitatii care reprezinta numarul de copii nascuti vii la 1000 de locuitori intr-o perioada determinata (un an calendaristic). In anul 2008, conform datelor furnizate de INSSE (Baza Tempo-Online), in municipiul Giurgiu rata natalitatii avea valoarea de 8,9%o.

Mortalitatea se masoara tot cu ajutorul unei rate care reprezinta numarul celor decedati la 1000 de locuitori intr-o perioada determinate (un an calendaristic), iar importanta acestui fenomen demografic deriva din faptul ca el este si un indicator al calitatii vietii, fiind direct influentat de factori socio-economici, precum accesul la serviciile de sanatate si nivelul de educatie, dar si de factori ecologici. Rata mortalitatii in municipiul Giurgiu avea in 2008 valoarea de l0,4%o.

Sporul natural este un indicator care reflecta echilibrul existent intre cele doua fenomene: natalitate si mortalitate. El evidentiaza cresterea naturala a unei populatii si se calculeaza ca diferenta intre numarul de nasteri si cel de decese care au avut loc intr-un an raportata la volumul populatiei. Pentru municipiul Giurgiu, valorile atinse in anul 2008 sunt negative, respectiv (– 1,5).

Indicatorul Rata

natalitatii Rata

mortalitatii Rata

sporului natural

Rata mortalitatii

infantile

Rata nuptialitatii

Rata divortialitatii

Proportii la 1000 locuitori

8,9 10,4 -1,5 9,8(*) 7,4 1,71

Rata mortalitatii infantile reprezinta frecventa deceselor sub un an, raportata la totalul nascutilor vii dintr-o perioada determinata (de obicei un an calendaristic). Pentru anul 2008 , la nivelul municipiului Giurgiu a fost calculata o rata medie a mortalitatii infantile de 9,8%o..

Mişcarea naturală a populaţiei, pe medii, în anul 2007 Judeţul Giurgiu Total Urban Rural

Date absolute (număr)

Născuţi-vii 2618 826 1792

Decese 4454 932 3522

Spor natural -1836 -106 -1730

Căsătorii 2591 781 1810

Divorţuri 188 96 92

Născuţi-morţi 8 5 3

Decese la o vârstă sub 1 an 33 13 20

Rate (la 1000 locuitori)

Născuţi-vii 9,2 9,3 9,2

Decese 15,7 10,5 18,1

Spor natural -6,5 -1,2 -8,9

Căsătorii 9,1 8,8 9,3

Divorţuri 0,66 1,08 0,47

Născuţi-morţi la 1000 născuţi (vii+morţi)

3,0 6,0 1,7




Evolutia volumului populatiei este influentata nu doar de miscarea naturala a acesteia, ci si de miscarea migratorie.

Migratia reprezinta totalitatea stabilirilor si plecarilor cu domiciliu inregistrate la nivelul unei unitati administrativ-teritoriale.

Valorile inregistrate atat la nivel judetean cat si la nivelul municipiului Giurgiu sunt prezentate in continuare Judetul Giurgiu - Migraţia internă determinată de schimbarea domiciliului, pe

medii, în anul 2007

Judeţul Giurgiu Total Urban Rural

Plecaţi 3907 1390 2517

Sosiţi 4444 1025 3419

1Sold 537 -365 902

Municipiul Giurgiu - Miscarea migratorie în anul 2008

Indicatorul Sositi (inclusiv migratia externa)

Plecati(inclusiv migratia externa)

Sold

Persoane 725 1.170 - 445

Soldul negativ al sporului natural combinat cu soldul negativ al miscarii migratorii au determinat o scadere a populatiei orasului.

2.5.3 INFRACTIONALITATE

In municipiul Giurgiu se poate constata o cresterea fenomenului infractional, dupa cu apare in tabelul de mai jos.

De asemenea se constata, pe fondul crizei economice, cresterea semnificativa a

infractiunilor contra patrimoniului.




O alta mentiune care merita facuta este concentrarea sesizarilor privind tulburarea

linistii publice in anumite perimetre: Zona cuprinsa intre B-dul CFR, B-dul Bucuresti, strazile Tineretului, Negru Voda, 1 Decembrie 1918, zona sos.Alexandriei, sos.Sloboziei in zona Istru.

Accidente de circulatie Accidente grave În primele 10 luni ale anului 2009, pe raza municipiului s-au produs 15 accidente

grave care au generat un număr de 3 morţi şi 12 răniţi grav. În graficul de mai jos este prezentată distribuţia acestora pe străzi:

Accidente usoare Numărul accidentelor uşoare care au avut loc pe raza judeţului Giurgiu a crescut

de la 138 la 191 cu 38%, iar al răniţilor uşor de la 175 la 231 cu aprox 32%: Din totalul de 191 de accidente uşoare care s-au produs pe raza judeţului Giurgiu,

în Municipiul Giurgiu s-au produs 51 de accidente uşoare ceea ce reprezintă proximativ 27% din totalul accidentelor. Acestea au generat un număr de 55 răniţi uşor.




2.6 CIRCULATIA

Transporturile influenteaza si la randul lor, sunt influentate de caracteristicile dezvoltarii economice. Ele contribuie, in mod substantial la formarea P.I.B., creeaza oportunitati pentru angajarea fortei de munca si beneficii indirecte orientate catre dezvoltarea regionala si globalizare. Din aceste motive, putem aprecia ca transporturile reprezinta o putere economica, un liant si un factor de influenta al celorlalte sectoare de activitate. Totodata, nu trebuie uitat si faptul ca transporturile reprezinta “sursa” unor externalitatii pozitive prin stimularea activitatilor conexe (de productie, comert, etc.) influentand nivelul productivitatii si al cresterii economice in ansamblu.

Problemele de transport urban se amplifica atat datorita maririi teritoriului, a cresterii sferei productiei si a altor activitati, cat mai ales interferentei a doua fenomene deosebite: fenomenul cresterii populatiei si fenomenul motorizarii rapide a populatiei.

Dezvoltarea veriginoasa a oraşului, punerea in functiune a numeroase obiective, au condus si la o dezvoltare considerabila a transportului interior de toate categoriile. Aceste lucruri au facut ca reteaua stradala sa nu mai corespunda, din punct de vedere al sistemului circulator, al traseelor si al profilelor transversale si nici din punct de vedere al portantei sistemelor rutiere (infrastructurii).

Fenomenul aglomerarii a aparut cu preponderenta in anii 1990. Acest fapt se datoreaza atat cresterii accentuate a gradului de motorizare cat si datorita capacitatii scazute a arterelor de circulatie care nu mai pot asigura fluenta si siguranta circulatiei. Aparitia aglomerarilor pune in evidenta faptul ca se tinde spre atingerea limitei de capacitate a retelei, modificandu-se intensitatea traficului si influentandu-se negativ calitatea infrastructurilor pana in momentul aparitiei imposibilitatii de deplasare si deci a blocajului (ambuteiaj, strazi pline, masini blocate).

Sistemul radial-inelar al retelei stradale se poate impune orasului Giurgiu pe consideratii economice, de pastrare in cat mai mare masura a zestrei orasenesti care a cunoscut o dezvoltare istorica, sub forma de unde concentrice progresive, de la vechiul centru catre periferia extinsa, etapa de etapa.




Similar cu dezvoltarea majoritatii oraselor europene, din cele mai indepartate timpuri pana la sfarsitul sec XIX, orasul Giurgiu, limitat in trecut la vechiul centru, era legat de principalele drumuri de legatura cu tara, drumuri care s-au dezvoltat si pastrat pana azi, devenind actualele artere de penetratie ale orasului. Intre aceste penetratii s-au realizat legaturi stradale si o textura de strazi locale care sa delimiteze parcelele pentru locuinte si sa asigure accesul la acestea.

In conditiile dezvoltarii orasului, circulatia rutiera se schimba, viteza de circulatie creste, volumul de transport creste in concordanta cu tendintele de dezvoltare materiala si sociala a locuitorilor. Se impune deci, transformarea vechiului sistem al retelei de circulatie, intr-un nou sistem eficient, corespunzator unui oras nou, cu vitalitate sporita in toate domeniile, productia materiala, activitatea administrativa, politico-sociala, strategica, etc.. In acest context, studiile de urbanism/circulatie urmaresc urmatorul concept de zonificare a teritoriului orasenesc si de realizare a sistemului radial–inelar al retelei stradale majore. Principiile care au stat la baza organizarii retelei stradale principale sunt:

Asigurarea circulatiei intre importantele puncte de interes: cartiere de locuinte, platforme industriale, etc.;

Asigurarea unei structuri a retelei stradale urbane, pe principiul arborescent (artere-magistrale orasenesti cu bifurcatii de artere in cartiere, iar acestea din urma, cu ramificatii in strazi locale de acces la obiective);

Asigurarea unor conditiuni ecologice, prin dispunerea arterelor magistrale la limita exterioara a unor zone functionale importante (ansambluri de locuinte sau locuri de munca), in interiorul carora sa patrunda numai artere locale de colectare si de acces);

Prevederea de artere catre zonele verzi, de odihna, de recreere);

Dimensionarea capacitatii de circulatie a arterelor, astfel incat sa se asigure cel

putin un minim in viabilitatea orasului, in raport de marimea sa.

2.6.1 ÎNCADRAREA ÎN TERITORIUL DE INFLUENŢĂ

In prezent, Municipiul Giurgiu beneficiaza de o pozitie favorabila in reteaua nationala si europeana de cai de comunicatie. Optimizarea conexiunii intre sistemul de circulatie din interiorul orasului cu patrunderile cailor de comunicatie din teritoriu este o necesitate si constituie una din prioritatile de dezvoltare ale municipiului.

Municipiul Giurgiu este situat in judetul Giurgiu, capitală de judet ce dispune de o retea densa de cai de comunicatii

Municipiul Giurgiu are un amplasament favorabil fiind pozitionat la partea sudica a Romaniei, pe Drumul Naţional 5, (DN 5), care face parte în prezent din Reţeaua de Drumuri Europene (E), definită în cadrul CEE/ONU prin *Acordul European asupra Marilor Drumuri de Circulaţie Internaţională (AGR)*:

Drumul Naţional 5 (DN5) asigură legătura Municipiului Giurgiu cu nordul ţării, prin Bucureşti, şi în continuare prin DN5B până la PCTF Giurgiu cu frontiera Bulgariei prin podul peste Dunăre între Giurgiu (RO) şi Russe (BG).

- Drumul European E 70, de referinţă pe direcţia vest-est pentru legătura dintre Litoralul Atlantic al Spaniei şi Litoralul Mării Negre din Bulgaria, la Varna, trecând dinspre Piteşti pe Autostrada A1, prin Bucureşti, Giurgiu şi apoi pe Podul Prieteniei, peste Dunăre, spre Bulgaria;

- Drumul European E 85, de referinţă pe direcţia nord-sud pentru legătura în zona de nord a Europei şi Litoralului Mării Egee din Grecia, la Alexandropolis. Drumul E 85 pătrunde în Bucureşti dinspre Buzău pe DN” având traseu comun cu E60 pe secţiunea Urziceni – Bucureşti şi continuă spre Giurgiu pe DN 5, având traseu comun




cu E 70 pe secţiunea Bucureşti - Giurgiu - Podul Prieteniei, peste Dunăre, spre Bulgaria. In cadrul Retelei de Coridoare Pan-Europene de Transport adoptata la Helsinki (1997), Municipiul Giurgiu este un nod important, fiind situat la intersectia a doua dintre cele mai lungi Coridoare Pan-Europene si anume:

- Coridorul 9, pe directia nord-sud:Helsinki – St. Petersburg – Kiev/Moscova – Chisinau/Odessa – Bucuresti – Dimitrovgrad – Alexandropolis. Coridorul 9 se suprapune în totalitate pe secţiunile drumului E 85 (DN 2 - DN 5) descrise anterior ;

- Coridorul 7 – Dunarea, principala Cale Navigabilă Trans-Europeană pe direcţia vest-est adiacentă Municipiului Giurgiu la partea sud-estică a acestuia, care include şi Canalul Dunăre-Marea Neagră de pe teritoriul ţării noastre şi prin care se asigură o legatură uşoară şi facilă cu Capitala; la o distanta de numai 65 Km fata de Bucuresti, finalizarea lucrarilor la tronsonul de canal Arges- Dunare va asigura si aceasta conexiune.

2.6.2 ANALIZA CRITICĂ A CIRCULAŢIEI EXISTENTE - DIAGNOZA

La baza studiului au stat sondajele de trafic şi prelucrărirle de trafic existente, datele socio-economice locală, caracteristicile infrastructurilor existente precum şi premizele generale de dezvoltare urbană.Din verificările si sondajele efectuate în teren s- constatat că faţă de valorile de trafic estimate pentru perioada prognozată a anilor 2010 din studiul de circulaţie al vechiului PUG, diferenţele sunt nesemnificative, deci acestea au fost considerate valabile şi au stat la baza noilor reglementări de circulaţie.

Elaborarea studiului de circulaţie pentru oraşul Giurgiu sa realizat in 2 etape: 1. Sa analizat traficul pe principalele artere de circulaţie, precum şi distributia

acestuia de pe aceste segmente, în special pe arterele de penetraţie în oraş, (nr. de Veta. intrate in localitate si nr. de Veta. ce ies din localitate) precum si tranzitul catre localitatile mai importante

2. In interiorul orasului Giurgiu s-a urmarit traficul in 3 intersectii semnificative

Şoseaua Bălănoaiei /Strada Frasinului/Strada Pictor N. Grigorescu;

Şoseaua Prieteniei - Şoseaua de Centură;

Strada Gloriei Strada Cărămidarii Vechi – Strada Cărămidarii Noi. Pentru fiecare etapa s-au facut doua seturi de masuratori in luna octombrie 2009, o masuratoare pentru traficul din zilele lucratoare si una pentru traficul de weekend.

Disfunctionalitati in circulatia majora a orasului Giurgiu

Numar de autovehicole inregistrate in municipiul Giurgiu in anul 2008

Tip Prop.pers fizice Prop.pers.juridice Total

Autovehicole <2000cmc 12683 1858 14541

Autovehicole >2000cmc 410 278 688

Autobuze, autocare 177 205 382

Autovehicole <=12to 350 1032 1382

Tractoare 78 82 160

Motociclete 2171 75 2246

Altele 21 339 360

Total 15890 3869 19759

Rezulta un indice de motorizare de 291 autovehicole/1000 locuitori din care autoturisme 224/1000. Prin aceste valori municipiul Giurgiu se situeaza in apropierea mediei pe tara de 238 autovehicule/1000 loc.

Tinand seama ca in Bucuresti acest indicator a ajuns la 600 autovehicole/1000 locuitori, similar cu tarile din Vestul Europei, ne putem da seama ca in municipiul




Giurgiu se va inregistra in viitorii ani o crestere a indicelui de motorizare, cu o presiune din ce in ce mai mare asupra arterelor de circulatie si asupra spatiilor de parcare.

Disfunctionalitatile principale in circulatia majora a orasului Giurgiu sunt determinate de: - Existenta unei puternice retele de cai ferate in interiorul orasului, cai ferate in cea mai mare parte neutilizate sau foarte putin utilizate - Incarcarile de trafic deosebit de mari si stationarile in lungul arterelor conduc la folosirea la capacitate maxima a arterelor de circulaţie, în special în zona sa centrală; - Intersectarea la sol a unor artere principale cu solicitari maxime de trafic, ce impune analiza unor rezolvari la nivel sau denivelat a acestor intersectii; - profile stradale necorespunzatoare in zonele de extindere in special - lipsa pistelor de biciclisti - parcaje insuficiente; se constata atat insuficienta parcajelor in zonele institutiilor si serviciilor cat si insuficienta parcajelor de domiciliu – atat in zonele locuintelor colective cat si in zonele locuintelor individuale - Discontinuitati in circulatie sunt constate la: Neinchiderea unor inele ale orasului; Inexistenta unor penetratii de mare viteza (DN5 are un prospect corespunzator dar

traversarea localitatilor reduce semnificativ viteza de deplasare) Frecvente evenimente rutiere datorate neadaptarii vitezei la natura sistemului rutier,

neacordarii de prioritate, existentei numeroaselor stationari, a profilelor transversale necorespunzatoare;

Relatii inexistente la unele pasaje rutiere denivelate conduc la ocoliri suplimentare de trafIc, incarcari de trafic pe arterele ocolitoare, precum si reducerea sigurantei in circulatie;

Pavaje necorespunzatoare cu un grad avansat de degradare, in special pe arterele cu transport in comun;

Probleme de mediu determinate de transportul urban (poluarea atmosferei, zgomotul produs de trafic, contaminarea solului cu Pb din emisiile vehiculelor, zone verzi afectate de parcarea autovehiculelor);




2.7 ORGANIZARE FUNCTIONALA: INTRAVILAN, ZONIFICARE, BILANT

Municipiul Giurgiu are o suprafata a teritoriului administrativ de 4862 ha. Din aceasta suprafata 2638,14 ha sunt in intravilan. 2.7.1 OBSERVATII GENERALE

- Orasul a fost inconjurat de zone industriale la nord, sud si vest;

- Zona industriala de sud blocheaza accesul orasului la Dunare;

- O parte insemnata din zona industriala de nord a fost convertita la alte functiuni (in principal locuirea.

- O parte din zona industriala de sud (Platforma chimica 1) este abandonata.

- Activitatile economice din Zona Libera nu se ridica la nivelul asteptarilor si nu au dus la o organizare spatiala reprezentativa.

- Extinderile de intravilan propuse prin PUG sau PUZ-uri (destinate in principal locuirii) nu au fost ocupate decat in mica masura.

- O mare parte din terenurile marcate prin PUG ca fiind cu destinatie speciala s-a constatat ca nu au sau nu vor mai avea o “destinatie speciala” din punct de vedere urbanistic. Exemplu:

- dupa intrarea in Uniunea Europeana granita dintre Romania si Bulgaria a devenit granita in interiorul uniunii. Viitoarea aderare la spatiul Schengen a celor doua tari va elimina controalele la frontiera dintre acestea - zona libera este o zona cu destinatie industriala cu facilitati vamale, fiscale, comerciale; in conditiile restrangerii activitatii vamale si graniceresti aceasta zona va deveni, probabil, o zone industriala obisnuita; - modificarile calitative si cantitative intervenite in activitatea armatei au dus la restrangerea activitatii din domeniu, putand sa rezulte terenuri si cladiri disponibilizate.

- Restrangerea activitatilor economice si ineficienta transportului pe calea ferata au redus drastic utilizarea acestui mijloc de transport.

