Pozitia_geografica

UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI

FACULTATEA DE GEOGRAFIE

DEPARTAMENTUL DE GEOGRAFIE REGIONALĂ ŞI MEDIU

GEOGRAFIA FIZICĂ A ROMÂNIEI

(structură şi relief – Hidrologie-Meteorologie III

/morfostructură şi relief – Turism III)(Curs nr. 1)

Lect.univ.dr. VIJULIE IULIANA

OBIECTIVELE CURSULUIOBIECTIVELE CURSULUI

cunoaşterea şi înţelegerea sensului propriu al noţiunilor cu cea mai cunoaşterea şi înţelegerea sensului propriu al noţiunilor cu cea mai mare mare utilizare în utilizare în domeniul Geografiei Fizice a Romaniei (morfotectonică, morfologie, morfostructură domeniul Geografiei Fizice a Romaniei (morfotectonică, morfologie, morfostructură etc.);etc.);

interpretarea hărţii geologice a României (sc. 1: 1.000.000; 1: 200.000; 1: 50.000); interpretarea hărţii geologice a României (sc. 1: 1.000.000; 1: 200.000; 1: 50.000); explicarea lacunelor stratigrafice, a coloanelor stratigrafice, descrierea şi explicarea explicarea lacunelor stratigrafice, a coloanelor stratigrafice, descrierea şi explicarea succesiunii faciesurilor şi a elementelor ce ţin de tectonică.succesiunii faciesurilor şi a elementelor ce ţin de tectonică.

analiza secvenţială a tipurilor de relief şi recunoaşterea tipurilor de relief pe imagini analiza secvenţială a tipurilor de relief şi recunoaşterea tipurilor de relief pe imagini (fotografii, schiţe, hărţi etc.);(fotografii, schiţe, hărţi etc.);

Geografia Fizică a României sintetizează cunoştinţe multiple de la discipline precum: Geografia Fizică a României sintetizează cunoştinţe multiple de la discipline precum: geologia, geomorfologia, climatologia, hidrologia, biogeografia, pedologia, cu scopul geologia, geomorfologia, climatologia, hidrologia, biogeografia, pedologia, cu scopul de a dezvolta aptitudini de analiză fizico-geografică a teritoriului României şi iniţiere de a dezvolta aptitudini de analiză fizico-geografică a teritoriului României şi iniţiere în descifrarea problemelor de geografie fizică a României;în descifrarea problemelor de geografie fizică a României;

aprofundarea aspectelor relaţionale dintre componentele fizico-geografice ale aprofundarea aspectelor relaţionale dintre componentele fizico-geografice ale peisajului geografic românesc şi conturarea unor modele geografice regionale;peisajului geografic românesc şi conturarea unor modele geografice regionale;

COMPETENŢELE DOBÂNDITE COMPETENŢELE DOBÂNDITE

PRIN ABSOLVIREA DISCIPLINEIPRIN ABSOLVIREA DISCIPLINEI

Cunoştinţele dobândite prin absolvirea disciplinei vor asigura studentului Cunoştinţele dobândite prin absolvirea disciplinei vor asigura studentului competenţele necesare:competenţele necesare:

1.1. evaluării corecte a potenţialului geomorfologic al unei regiuni;evaluării corecte a potenţialului geomorfologic al unei regiuni;

2.2. formarea unor deprinderi practice de investigare a terenului;formarea unor deprinderi practice de investigare a terenului;

3.3. intuirea limitelor sau restricţiilor impuse de intensitatea, natura şi ciclicitatea intuirea limitelor sau restricţiilor impuse de intensitatea, natura şi ciclicitatea proceselor fizico-geografice. proceselor fizico-geografice.

4.4. aptitudini de analiză fizico-geografică a teritoriului României.aptitudini de analiză fizico-geografică a teritoriului României.

Aceste deprinderi îl vor ajuta pe absolvent să integreze cunoştinţele şi Aceste deprinderi îl vor ajuta pe absolvent să integreze cunoştinţele şi deprinderile îndeprinderile înssuşite la cursul de Geografia Fizică a României în fundamentarea uşite la cursul de Geografia Fizică a României în fundamentarea altor discipline din planul de învăţământ (amenajarea teritoriului şi altor discipline din planul de învăţământ (amenajarea teritoriului şi organizarea spaţiului geografic, dinamica peisajului etc.). organizarea spaţiului geografic, dinamica peisajului etc.).

Metode utilizate în predarea cursului şi la seminariiMetode utilizate în predarea cursului şi la seminarii

Demonstrarea cauzalităţii fenomenelor, explicarea mecanismelor, Demonstrarea cauzalităţii fenomenelor, explicarea mecanismelor, proceselor şi repartiţiei lor teritoriale, impune utilizarea unei metodologii proceselor şi repartiţiei lor teritoriale, impune utilizarea unei metodologii diverse, care să asigure atât înţelegerea problemelor prezentate, cât şi diverse, care să asigure atât înţelegerea problemelor prezentate, cât şi operarea cu noţiunile însuşite. operarea cu noţiunile însuşite.