- Amenajarea zonei de agrement si sport “Steaua Dunarii” a progresat, partial cu finantare europeana.

- Caile ferate ce strabat orasul constituie obstacole pentru organizarea eficienta a circulatiei auto, determinand suprasolicitarea unor zone (exemplu: Piata Garii)

- Orasul nu are o rampa de depozitare a deseurilor ecologica – groapa de gunoi ce exista a fost inchisa; in acest moment se amenajaza o rampa de transfer cu facilitati de sortare a deseurilor in zona industriala de sud

- Unitatile agrozootehnice au disparut de pe raza municipiului, incintele respective, atunci cand sunt utilizate, adapostesc activitati de depozitare, mica productie si servicii sau locuire.

2.7.2 INTRAVILAN

Suprafaţa teritoriului intravilan al municipiului Giurgiu este actualmente de 2638,14 ha – incluzand terenurile introduse in intravilan prin PUZ-uri ulterior aprobarii PUG-ului. (Nota: suprafata a fost stabilita prin planimetrare)

Suprafata intravilanului prevazuta in PUG-ul anterior aprobat era de 2153,74 ha.

2.7.3 ZONIFICARE FUNCTIONALA

A fost efectuata o analiza minutioasa in teren concordantei intre functiunile aprobate si realitatile din orasului. S-a constatat ca in mare masura s-au respectat functiunile aprobate.




2.7.3.1 Zone de locuit şi funcţiuni complementare.

Zonele de locuinte colective Din suprafata totala a zonei de locuit mai putin de 100 ha sunt ocupate de

locuintele colective medii si inalte, construite inainte de 1990. Parte din acestea – in primul rand cele din Cartierul Tineretului – sunt in stare

necorespunzatoare, necesitand lucrari de reabilitare termica. In aceste zone se manifesta obisnuita lipsa a locurilor de parcare, proliferarea

garajelor si altor constructii amplasate necorespunzator intre blocuri. Zonele de locuinte individuale

In zonele vechi de locuinte se constata in unele cazuri o indesire a constructiilor peste prevederile Regulamentului General de Urbanism pentru zone rezidentiale.

Alte probleme manifestate in aceste zone sunt legate de utilizarea unor culori stridente, de nerespectarea liniei corniselor, de existenta unor constructii degradate, de lipsa locurilor de parcare in curti,.

Zonele de extindere pe fostele terenuri agricole sunt insuficient conturate, trama fiind in general necorespunzatoare si lipsind atat dotarile sociale cat si echiparea edilitara. In zonele traditionale se observa

2.7.3.2 Zone cu instituţii şi servicii de interes public

Echipamentele publice sunt concentrate in general in zona centrala si in mijlocul cvartalelor de locuinte colective. Zonele de extindere nu au inclus zone pentru serviciile de interes public.

2.7.3.3 Zone de activităţi industriale, de depozitare si agrozootehnice

Aceste zone cuprindeau zonele de activităţi grupate, potrivit PUG-ului in vigoare, in industriale si de depozitare şi unitati agrozootehnice. Unităţile industriale şi de depozitare, situate în special în platformele Nord, Vest şi Sud se întind pe 479,50 ha si includ si zona libera si fosta ferma zootehnica ce si-a incetat activitatea si este Ca urmare a încetării activităţii unor unităţi de producţie, această suparafaţă devine excedentară, urmând a fi transmisă altor funcţiuni deficitare, ca suprafeţe arondate.

Activităţiile agrozootehnice au suferit reduceri considerabile, marile unităţi schimbându-şi odată cu închiderea lor şi natura funcţiunii. Suprafaţa de teren rămas în interiorul intravilanului este de 190,50 ha şi constituie rezervă de dezvoltare ulterioară a altor activităţi. Suprafaţa unităţilor agrozootehnice era de 260,55 ha.

2.7.3.4 Zona căilor de comunicaţie şi de transport

Zona căilor de comunicaţie şi transport în cadrul intravilanului se întrepătrunde cu celelalte zone funcţionale, fiind de fapt factorul de legătură între ele.

Zona căilor de comunicaţie la nivelul municipiului cuprinde următoarele tipuri: - căi rutiere şi spaţiile aferente 176,13 ha; - căi ferate şi spaţiile aferente 87,40 ha; - căi navigabile şi spaţiile aferente 3,50 ha.

2.7.3.5 Zona spaţiilor verzi, sport, agrement şi protecţie

Situată mult sub normele actuale ca suprafaţă, situaţia spaţiilor verzi existente se prezintă astfel:

- parcuri şi scuaruri 8,36 ha 1,13 mp/locuitor; - sport 4,60 ha 0,62 mp/locuitor; - agrement-loisir 1,73 ha 0,23 mp/locuitor; TOTAL 14,69 ha 1,98 mp/locuitor.




În România norma medie este de 13,00 mp/locuitor, din care 12,00 mp/locuitor pentru parcuri şiscuaruri.

2.7.3.6 Zona construcţiilor tehnico - edilitare

Zona cuprinde suprafeţele destinate reţelelor tehnico-edilitare şi a construcţiilor aferente.

Suprafaţa ocupată în intravilanul municipiului este de 52,04 ha. La aceasta se adaugă 27,6 ha aflate pe teritoriul administrativ al comunei Oinacu, corpul "Malu Roşu" în care se află o staţie de epurare a apelor uzate din fostul ISCIP Giurgiu şi amplasamentul noii staţii de epurare a apelor uzate menajere din oraş.

2.7.3.7 Zona gospodăriei comunale

În această zonă, pe lângă staţia meteorologică şi cimitirele umane, mai este prinsă şi platforma de colectare a deşeurilor menajere (rampa de transfer).

Suprafaţa de 53,53 ha ce revine acestor funcţiuni nu cuprinde şi necesarul de platforme gospodăreşti. În prezent, gunoiul menajer se depune în spaţii foarte mici, improprii, aflate faţă de locuinţe la distanţe ce nu respectă normele sanitare în vigoare.

2.7.3.8 Zona terenurilor cu destinaţie specială

Această zonă în suprafaţă de 232,35 ha cuprindea următoarele unităţi: - unităţi M.Ap.N., M.I. şi S.R.I.; - unităţi de control trecere frontieră; - zona Liberă.

2.7.3.9 Terenuri libere, zone industriale abandonate

Suprafaţa de 440 ha constituie rezerva de terenuri libere aflate în intravilan destinate satisfacerii cerinţelor rezultate din dezvoltarea firească a zonelor deficitare.

O parte insemnata este formata din siturile industriale: Platforma 1 a combinatului Chimic, Fabrica de zahar,

2.7.3.10 Zona de păduri

În prezent în intravilanul municipiului Giurgiu se mai află un corp de pădure de 40,80 ha situat în incinta "Zonei Libere".

2.7.3.11 Ape

Luciul de apă existent în municipiu ocupă o suprafaţă de 15,90 ha şi este format de apele cuprinse în intravilan.

2.7.4 BILANŢ TERITORIAL

Bilanţul teritorial in limitele intravilanului actual:

Zone functionale Conform reglem.aprobate

(PUG+PUZ)

Conform teren

Suprafata % Suprafata %

Locuire si functiuni complementare 960,48 36,40 731,37 24,13

Comert-servicii 102,83 3,89

Unitati industriale si de depozitare 303,09 11,49 459,50 17,41

Unitati agrozootehnice 260,55 9,87 - -

Institutii si dotari de interes public 119,12 4,51 136,02 5,16

Cai de comunicatii 388,45 14,72 388,45 14,72

Spatii verzi 254,90 9,59 254,90 9,59




Gospodarie comunala 108,82 4,12 108,82 4,12

Terenuri cu destinatie speciala 242,73 9,20 15,37 0,58

Terenuri neutilizate potrivit destinatiei

- - 440,84 16,71

TOTAL 2638,14 100 2638,14 100

Note: potrivit bilantului din PUG zona de comert-servicii este asimilata functiunilor complementare.

Suprafetele cuprinse in bilantul teritorial sunt obtinute prin planimetrare, direct pe plansa, cifrele de bilant sunt deci aproximative si au caracter informativ, orientativ si comparativ, fiind utile doar prin corelare cu plansa care le contine.

Rubrica de bilant conform reglementarilor aprobate cuprinde zonificarea rezultata din PUG-ul aprobat, completata/modificata prin PUZ-uri ulterioare.

2.8 ZONE DE RISC

2.8.1 RISCUL SEISMIC

Conform Normativului P100 – 1/2006, municipiul Giurgiu se inscrie in zona cu

acceleratia terenului pentru proiectare este ag = 0.20 g pentru cutremure avand intervalul mediu de recurenta (al magnitudinii) IMP = 100 ani.




Pentru perioadele de colt se va considera Tc = 1.0 sec. In sectiunea V din PATN – Zone de risc, Giurgiu este inscris in Anexa 3 -

UNITÃŢI ADMINISTRATIV-TERITORIALE URBANE amplasate în zone pentru care intensitatea seismicã, echivalatã pe baza parametrilor de calcul privind zonarea seismicã a teritoriului României, este minimum VII (exprimatã în grade MSK) – la poz.88. 2.8.2 RISCUL DE INUNDATII

In sectiunea V din PATN – Zone de risc, municipiul Giurgiu nu este inscris in anexa 5 -Unitati administrativ-teritoriale afectate de inundatii si nici in anexa 7 - Unitati administrativ-teritoriale afectate de inundatii.

Totusi din datele istorice si studiile de teren rezulta ca zonele de lunca si zonele depresionare (cota sub 17 m sistem Marea Neagra) sunt inundabile. O parte din aceste terenuri sunt protejate cu diguri. Raman neprotejate zona de “islaz”, Mocanasu, Ramadan.

Pentru zonele de la N-E introduse in intravilan prin PUZ si cele din vecinatate construirea este conditionata de realizarea in prealabil a lucrarilor de aparare. 2.8.3 RISCURI GEOTEHNICE

Zona Municipiului Giurgiu dezvoltata in mare parte pe terasa inferioara a Dunarii este constituita in general din depozite aluvionare de varsta recenta (Cuaternar – Holocen) neconsolidate sau slab consolidate.

Formatiunile de la suprafata sunt alcatuite din pamanturi loessoide (prafuri argiloase, argile prafoase, prafuri nisipoase) macroporice sensibile la umezire, in grosime de 4 – 8 m ce pot fi incadrate in grupa A a acestor tipuri de pamant (PSU) conform normativului P7 – 2000.

Aceasta inseamna ca tasarea pamanturilor sub greutatea proprie (in contact cu apa) este mai mica de 5 cm/m, dar sub actiunea unor incarcari suplimentare se produc tasari suplimentare importante.

In partea de Nord a orasului precum si in arealele mai inalte grosimea pachetului de pamanturi loessoide (prafuri argiloase, prafuri nisipoase, nisipuri prafoase cu intercalatii mai argiloase) sensibile la umezire, cu compresibilitate mare si foarte mare poate ajunge pana la cca. 15 m grosime.




Pamanturile macroponice sunt dispuse peste un pachet de nisipuri fine si medii avand in baza pietris si uneori bolovanis in grosime de circa 8 – 10 m si in care se intalnesc uneori intercalatii argiloase sau maloase.

Intreg acest complex de suprafata se reazema pe depozite calcaroase, organogene, cavernoase si puternic fisurate.

In unele zone intre stratele de nisip cu pietris si stratele de calcar se intalnesc marne calcaroase sau gresii cenusii cu liant calcaros.

In concluzie exista riscul ca, in lipsa unor masuri corespunzatoare, luate pe baza unor studii geotehnice amanuntite, sa apara fenomene de lichefiere si prabusire.

Este de mentionat ca este necesar sa se acorde atentiei si nivelului maxim al apelor freatice – foarte ridicat mai ales in zona de lunca, ce impune conditii speciale la executia fundatiilor si protectia subsolurilor. 2.8.4 RISCURI ANTROPICE

Odata cu restrangerea activitatii industriale riscurile antropice s-au redus semnificativ. 2.8.4.1 Zona industriala de sud:

Printre poluanţii ce pot fi emişi de activităţile menţionate se numără:

Pulberile rezultate de la sortarea agregatelor minerale;

Gazele cu conţinut SO2, funingine, NOx de la Centrala Termică;

Produse petroliere de la Şantierul naval Giurgiu, SC PECO SA şi unele activităţi de transport şi întreţinere vehicule şi utilaje.

Unităţile componente ale zonei industriale S-SE sunt surse majore de poluare punctiformă a solului, nefiind dotate cu mijloacele tehnice necesare reţinerii noxelor.

Procesul de poluare punctiformă este prezent pe cca. 300 ha cu o intensitate redusă având în vedere dezafectarea Platformei Chimice I, a SC VERACHIM SA, şi fermei zootehnice, precum şi restrângerea parţială sau totală a activităţii altor unităţi (SC OLIMPIA SA; SC PECO SA; SC ICMUG SA).

Drept sursă de poluare difuză poate fi luată în considerare doar Centrala termică (CT) prin intermediul emisiilor de pulberi şi gaze, mai ales în perioada de vară,când este singurul furnizor de energie termică. 2.8.4.2 Zona industrială Vest

Cuprinde două surse majore de poluare a solului aparţinând:

Industriei chimice: SC CRIMBOGAZ , BARBU INVESTEMENT activează pe platforma chimică VERACHIM, lucrează la capacitatea redusă, producând în prezent numai: epiclorhidrină, vulcacite şi produse organice de sinteză (răşini epoxidice, coloranţi).

Industriei energetice: CET Giurgiu care furnizează abur tehnologic pentru industrie şi populaţie şi energie electrică. Are în compunere 3 grupuri de câte 50 MW si a inceput sa faca trecerea de la combustibil solid la gaze naturale.

Funcţionarea agenţilor economici de pe plaftorma de vest a municipiului Giurgiu afectează calitatea solului prin gazele cu conţinut de pulberi, NOx, SO2 rezultate de la CET.

Suprafaţa zonei industriale vest considerată afectată de poluare punctiformă este de cca. 100 ha. 2.8.4.3 Zona industriala de nord

Calitatea solului din zona de Nord a municipiului Giurgiu este afectată în mai mică măsură, deoarece pe plarforma analizată, predomină unităţi ale industriei alimentare, transporturilor auto şi depozitelor de diferite mărfuri, în care se desfăşoară activităţi mai puţin poluante.

Principalele surse de poluare punctiformă a solului în această zonă sunt:




Depozitarea nămolului rezultat din epurarea mecano-biologică a apelor şi a dejecţiilor de la ferma de porci SC SUINPROD SA – fiind afectată o suprafaţă de teren limitată la incinta staţiei de epurare a societăţii;

Depozitarea necorespunzătoare sau scăpări accidentale de produse petroliere în incintele unităţilor economice cu profil de transporturi rutiere;

Depozitarea necorespunzătoare a pesticidelor în incinta Oficiului de Protecţia Plantelor.

Suprafaţa afectată de poluare punctiformă în zona Nord a fost estimată la 200 ha. 2.8.4.4 Circulatia

Căile rutiere şi facilităţile adiacente reprezintă surse de poluare a solului cu produse petroliere, funingine, hidrocarburi rezultate din arderea incompletă a combustibililor şi în special cu plumb. Plumbul este poluantul cel mai periculos legat de trafic, el regăsindu-se pe zonele ce mărginesc drumurile publice atât în sol cât şi în plante care îl preiau din sol sub formă de compuşi solubili sau din suspensiile depuse pe suprafaţa frunzelor. Având în vedere că lungimea principalelor trasee rutiere de trafic greu şi transport în comun (5 trasee care se suprapun parţial pe cele de trafic greu) este de aproximativ 40 km, se apreciează că suprafeţele potenţial afectate de poluarea generată de traficul rutier ar putea fi de cca. 120 – 160 ha din teritoriul intravilan.

Transportul feroviar poluează solul cu pulberi, funingine, uleiuri şi produse petroliere. Considerând că influenţa poluantă asupra solului se resimte de o parte şi de alta a căii ferate pe o distanţă de minim 10 m, suprafaţa totală afectată de acţiunea poluantă a transportului feroviar a fost estimată la cca. 50 ha.

2.8.4.5 Depozitele necontrolate de deseuri Acestea pot constitui, dincolo de aspectul dezolant, focare de infectii.

2.9 ECHIPAREA EDILITARA

2.9.1 ALIMENTAREA CU APA

2.9.1.1 Situatia existenta

Din punct de vedere al surselor de alimentare cu apa, municipiul Giurgiu se gaseste intr-o situatie favorabila, avand in vedere pe de o parte existenta stratelor acvifere situate in subteran,relativ usor de captat si care sunt folosite pentru alimentarea cu apa potabila, iar pe de alta parte existenta apei de suprafata, in speta fluviul Dunarea, folosita pentru apa industriala de catre marii consumatori industriali.

2.9.1.1.1 Descrierea sistemului actual de alimentare cu apa

Municipiul Giurgiu dispune de un sistem centralizat de alimentare cu apa potabila pentru nevoile gospodaresti ale populatiei si pentru domeniul public, asigurand intr-o anumita masura si consumul cu caracter potabil al industriei.

Pentru acest sistem de alimentare cu apa al orasului propriuzis ( se excepteaza marii consumatori de apa industriala detinatori de surse proprii de alimentare) – si care este administrat si exploatat de S.C. APA SERVICE S.A. Giurgiu, situatia se prezinta dupa cum urmeaza :

Sursa de apa

Sursa pentru alimentare cu apa este asigurata de apa subterana, care se capteaza cu ajutorul puturilor forate. Aceste puturi sunt de mica sau de mare adancime, fiind grupate pe fronturi de captare dispuse in cateva zone favorabile din




teritoriu. In cadrul frontului de captare, puturile propriuzise sunt dispuse de regula pe un aliniament orientat pe o directie care sa intercepteze curentul apei subterane ( face exceptie frontul Balanoaia care e sub forma de cerc) .

-Puturi de mica adancime -Puturi de mare adancime

Debitul disponibil la sursa acopera necesarul actual de apa. Pe total, captari subterane mai exista o rezerva neexploatata, apreciata la cca.

15-20%. Acest disponibil provine din diferenta intre potentialul livrabil al stratului acvifer si debitul efectiv al pompelor cu care sunt echipate puturile. Este vorba in mod special de puturile de mare adancime pentru care sporul de debit poate fi mai usor valorificat.

Sub aspectul parametrilor de calitate, apa livrata la consumatori (care este un amestec provenit de la toate puturile de mica sau de mare adancime) corespunde si se incadreaza in prevederile STAS 1342 privind conditiile de potabilitate.