Se utilizează metode şi procedee expozitive: Se utilizează metode şi procedee expozitive:

expunereaexpunerea sau sau prelegereaprelegerea (pe baza desenelor schematice, a schiţelor de (pe baza desenelor schematice, a schiţelor de hartă; a imaginilor - fotografii) proiectate cu videoproiectorul; hartă; a imaginilor - fotografii) proiectate cu videoproiectorul;

demonstrareademonstrarea cu ajutorul desenului pe tablă, cu ajutorul schiţelor şi cu ajutorul desenului pe tablă, cu ajutorul schiţelor şi imaginilor satelitare ori prin intermediul unor filme documentare (video); imaginilor satelitare ori prin intermediul unor filme documentare (video);

intuitive intuitive (pe hărţile topografice, geologice, tectonice, fotografii);(pe hărţile topografice, geologice, tectonice, fotografii); problematizarea şi dezbaterea.problematizarea şi dezbaterea.

Modul de evaluareModul de evaluare

Evaluarea finală de la sfârşitul semestrului presupune parcurgerea a Evaluarea finală de la sfârşitul semestrului presupune parcurgerea a două etape: două etape: notă finală acordată la seminar notă finală acordată la seminar şişi examenul propriu-zis. examenul propriu-zis.

La seminar aprecierile sunt date prin calificative: f. bine; bine; La seminar aprecierile sunt date prin calificative: f. bine; bine; satisfăcător şi nesatisfăcător. satisfăcător şi nesatisfăcător. Calificativul nesatisfăcător anulează Calificativul nesatisfăcător anulează intrarea în examinarea finală a studentuluiintrarea în examinarea finală a studentului..

Examenul propriu-zis se desfăşoară sub forma unui test grilă scris cu Examenul propriu-zis se desfăşoară sub forma unui test grilă scris cu răspunsuri închise cât şi deschise (12 întrebări), ce acoperă conţinutul răspunsuri închise cât şi deschise (12 întrebări), ce acoperă conţinutul întregului curs şi bibliografia obligatorie. întregului curs şi bibliografia obligatorie.

Notarea se face cu 1 punct din oficiu, 7 puncte pentru răspunsurile Notarea se face cu 1 punct din oficiu, 7 puncte pentru răspunsurile aferente testului grilă şi 2 puncte sunt acordate diferenţiat în funcţie de aferente testului grilă şi 2 puncte sunt acordate diferenţiat în funcţie de dificultatea, constanţa răspunsurilor la seminar pe parcursul întregului dificultatea, constanţa răspunsurilor la seminar pe parcursul întregului semestru.semestru.

Conţinut (descriptori)Conţinut (descriptori)

Pozitia geografică a României; România - ţară carpatică, Pozitia geografică a României; România - ţară carpatică, dunăreană, pontică;dunăreană, pontică;

Evoluţia paleogeografică a teritoriului ţării;Evoluţia paleogeografică a teritoriului ţării;

Unităţile morfostructurale ale României (orogen şi Unităţile morfostructurale ale României (orogen şi platformă);platformă);

Relieful României (suprafeţe de nivelare; piemonturi şi Relieful României (suprafeţe de nivelare; piemonturi şi glacisuri; terase şi lunci (relief fluviatil); relief glaciar şi glacisuri; terase şi lunci (relief fluviatil); relief glaciar şi periglaciar; relief litoral; relief eolian; relief vulcanic; relief periglaciar; relief litoral; relief eolian; relief vulcanic; relief structural; relief petrografic);structural; relief petrografic);

Discutarea tipurilor de subiecte pentru examen.Discutarea tipurilor de subiecte pentru examen.

BIBLIOGRAFIEBIBLIOGRAFIE

Anastasiu, N., Mutihac, V., Grigorescu, D., Popescu, Gh. C. Anastasiu, N., Mutihac, V., Grigorescu, D., Popescu, Gh. C. 1998. 1998. Dicţionar de geologie.Dicţionar de geologie. Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.

CoteCoteţ, P., ţ, P., 1969. 1969. Geomorfologie cu elemente de geologie.Geomorfologie cu elemente de geologie. Editura Didactică şi Pedagogică, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.Bucureşti.

Ielenicz, M., Pătru, I., Ghincea, M.Ielenicz, M., Pătru, I., Ghincea, M., 2003., 2003. Subcarpaţii României. Subcarpaţii României. Editura Universitară, 250 Editura Universitară, 250 pag.pag.

Ielenicz, M.,Ielenicz, M., 2005. 2005. Geografia fizică a României.Geografia fizică a României. Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Proiectul Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Proiectul pentru învăţământul rural, ISBN 973-0-04221-7.pentru învăţământul rural, ISBN 973-0-04221-7.

Ielenicz, M., Pătru, I.Ielenicz, M., Pătru, I., 2005. , 2005. Geografia Fizica a României.Geografia Fizica a României. Editura Universitară, 255 pag. Editura Universitară, 255 pag. Mutihac, V., Stratulat, M.I., Fechet R.M.,Mutihac, V., Stratulat, M.I., Fechet R.M., 2004. 2004. Geologia României.Geologia României. Editura Didactică şi Editura Didactică şi

Pedagogică, Bucureşti.Pedagogică, Bucureşti. Posea, Gr., Popescu, N., Ielenicz, M.Posea, Gr., Popescu, N., Ielenicz, M., 1974. , 1974. Relieful României.Relieful României. Editura Ştiinţifică, Editura Ştiinţifică,

Bucureşti.Bucureşti. Posea, Gr.Posea, Gr., 2002. , 2002. Geomorfologia României. Relief – tipuri, geneză, evoluţie, regionare.Geomorfologia României. Relief – tipuri, geneză, evoluţie, regionare.

Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti.Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti. Posea, Gr.Posea, Gr., 2006. , 2006. Geografia fizică a României. Partea I. Date generale. Poziţie geografică. Geografia fizică a României. Partea I. Date generale. Poziţie geografică.

Relief. Evaluare teste grilăRelief. Evaluare teste grilă, Ediţia a-II-a, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti., Ediţia a-II-a, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti. Săndulescu, M.Săndulescu, M., 1984. , 1984. Geotectonica României.Geotectonica României. Editura Tehnică, Bucureşti. Editura Tehnică, Bucureşti. Velcea, V, Savu, A.Velcea, V, Savu, A., 1982. , 1982. Geografia Carpaţilor şi a Subcarpaţilor Româneşti.Geografia Carpaţilor şi a Subcarpaţilor Româneşti. Editura Editura

Didactică şi Pedagogică, Bucureşti. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti. Popescu, N., Ielenicz, M., Osaci Costache, G., Folea, F., Ene, M., 2001. Popescu, N., Ielenicz, M., Osaci Costache, G., Folea, F., Ene, M., 2001. Relieful României. Relieful României.

Bibliografie.Bibliografie. Vol I. Editura Eficient, Bucureşti. Vol I. Editura Eficient, Bucureşti. **Alte aAlte articole cuprinse în volume de lucrări ştiinţifice.rticole cuprinse în volume de lucrări ştiinţifice.

POZIŢIA GEOGRAFICĂPOZIŢIA GEOGRAFICĂ

România are o România are o suprafaţă de 238.391 kmsuprafaţă de 238.391 km²²,, ocupând locul 13 în ocupând locul 13 în Europa cu ccaEuropa cu cca.. 4,8 % din suprafaţa continentului şi al 80-lea 4,8 % din suprafaţa continentului şi al 80-lea pe Glob.pe Glob.

România este situată în cadrul România este situată în cadrul Europei CentraleEuropei Centrale (SE acesteia), (SE acesteia), respectiv la N de Peninsula Balcanică.respectiv la N de Peninsula Balcanică.

Este situată la interferenţa a două mari unităţi morfostructurale Este situată la interferenţa a două mari unităţi morfostructurale ale Europei, care ar putea fi separate de o linie ce ar uni M. ale Europei, care ar putea fi separate de o linie ce ar uni M. Neagră cu M. Baltică;Neagră cu M. Baltică;

La E de această linie se află La E de această linie se află unităţi predominant de platformăunităţi predominant de platformă ce aparţin Europei Estice, cu un relief relativ uniform ce aparţin Europei Estice, cu un relief relativ uniform alcalcătuit, ătuit, în general, din câmpii şi podişuri joase de eroziune în general, din câmpii şi podişuri joase de eroziune (Popescu, (Popescu, 2000);2000);

La V de acest aliniament se află teritoriul Europei CentralLa V de acest aliniament se află teritoriul Europei Central -- V, V, un teritoriu puternic tectonizat şi bine compartimentat, alcătuit un teritoriu puternic tectonizat şi bine compartimentat, alcătuit în mare din în mare din lanţuri orogenice hercinice şi alpinelanţuri orogenice hercinice şi alpine (inclusiv (inclusiv orogenul carpatic). orogenul carpatic).

România este situată în plină zonă temperată; România este situată în plină zonă temperată;

este traversată de este traversată de paralela de 45paralela de 45°° latitudine nordică;latitudine nordică;

prin centrul ţării se desfăşoară prin centrul ţării se desfăşoară meridianul de 25meridianul de 25°° longitudine longitudine estică, estică, aflat la jumătatea spaţiului european.aflat la jumătatea spaţiului european.

Sursa: Ielenicz, 2005

Aceste coordonate matematice plasează România la jumătatea Aceste coordonate matematice plasează România la jumătatea distanţei dintre Oc. Atlantic şi M. Ural (2700 km) şi jumătatea distanţei dintre Oc. Atlantic şi M. Ural (2700 km) şi jumătatea distanţei dintre M. Baltică şi M. Mediterană (900 km).distanţei dintre M. Baltică şi M. Mediterană (900 km).

Extremităţile teritoriului României sunt date de următoarele Extremităţile teritoriului României sunt date de următoarele localităţi:localităţi:

HorodişteaHorodiştea (jud. Botoşani - pe malul Prutului) în N; (jud. Botoşani - pe malul Prutului) în N; ZimniceaZimnicea pe Dunăre în S; pe Dunăre în S; Beba VecheBeba Veche (jud. Timiş) în V; (jud. Timiş) în V; SulinaSulina (jud. Tulcea) în E. (jud. Tulcea) în E.

România – ţară carpaticăRomânia – ţară carpatică Carpaţii Carpaţii au cea mai mare extindere, reprezintă au cea mai mare extindere, reprezintă osatura osatura principală principală

a teritoriului României faţă de care sunt grupate toate celelalte a teritoriului României faţă de care sunt grupate toate celelalte unităţi morfostructurale: dealuri, podişuri, câmpii. unităţi morfostructurale: dealuri, podişuri, câmpii.

Toate aceste unităţi intra şi extracarpatice sunt formate din Toate aceste unităţi intra şi extracarpatice sunt formate din sedimente care provin din erodarea orogenului carpaticsedimente care provin din erodarea orogenului carpatic;;

Cea mai mare parte a teritoriului României este situată în zona Cea mai mare parte a teritoriului României este situată în zona structurală a orogenului carpaticstructurală a orogenului carpatic,, care deţine 60% din suprafaţa care deţine 60% din suprafaţa ţării;ţării;

Carpaţii sunt cei care impun etajarea fizico-geografică şi Carpaţii sunt cei care impun etajarea fizico-geografică şi dispunerea în trepte concentrice a marilor unităţi fizico-geografice dispunerea în trepte concentrice a marilor unităţi fizico-geografice ale României, fapt ce conduce la diversificarea zonelor geografice ale României, fapt ce conduce la diversificarea zonelor geografice temperate.temperate.

Din Carpaţi pornesc cursurile marilor râuriDin Carpaţi pornesc cursurile marilor râuri care străbat regiunile care străbat regiunile vecine ajungând la Dunăre. Cantităţile mari de precipitaţii ce cad vecine ajungând la Dunăre. Cantităţile mari de precipitaţii ce cad în Carpaţi asigură izvoare cu debite bogate şi o scurgere cu debite în Carpaţi asigură izvoare cu debite bogate şi o scurgere cu debite ridicate primăvara şi vara ridicate primăvara şi vara (Ielenicz, 2005).(Ielenicz, 2005).

Carpaţii reprezintă o barieră pentru masele de aerCarpaţii reprezintă o barieră pentru masele de aer ce vin din ce vin din diferite părţi ale emisferei nordice determinând pe de-o parte diferite părţi ale emisferei nordice determinând pe de-o parte nuanţări evidente ale climatului temperatnuanţări evidente ale climatului temperat (uscat în est, umed şi (uscat în est, umed şi răcoros în vest, umed şi mai cald în sud-vest), iar pe de alta răcoros în vest, umed şi mai cald în sud-vest), iar pe de alta frecvenţa ploilor orografice pe versanţii şi culmile aflate pe frecvenţa ploilor orografice pe versanţii şi culmile aflate pe direcţia maselor de aer şi a efectelor foehnale pe cei adăpostiţi;direcţia maselor de aer şi a efectelor foehnale pe cei adăpostiţi;

Înălţimile ridicate ale Carpaţilor au permis în cuaternarÎnălţimile ridicate ale Carpaţilor au permis în cuaternar, în , în condiţiile răciri generale a climatului, condiţiile răciri generale a climatului, dezvoltarea gheţarilor la dezvoltarea gheţarilor la altitudini mai mari de 1800 maltitudini mai mari de 1800 m de la care au rămas numeroase de la care au rămas numeroase forme de relief caracteristice (circuri, văi, morene glaciare etc.) forme de relief caracteristice (circuri, văi, morene glaciare etc.) (Ielenicz, 2005).(Ielenicz, 2005).

Prin caracteristicile fizice (cca. 70% au înălţimi sub 1700 m, Prin caracteristicile fizice (cca. 70% au înălţimi sub 1700 m, fragmentare mare dată de numărul mare al depresiunilor, fragmentare mare dată de numărul mare al depresiunilor, culoarelor de vale, pasurilor joase), Carpaţii culoarelor de vale, pasurilor joase), Carpaţii au fost favorabili au fost favorabili locuirii şi statornicirii locuirii şi statornicirii populaţieipopulaţiei încă din paleolitic şi neolitic încă din paleolitic şi neolitic (Ielenicz, 2005).(Ielenicz, 2005).

Culmile şi crestele munţilor au reprezentat Culmile şi crestele munţilor au reprezentat spaţiul unei spaţiul unei tradiţionale activităţi pastorale milenaretradiţionale activităţi pastorale milenare (Ielenicz, 2005)(Ielenicz, 2005)..

Resursele de subsol şi sol variate, potenţialul hidroenergetic au Resursele de subsol şi sol variate, potenţialul hidroenergetic au contribuit la contribuit la dezvoltarea unei vieţi economice şi a unei reţele dezvoltarea unei vieţi economice şi a unei reţele dense de aşezăridense de aşezări ce urcă din culoarele văilor până în culmi ce urcă din culoarele văilor până în culmi desfăşurate la peste 1200 m desfăşurate la peste 1200 m (Ielenicz, 2005).(Ielenicz, 2005).