Aceasta situatie favorabila face ca tratarea apei sa fie simpla si anume numai clorinarea ca masura de siguranta impotriva unor eventuale accidente de impurificare sub aspect bacteriologic.

In perspectiva este recomandabil si probabil sa se renunte treptat la puturile de mica adancime, din cauza expunerii stratului acvifer la influenta factorilor poluanti (ingrasamant si pesticide).

Gospodarie de apa si aductiune

Apa captata la puturi este trimisa prin pompare ( direct de pompele din put) prin intermediul unei retele ramificate de conducte de aductiune la 2 gospodarii de apa. Conductele de aductiune sunt comune pentru unele din fronturile de captare si sunt interconectate intre ele. Lungimea lor totalizeaza cca 30 km si au diametrul Dn 400-Dn 800 mm, fiind realizate din tuburi de azbociment sau tevi de otel.

Cele doua gospodarii de apa sunt situate aproximativ una in partea de sud a orasului- care a fost prima uzina de apa a orasului si a doua in partea de nord a acestuia .

In componenta acestor gospodarii de apa intra urmatoarele instalatii :

Pentru gospodaria de apa “Sud” : 2 rezervoare subterane cu o capacitate de 4000 m3 fiecare ; o statie de pompare, care insumeaza un debit instalat de cca 2100 m3/h ; o statie de clorinare; laborator;cladire pentru atelier,vestiare si birouri si post trafo.

Pentru gospodaria de apa “Nord” : 3 rezervoare supraterane, de 5000 m3 fiecare; o statie de pompare care insumeaza un debit instalat de 1400 m3/h; o cladire adosata statiei de pompare-care incorporeaza statia de clorinare, laboratorul cu grupul social si postul trafo.

In afara celor doua gospodarii in zona Bisericii Smarda care domina ca inaltime orasul se gaseste un rezervor de compensare de cca. 1000 m3, cuplat la reteaua de distributie.

Pentru ambele gospodarii de apa, capacitatea de debitare efectiva la un grad de asigurare cu pompe de 70 % este: Q= 2500 m3/h, repartizat aproximativ in proportie de 60% pe uzina “Sud”, respectiv 40% pe uzina “Nord”.

Se mentioneaza ca nu este necesara tratarea propriuzisa a apei, ci numai o clorinare preventiva antibacteriologica, care se face cu ajutorul celor doua statii de clorinare.

De asemenea se mentioneaza ca in rezervoarele mentionate anterior se pastreaza si rezerva intangibila de incendiu de 3400 m3 la “Sud” si 2600 m3 l la “Nord” prin care se asigura consumul maxim orar si de incendiu timp de 3 ore.




Reteaua de distributie

Apa este pompata si trimisa la consumatori, prin intermediul unei retele de distributie destul de eterogena sub aspectul materialului folosit, a vechimii, a repartizarii in teritoriu si al gradului de uzura.Reteaua principala de artere inclusiv conductele de aductiune si exclusiv conductele de serviciu, este prezentata in planul de situatie pentru retelele hidro-edilitare existente.

Principalele caracteristici ale retelei sunt urmatoarele :

Lungimea totala a retelei este de cca 115 km cu diametru cuprinse intre Dn 50 – 600 mm;

Reteaua de distributie este de tip inelar, ea asigurand atat debitul de alimentare a consumatorilor, cu o presiune de serviciu in jur de 10-20mCA, cat si debitul pentru stingerea incendiului la hidrantii subterani exteriori de incendiu ;

Din punct de vedere PSI, reteaua este de joasa presiune, asigurand la nivelul hidrantilor o presiune minima de 7 mCA, astfel incat nu este posibila interventia directa in caz de incendiu fiind necesara ridicarea presiunii cu ajutorul masinilor de interventie ale formatiilor de pompieri militari;

In ceea ce priveste materialul folosit pentru conducte, faptul ca reteaua s-a realizat in timp, concomitent cu etapele de dezvoltare a orasului, se reflecta in modul de alcatuire a retelei, astfel :

Pentru zona vechiului centru si pentru unele strazi adiacente reteaua este alcatuita din tuburi de fonta de presiune, stemuite cu plumb, cu diametrul cuprins intre Dn 50-350 mm ( predomina diametrul Dn 100 mm);

Pentru zona centrala, resistematizata in perioada anilor 1970-1980, precum si pentru ansamblurile de blocuri de locuinte realizate, incepand cu perioada executiei podului de peste Dunare, pana la revolutie (cand practic populatia orasului s-a dublat), reteaua in proportie de cca 80% este realizata din tevi de otel, imbinate prin sudura.Intr-o mica masura s-au folosit si tuburi din azbociment, pentru unele artere si PVC-G, in mod nesemnificativ, pentru unele bransamente si conducte de serviciu;

Pentru o parte din conductele magistrale, in special din zona industriala nord, precum si pentru cele de interconectare si echilibrare a celor doua gospodarii de apa, respectiv a celor doua zone de influenta ale acestora, materialul folosit a fost tuburile din azbociment.

Instalatii pentru stingerea incendiului

Instalatiile pentru stingerea incendiului sunt cele clasice constand hidranti exteriori subterani de incendiu, racordati la reteaua comuna de distributie a apei, care este o retea de joasa presiune.

Tot in acest sens si gospodariile de apa, descrise anterior, sunt realizate ca sa raspunda dezideratelor cerute de normativele in vigoare, astfel in rezervoare este pastrata rezerva intangibila de incendiu de 6000 m3 care asigura consumul maxim orar plus cel de incendiu, iar statiile de pompare au capacitatea ( echiparea ) de furnizarea debitului necesar in caz de incendiu (s-au avut in vedere doua incendii simultane cu o durata de trei ore si un debit pentru incendiu Q ie = 35 l/s .




Alte instalatii speciale de stingere a incendiului, pentru unele obiective industriale, cum ar fi instalatii de sprinklere sau drencere de la fabrica de mobila, depozitul containerizat de la S.C. COMAT, CET, Verachim, Fabrica de tesaturi, etc., sunt independente de instalatiile publice.

2.9.1.1.2 Modul de repartizare a apei in teritoriu

Dupa modul de echipare al locuintelor, a densitatii acestora si a zonelor neracordate la sistemul centralizat de alimentare cu apa, situatia se prezinta asa cum se arata in cele ce urmeaza:

a. Din totalul populatiei de 67942 locuitori ( la sfarsitul anului 2008 ) beneficiaza de sistemul centralizat de alimentare cu apa un numar de cca. 48000 locuitori, dispersati pe o suprafata de cca. 700 ha ( jumatate din suprafata totala de 2560 ha), respectiv o densitate de cca. 30 loc/ha.

Rezulta ca zona nealimentata cu apa, avand o suprafata de cca. 800 ha, in care este dispersat restul populatiei de cca. 19900 locuitori, are o densitate redusa : cca 25loc/ha ( la mai putin de jumatate fata de media zonei deservite de sistemul centralizat de alimentare cu apa). In aceasta zona, in care predomina casele individuale, avand in jur un lot de teren relativ extins, alimentarea cu apa se face din puturi de mica adancime situate in curtea proprie, din care multe sunt echipate cu pompe submersibile si hidrofor.

b.Pentru zona de oras deservita de sistemul centralizat de alimentare cu apa, diferitele categorii de consumatori, se raporteaza astfel :

- locuinte in blocuri avand instalatii de alimentare cu apa calda menajera, preparata centralizat (racordate la puncte termice) - locuinte in blocuri fara instalatie centralizata de preparat apa calda menajera (apartamente debransate) - locuinte individuale alimentate cu apa de la retelele stradale - institutii si agenti economici, consumatori de apa potabila

c. Din punct de vedere al presiunii de alimentare cu apa, orasul fiind situat intr-o zona de ses, cu o topografie relativ uniforma, prezentandu-se o diferenta maxima de nivel de 10 m (zona cea mai coborata in cartierul Negru Voda, avand cota in jur de 18,00 m MN si cea mai inalta la cornisa cartierului 1 Decembrie 1918, avand cota in jur de 28,00 m MN ) nu a fost cazul de o alimentare pe mai multe zone de presiune. In aceasta situatie, cele doua gospodarii de apa (Sud si Nord) sunt interconectate si pompeaza in aceeasi retea, cu presiuni aproximativ egale (ceva mai mari totusi pentru nord). La orele de varf aceasta presiune este in jur de 40 H2O. Cu aceasta presiune (care este la plecarea din statiile de pompare ) , se ajunge pentru retea – la conductele stradale de serviciu la o presiune de 10-20 mCA, care in general nu asigura presiunea necesara la blocurile de locuinte P+4 pe toata durata zilei (cu exceptia unui numar redus de blocuri, racordate la conducte principale) lucru ce a facut necesar, ca blocurile inalte ( peste P+7) – fara exceptie – precum si pentru o parte din blocurile P+4 sa se prevada ridicarea locala a presiunii, cu ajutorul statiilor de hidrofor.

2.9.1.1.3 Descrierea sistemului de alimentare cu apa industriala– independent de cel orasenesc

In afara consumului de apa potabila de catre agentii economici, inclusiv pentru scopuri tehnologice, cum ar fi cel din industria alimentara, diversi consumatori industriali se alimenteaza cu apa industrial fie luata din subteran, - folosita direct fara tratare ca sursa proprie, fie din Dunare folosita fie direct fie dupa o prealabila tratare.




Consumatorii de apa de suprafata, care folosesc ca sursa direct Dunarea sau canalul Sf. Gheorghe (care comunica cu Dunarea) sunt: Platforma industriala Sud, avand o captare centralizata comuna, si care deserveste Centrala Electrotermica, Zona Libera Giurgiu si Santierul Naval.

Debitul captat cu ajutorul unei prize tip cheson este prelucrat intr-o gospodarie de apa care livreaza apa la consumatorii enumerati, care au la randul lor propriile gospodarii de apa pentru recirculare si imbunatatirea parametrilor de calitate specifici.

Pentru toti acesti consumatori, apa este folosita in procesul tehnologic direct sau este recirculata in mai mica sau mai mare masura prin intermediul unei gospodarii de recirculare.

In plus se mai mentioneaza ca tot pe raza orasului, la limita de Sud, se gaseste priza de apa a sistemului de irigatii Giurgiu-Razmiresti.

2.9.1.2 Disfunctionalitati

Concluziile privind disfunctionalitatile ce decurg din situatia existent aratata, pentru principalele parti componente ale sistemului centralizat de alimentare cu apa se grupeaza astfel :

2.9.1.2.1 Pentru sursa de alimentare cu apa

a.In prezent, principalul neajuns este faptul ca aproape toate fronturile de captare, cu puturi de mica adancime, nu sunt asigurate in ceea ce priveste perimetrul de protectie cu regim de restrictie, fiind asigurat numai perimetrul regim sever de protectie. Acest lucru constituie un potential pericol de impurificare si neindeplinirea parametrilor de calitate a apei captate. Eliminarea acestei situatii se poate face numai prin schimbarea regimului juridic al terenului ( prin transfer sau expropiere) in limitele ce urmeaza a fi stabilite pe baza unui studio hidrogeologic. In perspectiva, avand in vedere ca stratul acvifer la puturile de mica adancime, este mai expus influentei factorilor de mediu, este recomandabil ca alimentarea cu apa sa se faca numai din puturi de mare adancime.

b. In al doilea rand, legat de echipamentul mecanic de pompare si in mod special de sistemul de alimentare cu energie electrica a electropompelor submersibile, gradul de fiabilitate si siguranta al captarilor nu este corespunzator noilor conditii si pretentii pentru alimentarea cu apa in general si a populatiei in special.

c. In ceea ce priveste disponibilitatea actualelor captari - la o majorare a debitului captat, acest lucru este posibil fara marirea numarului de puturi, fiind suficienta o optimizare a modului de echipare.

2.9.1.2.2 Gospodariile de apa

a. Intre cele doua gospodarii de apa exista un relativ dezechilibru intre capacitatea fiecareia si zona deservita, astfel capacitatea de pompare si efectiv cantitatea de apa pompata in retea a statiei de pompare Sud este mai mare, reprezentand cca. 60% din total fata de 40% pentru statia de pompare Nord. Aceasta repartitie este in raport invers proportional fata de modul cum sunt repartizati consumatorii in teritoriu. Astfel, in zona Nord se gasesc : Cartierul Tineretului, Cartierele de locuinte 1 Decembrie 1918 si cca 80% din cartierul adiacent Caii Bucuresti, cartiere in care traiesc cca. 34.000 locuitori, din care cca. 30.000 in blocuri, detinand cca. 60% din consumul populatiei precum si zona industriala Nord, avand aproximativ aceeasi pondere cu zona industriala Sud, fara a tine seama ca de fapt platforma Chimie 1, este dezafectata.




b.Capacitatea de acumulare la gospodaria de apa Sud are un grad de acoperire, in raport cu debitul pompat, mai mic fata de cel de la gospodaria de apa Nord. In plus faptul ca la gospodaria de apa Sud, rezervoarele fiind subterane, conditiile de functionare a pompelor sunt mai putin optime, ele lucrand in regim de aspiratie ( nu de inecare) .

Pe de alta parte, la gospodaria de apa Nord, capacitatea de acumulare mai mare nu poate fi folosita eficient , mai ales in eventualitatea maririi debitului pompat ( prin echiparea cu noi pompe ), din cauza aductiunii spre aceasta gospodarie, care, in unele zile cu un consum maxim nu poate face fata in conditii optime nici in prezent.

c. Echiparea propriuzisa a statiilor de pompare de la cele doua gospodarii, este realizata cu mai multe unitati de pompare avand debite relativ mici. Acest lucru asigura o elasticitate si un grad de acoperire mai bun, tinand cont ca regimul de pompare se pliaza mai bine pe curba de consum ( care prezinta diferente mari intre orele de varf si cele de consum minim), dar pompele au randamente mai mici , sunt mai putin fiabile cu incidente pentru reparatii mai mari si ca atare cu un cost al apei livrate mai ridicat.

d. Statiile de clorinare de la cele doua gospodarii de apa, prin care de fapt se realizeaza numai mentinerea in apa furnizata a unei concentratii la limita minima de protectie bacteriologica preventiva (parametii calitativi de potabilitate, conform STAS 1342 fiind asigurati chiar la sursa), prezinta o accentuata uzura fizica si morala. Sunt necesare tehnologii si aparate de dozare moderne avand posibilitatea de reglare automata a dozei de clor , fapt ce conduce de regula la o dozare corecta si un consum mic de clor, respectiv un gust normal al apei si fara efecte negative de coroziune asupra instalatiilor ( circuitul si zona de injectie fiind cele mai expuse).

2.9.1.2.3 Reteaua de aductiune si distributie

a. Pentru reteaua de aductiune raportata la situatia actuala nu se semnaleaza probleme deosebite, doar o usoara depasire in zilele cu consum maxim a capacitatii de transport a conductei ce alimenteaza gospodaria de apa Nord. In situatia maririi insa, a capacitatii de pompare la statia de pompare Nord, in ideea echilibrarii celor doua gospodarii de apa, ramificatia din conducta de aductiune Turbatu – padurea Balanoaia, spre gospodaria de apa nord nu va mai face fata debitului sporit, fiind necesara dublarea ei. In caz contrar, din cauza pierderilor hidraulice in conducta, apa nu va mai putea ajunge la cota maxima de umplere a rezervoarelor.Totodata este necesara realizarea unei bretele de interconectare cu frontal balanu, pentru derivarea unui debit suplimentar spre aceasta gospodarie.

b. Reteaua de distributie creaza cele mai mari probleme cu repercusiuni asupra comportarii si functionarii sistemului de alimentare cu apa in ansamblul lui, asa cum se arata in cele ce urmeaza :

- Din cauza uzurii avansate, datorata fie vechimii retelei, in cazul conductelor din tuburi de fonta de presiune, fie efectului de coroziune din interior si partial din exterior pentru conductele din teava de otel, presiunea admisibila, este limitata chiar la plecarea din statiile de pompare la maximum 40 mCA, in loc de 50-55 mCA cat ar fi fost optim la lungimea retelei.Acest lucru face ca presiunea in conductele de serviciu sa ajunga in orele de varf la 10-15 mCA, insuficienta pentru deservirea blocurilor cu P+4,fiind necesara ridicarea locala a presiunii cu ajutorul statiilor de hidrofor.

-Contorizarea consumului este deficitara pentru zonele de locuinte in blocuri si pentru cca. 50% din locuintele individuale.

- Din cauza uzurii deosebite, pierderile de apa in retea sunt foarte mari, estimandu-se la 20-30% din consum.

- Reteaua nu este echilibrata, neexistand un inel principal periferic in limitele conturului actual al orasului, pe care sa se grefeze celelalte bucle.




Existenta unui asemenea inel ar fi permis alimentarea cu apa a intregului teritoriu si cu o presiune relativ uniforma. Pe de alta parte, dezvoltarea ulterioara a orasului - plecand de la nucleul initial, nu a fost urmata si de extinderea corespunzatoare a retelelor hidroedilitare.

- Reteaua initial a fost gandita pentru o densitate de echipare redusa si pentru un regim de presiune care sa satisfaca locuintele cu 1-2 nivele, maximum 3 ( asa cum sunt majoritatea locuintelor vechi din centru ); de aici diametre relativ mici, cu pierderi de presiune mari, care in timp, din cauza depunerii pe peretii interior ai conductelor, s-au accentuat si mai mult.

- Diversitatea mare a materialelor folosite pentru reteaua de conducte ( fonta, otel, PVC si azbociment), combinata si cu o amplasare nu intotdeauna corecta (fie in carosabil sau in zona cu subsol aglomerat si la distante fata de alte retele neconforme cu prescriptiile normativelor in vigoare), ingreuneaza mult lucrarile de intretinere si exploatare. Dupa numarul de interventii pentru reparatii cel mai bine s-au comportat tuburile din fonta de presiune, iar cel mai nesatisfacator, conductele din otel, la care din cauza coroziunii se produc cele mai multe spargeri.

2.9.2 CANALIZARE SI EPURARE


Caracteristica cea mai importanta a teritoriului, in care se dezvolta orasul –situat in principal pe prima terasa a fluviului Dunarea si partial in fosta lunca inundabila a acestui fluviu – cu impact asupra sistemului de canalizare, este topografia uniforma a terenului, cu pante si diferente de nivel mici intre diferitele zone ale orasului. Pe ansamblu, cu exceptia cornisei din cartierul 1 Decembrie 1918 si din cartierul Orient , care domina orasul sub acest aspect, restul teritoriului reprezentand cca. 90% din suprafata de 2500 ha , se situeaza intre cote cuprinse intre 18,00-22,00 m MN, pe alocuri chiar si mai coborate (fosta vale Gheorghita care taie orasul aproximativ la mijloc, pe directia est-vest) sub cota 17,00 m MN, fiind sub cota de inundabilitate a Dunarii.