România – ţară dunăreanăRomânia – ţară dunăreană Dunărea – lungime totală: Dunărea – lungime totală: 2860 km,2860 km, din care României îi revin din care României îi revin 38%38% (1075 (1075

km între Baziaş şi vărsare) din aceasta;km între Baziaş şi vărsare) din aceasta; este al doilea fluviu ca mărime din Europa după Volga (3690 km); este al doilea fluviu ca mărime din Europa după Volga (3690 km);

izvorăşte din munţii Pădurea Neagră şi se varsă în Marea Neagră;izvorăşte din munţii Pădurea Neagră şi se varsă în Marea Neagră; ia naştere prin unirea a trei izvoare: ia naştere prin unirea a trei izvoare: BREG, BRIGACH, DONAU QUELLEBREG, BRIGACH, DONAU QUELLE

şi se uneşte cu marea prin trei braţe: CHILIA, SULINA, SF. GHEORGHE, şi se uneşte cu marea prin trei braţe: CHILIA, SULINA, SF. GHEORGHE, formând DELTA DUNĂRII; formând DELTA DUNĂRII;

Traseul fluviului străbate: Traseul fluviului străbate:

10 ţări10 ţări: Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croaţia, Serbia, România, : Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croaţia, Serbia, România, Bulgaria, RepublicaBulgaria, Republica Moldova, UcrainaMoldova, Ucraina şi şi 4 capitale4 capitale: Viena, Bratislava, : Viena, Bratislava, Budapesta, Belgrad;Budapesta, Belgrad;

aproape aproape 98% din bazinele hidrografice din ţara noastră aparţin sistemului 98% din bazinele hidrografice din ţara noastră aparţin sistemului dunăreandunărean definitivat în cuaternar prin formarea sectoarelor de colectare din definitivat în cuaternar prin formarea sectoarelor de colectare din câmpii câmpii (Ielenicz, 2005)(Ielenicz, 2005)..

http://www.ddbra.ro/localizare/harta-dunarea.jpg (data accesării 18.09.2011)

Sectoarele Dunării:Sectoarele Dunării:

1. Defileul Baziaş – Gura Văii1. Defileul Baziaş – Gura Văii (Porţile de Fier I) (144 km) – desparte Carpaţii de (Porţile de Fier I) (144 km) – desparte Carpaţii de Balcani;Balcani;

prezintă sectoare de îngustare (fie elemente tectonice: Pescari - Alibeg – sinclinalul prezintă sectoare de îngustare (fie elemente tectonice: Pescari - Alibeg – sinclinalul Reşiţa - Moldova Nouă; sinclinoriul – Berzasca - Greben; falii – în aval de Iuţi; gnaise, Reşiţa - Moldova Nouă; sinclinoriul – Berzasca - Greben; falii – în aval de Iuţi; gnaise, amfibolite – Cazane - Plavişeviţa; calcare - Cazane)amfibolite – Cazane - Plavişeviţa; calcare - Cazane) (Valeria Velcea, 1982)(Valeria Velcea, 1982)::

Valea Nerei - Valea Rilii;Valea Nerei - Valea Rilii; Pescari - Alibeg;Pescari - Alibeg; Berzasca - Greben;Berzasca - Greben; Cazanele Mari şi Mici;Cazanele Mari şi Mici; Vârciorova - Gura Văii.Vârciorova - Gura Văii.

şi sectoare de lărgire (bazinete – areale de sedimentare miocene formate din argile, şi sectoare de lărgire (bazinete – areale de sedimentare miocene formate din argile, marne, conglomerate, gresii ce repauzează peste un fundament cristalin)marne, conglomerate, gresii ce repauzează peste un fundament cristalin) (Valeria Velcea, (Valeria Velcea, 1982):1982):

Moldova Veche;Moldova Veche; Liubcova; Liubcova; Greben - Plavişeviţa;Greben - Plavişeviţa; Dubova (bazinet - golf semicircular) ce separă Cazanele;Dubova (bazinet - golf semicircular) ce separă Cazanele; Ogradena-Orşova.Ogradena-Orşova.

Formarea defileului: Formarea defileului:

Ipoteza tectonicăIpoteza tectonică (formarea cursului pe un sistem de falii preexistent) – susţinută (formarea cursului pe un sistem de falii preexistent) – susţinută de geologi (B. Inkey, G. Ionescu, M. Drăghiceanu, Fr. Schatarzik);de geologi (B. Inkey, G. Ionescu, M. Drăghiceanu, Fr. Schatarzik);

Ipoteza antecedenţeiIpoteza antecedenţei – susţinută de A. Penck, I. Kvijik, V Mihăilescu, N. – susţinută de A. Penck, I. Kvijik, V Mihăilescu, N. Orghidan .... Orghidan .... ‘’Dunărea ar fi preluat traseul unui braţ marin miocen, în care s-‘’Dunărea ar fi preluat traseul unui braţ marin miocen, în care s-a adâncit pe măsură ce zona montană se ridica’’a adâncit pe măsură ce zona montană se ridica’’ (Valeria Velcea, 1982);(Valeria Velcea, 1982);

Ipoteza captăriiIpoteza captării – susţinută de Emm. de Martonne – mişcările de la sf. pliocenului – susţinută de Emm. de Martonne – mişcările de la sf. pliocenului şi din cuaternar au condus la schimbări de drenaj şi la o şi din cuaternar au condus la schimbări de drenaj şi la o eroziune regresivă eroziune regresivă diferenţiată; G. Vâlsan – lipsa teraselor din zona Greben - Milanovac diferenţiată; G. Vâlsan – lipsa teraselor din zona Greben - Milanovac corespunde sectorului de veche cumpănă de ape corespunde sectorului de veche cumpănă de ape între bazinul Panonic şi între bazinul Panonic şi bazinul Geticbazinul Getic; R. Ficheux – o serie de ; R. Ficheux – o serie de captări locale între bazinete şi sectoare captări locale între bazinete şi sectoare de vale îngustă care ar fi condus la formarea actualului traseu al Dunării de vale îngustă care ar fi condus la formarea actualului traseu al Dunării (Valeria Velcea, 1982);(Valeria Velcea, 1982);

Alţii consideră că Dunărea ar fi rezultat în urma revărsării Lacului Panonic în Alţii consideră că Dunărea ar fi rezultat în urma revărsării Lacului Panonic în Lacul GeticLacul Getic (Valeria Velcea, 1982);(Valeria Velcea, 1982);

Defileul Dunării: Baziaş – Gura Văii

http://www.portiledefier.ro/media/images/make-66f31c0a22ed408ab9be487ab9080c21.jpg

Cazanele

Foto: Laura Tîrlă

Ciucarul Mare – 318 m (malul românesc al Cazanelor Mari)

Veliki Štrbac (768m) – Ştirbăţul Mare

Foto: Laura Tîrlă

Lacul (golful) Mraconiei

Foto: Laura Tîrlă

Cazanele Mari

Foto: Laura Tîrlă

http://4.bp.blogspot.com/-teonO0nG4Yw/TZsGa2MX0DI/AAAAAAAADAw/KK2K324HFVE/s1600/cazanele-dunarii-02.jpg (accesat pe 12 octombrie 2011)

Cazanele Mici

Ciucarul Mic (313 m)

Mali Štrbac (626 m) – Ştirbăţul Mic

Foto: Laura Tîrlă

Capul lui Decebal –

statuie situată între

localităţile Ieşelniţa şi

Dubova

http://www.turismland.ro/wp-content/uploads/2010/02/Cazanele-Dunarii-1.jpg

2. Sectorul Gura Văii – Călăraşi:2. Sectorul Gura Văii – Călăraşi:Caracteristici:Caracteristici:- Lunca Dunării este foarte largă (4 - 13 km), ceea ce face ca adâncimile să fie - Lunca Dunării este foarte largă (4 - 13 km), ceea ce face ca adâncimile să fie

mici (pescaj de 2 m, impropriu navelor maritime);mici (pescaj de 2 m, impropriu navelor maritime);- Cuprinde sectoare cu lacuri şi bălţi desecate (Greaca, Ciuperceni, Maglavit) Cuprinde sectoare cu lacuri şi bălţi desecate (Greaca, Ciuperceni, Maglavit)

sau amenajate (Bistreţ, Suhaia);sau amenajate (Bistreţ, Suhaia);- Spre sud, spre Bulgaria, ţărmul este mai înalt, iar spre Câmpia Română este Spre sud, spre Bulgaria, ţărmul este mai înalt, iar spre Câmpia Română este

mai jos, cu o largă dezvoltare a luncii, ceea ce-i conferă o pronunţată mai jos, cu o largă dezvoltare a luncii, ceea ce-i conferă o pronunţată asimetrie; această “împingere” spre sud a Dunării este datorată (printre asimetrie; această “împingere” spre sud a Dunării este datorată (printre altele) şi afluenţilor direcţi din Câmpia Română (Drincea, Desnăţui, Jiu, Olt, altele) şi afluenţilor direcţi din Câmpia Română (Drincea, Desnăţui, Jiu, Olt, Călmaţui, Vedea, Argeş, Mostiştea). Călmaţui, Vedea, Argeş, Mostiştea).

- Predomină acumularea în albie de tip ostrov (Ostrovul Mare);- Predomină acumularea în albie de tip ostrov (Ostrovul Mare);- Prezenţa Porţilor de Fier I la Gura Văii şi a Porţilor de Fier II la Ostrov;Prezenţa Porţilor de Fier I la Gura Văii şi a Porţilor de Fier II la Ostrov;3. Sectorul Călăraşi – Brăila:3. Sectorul Călăraşi – Brăila:- - Aici Dunărea formează cea mai mare despletire, care prinde Balta Ialomiţei şi Aici Dunărea formează cea mai mare despletire, care prinde Balta Ialomiţei şi

Balta Brăilei. Braţele se unesc între Giurgeni - Vadul Oii.Balta Brăilei. Braţele se unesc între Giurgeni - Vadul Oii.- Balta Ialomiţei este delimitată de braţele: Balta Ialomiţei este delimitată de braţele: Braţul Borcea (V) şi Dunărea Braţul Borcea (V) şi Dunărea

Veche (E);Veche (E);- Balta Brăilei (Insula Mare a Brăilei) – desecată, transformată în mare parte Balta Brăilei (Insula Mare a Brăilei) – desecată, transformată în mare parte

în suprafaţă agricolă este delimitată de braţele: în suprafaţă agricolă este delimitată de braţele: Cremenea (Dunărea Nouă - Cremenea (Dunărea Nouă - V) şi Măcin (Dunărea Veche - E);V) şi Măcin (Dunărea Veche - E);

Sursa: Monica Dumitraşcu, 2005

Sectorul Gura Văii – Călăraşi Sectorul Gura Văii – Călăraşi (în iagine doar Câmpia Olteniei)(în iagine doar Câmpia Olteniei)

Lacul Bistreţ Sursa: Monica Dumitraşcu, 2005

Balta Potelu Sursa: Monica Dumitraşcu, 2005

Dunărea la Potelu

Sursa: Monica Dumitraşcu, 2005

Lunca Dunării la Cetate Sursa: Monica Dumitraşcu, 2005

BALTA SUHAIA – situată pe teritoriul administrativ al comunei Suhaia, cu o suprafaţă de 1455 ha. BALTA SUHAIA – situată pe teritoriul administrativ al comunei Suhaia, cu o suprafaţă de 1455 ha.