In corelatie si dictat de factorul amintit anterior, sistemul de canalizare a municipiului Giurgiu este de tip divizor (separativ) in care apele uzate menajere sunt colectate si evacuate prin intermediul unei retele distincte de cele meteorice, pentru care de asemenea exista o retea proprie de canalizare.

Situatia acestor retele se prezinta dupa cum urmeaza:

2.9.2.1.1 Canalizarea menajera

a. Reteaua de canalizare menajera colecteaza apele menajere propriu-zise, precum si apele uzate industriale provenite de la o parte din consumatorii de apa potabila folosita in scopuri industriale si anume cele care se incadreaza in conditiile de descarcare a apelor uzate in retelele de canalizare a cartierelor populate . Aceasta retea imbraca cca. 65 % din suprafata orasului si deserveste in proportie de cca. 80% consumatorii de apa potabila (locuinte, comert, servicii si industrie).

Suprafata canalizata totalizeaza 550 ha din care 400 ha in zona de locuinte si 150 ha in zona industrial nord.

b. Reteaua propriu-zisa totalizeaza o lungime de cca. 80km si este constituita din colectoare executate din tuburi de beton simplu sau precomprimat cu diametre cuprinse intre Dn 200-1400 mm precum si unele tronsoane de forma ovoidala : 50/75 – 75/105 cm.

Reteaua se imparte pe doua zone canalizabile distinct cu retele si statii de pompare proprii,care sunt legate la statia de epurare oraseneasca, dupa cum urmeaza:




- Reteaua aferenta perimetrului zonei de locuit care este grefata pe un colector principal cu Dn 1200-1400mm, traseul lui urmand aproximativ fosta vale a lui Gheorghita care imparte orasul aproximativ in doua jumatati.

- Reteaua aferenta zonei industriale nord are un colector principal realizat din tuburi PREMO Dn 500 mm situate in lungul Bulevardului Bucuresti; la acest colector se racordeaza intreprinderile situate de o parte si de alta a soselei, care detin instalatii proprii de preepurare . Instalatiile proprii de epurare sunt numai pentru retinerea suspensiilor mecanice si a grasimilor (uleiuri). Pentru incarcarile biochimice nu se fac determinari si prelevari de probe. c. Statii de pompare :

- Apele uzate preluate din bazinul aferent zonei de locuinte sint aduse de colectorul principal la statia de pompare “Zavoi”, situata in partea de est a orasului, care realizeaza trimiterea lor la statia de epurare. Statia de pompare este echipata cu pompe montate in bazinul de aspiratie tampon al unui cheson circular si cu pompe montate intr-un cheson uscat.

- Statia de pompare ape uzate menajer-industriale Dunareana, aferenta retelei de canalizare menajera din zona industriala nord, situate vis-a-vis de fosta intreprindere textile Dunareana, este echipata cu pompe montate in camera uscata. Apele colectate sunt trimise pentru epurare la statia de epurare a orasului.

2.9.2.1.2 Statia de epurare

a. Statia de epurare oraseneasca este prevazuta cu treapta mecanica si treapta biologica pentru o capacitate proiectata de 428 l/s ( Q zi max = 37.000 m3/zi ). Ea este situata in afara zonei locuite in partea de est, langa CF Giurgiu-Russe intr-o zona inundabila fiind protejata cu diguri de aparare.

In compunerea statiei de epurare intra urmatoarele obiecte: - decantoare radiale : D=30 m echipate cu pod raclor; - metatanc cu doua compartimente : 2 x 500 mc; - metatanc cu un compartiment : 1 x 1500 mc ; - desnisipator cu doua compartimente cu evacuare hidropneumatica a

nisipului ; - 1 gratar plan cu curatire mecanica ; - paturi de namol cu suprafata S=6300 mp ; - statii de pompare namol (fermentat si nefermentat) echipate cu pompe

Apa epurata care din decantor ajunge gravitational in bratul Ara si mai departe in Dunare, potrivit documentatiei tehnice dupa care s-a realizat statia de epurare, ar fi trebuit sa contina maximum 100 mg/l (3700 kg/zi) suspensii mecanice si 168 mp/l (6150 kg/zi) substante organice, echivalent CB05.

b. Epurarile mai importante ale restitutiilor apelor uzate, independente de statia de epurare oraseneasca, avand drept emisar fluviul Dunarea, sunt urmatoarele:

- La platforma industriala I Sud, sectiile de productie care au fost dezafectate ramanand in functiune restitutia consumurilor interne – aferente gospodariei de apa, care alimenteaza cu apa industriala de suprafata toti consumatorii din zona industriala Sud si sud-vest.

- La Santierul Naval impreuna cu RA Zona Libera Giurgiu pentru un debit : Q restit = 150 l/s .

- Centrala electrotermica, avand evacuare comuna cu platforma industriala II, pentru un debit : Q restit = 1800 l/s . Pentru o parte din aceste evacuari epurarea apelor se face local, in punctele

(sectiile) unde se produce impurificarea, in final amestecul de ape uzate trebuind sa se




incadreze in limitele pentru impurificatori, prevazuti in NTPA001/2002 si NTPA002/2002.

In prezent statia de epurare oraseneasca este in curs de modernizare

2.9.2.1.3 Canalizare pluviala

In baza considerentelor referitoare la relief, enuntate anterior, a rezultat situatia de fapt, ca solutie, cu retea separata pentru colectarea apelor meteorice, asa cum se arata in cele ce urmeaza :

a. Suprafata de intravilan, care este echipata cu acest sistem de canalizare , este impartita pe un numar de 6 (sase) microbazine hidrografice, canalizabile independent unul de altul. Cinci din aceste zone dispun fiecare de cate un bazin tampon de retentie- care are rolul de a reduce varful de pompare (situate de regula in punctul de cota minima) si o statie de pompare care aspira din bazinul de retentie si o pompeaza fie direct in emisar (apa meteorica incadrandu-se in categoria apelor conventional curate, conform normativelor in vigoare) fie in releu in colectorul principal situate la o cota mai ridicata si cu un disponibil de capaciate. Cel de-al saselea microbazin, situat in zona rezidentiala, se descarca direct in canalul Sfantu Gheorghe.

b. Reteaua propriuzisa de canalizare pluviala acopera o suprafata totala de cca. 210 ha, din care in zona de locuinte, cca. 140 ha, iar in zona industriala cca 70 ha – cu posibilitatea de extindere in aceasta zona pana la 130 ha. Lungimea totala este de cca 23 km, din care 18 km se desfasoara in zona de locuinte si 5 km in zona industriala nord si are diametre cuprinse intre Dn300-2200 mm.Colectorul principal este situat pe bulevardul Mihai Viteazul , in el pompandu-se si apele de la bazinul de retentie Negru Voda.

In general se poate afirma ca reteaua este subdimensionata – datele de calcul (frecventa si intensitatea ploii maxime) nemaifiind in concordanta cu STAS 1846 coroborat cu STAS 4273 – privind clasa de importanta a localitatii.


2.9.2.2.1 Reteaua de canalizare menajera

Pentru reteaua de canalizare menajera se evidentiaza urmatoarele neajunsuri : a. Pantele mici – impuse de relieful terenului ( la limita inferioara a vitezei de

auto-curatire si chiar sub aceasta, in orele de consum redus) favorizeaza depunerile pe fundul colectoarelor (fenomenul e amplificat de existenta unor discontinuitati si fracturi in lungul unor colectoare ) ceea ce a condus in timp la reducerea sectiunii utile si implicit a capacitatii de transport si a posibilitatilor de extindere si racordare de noi consumatori.

b. Schema functionala a sistemului cu o singura statie de pompare, care prezinta, e drept, un grad de siguranta marit, a condus la o adancime exagerata a retelei ( ajungand pana la 8 m pentru colectorul principal), fapt care face ca cca. 1/3 din lungimea retelei sa fie sub nivelul panzei freatice si infiltratiile din apa subterana in retea sa devina destul de importante.

Acest lucru are un efect defavorabil asupra statiei de pompare si de epurare ( consumuri energetice mai mari)

c. Legaturi facute gresit (inversari) din reteaua de canalizare pluviala in reteaua de canalizare menajera.

d. Configuratia retelei care limiteaza posibilitatile de dezvoltare a retelei spre zonele care nu sunt dotate cu retele de canalizare si anume in intravilanul situate la vest si nord-vest de calea ferata. Pentru aceasta zona ar fi necesara o retea independenta , cu o statie de pompare proprie.




2.9.2.2.2 Statia de epurare

Sub aspectul neajunsurilor in functionare si de exploatare a statiei de epurare, se remarca urmatoarele:

a. Din cauza ca metatancurile nu sunt etanse, avand pierderi mari in principal pe partea de captare a biogazului, nu se poate funciona corect cu treapta biologica, de fermentare, namolul de la decantare fiind trecut direct la paturile de namol.

b. Din fluxul tehnologic de epurare lipseste separatorul de grasimi, astfel ca grasimile persista sa fie prezente atat in apa bruta cat si in cea epurata si sa inhibe procesul de decantare pe de o parte, iar pe de alta parte creste continultul de CB05 peste limitele admise de NTPA 001/2002 .

2.9.2.2.3 Reteaua de canalizare pluviala

Referitor la reteaua de canalizare pluviala se manifesta urmatoarele disfunctionalitati :

a. O parte din bazinele de retentie sunt amplasate foarte aproape de blocurile de locuinte si fara sa aiba cel putin o imprejmuire corespunzatoare, cu atat mai mult un spatiu verde tampon plantat cu copaci si arbusti.

Aceste bazine sunt o sursa puternica de poluare si un potential pericol de accidente.

b. Din cauza legaturilor facute gresit (inversate), in reteaua pluviala se descarca ape uzate menajere, cu caracter fecaloid. Relevant in acest sens, este faptul ca (mai ales in ultimii ani) subsolurile de la mai multe blocuri ( la care instalatiile interioare de canalizare menajera sunt nefunctionale) au fost legate direct cu canalizarea cea mai apropiata care in mod frecvent este canalizarea pluviala. In aceste conditii la toate bazinele de retentie, fara exceptie, nu se mai poate spune ca apele retinute sunt conventional curate. In cazul bazinului de retentie de la Dunareana situatia este putin diferita in sensul ca locul apelor fecaloide este luat de ape industriale uzate.

c. Fiabilitatea echipamentului mencanic de pompare si gradul de siguranta al instalatiilor electrice aferente nu corespunde exigentelor actuale ( nu toate pompele sunt operationale fiind facute o serie de improvizatii si nu functioneaza in regim automatizat ) .

d. Sunt zone lipsite de canalizare pluviala cu impact deosebit asupra arterelor rutiere importante, asa cum este strada Ramadan.

e. Reteaua este colmatata partial, indeosebi pe tronsoanele de capat si in zona gurilor de scurgere. O cauza este ca nu toate gurile de scurgere sunt realizate cu depozit pentru depuneri, si ca intretinerea acestora nu se face ritmic ( ele blocandu-se cu depuneri) aceasta si din lipsa unei dotari corespunzatoare ( este necesar sa se procure o instalatie autopropulsata tip Woma pentru curatirea si desfundarea canalizarii).




Echipare hidroedilitara - sinteza




Proiectul privind EXTINDEREA ŞI REABILITAREA SISTEMELOR DE ALIMENTARE CU APĂ ŞI CANALIZARE ÎN JUD. GIURGIU

În cadrul Axei Prioritare 1 a Programului Operaţional Sectorial de Mediu, la data de 31.07.2008, a fost semnat contractul de finanţare pentru primul proiect major de mediu, ”Reabilitarea şi extinderea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare-epurare din judeţul Giurgiu”, finanţat din Fondul de Coeziune.

Zonele incluse in proiect: Aglomerarea Giurgiu-Slobozia. Zona Mihailesti, Zona Bolintin Vale

Scopul final al proiectului este ca, în anul 2013, aproximativ 87.000 de locuitori să beneficieze de apa curentă şi reţea de canalizare la standarde europene.

Actiuni principale:

Reabilitarea şi extinderea producerii de apă şi tratarea apei potabile din localităţile Giurgiu-Slobozia, Bolintin Vale şi Mihăileşti




Reabilitarea şi extinderea staţiilor de pompare a apei uzate din localităţile Giurgiu-Slobozia, Bolintin Vale şi Mihăileşti

Reabilitarea şi extinderea staţiilor de epurare din localităţile Giurgiu, Bolintin Vale şi Mihăileşti

Reabilitarea şi extinderea reţelelor de distribuţie a apei potabile şi a sistemului de canalizare din localităţile Giurgiu-Slobozia, Bolintin Vale şi Mihăileşti

Reabilitarea şi/sau extinderea sistemelor de alimentare cu apă (forajele din cadrul fronturilor de captare, conduce de aducţiune, rezervoare de apă, staţia de tratare – clorurare, staţie de pompare, staţii hidrofor, reţea de distribuţie, contorizarea apei, sistem SCADA) şi canalizare (reţele de colectare a apelor uzate, staţii de pompare, staţia de epurare ape uzate) pt. aglomerările Giurgiu – Slobozia, Bolintin Vale şi Mihăileşti.

Asistenţă tehnică şi supervizare a lucrărilor.

Buget:

Total: 71.962.500 euro pentru proiectul judetean “Modernizarea infrastructurii de apă / apă uzată în principalele aglomerări din judeţul Giurgiu” al SC APA SERVICE SA Giurgiu Surse proprii: 3.561.969 Euro Cofinantare nationala: 10.188.249 Euro Fonduri europene: 57812282 Euro Fondul de Coeziune Alte surse de finantare: 5061907 RON

Stadiul actual:

Prin Decizia C(2008) 1313 din 02.04.2008 a fost aprobată contributia financiara din partea Fondului de Coeziune pentru acest proiect regional.

Datorită complexităţii sale, acest proiect a fost împărţit în 9 contracte : 2 de asistenţă tehnică şi 7 de lucrări.

Stadiul actual: CS1: contract semnat; CS2: contract semnat; CL1: procedura de achiziţie publică în derulare; CL2: contract semnat; CL3: contract semnat ; CL4: contract semnat; CL5: contract semnat; CL6: procedura de achizitie publica in derulare ; CL7: contract semnat. Până în prezent, operatorul a făcut plata de avans pentru contractele de lucrări

CL2, CL3, CL4 şi CL7, iar pentru contractele de servicii CS1 şi CS2 au fost realizate plăţile intermediare pentru care s-au întocmit cererile de rambursare

CL2 – Staţia de epurare în aglomerarea Giurgiu-Slobozia: -a fost aprobat proiectul tehnologic pt. reabilitare şi extindere; -a fost obţinută autorizaţia de construire; - s-a săpat fundaţia la bazinul de aerare; - se lucrează la deznisipator. CL4 – reabilitarea şi extinderea reţelelor de distribuţie şi a sistemului de

canalizare: - s-au montat cca. 9000 ml de conducte şi majoritatea branşamente lor şi racordurilor




04.03.2010 a fost semnat contractul pentru Reabilitarea şi extinderea reţelelor de distribuţie şi a sistemului de canalizare în aglomerarea Giurgiu-Slobozia, Lot 2 (CL 5)- au început lucrările pe străzile Plugari, Baciu şi Mărăşeşti.

Prevederi proiect, conform SF- cu referire la sistemul Giurgiu-Slobozia:

Nota: populatia prevazuta in proiect pentru anul 2026 a fost calculata pe baza lucrarii Institutului National de Statistica “Proiectarea populatiei Romaniei pana in anul 2025”. Astfel, pornind de la populatia inregistrata la recensamantul din anul 2002 in municipiul Giurgiu de 69.345 locuitori s-a aplicat rata medie de descrestere pentru mediul urban din studiul amintit (-9,16 ‰), rezultand o populatie de de 55.603 locuitori in anul 2026. Pentru Slobozia s-a aplicat rata de descrestere pentru mediul rural din studiu(-3,95 ‰), rezultand, fata de 2579 locuitori la recensamant, o populatie de 2373 locuitori in 2026.

a. Principalele masuri de reabilitare/extindere din sectorul ape in zona Giurgiu-Slobozia

1 Reabilitarea campurilor de captare Reabilitarea a 33 puturi prin curatarea acestora, inlocuirea pompelor de capacitate

25-350 m3/h si H= 30-45 mWc, inlocuirea instalatiilor electrice si mecanice, instalarea unor debitmetre noi si a senzorilor de nivel cu aparatura electrica pentru transmiterea informatiilor, definitivarea zonei de protectie, reablitarea casei pompelor

2 Reabilitarea conductelor de distributie a apei Inlocuirea a 6.7 km de conducte utilizand conducte din HDPE 3 Reabilitarea rezervoarelor de apa Reabilitarea / finalizarea a 3 rezervoare din beton armat cu o capacitate totala de

14.000 m3,, inlocuirea instalatiilor mecanice si electrice, instalarea unor debitmetre noi si a unor senzori electrici de nivel pentru transmitera datelor,

4 Reabilitarea statiilor de tratare Reabilitarea a 2 statii de clorare ,inlocuirea echipamentului de dozare, instalarea

echipamentului de siguranta Instalatia va fi pusa in cladirile existente 5 Reabilitarea statiilor de pompare Reabilitarea a 2 statii de pompare prin inlocuirea pompelor Q=750 m3/h si H=25 m

resp 250 – 450 m3/h H= 25m, cu schimbator de frecventa frecventa, reabilitarea instalatiilor mecanice si electrice, debitmetre noi si senzori electrici de nivel pentru transmiterea datelor, iinstalarea sistemului SCADA pentru toata reteaua. Toti itemii vor fi instalati in cladirile existente

6 Reabilitarea instalatiilor auxiliare Reabilitarea a 8 statii auxiliare prin inlocuirea pompelor Q=30-50 m3/h si H= 50m,

instalatii mecanice si electrice, debitmetre noi si senzori de presiune pentru transmiterea datelor Toate obiectele vor fi instalate in cladirile existente

7 Reabilitarea retelei de distributie Inlocuirea a 24.9 km de cnducte in Giurgiu si extinderea cu 1.5 km in Slobozia

utilizand utilizand conducte din HDPE, instalatia are nevoie de vane, hidranti, debitmetre, senzori de presiune electrici pentru transmitera datelor

b. Masuri principale de reabilitare/extindere a sectorului de apa uzata Giurgiu-Slobozia

1 Reabilitarea sistemului de colectare a apelor uzate Inlocuirea a 8.8 km de canale, extinderea cu 63.1 km de canale in Giurgiu si 10.0

km in Slobozia utilizand conducte din HDPE 2 Statii de pompare in sistemul de canalizare Reabilitarea unei statii de pompare a apei din canalizare prin inlocuirea pompelor

Q=250 m3/h H= 20, a instalatiilor electrice si mecanice, reabilitarea lucrarilor civile, 5




statii de pompare noi incluzand un camin facut din beton armat plasat subteran si avand o forma circulara cu diametrele 10-15 m.