Foto: Ruscu Nicolae

Foto: Ruscu Nicolae

Dunărea la Turnu Măgurele

Dunărea la Turnu Măgurele – mal domol pe teritoriul românesc - mal abrupt pe teritoriul bulgăresc

Confluenţa Oltului cu Dunărea

Braţele Dunării în sectorul Călăraşi - Brăila

Dunărea la Cernavodă

Sursa: Grigore Antipa, 1910

Sectorul Călăraşi – BrăilaSectorul Călăraşi – Brăila

Foto: Moisei, 2005

Parcul Natural Balta Mică a Brăilei

Dunărea la Capidava

Foto: Laura Tîrlă

Dunărea în apropiere de Cetatea Capidava (‘’aşezarea de la cotitură’’) – situată între Cernavodă (Axiopolis) şi Hârşova (anticul Carsium)

Foto: Laura Tîrlă

Foto: Laura Tîrlă

Foto: Laura Tîrlă

Dunărea la HârşovaCanaralele de la Hârşova

Foto: Laura Tîrlă

http://turism.nicuilie.eu/wp-content/uploads/2010/04/copy-of-2005_08_01_0079a.jpg (accesat pe 1 octombrie 2012)

Dunărea la Hârşova

Foto: Constantin Nicolae

Dunărea la Hârşova

Foto: Laura Tîrlă

http://www.lecturirecenzate.ro/wp-content/uploads/2011/07/Dun%C4%83rea-la-Br%C4%83ila.jpg (accesat pe 2 octombrie 2011)

Dunărea la Brăila

4. Sectorul Brăila – Marea Neagră (vărsare):4. Sectorul Brăila – Marea Neagră (vărsare):Delta se formează la Delta se formează la Ceatal IzmailCeatal Izmail: braţele Chilia şi Tulcea;: braţele Chilia şi Tulcea;A doua bifurcare la A doua bifurcare la Ceatal Sf. GheorgheCeatal Sf. Gheorghe – braţul Tulcea se – braţul Tulcea se

desparte în braţele Sulina şi Sf. Gheorghe;desparte în braţele Sulina şi Sf. Gheorghe;- Deltă de tip trilobat;Deltă de tip trilobat;- Ca dimensiune pe Glob ocupă locul 21;Ca dimensiune pe Glob ocupă locul 21;- Aceasta prezintă Aceasta prezintă 2 delte secundare2 delte secundare: : ChiliaChilia (sf. sec. XVIII cu o (sf. sec. XVIII cu o

supraf. de 400 kmsupraf. de 400 km²²) cu o mare parte în Ucraina;) cu o mare parte în Ucraina;- Braţul Braţul Sf. GheorgheSf. Gheorghe se termină printr-o deltă secundară (sf. se termină printr-o deltă secundară (sf.

sec. XIX) cu o suprafaţă de 20 kmsec. XIX) cu o suprafaţă de 20 km²²,, ritmul mediu anual de ritmul mediu anual de dezvoltare 0,07 kmdezvoltare 0,07 km²² //an; Această deltă secundară este barată an; Această deltă secundară este barată de Ins. Sahalin;de Ins. Sahalin;

- Braţul Sulina avea 84 de km, era foarte meandrat, a început să Braţul Sulina avea 84 de km, era foarte meandrat, a început să fie fie amenajat prin dragare amenajat prin dragare pentru navigaţie în pentru navigaţie în 18571857, iar în , iar în 18681868 prin tăierea meandrelor (Sulina forma marele M). În prin tăierea meandrelor (Sulina forma marele M). În 19021902 el el este scurtat cu 21 km;este scurtat cu 21 km;

- Delta Dunării – rezervaţie a Biosferei din 1990;Delta Dunării – rezervaţie a Biosferei din 1990;

http://4.bp.blogspot.com/_Qk_vOtu7c1Y/TDjx3_ZWCZI/AAAAAAAAAAU/YbhuySrQh90/s1600/harta_delta_dunarii.jpg (accesat pe 12 septembrie 2011)

Rolul său s-a amplificat în ultimele decenii prin realizarea Rolul său s-a amplificat în ultimele decenii prin realizarea canalelor Dunăre-Marea Neagră şi Rin-Main-Dunăre, prin care canalelor Dunăre-Marea Neagră şi Rin-Main-Dunăre, prin care s-a definitivat o însemnată axă de legătură directă pe apă din s-a definitivat o însemnată axă de legătură directă pe apă din estul în vestul Europei estul în vestul Europei (Ielenicz şi Pătru, 2005);(Ielenicz şi Pătru, 2005);

Condiţiile naturale propice: Condiţiile naturale propice: poduri de terasă poduri de terasă extinse, extinse, pânze pânze freatice freatice bogate cu grad de potabilitate bun, bogate cu grad de potabilitate bun, soluri fertilesoluri fertile, lemn , lemn din zăvoaie, din zăvoaie, resurse piscicole resurse piscicole însemnate etc., au facilitat însemnate etc., au facilitat dezvoltarea unui număr mare de aşezări dezvoltarea unui număr mare de aşezări (Ielenicz şi Pătru, (Ielenicz şi Pătru, 2005);2005);