Echipare cu pompe submersibile Q= 30-40 m3/h H= 5 m incluzand conductele necesare, echipament electric, echipament automatizat Operarea pompelor se face in conditii normale controlate automat de apa din camera de suctiune. Nivelurile si statutul echipamentului sunt transmise la statia de epurare.

3 Reabilitarea statiei de epurare Reabilitarea si extinderea statiei de epurare pentru 82.400 p.e. si asigurarea

indepartarii N,P Statia include –pre-tratare mecanica, decantare primara, epurare biologica

utilizand pasii Bio-NP, decantare finala Epurarea namolului include ingrosare, digestie si deshidratare

INVESTITIILE PROPUSE PENTRU REABILITAREA SISTEMULUI DE ALIMENTARE CU APA

Investitiile propuse pentru reabilitarea si extinderea sistemului de alimentare cu apa sunt in legatura cu sursele de captare , conducte de transmisie a apei reci, resurse de apa (rezervoare de depozitare, statii de clor, statii de pompare si laboratoare ), posturi de statii si retea de distributie. Detalii cheie ale investitiilor: Surse de captare Locatia surselor de captare

Capacitatile existente ale surselor in functiune pentru Municipiul Giurgiu si comuna Slobozia sunt: - Municipiul Giurgiu: o Sursa Balanoaia: 18,384 m3/zi o Sursa Balanu : 15,624 m3/ zi o Sursa Vieru: 13,440 m3/ zi o PS Nord: 8,400 m3/ zi o PS Sud : 528 m3/ zi TOTAL: 56,376 m3/ zi - Comuna Slobozia: o Sursa Slobozia II: 2,640 m3/zi

Proiectul debitelor pentru surse este : - 30,705 m3/zi – Municipiul Giurgiu (54.5% din capacitate surselor existente); - 750 m3/zi – Comuna Slobozia (28% din capacitate surselor existente).

Deoarece capacitatile surselor existente depasesc necesarul pentru anul 2026 pentru Municipiul Giurgiu si Comuna Slobozia, nu este necesar pentru a extinde sursele pe terenuri suplimenare. Doar masurile de reabilitare pentru echipamentele mecanice si electrice in sursele de captare existente sunt incluse in prezentul studiu de fezabilitate. Constatarile studiilor hidro-tehnice / hidro-geologice

Suprafata orasului Giurgiu este caracterizata prin prezenta zacamintelor de piatra de var mezozoica, la 500-600 m adancime, rezervoare de apa terana, in general potabile.

Resursele de apa subterane pentru sectorul Oltenita - Drobeta Turnu Severin, orasul Giurgiu fiind o parte din el, este estimate la 20 m3/s, din care sunt folositi in prezent numai 2.44 m3/s, avand un debit total disponibil de 17.56 m3/s.

In zona orasului Giurgiu sunt acvifere, depozite aluvionare terestre (suprafata alaturata Municipiului Giurgiu) si in partea superioara straturile din Fratesti, care furnizeaza impreuna in prezent debite de exploatare de aproape 800 l/s. Capacitatea rezervorului acvifer in zona orasului Giurgiu este de 6m3/s.




Piatra de var mezozoica, cautata cu puturi forate adanci in zona Municipiului Giurgiu, avand o capacitate mare, aproape40-50 l/s put, apa fiind potabila in limite exceptionale.

Stratul acvifer freatic ,care cuprinde ambele terestre freatice de la Dunare si partea acviferului pastrat in straturile Fratesi, furnizand un debit de 1860 l/s, straturile de acvifer de adancime medie –500 l/s si straturile de acvifer adanci ( piatra de var mezozoica) furnizand aproape 80 l/s.

Pentru extinderea sursei de apa, este recomandata utilizarea puturilor de adancime pana la explozia pietrei de var mezozoica; acest acvifer poate sa furnizeze o apa de calitate exceptionala; este recomandat sa se evite folosirea puturilor de adancime joasa, mult mai vulnerabile la poluarea cu ingrasaminte azotate si pesticide. Descrierea masurilor de reabilitare

In general, cheia lucrarii de investitie pentru reabilitarea captarilor de apa include inlocuirea utilajului de pompare existent pentru reducerea consumului energetic si a avariilor frecvente.

In plus, vor fi instalate apometre pentru fiecare put pentru monitorizarea cantitatii de apa scoasa din sursa subterana.

Monitorizare calitatii apei va fi facuta in mod periodic pe mostre de apa din puturi. Ambii operatori in laboratorul lor si Directia Sanatatii Publice, in laboratoarele lor vor analiza mostrele colectate din punct de vedere al calitatii. Operatorul, prin intermediul echipelor sale operationale, va asigura ca nici o substanta toxica nu va fi depozitata in suprafata de protectie sanitara a puturilor.

Masurile propuse pentru reabiltarea surselor existente sunt : - Reabilitarea sursei de captare Balanoaia:

o Inlocuirea a 8 pompe submersibile cu caracteristicile: Q = 25 m3/h, H = 35 m, incluzand tabloul electric; o 8 apometre DN 80 mm; o Inlocuirea a 2 pompe submersibile cu caracteristicile: Q = 350 m3/h, H = 45 m, incluzand tabloul electric; o 3 apometre DN 200 mm.

- Reabilitarea sursei de captare Balanu: o Inlocuirea a 12 pompe submersibile cu caracteristicile: Q = 25 m3/h, H = 35 m, incluzand tabloul electric; o 12 apometre DN 80 mm; o Inlocuirea a 2 pompe submersibile cu caracteristicile: Q = 350 m3/h, H = 45 m, incluzand tabloul electric; o 3 apometre DN 200 mm.

- Reabilitarea sursei de captare Vieru: o Inlocuirea a 4 pompe submersibile cu caracteristicile: Q = 350 m3/h, H = 45 m, incluzand tabloul electric; o 5 apometre DN 200 mm.

- Reabilitarea sursei de captare Slobozia II: o Inlocuirea a 5 pompe submersibile cu caracteristicile: Q = 25 m3/h, H = 35 m incluzand tabloul electric; o 5 apometre DN 80 mm.

- Sursa de captare PS Sud: o Inlocuirea pompe submersibile cu caracteristicile: Q = 25 m3/h, H = 35 m, incluzand tabloul electric; o 1 apometru DN 80 mm.

Instalatiile de tratare a apei Instalatia de clorinare Sud

Masurile de reabilitare pentru instalatia de clorurare sud constau in :




- masuri de reabilitare a lucrarilor civile ale statiei de clorinare; - inlocuirea pregatirii solutiei de clor si echipamentul de dozare; - instalarea unui nou echipament de neutralizare si dispozitiv de protectie pentru

scurgerile de clor accidentale ( echipamentul include reactivi pentru identificarea gazelor de clor, stropitori si echipamente de ventilatie).

Instalatia de clorurare la statia de pompare Nord

Masurile de reabilitare pentru instalatia de clorurare Nord constau in: - masuri de reabilitare a lucrarilor civile ale statiei de clorurare; - inlocuirea pregatirii solutiei de clor si echipamentul de dozare; - instalarea unui nou echipament de neutralizare si dispozitiv de protectie pentru

scurgerile de clor accidentale ( echipamentul include reactivi pentru identificarea gazelor de clor, stropitori si echipamente de ventilatie).

Laboratorul la statia de pompare Sud

Doar unul din doua laboratoare de calitate a apei existente, este propus pentru reabilitare si anume, laboratorul de la Statia de Pompare Sud care va fi Laboratorul Central al sistemului de alimentare cu apa pentru ROC. Laboratorul Central va servi de asemenea Bolintin Vale si Mihailesti si operatorul va dirija sistemele de apa pe baza masuratorilor facute pe aceste aparate. Toate aparatele sunt „pentru proiect‟ si sunt conectate la operatorul sistemului de apa. Fara aceste aparate functionarea sistemului nu va fi sigura. Masurile de reabilitare vor consta in reabilitarea masurilor pentru partea laboratorului civil si investitiile in aparate, echipament de laborator, reactivi chimici si vase de sticla.

Conducte de transmisie Locatia conductelor de transmisie

Nu este necesar extinderea capacitatii conductelor de transmisie, capacitatea surselor existente ramane aceeasi. Ca atare, locatia conductelor de transmisie ramane de asemena aceeasi. Acolo au fost propuse numai inlocuirea sectoarelor facute din azbociment, care au inregistrat cele mai multe pagube in ultimii ani. Dispozitivele de masura pentru cea mai mare parte a apei pe conductele de transmisie nu au fost prezavute, controlul debitului va exista la fiecare put in captarile de apa si vor putea inregistra debitele de apa transportate la rezervoarele de depozitare. Alte contoare de apa vor fi plasate strategic in punctele cheie ale sistemului de alimentare cu apa, putand urmari debitele de apa de la admisiile consumatorilor.

Descrierea solutiei propuse

Pentru reabilitarea conductelor de transimsie a apei brute sunt propuse urmatoarele masuri : - conduca de transmisie a apei brute pentru sursa de captare Balanu: o Inlocuirea conductelor de azbociment cu conducte HDPE cu diametrul intre 150 si 400 mm, pe o lungime de 6,200 m; - conduca de transmisie a apei brute pentru sursa de captare Balanoaia: o Inlocuirea conductelor de azbociment cu conducte HDPE cu diametrul 150 mm, pe o lungime de 500 m.

Rezervoare de depozitare Volumele existente si necesare

Capacitatea rezervorului existent in Municipiul Giurgiu este de 24,000 m3, incluzand capacitatea rezervorului neterminat de la PS Nord . La Gospodaria de apa Slobozia, se afla de asemenea o capacitate de depozitare de 300 m3.

Volumele minime necesare calculate pentru anul 2026 pentru Municipiul Giurgiu si comuna Slobozia (in acord cu prevederile standardului roman Standard 1343-1:2006) sunt urmatoarele:

- 10,467 m3 pentru Municipiul Giurgiu;




- 162 m3 pentru Comuna Slobozia. Productia medie zilnica de apa potabila pentru anul 2026 este de 13,052 m3/zi. Capacitatea de depozitare existenta pentru Municipiul Giurgiu reprezinta mai mult

de 185% din productia zilnica medie. Capacitatea de depozitare existenta in Municipiul Giurgiu poate sa asigure mai

mult de 44 ore de functionare normala a sistemului in caz de accidente (colapsuri de alimentare sau incendii).

In consecinta, in acord cu calculul nu este necesar pentru a se extinde in viitor capacitatea.

Masuri de reabilitare pentru rezervoarele de depozitare existente

Masurile propuse pentru reabilitarea rezervoarelor de depozitare existente sunt: - reabilitarea celor doua rezervoare la Statia de Pompare Sud:

o reabilitarea structurii rezervoarelor dreptunghiulare la PS Sud; o inlocuirea instalatiei hidraulice rezervorului la PS Sud;

- finalizarea rezervorului neterminat la Statia de Pompare Nord : o finalizarea structurii rezervorului neterminat la PS Nord ; o instalatie hidraulica pentru rezervorul neterminat la PS Nord.

Statii de pompare Capacitatile existente

Capacitatile utilajului de pompare instalat existent sunt urmatoarele: - Municipiul Giurgiu – capacitatea totala de pompare instalata: Qp, instalata = 130,320 m3/zi, respectiv: o Statia de Pompare Sud: Qp, instalata = 75,600 m3/zi; o Statia de Pompare Nord : Qp, instalata = 54,720 m3/zi; - localitatea Slobozia – capacitatea totala de pompare instalata: Qp, instalata = 4,680 m3/zi. Toate pompele sunt noi .

Capacitatea de pompare necesara pentru anul 2026 este: - Municipiul Giurgiu – 36,989 m3/zi. - Localitatea Slobozia – 982 m3/zi.

Capacitatea existenta acopera necesarul calculat pentru anul 2026. Din acest motiv, extensia masurilor nu relateaza aprovizionarea capacitatii de pompare ci numai unele inlocuiri pentru echipamentele uzate care au inregistrat multe pagube in timpul ultimilor ani.

Aparaturi de pompare propuse

Doar inlocuirea pompelor uzate au fost propuse dupa cum urmeaza: - Inlocuirea utlilajelor de pompare in Statia de Pompare Sud : o Inlocuirea pompei orizontale cu caracteristicile : Q = 450÷750 m3/h, H = 25 m, incluzand schimbatorul de viteza si tabloul electric; o 4 aparate de masura electromagnetice a debitului DN 400 mm; o 1 aparat de masura electromagnetic a debitului DN 300 mm; o 2 aparate de masura electromagnetice a debitului DN 250 mm. - Inlocuirea utlilajelor de pompare in Statia de Pompare Nord: o Inlocuirea pompei orizontale cu caracteristicile: Q = 250÷400 m3/h, H = 25 m, incluzand schimbatorul de viteza si tabloul electric; o 3 aparate de masura electromagnetice a debitului DN 400 mm;

o 1 aparat de masura electromagnetic a debitului DN 300 mm. Reabilitarea instalatiei electrice

Reabilitarea instalaiei electrice este propusa pentru doua statii de pompare in Giurgiu.

Reteaua de distributie Situatia infrastructurii prezente in oras necesita urmatoarea strategie:




o Inlocuirea tehnologica a conductelor propuse in transee deschise este posibila simultan cu inlocuirea distributiei de apa la fel si sistemul de canalizare ;

Municipalitatea poate folosi oportunitatea de a inlocui de asemenea si alte servicii: cabluri, gaz, telefon, etc pe strazile respective;

o Municipalitatea poate folosi oportunitatea de a reconstrui si moderniza drumurile – trebuie mentionat ca majoritatea drumurilor din interiorul localitatii sunt in conditii foarte proaste si nu sunt argumente de a nu aplica tehnologia de sapare pentru protejarea drumurilor, care oricum vor fi reabilitate. (in prezent costurile estimate includ numai costurile pentru reabilitarea drumurilor pentru santurile pentru asezarea conductelor).

Acesta strategie va oferi posibilitatea de a aduce municipalitatii servicii la nivelul necesar asteptat de populatie si in acord cu standardele europene. Influenta asupra populatiei va fi acceptata fara proteste considerabile daca deficitele importante in serviciile municipiului se vor putea evita in viitor si situatia va fi imbunatatita considerabil.

Extinderea retelei de distributie

Proiectul prevede extinderea retelei de distributie existenta cu 1,515 m in localitatea Slobozia.

Ar trebui mentionat ca, Consiliul Local Giurgiu, folosind fondui proprii a inceputdeja extinderea retelei de distributie. O lungime totala de 23.280 m de extindere de conducte va fi instalata in urmatorii ani. Aceasta extindere nu este discutata in prezentul proiect. Consultantul considera ca in anul 2012, 100% din populatia Municipiului Giurgiu va fi conectata la sistemul de apa, bazandu-se pe informatiile primite de la operator.

In final, dupa implementarea a 23.28 km de extinderi in Giurgiu si 1.52 km in Slobozia reteaua de distributie majoritara va masura 126.43 + 23.28 + 6.09+1.52 = 157.32 km de conducte.

Inlocuirile in reteaua de distributie

Sumar al conductelor de inlocuit. Total inlocuirii DN 500 450 400 280 250 225 200 180 160 140 110

24,937 m 510 1,100 1,379 1,273 335 92 814 923 1,090 1,351 16,070

Zonele de presiune

Zonele de presiune in retea raman la fel ca in situatia de existenta. Opt posturi de statie existente sunt propuse pentru reabilitare. Lista rezultatelor modelului hidraulic si calculul retelei de distributie prezinta de asemenea presiunea in fiecare nod considerat in retea.

Masurile de reabilitare propuse pentru cele opt statii de hidrofor sunt: - PT11:

o Hidrofor pentru Qp = 20 m3/h, Hp = 38 m, incluzand grup de pompe, vas de dilatare si instalatie electrica;

- PT12: o Hidrofor pentru Qp = 20 m3/h, Hp = 38 m, incluzand grup de pompe, vas de dilatare si instalatie electrica;



- PT52: o Hidrofor pentru Qp = 47 m3/h, Hp = 50 m, incluzand grup de pompe, vas de dilatare




si instalatie electrica; - PT63:

o Hidrofor pentru Qp = 47 m3/h, Hp = 50 m, incluzand grup de pompe, vas de dilatare si instalatie electrica;



Aceste inlocuiri terminate pentru cele opt statii de hidrofor vor duce la economii importante de energie,de la aproximativ 441,285 kWh/an in 2006 la aproximativ 131,400 kWh in 2011.

Apa meteorica

Din punct de vedere al apei meteorice, masurile propuse constau in: - 3,000 unitati de apometre DN 25 mm, pentru gospodariile individuale,incluzand

lucrarile; - 65 unitati de apometre DN 50 mm, pentru blocuri, incluzand lucrarile. Camerele de apometru vor fi complet inlocuite cu altele noi.

Hidranti, conexiuni, camere si unitati de detectare a scurgerilor

Aici se vor prevedea pentru intreaga aglomerare: • Inlocuirea a 2200 de bransamente in reteaua de distributie (numai sectoarele pe

strazi),incluzand apometru; • Inlocuirea a 265 de hidranti de apa; • Inlocuirea a 235 camere de supape.

SCADA, automatizare si control

Studiul de fezabilitate prevede pentru automatizarea sistemului de alimentare cu apa urmatoarele

investitii: - Echipament SCADA, transmitatoare, dispositive pentru generarea semnalelor,

receptoare; - Procese ordonate, echipamente diverse si soft specific. Statiile de pompare sunt proiectate sa functioneze sub conditiile normale in mod

automatizat. Principala conditie este sa asigure presiunea minima in retea. Manometrul de

presiune va transmite informatii la PLC (programator de control logic). PLC-ul va controla frecventa convertorului si va trebui sa porneasca si sa opreasca pompele. Pompele vor fi de asemenea oprite la nivelul minim in rezervor.

Investitiile propuse pentru reabilitarea sistemului de apa uzata

Reteaua de canalizare Un sumar al lucrarilor compuse din inlocuirea si extindere in reteaua de canalizare

sunt prezentate in tabelul urmator. Inlocuiri: 8,837 ml Extinderi: 73,059 ml

TOTAL 81,896 ml

Debitele si calitatea apei uzate menajere – anul 2026

Debitele de apa uzata menajera apreciate pentru anul 2026 sunt in functie de balanta debitelor.




Calitatea apei uzate menajere brute se va supune masurilor NTPA 002/2002, modificate cu HG 352/2005 cu privire la conditiile pentru descarcarea apelor uzate in reteaua de canalizare a localitatii si direct in SEAU.

Proiectarea retelei de canalizare

Proiectul tine seama de cerintele sistemului de canalizare la nivelul anului 2026, oferind posibilitatea de a prelua debitul de apa uzata de la comuna Slobozia unde va fi implementat un sistem de colectare a apei uzate.

Afluentul industrial – calitate si cantitate

Debitele apei uzate industrial apreciate pentru 2026 sunt in functie de balanta debitelor de apa uzata mentionata inainte. Apa uzata industrial va fi colectata de la principalele unitati industriale si de la companiile mici si mijlocii.

Calitatea apelor uzate industriale se supun masurilor NTPA 002/2002, modificate cu HG 352/2005 cu privire la conditiile pentru descarcarea apelor uzate in reteaua de canalizare din localitati si direct in WWTPs. Calitatea afluentului industrial ar trebui sa se supuna limitelor maxime admisibile impuritatilor la descarcarea in reteaua publica de canalizare. Daca calitatea apelor uzate industriale nu se supune acestor cerinte, unitatea industrial va trebui sa aiba propria instalatie de pre-tratament a apei uzate.

Pre-tratarea apelor uzate necesara apelor uzate industriale

Toate unitatile industiale, care vor cere in viitor conexiunea la reteaua de canalizare publica, vor trebui sa descarce ape uzate cu o calitate in acord cu cerintele impuse de NTPA002/2002, modificat in 2005. Daca de la procesul tehnologic rezulta o apa industriala cu o calitate care nu se supune acestor cerinte unitatile industriale ar trebui sa pre-trateze apele uzate si dupa aceea sa le descarce in reteaua de canlizare publica.

Inlocuirile in reteaua de canalizare

Inlocuirea conductelor de canal sunt stabilite impreuna cu personalul si operatorul existent si tin seama de rezultatele calculului hidraulic aceste fiind prezentate in desene. Conductele de canal vechi si uzate sunt schimbate cu conducte de PVC noi avand diametrele rezultate de la calculul hidraulic. Pe conductele de canal vor fi de asemenea inlocuite conexiunile si capacele de canal.

Conductele inlocuite au diametrul nominal de 300, 600, 800 si 1,000 mm. Conexiunile vor avea diametrul de 150 mm pentru a asigura viteza de curatire, in timp ce standardele romane aplicabile nu prevad nici o limita pentru diametru. Noile gauri de canal le vor inlocui pe cele care exista deja in zona de inlocuire. Un sumar este prezentat in tabelul urmator:

DN 315 DN600 DN800 DN1000 Total Lungimea (m) 4.817 2.480 1.433 107 8.837

Extinderile retelei de canalizare

Extinderea conductelor de canal este stabilita impreuna cu operatorul existent si tinand seama de rezultatele calculului hidraulic. Un rezumat este prezentat in tabelul de mai jos. Extinderea canalizarii. DN250 DN315 DN400 TOTAL

Lungime (m) 68.644 2.205 2.210 73.059 Considerand lungimea existent curenta in jur de 70 km, cu prezentul proiect

lungimea retelei de canalizare cresc considerabil pana la aproximativ 143 km. Dupa implementarea proiectului prezent procentajul strazilor cu retea de

canalizare va creste la53 % din lungimea totala a strazilor din aglomerarea Giurgiu-Slobozia la 92% in 2012.




Camine de vizitare, conexiuni si unitati speciale

Se vor prevedea: • 1368 de camine de vizitare si 271 de camine de spalare pentru inlocuirea si

extinderea zonelor; • Inlocuirea a 600 de conexiuni Dn 150 mm, numai sectoarele de la strazi; • 5,555 de conexiuni noi Dn 150 mm, numai sectoarele de la strazi; Pentru a evalua sectoarele cu cele mai multe avarii in sistemul de colectare a apei

de canalizare se vor prevedea urmatoarele unitati : • Unitate mobila pentru spalarea canalului inclusiv rezervorul, pompe sub presiune

si dispozitive speciale; • Unitate mobila pentru golirea canalelor, cu pompa si rezervor de 6 mc; • Unitate mobila pentru inspectia canalelor, incluzand CCTV.

Statii de pompare a apei uzate in reteaua de canalizare Una din statiile de pompare este propusa pentru reabilitare si anume Statia de

Pompare nr.3, pentru care sunt propuse urmatoarele investitii: a. Reabilitarea rezervorului de aspiratie si instalatia hidraulica; b. Doua noi pompe submersibile avand Q = 250 m3/h, H=20 m, incluzand vane; una din doua pompe va fi de rezerva; c. Reabilitarea conductei de evacuare, DN 400 mm si lungimea de 2350 m, adancimea medie, H=1.5 m, incluzand lucrarile . Sunt propuse patru noi statii de pompare a apei uzate, toate fiind localizate in

zona de extindere a retelei de canalizare, dupa cum urmeaza: - Statia de Pompare numarul 5 – localizata la intersectia cu strazile Ghizdarului,

Balanoaiei si Ramadan; terenul necesar pentru acest obiect este de 20 x 20 = 400 m2; aceasta statie de pompare va fi compusa din :

a. Rezervor de aspiratie – 250 m3; structura de tip cheson, cu diametrul 10 m, adancimea apei 3.5 m si lungimea totala 10 m; b. Trei pompe submersibile avand Q = 90 m3/h, H=20 m, incluzand vane; una din trei pompe va fi de rezerva ; c. Conducta de evacuare, DN 250 mm si lungimea 20 m, adancimea medie, H=1.5 m, incluzand lucrarile. - Statia de Pompare numarul 6 – localizata la intersectia cu Strada Drumul Plopilor

si Drumul Alexandriei; terenul necesar pentru acest obiect este de 10 x 10 = 100 m2; aceasta statie de pompare va fi compusa din:

a. Rezervor de aspiratie – 50 m3; structura de tip cheson, cu diametrul 5 m, adancimea apei 2.5 si lungimea totala 10 m; b. Trei pompe submersibile avand Q = 35 m3/h, H=20 m, incluzand vane; una din trei pompe va fi de rezerva; c. Conducta de evacuare, DN 160 mm si lungimea 20 m, adancimea medie, H=1.5 m, incluzand lucrarile. - Statia de Pompare numarul 7 – localizata pe Strada Berzei; terenul necesar

pentru acest obiect este de 25 x 25 = 625 m2; aceasta statie de pompare va fi compusa din:

a. Rezervor de aspiratie – 500 m3; structura de tip cheson, cu diametrul 15 m, adancimea apei 2.5 m 5 si lungimea totala 10 m; b. Trei pompe submersibile avand Q = 120 m3/h, H=20 m, incluzand vane; una din trei pompe va fi de rezerva; c. Conducta de evacuare, DN 315 mm si lungimea 128 m, adancimea medie, H=1.5 m, incluzand lucrarile. - Statia de Pompare numarul 8 - localizata pe Soseaua Portului; terenul necesar

pentru acest obiect este de 300 m2; aceasta statie de pompare va fi compusa din:




a. Rezervor de aspiratie – volumul util 250 m3; structura de tip cheson, cu diametrul 12 m, adancimea utila a apei 2.2 m; b. Trei pompe submersibile avand Q = 20 m3/h, adancimea medie H=20 m, incluzand vane; c. Conducta de evacuare, DN 125 mm si lungimea 673 m, adancimea medie, H=1.5 m. - Statia de Pompare Slobozia – din Soseaua Portului; terenul necesar pentru

acest obiect este de 100 m2; aceasta statie de pompare va fi compusa din: a. Rezervor de aspiratie – 50 m3; structura de tip cheson, cu diametrul 5 m, 2.5 m adancimea apei si lungimea totala 10 m; b. Trei pompe submersibile avand Q = 20 m3/h, H=20 m, incluzand vane; c. Conducta de evacuare, DN 125 mm si lungimea 20 m, adancimea medie, H=1.5 m, incluzand lucrarile. Operarea tuturor statiilor de pompare va fi complet automatizata.

Reabilitarea instalatiei de tratare Giurgiu a apei uzate

Informatiile de baza ale proiectului

Instalatia de tratare a apei uzate este proiectata luand in consideratie prognoza numarului populatiei pentru anul 2026 si faptul ca SEAU va trata apele uzate de la municipalitatea Giurgiu si comuna Slobozia. Reteaua de canalizare va colecta de asemenea unele ape uzate industriale . Este necesar sa se respecte de catre industrii pre-tratarea apelor uzate inainte de a le evacua in sistemul public de canalizare. Cantitatea de ape uzate, care va fi evacuata in sistemul public de colectare, va trebui sa se supuna cerintelor de dispozitie aplicate de NTPA 002/2005.

Pe linia apei, SEAU va cuprinde tratament mecanic cu precipitatie chimica de fosfor si tratament avansat biologic (cunitrificare, de-nitrificare si indepartarea biologica de fosfor). Pe linia namolului sunt prevazute instalatii de tratare a namolului.

Afluentul va fi evacuat in Dunare. Debitul maxim zilnic al afluentului SEAU este Qzi.max =195 l/s = 16,848 m3/zi. Populatia echivalenta luata in consideratie in proiectul SEAU este 82,400 PE.

Descrierea proceselor de tratare propuse–linia apei

Echipamentul actual va inlocuit cu o linie complet noua constand din urmatoarele obiecte. Camera de admisie

o Camera noua de admisie, incluzand structura, supapele si zidurile. Gratare rare si fine = -gratare cu curatare mecanica:

o n = 2 unitati, localizate pe 2 canale de beton cu b = 0.50 m si un canal cu panta de 1.2 ‰; o caracteristicile gratarelor: distanta intre bare: 50 mm; 10 bare; o volumul rezidurilor umede : 0.9 m3/zi; volumul rezidurilor uscate de pe gratar: 0.18 m3/zi; o adancimea apei in canal la Qc: 0.37 m si la Qv: 0.21 m;

-gratare cu toba rotativa de evacuare a rezidurilor intr-un container : o n = 2 unitati, in avalul gratarelor rare, pe doua canale cu latimea de 0.5 m.

Punctul de masura al debitului A fost propus un nou canal deschis pentru debitmetrul ultrasonic, canalul va fi

localizat intre gratare si rezervorul nisipului aerisit si separatorul de grasimi. Deznisipator si separator de grasimi

o doua rezervoare noi cu 21.00 m lungime si 1.40 m latime; o caracteristicile rezervorului: adancimea apei: 1.17 m;




o timpul mediu de trecere al apei: 3.9 min at Qc; 5.9 min la Quzimax, and 9.8 min la Qv; o incarcarea superficiala: 3.4 mm/s la Quzimax si 5 mm/s la Qc; o suflantele de aer necesare pentru curentul de aer de: 137 m3/h si inaltimea de insuflare a aerului de 2.5 m; ele vor fi localizate intr-o statie de suflanta; o lungimea insuflarii aerului: 16.8 m; lungimea de indepartare a grasimii: 4.2 m; o numarul de difuzoare cu membrane elastice perforate: 67 unitati; o instalatie de sortare si spalare a nisipului.

Decantoare principale Rezervoarele existente vor fi reabilitate. O pregatire si o dozare a instalatiei pentru

precipitatia de clor in bazinele de sedimentare principale; punctual de injectie: este prevazut in camera de distributie a bazinelor de sedimentare secundare.

Doua Decantoare radiale principale vor fi reabilitate; D = 30 m, V = 1,220 m3/bazin si Ao = 610 m2.

o Bazinele de sedimentare si incarcarile superficiale verificand: usc = Qc/Ao,ef. = 1.15 m/h < 1.5 m/h

usv = Qv/Ao,ef. = 1.71 m/h < 4...6 m/h tdc = Vu,total/Qc = 1.74 h > 1,5 h tdv = Vu,total/Qv = 1.17 h > 0,75 h

o Luand in consideratie eficientele tinand seama de injective de sare metalica pentru precipitatia de fosfor inainte de bazinele de sedimentare:

es = 70% ex = 40% eTP = 50% eTN = 25% eCOD-Cr = 40%

o Volumul namolului primar evacuat : 96 m3/zi avand umiditatea 95%; numarul de evacuari: 4/zi; o Instalatiile mecanice (barajele de rindea) s instalatiile hidraulice (retelele de conducte) vor fi reabilitate; vor fi reabilitate elementele de constructie ale doua bazine de sedimentare.

Bazine de namol activ Este propus un tratament biologic cu oxidarea materiei organice, nitrificare,

denitrificare si indepartarea biologica a resturilor de fosfor dupa precipitatia chimica in bazinele de sedimentare.

Acest pas va cuprinde: - un bazin nou de namol activ cu nitrificare – denitrificare si indepartarea biologica a fosforului care va avea un volum total de 7,000 m3. 1,050 m3 din acest volum sunt propusi pentru zona anaeroba, 1,050 m3 sunt propusi pentru zona anoxic si 4,900 m3 sunt propusi pentru zona aeroba. Caracteristicile proceselor biologice:

o Configuratia rezervorului : ordinea compartimentelor este: anaerob, anoxic si aerob; o Concentratia namolului activ in compartimentele anaerob si anoxic: 1,050 mg/l; in compartimentul aerobic: 4,900 mg/l; o Varsta namolului pentru sistemul biologic : 10.5 zile; o Temperature minima a apei uzate: 12 oC,temperatura maxima: 25 oC; o Recirculatia namolului in zona anoxica: r = 1; recirculatia nitratului mixt lichid in zona anoxica r = 1; recirculatia denitratului mixt lichidin zona anaerobica r = 2; o Totalul de oxigen necesar: 7,348 kg O2/zi; o Concentratia nitratului in afluent: 13.4 mg/l; o Concentratia de fosfor in afluent: 0.88 mg/l;




o Configuratia geometrica a bazinului biologic: lungime 40 m (lungimea suprafetei aerobe: 28 m, lungimile suprafetelor anaerobe si anoxice: 6 m fiecare); latimea: 30 m; o Adancimea apei in rezervor: 6 m; o In zona aeroba se vor prevedea suflante cu membrane elastica perforata; o In zonele anaerobe si anoxice sunt prevazute mixere cu o capacitate de amestecare in acord cu volumul rezervoarelor; o Sunt prevazute suflante pentru asigurarea curentului de aer necesar.; este prevazuta de asemenea o instalatie hidraulica pentru distributia aerului; Sursele de aer pentru aerarea bazinului de namol active vor fi intr-o statie de

suflanta noua. Decantoare secundare - sunt propuse doua noi decantoare radiale secundare, cu caracteristicile urmatoare:

o Diametrul: 30 m; volumul util pe unitate: 1,848 m3; suprafata orizontala pe unitate: 616 m2; adancimea apei: 3 m; o Verificarile timpului de sedimentare si incarcarile superficiale:

usc = 0.57 m/h usv = 1.42 m/h tdc = 5.26 h tdv = 2.12 h

o Incarcarea superficiala in suspensiile totale solide: 88 kg d.s/m2,zi; o Incarcarea superficiala volumetrica cu namol: 422 l/m2,h; o Debitul de namol activ: 16,848 m3/zi; o Productia namolului in exces: 383 m3/zi. Pentru doua rezervoare de sedimentare secundare a fost prevazuta o camera de

distributie. Punctul de evacuare

Evacuarea afluentului va fi facuta prin conductele existente DN 1000 cu lungimea de 1.07 km.

Afluentul va fi evacuat in “Bratul Ara”.

Linia de tratare a namolului

Este propusa o linie complet noua de tratare a namolului. Toate constructiile de pe linia de tratare a namolului existent vor fi demolate. Noua linie va cuprinde urmatoarele obiecte tehnologice. Statie de pompare pentru namolul in exces si recirculat; rezervor de amestecare pentru namolul in exces si primar - O noua statie de pompare a namolului cu aparatura de pompare pentru recircularea namolului activ (Qras = 16,848 m3/zi, continuu recirculat) si pentru surplusul de namol activ (Qss = 383 m3/zi); - • O camera de amestecare pentru namol primar si excesul de namol activ pentru 479.1 m3/zi namol amestecat cu umiditatea 98.36%; rezervorul va avea o capacitate de inmagazinare de2.5 h rezultand un volum al rezervorului de 50 m3; camera de amestec va fi prevazuta cu mixer pentru a evita ca namolul sa se depuna; diametrul camerei: 4 m. Statia de pompare existenta pentru namolul primar este propusa pentru reabilitare si pentru a se transforma intr-un rezervor de omogenizare pentru namolul principal si de surplus inainte de ingrosare. Ingrosatoare mecanice de namol - Echipamentul pentru ingosatorul mecanic pentru amestecarea namolului principal si a namolului de surplus ; - 1 unitate pentru Q = 40 m3/h de namol, incluzand pompare si echipament electric; umiditatea scazand: 10%; volumul afluentului mixt de namol: 479.1 m3/zi cu




umiditatea 98.36%; a rezultat 67.6 m3/zi namol cu o umidiate de 88.4%; este de asemenea prevazuta o instalatie pentru conditia chimica a namolului. Ingrosatoarele mecanice de namol vor fi asezate impreuna cu unitatile de deshidratare in aceeasi cladire. Fermentatoare

o Volumul de namol care va fi digerat: 69.5 m3/zi; o 2 unitati de volum fiecare de 1,000 m3; timpul de digestie: 30 zile; o incarcarea cu solide uscate: 3 kg ds/m3 SDT, zi; o umiditatea in crestere: 1%; o limita tehnica de fermentatie: 0.5; o volumul de namol digrat: 48.1 m3/zi; o umiditatea namolului digerat : 89.36%; o continutul de materie organica in namol: 70%; o cantitatea specifica de gaz: 550 l gas/kg materie org.; o 1 rezervor de gaz cu membrane cu un volum util total de 1,000 m3.

Deshidratarea namolului - Echipamentul pentru deshidratarea mecanica a namolului digerat; scaderea umiditatii: 15%; volumul afluentului namolului digerat: 48.1 m3/zi avand umiditatea de 89.36%; rezultand 20.0 m3/zi de namol cu umiditatea 74.4%; va fi de asemenea prevazuta o instalatie pentru conditia chimica a namolului; namolul deshidratat va fi eliminat. Platformele pentru depozitarea temporara a namolului deshidratat

Proiectul prevede aranjarea unei zone pentru stocul temporar de namol deshidrat pana la folosirea lui in viitor. Statie de pompare supernatant

Proiectul prevede o statie de pompare pentru supernatant pentru unitatile de ingrosare si deshidratare dar si pentru platformele de depozitare a namolului. Debitul supernatant asteptat este in jur de 460 m3/zi. Echipamentele de Co-generatie si instalatia de incalzire

Proiectul propune de asemenea reabilitarea instalatiei de incalzire existent incluzand untatea de cogeneratie.

Alimentarea cu energie

Proiectul prevede pentru alimentarea cu energie o noua substatie,incluzand lucrarile civile si instalatia electrica (substatie, panouri, cabluri).

Laboratorul SEAU

Laboratorul SEAU va fi localizat in Cladirea Administrativa. Laboratorul va servi de asemenea Bolintin Vale si Mihailesti si operatorul va dirija sistemele de apa pe baza masuratorilor facute pe aceste aparate. Dar cateva laboratoare echipate vor fi prevazute pentru alte doua instalatii de tratare a apei uzate.(Bolintin Vale si Mihailesti).

Toate aparatele sunt „pentru proiect‟ si sunt strict conectate la operatorul instalatiilor de tratare a apei uzate. Fara aceste aparate funtionarea sistemului nu va fi sigura.

Masurile de reabilitare vor consta in: - masuri de reabilitare pentru contructia laboratorului; - investitii in aparate,laborator echipat,reactivi chimici si vase de sticla

Drumuri,platforme si aranjamente in interorul statiei

Suprafata totala a SEAU Proiectul prevede pentru modernizarea si extinderea lucrarilor la SEAU Giurgiu,

utilizand suprafata existenta in statie. Suprafata existenta are aproape 28,000 m2.




Sistemul instalatiei SCADA Sistemul implementat ar trebui sa opereze cu controlul de strategie descris dar ar

trebui sa fie destulvde flexibil pentru a fi schimbat usor in cazul unei modificari a principiilor de control.

Sistemul propus va furniza: - Un dispecerat local, complet cu facilitati si al statii de lucru locale; - Informatii distribuite utilizand microprocesorul bazat pe Programe Logice de

Control (PLC‟s) pentru monitorizare si jurnal de informatii. Sub conditiile normale de functionare, PLC‟ul va trebui sa monitorizeze si sa controleze statia oferind programele de date si caracteristicile de exploatare a pompei start/stop ,debitul de intrare,nivelul rezervorului de apa meteorica etc;

- PLC‟ul va avea alarme programabile pentru informatii specifice si rata lor de schimbare;

- In caz de esecuri de comunicare, PLC‟ul va fi capabil sa retina informatii timp de 8 zile lucratoare dupa cum urmeaza:

o Analogic, semnale totalizate si derivate – pe schimbari semnificative/intervale de 15 minute; o Semne digitale pe schimbarea de stare.

2.9.3 ALIMENTAREA CU ENERGIE TERMICA


Alimentarea cu caldura pentru incalzirea si prepararea apei calde menajere a cladirilor de locuit collective, a cladirilor de utilitate publica si a celor industrial din Municipiul Giurgiu se fac de la o central eletrica de termoficare, amplasata in zona industrial Nord a orasului si prin surse cu caracter individual.

2.9.3.1.1 Alimentare cu caldura in sistem centralizat

Sistemul de baza in alimentarea cu caldura a municipiului Giurgiu este termoficarea. Dintr-un total de 67942 locuitori, cca. 48000 sunt conectati la sistemul de termoficare, cca. 19900 nu sunt racordati la sistemul de termoficare, necesarul de energie termica asigurandu-l prin surse proprii.

Ponderea in intravilan fiind de cca. 30 loc./kmp, ocupand o suprafata de 1700 ha.

Numarul total de gospodarii fiind de cca. 27000, din care cca. 21000 gospodarii familiale si cca. 6000 gospodarii nefamiliale.

Din cele 21.000 gospodarii, 16500 sunt gospodarii in locuinte comune de tip bloc, iar diferenta de cca. 10.500 sunt gospodarii in locuinte individuale.

Caracteristicile sursei

Sursa de energie o reprezinta CET Giurgiu care este echipata cu cazane care produc apa supraincalzita (dintre care doua cazane modernizate in perioada 2007-2009 de SCUT Giurgiu) prin distribuita catre punctele termice aflate in oras.

Punctele termice sunt echipate cu utilaje noi, montate dupa anul 2000. In ele se prepara agent termic secundar apa calda pt incalzire si apa calda menajera. La aceste puncte termice sunt racordate blocurile de locuinte precum si diversi agenti economici sau imobile social administrative.

Tipul combustibilului folosit: -combustibil lichid - combustibil gazos - agentul termic preparat – apa supraincalzita cu temperature de 130 ºC




- eficienta – 96% la producerea agentului termic primar. Apa supraincalzita produsa este distribuita catre punctele termice amplasate in

apropierea blocurilor de locuinte, a imobilelor social-administrative si a unor immobile unde isi desfasoara activitatea diverse societati comerciale.

In punctele termice, utilizand utilaje noi, montate dupa anul 2000, se prepara agentul termic secundar utilizat la incalzirea imobilelor si apa calda menajera care se distribuie centralizat catre consumatori.

Agentul primar (apa supraincalzita), agentul secundar (apa calda utilizata la incalzire) si apa calda menajera sunt distribuite printr-un sistem de conducte montate aerian (pt stalpi) si ingropat (in canale termice subterane).

2.9.3.1.2 Alimentare cu caldura in sistem individual

Deoarecea fost introdusa (partial) alimentarea cu gaze naturale a municipiului exista din ce in ce mai multi consumatori – in primul rand cei din locuintele individuale care utilizeaza centrale proprii cu gaze.

In zonele de locuinte individuale in care nu au fost introduse gaze se utilizeaza combustibili solizi in principal (lemne, carbuni) sau lichizi.

2.9.3.2 Disfunctionalitati in alimentarea cu caldura

2.9.3.2.1 Deficientele alimentarii cu caldura in sistem centralizat

O problema insemnata este reprezentata de costurile ridicate ale agentului termic furnizat. Numarul debransarilor este in continua crestere – mai ales dupa introducerea gazelor naturale – ceea ce va crea probleme suplimentare in echilibrarea retelelor.

Reteaua termica pentru agent primar

Retelele amplasate suprateran sunt in general intr-o stare buna de functionare. Exista anumite zone unde termoizolatia este deteriorate, dar care poate fi

remediate prin reparatii de intretinere cerute. Prezenta retelelor la suprafata afecteaza imaginea urbana.

Retelele amplasate in subteran in canal termic prezinta defectiuni majore in sensul ca aceste canale sunt inundate cu ape din ploi sau canalizare menajera si de aici a rezultat o deteriorare a izolatiei termice si corodarea rapida a conductelor.

Pentru rezolvarea acestei disfunctionalitati s-au inlocuit retelele deteriorate cu retele noi din tevi preizolate montate direct, in pamant sau in canal termic.

Dat fiind faptul ca nu exista un studiu de echilibrare hidraulic apar dereglari in functionarea unor puncte termice.

Este necesara efectuarea echilibrarii hidraulice pentru asigurarea acelorasi conditii de functionare pentru fiecare punct termic.

Reteaua termica pentru agent secundar

Retelele de agent secundar din ansamblurile de locuinte au o vechime cuprinsa intre 5 si 25 ani.

Ele au fost proiectate si realizate partial in canal termic si partial in subsolurile blocurilor. Acest mod de realizare creaza dificultati in exploatarea lor si in realizarea interventiilor – in caz de avarii. Aceste retele prezinta un grad de uzura atat in parte de constructii (canal termic deteriorate, camine fara capace) ca si pe partea de conducte (izolatii corodare avansata, robineti defecti).

Lipsa unei echilibrari duce la disfunctionalitati in anumite portiuni ale retelei. In ultimul timp s-a realizat schimbarea retelelor termice de la unele P.T. cu

conducte preizolate montate direct in punct.




Puncte termice

Orasul este deservit de mai multe puncte termice urbane. Aceste puncte termice provin: - o parte din reechiparea fostelor central termice si

o alta parte ca puncte termice nou echipate. Punctele termice sunt echipate cu schimbatoare de caldura multitubulare din tevi de otel, pentru incalzire si cu schimbatoare de caldura multitubulare din tevi de alama pentru preparat apa calda menajera. Schimbatoarele pe sistemul de incalzire sunt legate in paralel, iar cele de a.c.m. in sistem doua trepte serie.

Problemele ce apar in functionarea punctelor termice sunt datorate urmatoarelor cauze:

Duritatea excesiva a apei care are ca effect depuneri masive de saruri pe peretii tevilor; depunerile schimba total regimul de curgere si regimul de transfer termic;

Datorita defectiunilor din reteaua termica (deci a pierderilor de apa din sistem) instalatia de expansiune functioneaza defectuos la punctele termice.

Lipsa contorizarii energiei livrate la toate imobilele racordate la retea ce contribuie la producerea de discutii intre intreprinderile furnizoare la consumatori. Nemultumiri se creaza si din cauza faptului ca nu se reuseste condensul pentru programele de livrare a apei calde menajere.

2.9.3.2.2 Disfunctionalitati in alimentarea individuala cu caldura

Incalzirea locuintelor individuale se face cu sobe cu combustibil solid si in multe zone cu gaz metan. Din totalul de locuinte, cele incalzite cu sobe folosind lemne si carbuni reprezinta cca 50 %.

Alimentarea cu combustibil se face de la mai multe centre de distrubuire a combustibilului.

Principala disfunctionalitate o prezinta alimentarea greoaie cu combustibil a unitatilor de distribuire, precum si utilizarea mijloacelor de transport proprii.

In anumite zone din oras exista o retea de distributie a gazului metan. La aceasta este racordat un numar restrans de locuinte individuale si immobile social administrative. Pentru imbunatatirea confortului termic interior a acestor spatii este necesara extinderea retelei de alimentare cu gaz metan si racordarea la aceasta a imobilelor care nu au asigurata alimentarea cu combustibil gazos.

2.9.4 ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICA

2.9.4.1 Date generale privind retelele electrice

Consumatorii de energie electrica de pe raza municipiului Giurgiu sunt deserviti de SRE Giurgiu din statii de transformare 110/20 kV, linii electrice (aeriene si subterane) de 20 kV, prin posture de transformare 20/0.4 kV si linii electrice de joasa tensiune.

In municipiul Giurgiu se gasesc patru statii de transformare 110/20 kV, alimentarea consumatorilor realizandu-se dintr-un numar de 204 posturi de transformare prin linii de medie tensiune (20 kV).

Retelele de medie tensiune su lungime totala de cca. 210 km din care 42,98 km LEA MT iar 166,72 km LES MT;

Lungimea retelelor de joasa tensiune – aeriene si subterane - este de cca.310 km. LEA JT au o lungime totala de 189,5 km, din care 122,8 km cu conductoare clasice si 66,8 km LEA cu conductoare torsadate). LES JT au o lungime de 116,35 km.

Din numarul total de posturi de transformare cca. 140 deservesc consumatorii casnici (tip aerian sau inglobate in cladire), iar cca. 70 deservesc consumatorii industriali.




Acestia sunt alimentati din urmatoarele statii :

Statia 110/20 kV Giurgiu Vest

Statia 110/20 kV Giurgiu Nord

Statia 110/20 kV fosta Fabrica de Zahar

Statia 110/20 kV Zona Libera Giurgiu Liniile de 20 kV cu plecare din aceeasi statie sau din statii diferite sunt buclate

intre ele, astfel incat in cazul unui defect pe una din linii, pana la remedierea acestuia, sarcina transportata prin linia defecta sa poate fi preluata pe o alta linie.

Retelele de joasa tensiune de pe raza municipiului Giurgiu sunt realizate cu conductoare clasice si conductoare izolate torsadate. Reteaua pentru iluninat public este comuna cu cea de joasa tensiune exceptand Calea Bucuresti.

2.9.4.2 Date generale privind disfunctionalitati in alimentarea cu energie electrica

- Remedierea defectelor aparute in cabluri se realizeaza prin mansonari, care reprezinta un punct slab in functionarea acestora.

- Cabluri electrice uzate fizic. - Intersectii si apropieri intre cablurile electrice si retele edilitare de apa-canal. - Intersectii si apropieri intre cablurile electrice si retelele de termoficare. In ultimele doua cazuri, disfunctionalitatile in functionarea retelelor electrice pot

aparea accidental prin ruperea cablului electric datorita interventiei la celelalte retele. Pe anumite portiuni de traseu acolo unde distantele dintre retelele electrice si celelalte retele nu au respectat normativele in vigoare, interventia la retelele electrice , in cazul defectarii acestora, se face anevoios, prelungindu-se din acest motiv durata de remediere a defectelor.

Remedierea la cablele defecte s-au realizat prin mansonarea acestora, ceea ce reprezinta, asa cum s-a mai specificat, puncte slabe in instalatii electrice.

Inlaturarea punctelor slabe din instalatiile electrice se pot realiza fie prin modificarea traseelor anumitor linii electrice subterane, fie prin inlocuirea cablurilor uzate fizic cu altele noi ceea ce implica investitii mari. S-a prevazut buclarea liniei de 20 kV Centru ( din statia 110/20 kV Giurgiu Vest) cu LES 20 kV Hotel ( din statia 110/20 kV Fabrica de Zahar) in postul de transformare nr. 202C Spital nou, degrevandu-se in felul acesta de sarcina liniile Centru si preluandu-se o parte din consumatorii pe linie Hotel. De asemenea, exista documentatii intocmite si se urmareste sa se realizeze practic alimentarea cu energie electrica a consumatorilor casnici nou aparuti pe raza municipiului Giurgiu (respectiv consumatorii aparuti pe partea stanga a DN 5 Giurgiu-Bucuresti).

De asemenea, se urmareste realizarea imbunatatirii calitatii tensiunii in anumite zone din municipiul Giurgiu, existand in acest sens documentatie care urmeaza sa fie realizata.

2.9.5 ALIMENTAREA CU GAZE NATURALE


In cadrul dezvoltarii infrastructurii orasului Giurgiu a fost inceputa alimentarea cu gaze naturale a municipiului, concesionarul retelei de distributie fiind Wirom Gas SA. Pana in prezent a fost finalizata prima etapa care a constat in executarea unei magistrale de aductiune a gazelor naturale de la Bucsani, executia unei statii de reglare-masurare amplasata in zona DJ 507 Giurgiu-Oinacu. Lungimea retelei de distributie gaze autorizata de Primaria Giurgiu este de 70 km. Prin dezvoltarea retelei de distributie gaze pe principalele artere de transport ale orasului se va asigura accesul neingradit al populatiei si consumatorilor industriali la aceasta infrastructura.




Realizarea retelei de distributie precum si marirea acesteia va permite cresterea economica a orasului si imbunatatirea confortului populatiei prin alimentarea cu gaze a principalelor puncte termice, asigurandu-se incalzirea si apa calda menajera. Pentru gospodariile individuale, vor putea fi racordate la reteaua de gaze circa 21 000 de gospodarii familiale si 20000 de apartamente in sistem centralizat.

Prin folosirea combustibilului gazos la punctele termice se va asigura protectia mediului inconjurator de noxe si va scadea gradul de poluare din localitate.

Extinzand reteaua de distributie a gazului metan pentru mai multe imobile se vor elimina disfunctionalitatile existente precum alimentarea greoaie cu alt gen de combustibil cum ar fi lemne, carbuni, pacura.

Locuintele individuale care se vor dezvolta in aceste zone se vor racorda la extinderile de retele de gaz metan, astfel incat incalzirea locuintelor se va face cu microcentrale individuale utilizand combustibil gazos.


Reteaua de distributie de gaze naturale se extinde relativ lent. Lipsa mijloacelor financiare face ca numai o parte din imobile sa se branseze.

2.10 PROBLEME DE MEDIU

AERUL

Calitatea aerului în municipiul Giurgiu este apreciată ca fiind bună. Uşoarele depăşiri au fost nesemnificative, manifestându-se cu o frecvenţă foarte mică.

Calitatea aerului s-a menţinut constantă, în ultimii ani neexistând variaţii mari ale concentraţiilor măsurate. Comparativ cu anul 2003 se observă o îmbunătăţire a calităţii aerului la cea mai parte din indicatori.

Măsurile stabilite, prin programul de gestionare a calităţii aerului au fost eficiente, rezultatele observându-se în urma monitorizării permanente.

Concentraţia ozonului în municipiul Giurgiu a scăzut constant în perioada 2003 – 2008 în principal în centrul oraşului şi mai puţin în zona industrială unde s-a păstrat aproximativ constantă.

APA

Apele subterane

Indicatorii fizico-chimici generali pentru apele subterane conduc la următoarea interpretare:

Gradul de mineralizare se încadrează în limitele de potabilitate, valorile fiind grupate spre limita superioară, denotând un grad ridicat de mineralizare;

S-au întregistrat de asemenea, valori semnificative ale indicatorilor grupei azot, dar acestea se încadrează în limitele admise;

Valorile indicelui de pH încadrează apele subterane în categoria celor slab acide (pH = 6,2 – 7,2);

Pe baza analizelor prezentate, pentru forajul: F1, se remarcă valori predominante ale ionului Cl, iar F3 se remarcă valori predominante ale ionului Ca.

Mineralizaţia totală din acviferul freatic variază între 0,5 şi 1,2 g/l, iar duritatea totală între 18,6 şi 17,92;




Tipul predominant de apă este bicarbonat sulfatosodic – magnezian;

Mineralizarea apelor subterane variază proporţional cu distanţarea de Dunăre. Spre Dunare, din cauza aportului de apă din fluviu mineralizarea este diluată, ea crescând acolo unde aportul de apă din aflux subteran (dinspre nord) este mai mare .

Problema cu care se confruntă autorităţile locale o reprezintă reţeaua învechită de apă potabilă a municipiului Giurgiu care poate afecta calitatea apei.

Apa potabila

Parametrii de calitate monitorizati nu au inregistrat nicio depasire a limitelor legale admise, avand valori cuprinse in intervalele urmatoare :

Cloruri 45 – 80 mg/L;

Substante organice 1,5 – 3,5 mg/L;

Amoniac absent

Azotiti absenti

Duritate 14,0 – 18,5 °G;

Gospodarirea apelor -sinteza

Datorita imbunatatirii retelei de alimentare cu apa potabila si a cresterii gradului de contorizare a apei la consumatorii casnici din municipiul Giurgiu, se constata o reducere a consumului de apa potabila pe cap de locuitor in ultimii ani.

Dunarea

Principalele caracteristici ale poluării fluviului Dunărea sunt următoarele:

Concentraţia hidrocarburilor clorinate este inferioară celei măsurate în fluviile din vestul Europei.




Reziduurile petroliere sunt inferioare celor detectate în apele poluate şi estuarele din vestul Europei.

Concetraţia metalelor grele în fluviul Dunărea este mai ridicată în sedimentele de fund.

Sedimentele din Dunăre sunt poluate intens în vecinătatea oraşelor mari, iar în zona oraşului Giurgiu se constată următoarele:

Biodiversitatea specifică planctonică este mică indentificându-se doar 20 taxoni pentru fitoplancton aparţinând grupelor cyanophyta, pyrrophyta, bacillariophyta, engleophyta , chlorophyta şi aproximativ 8 taxoni pentru zooplancton care aparţin grupelor ciliata, rotatori, capepoda şi cladocera.

Predomină diatomeele şi algele verzi.

În condiţiile existenţei unui substrat alcătuit din nisip cu granulometrie foarte mică, bentosul este reprezentat exclusiv de valve de lamelibranhiate şi cochilii de gasteropode.

Analiza structurii saprobe a asociaţiei fitoplanctonic luând în considerare speciile bioindicatoare, categoriile acestora, frecvenţa lor, cu valori ale indexului saprob (S) între 1,75 – 2,31, semnifică încadrarea apelor fluviului în aceste secţiuni în treapta a II-a de calitate sau beta mezosaprobă, respectiv un grad mediu de încărcare cu substanţe organice biodegradabile.

Nu s-a constatat din punct de vedere biologic, influenţa platformei industriale asupra calităţii apelor fluviului.

În regimul apelor din zona Giurgiu se disting două mari perioade: o perioadă de creştere a nivelului începând din noiembrie până în aprilie şi o perioadă de scădere începând cu luna aprilie şi continuând până în luna noiembrie.

CLIMA

Concluzii şi aprecieri teoretice privind climatul urban Municipiul Giurgiu reprezintă un component al peisajului geografic antropizat.

Modificările caracterului suprafeţei (subiacente, active) din interiorul oraşului au atras după ele modificări de ordin climatic.

Oraşul se deosebeşte de localităţile rurale în primul rând prin materialul de construcţii folosit. În timp ce localitatea rurală în majoritatea zonelor este acoperită preponderent cu un înveliş vegetal (grădini, livezi, curţi) în zonele urbane predomină piatra artificială, cărămida, ţigla ori terasele de beton ale acoperişurilor şi pereţilor, asfaltul străzilor.

În locul solului poros, acoperit cu vegetaţie al localităţilor rurale, în oraş se întâlneşte asfalt şi beton compact, impermeabil, deosebiri care aduc schimbări asupra climatului.

Climatul oraşelor poate fi definit ca ansamblul unor microclimate separate. Acest climat este caracterizat prin trăsături proprii, deosebit de cele ale regiunilor înconjurătoare. Factorii care influenţează climatul în oraş se pot grupa în două mari categorii şi anume, naturali şi artificiali. Din categoria factorilor naturali fac parte: radiaţia solară – diferită după latitudine, circulaţia generală, relieful vetrei oraşului şi al împrejurimilor şi vegetaţia.

În a doua categorie intră: topografia urbana, forma oraşului şi întinderea lui în suprafaţă.




Odată cu industrializarea, alţi trei factori capătă importanţă sporită şi anume: numărul şi densitatea populaţiei, sursele artificiale de căldură şi poluarea atmosferei oraşelor.

Dintre sursele de căldură, cea mai importantă este aceea provenită din consumul de combustibil casnic şi industrial.

Căldura primită prin arderea combustibilului este nesemnificativă vara, în schimb iarna poate echilibra căldura primită prin radiaţia solară.

În ceea ce priveşte poluarea atmosferei oraşului aceasta are o serie de consecinţe de ordin climatic şi biologic.

Astfel, vălul de impurităţi absoarbe radiaţia solară în timpul zilei în schimb micşorează radiaţia efectivă în cursul nopţii – atenuând astfel răcirile excesive.

Giurgiu, reprezintă o aglomerare urbană relativ concentrică (uşor alungită pe direcţia nord). Fiind un oraş tipic de câmpie, situat în extremitatea sudică a Câmpiei Române, îi sunt specifice influenţele climatului tipic continental – temperat al acestia, influenţe care pe baza datelor prelucrate de la staţia meteorologică din localitate – au fost deja prezentate în studiu de faţă.

Având în vedere mărimea şi poziţia municipiului Giurgiu, considerăm că diferenţele termice dintre climatul urban şi cel local (regional) sunt în general mici nedepăşind 0,6 - 0,9 °C. Aceste evidenţe sunt mai evidente în cazul valorilor minime ale temperaturii aerului;

Rolul moderator al Culoarului Dunării se resimte în oraş cu precădere în jumătatea sa sudică. Din acest punct de vedere, toamna este ceva mai cald decât în zonele limitrofe, iar primăvara uşor mai rece.

Spre Dunăre se pot acumula mase de aer mai reci care prin stagnare şi poziţie favorizează formarea inversiunilor termice.

Pe de altă parte orientarea albiei Dunarii în acest sector determină şi orientarea curenţilor de aer, predominanţi din sectorul sud-vestic şi nord-estic. Vara circulaţia predominantă din sectorul sud-vestic afectează diferenţele dintre oraşul încălzit şi zonele rurale limitrofe. Iarna circulaţia din sectorul nord-estic permite pătrunderea aerului rece în oraş. În cazul circulaţiilor sudice vara, regimul termic excesiv al oraşului este atenuat de influenţa Dunării.

Datorită Dunării, în semestrul rece, cu precădere în intervalul noiembrie-ianuarie, creşte frecvenţa ceţii în oraş.

Oricum din punct de vedere arhitectural trebuie avut în vedere faptul că eventuala extindere a oraşului trebuie făcută în sectorul nord-nord estic şi chiar estic.

De asemenea, plantarea spaţiilor verzi este indicată a fi făcută cu precădere spre nord-est şi sud-vest iar obiectivele industriale care vor fi construite să fie amplasate preponderent în vestul, nord- vestul oraşului.

SANATATEA

Descrirea distribuţiei incidenţei afecţiunilor digestive şi respiratorii acute investigate evidenţiează

A. Bolile digestive acute

Bolile diareice acute s-au produs în perioada 2000-2008 cu peste 50 % comparativ cu perioada 1991-1996;

Cazurile de shigeloză se menţin la acelaşi nivel;

Cazurile de hepatită virală s-au redus de cca. 40 de ori în perioada 2000 – 2008 comparativ cu perioada anterioară.

B. Boli intestinale parazitare




Parazitoze intestinale;

Oxiuraza după o scădere a cazurilor în anii 2001-2006, în perioada 2007 – 2008 a revenit la nivelul anilor 1991 – 1996;

Cazurile de ascardioză s-au redus în anii 2006 şi 2008 comparativ cu media;

Cazurile de helmitiază în perioada 2000-2008 sunt mult diminuate, cu excepţia anuli 2007 în care numărul de bolnavi s-a ridicat la nivelul perioadei 1991-1996;

În perioada 2001 – 2008 cazurile de scabie s-au redus în medie de peste 2 ori comparativ cu perioada 1991-1996.

C.Boli respiratorii

Numărul cazurilor de astm bronşic s-a redus de cca. 2 ori în perioada 2000-2008, comparativ cu perioada anterioară.

Se menţionează anul 2008 în care cazurile de astm bronşic s-au ridicat de cca. 4 ori peste medie.

Cazurile de tuberculoză au crescut de două ori în perioada 2000-2008 comparativ cu perioada anilor 1991-1996.

Trebuie precizat totuşi că incidenţa tuberculozei în municipiul Giurgiu în perioada 2000-2008 este mai scăzută comparativ cu incidenţa cazurilor pe întreg teritoriul României.

De asemenea, incidenţa hepatitei virale tip A situează municipiul Giurgiu mult sub incidenţa cazurilor din România.

SOLUL

Fenomenele de degradare a calităţii terenurilor şi solurilor sunt legate de acţiunea unor cauze naturale şi antropice.

Printre cazurile naturale care determină degradarea terenurilor şi solurilor în zona Giurgiu se numără fenomenele de aluvionare şi eroziune de mal cărora li se adaugă procese de înnisipări şi colmatări prin vegetaţie.

În urmatorii ani procesul de degradare a instalaţiilor, dar şi a terenurilor, a avansat conferind zonei aspectul de dezastru ecologic.

La crearea acestui peisaj contribuie şi săpăturile, desfundările de suprafeţe precum şi depozitările neorganizate de deşeuri. Asemenea aspecte sunt tipice nu numai pentru platforma sudică a VERACHIM, ci şi pentru teritoriul aparţinând Întreprinderii de Industrializarea sfeclei de zahăr “SC OLIMPIA SA” sau altor agenţi economici aflaţi în stare financiară critică. Astfel, zona lucrărilor pentru staţia de pompare a SC OLIMPIA SA, începute cu mai multi ani în urmă şi sistate din lipsa fondurilor de investiţii apare ca un teren puternic afectat, senzaţie accentuată şi de vecinătatea “cimitirului de vase” delimitat de malul ostrovului Mocănaşu.

Tot în partea de sud a oraşului, în apropierea canalelor Dunării, respectiv pe teritoriul fostei bălţi Veriga, se află 2 zone de depozitare a deşeurilor, lipsite de orice amenajări de protecţie a mediului. Cele două depozite – cel de zgură şi cenuşă al CET Giurgiu şi actuala haldă orăşenească reprezintă împreună o suprafaţă de peste 70 ha de teren degradat, la care trebuie adăugate suprafeţele de teren ce mărginesc pe cele două laturi drumul de acces la halda orăşenească şi pe care există depuneri necontrolate de gunoaie orăşeneşti.

În prezent actuala haldă orăşenească nu mai este funcţională, existand un proiect de închidere a haldei care se află în derulare.




Poluarea chimică a solului în zona analizată este efectul emisiilor de poluanţi rezultaţi din activităţile industriale şi din traficul rutier sau feroviar precum şi al depozitării incorecte a deşeurilor. Produsă pe aceste căi, poluarea chimică îmbracă diferite forme care în cazul de faţă, se pot clasifica după concentraţia poluanţilor şi arealul de răspândire a acestora drept poluare punctiformă sau poluare difuză.

Poluarea punctiformă este localizată în imediata vecinătate a sursei şi se caracterizează prin concentraţii de poluanţi ce depăşesc deseori valorile admise în sol dar a căror areal de răspândire este strict limitat la teritoriul sursei. Aproape toate activităţile umane determină poluări punctiforme ale solului, dar semnificative sunt cele în care concentraţia poluanţilor depăşeşte limitele admise.

Poluarea difuză sau zonală se produce prin transportul poluanţilor la distanţe de sursa de emisie, prin intermediul aerului sau apei. Mecanismele poluării difuze constau fie în depunerea pe sol a poluanţilor emişi sub formă de particule solide (pulberi, aerosoli sau gaze) antrenaţi de aerul în mişcare, fie prin infiltrarea în sol a unor substanţe dizolvate şi vehiculate de apele de precipitaţii, apele de suprafaţă sau apele uzate.

Afectare industriala În zona Giurgiu preponderentă este poluarea punctiformă determinată mai ales

prin depunerea pulberilor si suspensiilor rezultate din activităţi industriale şi trafic. În condiţiile unor ploi acide, metalele grele conţinute în pulberi sunt dizolvate şi trecute în forme solubile a căror prezenţă este toxică pentru microorganismele de care depinde fertilitatea solului şi chiar pentru dezvoltarea şi viaţa plantelor

Pentru diminuarea degradării solui şi terenurilor în municipiul Giurgiu trebuie să se adopte următoarele acţini:




A – dezvoltarea viitoare echilibrată, bazată pe politică corectă de investiţii;

B – măsuri de diminuare a poluării în transporturi având în vedere rolul de poartă de intrare şi ieşire din ţară a oraşului;

C – măsuri speciale de reabilitare şi reconstrucţie ecologică a zonelor degradate

DESEURI

Creşterea cantităţii de deşeuri municipale este influenţată în principal de următorii factori:

evoluţia populaţiei;

evoluţia gradului de acoperire cu servicii de salubrizare;

evoluţia indicatorului de generare a deşeurilor municipale.

Cantitatea de deşeuri urbane generată, considerată ca fiind un indicator al consumului populaţiei, va avea în următorii ani o evoluţie moderat crescătoare. Creşterea cantităţilor de deşeuri colectate se va datora măririi consumului de produse şi extinderii serviciilor de salubritate în zonele rurale.

În urma dezvoltării sistemului de colectare selectivă se va micşora cantitatea deşeurilor depozitate şi va creşte cantitatea valorificată. De asemenea, promovarea compostării va contribui la reducerea cantităţilor depozitate, şi la îndepărtarea problemelor pe care le presupune fermentarea acestora în depozitele neconforme actuale (levigatul, degajările de gaz cu fenomene de autoaprindere, mirosuri, insecte etc.)

Conform Planului judeţean de gestionare a deşeurilor evoluţia cantităţilor de deşeuri municipale ar urma o prognoză de generare de tipul celei prezentate în tabelul urmator.

2008 2009 2010 2011 2012 2013

1 Deşeuri municipale (deşeuri menajere şi asimilabile din activităţi comerciale, industriale, instituţii, din care:

66097 66469 66844 67038 67594 67919

1.1 Deşeuri menajere colectate în amestec

40331 41436 42088 43208 45271 46828

1.2 + 1.3

Deşeuri asimilabile celor municipale (colectate separat şi în amestec)

12291 12390 12489 12589 12689 12791

1.5 Deşeuri din grădini şi parcuri

1206 1216 1226 1236 1246 1256

1.6 Deşeuri din pieţe 1274 1284 1295 1305 1315 1326

1.7 Deşeuri stradale 5495 5539 5583 5628 5673 5718

1.8 Deşeuri generate şi necolectate

5500 4604 4163 3252 1400 0




FLORA

Funcţie de vegetaţie se pot deosebi următoarele zone şi subzone:

Zona luciurilor de apă şi a suprafeţelor temporar acoperite cu apă;

Zona terestră, cu subzonele de:

Terenuri devenite terestre prin desecare ocupate în prezent de vegetaţie de pajişti secundare;

Pădure;

Grinduri.

Este de menţionat că cea mai mare parte a terenurilor terestre primare sau obţinute prin desecare sunt fie ocupate de construcţii – industriale sau urbane (locuinţe) fie folosite în scopuri agricole, cultura dominantă fiind cea a cerealelor pentru boabe (75 % din teren).

Suprafaţa de teren agricol aferentă municipiului Giurgiu, este de 2080 ha din care 103 ha în extravilan.

Această suprafaţă este cultivată după cum urmează:

cca. 75 % - cu cereale (porumb, grâu, orz);

7 – 10 % - cu plante de nutreţ;

2 – 4 % - cu legume;

10 – 15 % - cu plante tehnice (floarea soarelui, sfecla de zahăr şi alte culturi).

Viile ocupă în prezent 2,3 %, iar liveziile 0,1 % din suprafaţa totală. Este de menţionat cultura mai extinsă decât în alte regiuni a nucului – pom fructifer care pretinde o climă caldă şi un anumit grad de umiditate în sol.

FAUNA

Fauna zonei Giurgiu poate fi tratată considerând cele două medii distincte de viaţă pentru animale, mediul terestru şi mediul acvatic.

Ca rezultat al condiţiilor de relief, climă şi vegetaţie fauna terestră specifică este alcătuită din:

Mamifere rozătoare: Popândău (Citellus citellus) Hârciog (Cricetus cricetus) Dihorul de stepă (Tustella eversmani) Şoarecii de câmp (Apodermus agrarius, Sorex araneus, Spalax

leucodon) Cârtiţa (Talpa europea)

Păsări, specii specifice fiind fazanul (Phaseanus colchius) şi dropia (Otis tarda), aproape dispărută din zonă;

Reptile: Şopârla de câmp (Lacerţa agilis) Şopârla verde (Lacerta viridis) Şarpele de casă (Natrix natrix şi N. tesseldata)

Amfibieni: Broasca comună (Rana ridibunda) Brotăcelul (Bufa viridis) Tritonul (Triturus vulgaris, T.criolatus).




ZGOMOTUL

În municipiul Giurgiu nivelul de zgomot urban prezintă depăşiri frecvente ale limitei admise de 70 dB(A) în majoritatea punctelor de monitorizare cu excepţia zonelor din vecinătatea pacurilor.

În zona parcului Alei, în anul 2008 nu s-a înregistrat nicio depăşire a limitei admise iar în vecinătatea parcului Policlinica s-a înregistrat o uşoară depăşire (70,8 dB) în luna februarie 2008.

Zonele în care nivelul poluării sonore este cel mai ridicat sunt:

Zona intersecţiilor Autogară – Gară

Punct control în care valorile maxime ale nivelului de zgomot urban se situează între 74 dB (A) şi 78 dB (A).

Lăţimea culoarelor de poluare fonică este determinată de la sursa liniară de generare a zgomotului (axa drumului / căii de transport) până la distanţa la care zgomotul generat se situează în limita admisă.

Constatăm că poluarea fonică cea mai extinsă apare pe culoarele de transport rutier şi pe calea ferată spre Bucureşti şi pe ruta spre Zimnicea unde lăţimea culoarului este de cca. 300 m.

Poluare fonica generata de trafic Culoarele de transport spre Găeşti, Videle şi Alexandria au lăţimi cuprinse între

220 m, 170 m şi 140 m. La nivelul anului 2008 pentru tronsoanele de drum din zona Municipiului Giurgiu

nu s-au elaborat hărţi strategice deoarece populaţia oraşului nu depaseste 250 000 locuitori, iar pe drumurile din jurul oraşului s-au înregistrat mai putin de 6 000 000 treceri vehicule/an, conform HG 321/2005, art. 4.

PPPLLLAAANNN UUURRRBBBAAANNNIIISSSTTTIIICCC ... · privind proiectarea si realizarea strazilor...

Documents

Transcript of PPPLLLAAANNN UUURRRBBBAAANNNIIISSSTTTIIICCC ... · privind proiectarea si realizarea strazilor...