Debit ridicat - potenţial hidroenergetic;Debit ridicat - potenţial hidroenergetic;

Apa folosită pentru irigaţii, răcirea atomocentralei de la Apa folosită pentru irigaţii, răcirea atomocentralei de la Cernavodă, asigurarea navigaţiei pe canalul Dunăre-Marea Cernavodă, asigurarea navigaţiei pe canalul Dunăre-Marea Neagră Neagră (Ielenicz şi Pătru, 2005);(Ielenicz şi Pătru, 2005);

Canalul Dunăre – Marea Neagră

http://sw.wikipedia.org/wiki/Picha:Canalul_Dunare_Marea_Neagra.jpg (accesat pe 9 octombrie 2011)

România – ţară ponticăRomânia – ţară pontică Deschidere directă faţă de M. Neagră (245 km din litoralul său Deschidere directă faţă de M. Neagră (245 km din litoralul său

occidental);occidental);

Ţărm dezvoltat prin Ţărm dezvoltat prin ridicarea şi oscilaţiile nivelului mării ridicarea şi oscilaţiile nivelului mării în ultimii 3000-în ultimii 3000-4000 ani;4000 ani;

Valurile, curenţii - ţărm cu faleză în loessuri ce acoperă placa calcaroasă Valurile, curenţii - ţărm cu faleză în loessuri ce acoperă placa calcaroasă de vârstă sarmatică – retrageri diferite ca amploare de la un sector la altul de vârstă sarmatică – retrageri diferite ca amploare de la un sector la altul şi acumulări sub formă de cordoane litorale;şi acumulări sub formă de cordoane litorale;

Curenţii marini – îndreptarea liniei de ţărm prin închiderea gurilor de Curenţii marini – îndreptarea liniei de ţărm prin închiderea gurilor de vărsare a râurilor dobrogene, a golfurilor, a deltei, lagunei şi a limanelor vărsare a râurilor dobrogene, a golfurilor, a deltei, lagunei şi a limanelor fluvio-maritime;fluvio-maritime;

Influenţa mării se resimte pe o fâşie de Influenţa mării se resimte pe o fâşie de litoral litoral (4 - 10 km lăţime în sudul şi (4 - 10 km lăţime în sudul şi centrul Dobrogei şi pe cea mai mare parte a Deltei). centrul Dobrogei şi pe cea mai mare parte a Deltei).

producerea brizelor (circulaţia diurnă a aerului), temperaturi moderate, o producerea brizelor (circulaţia diurnă a aerului), temperaturi moderate, o umezeală mai mare a aerului, durata de strălucire a Soarelui (2500 ore umezeală mai mare a aerului, durata de strălucire a Soarelui (2500 ore //an), an), 80 de zile cu cer senin80 de zile cu cer senin//an;an;

condiţiile naturale din sectorul de litoral au favorizat:condiţiile naturale din sectorul de litoral au favorizat:

dezvoltarea de aşezări, activităţi economice şi culturale milenare (pe ţărm sunt dezvoltarea de aşezări, activităţi economice şi culturale milenare (pe ţărm sunt vestigii ale unor colonii şi oraşe – Histria, Tomis, Callatis, etc., întemeiate vestigii ale unor colonii şi oraşe – Histria, Tomis, Callatis, etc., întemeiate de greci, romani, bizantini etc., ce-au constituit puncte în care se realizau de greci, romani, bizantini etc., ce-au constituit puncte în care se realizau legături multiple între populaţia locală şi navigatori ai statelor din Marea legături multiple între populaţia locală şi navigatori ai statelor din Marea Mediterană Mediterană (Ielenicz, 2005).(Ielenicz, 2005).

Plaja Corbu – situată la N de Capul Midia - ţărm jos

Foto: Laura Tîrlă

Capul Midia – la N - ţărm jos (cordoane litorale, grinduri fluvio-maritime); - la S – ţărm înalt ()

http://www.romeonet.ro/forum/viewtopic.php?p=147613 (accesat pe 1 octombrie 2011)

http://www.xplorio.ro/wp-content/2009/06/faleza_olimp_costinesti_01.jpg (accesat pe 18 septembrie 2011)

Ţărm înalt cu faleze – situat la S de Capul Midia – ex. faleza – CostineştiAlternanţă de orizonturi de loess şi soluri fosile (maron închis).

http://amfostacolo.ro/FOTO/GENUINE/4397/711_15894_1.jpg

Faleza Mării Negre pe teritoriul Bulgariei - Capul Caliacra – calcar roşu

Foto: Laura Tîrlă

Foto: Laura Tîrlă

Calcare stratificate ... (lumaşelice / cu cochilii de scoici)

Foto: Laura Tîrlă

Foto: Laura Tîrlă

Bibliografie selectivăBibliografie selectivă Antipa, Gr.Antipa, Gr., , 1910, 1910, Regiunea inundabilă a Dunării, starea actuală şi mijloacele de a o pune Regiunea inundabilă a Dunării, starea actuală şi mijloacele de a o pune

în valoareîn valoare, Institutul de Arte Grafice Carol Gobl, Bucureşti Antipa, Grigore, 1912, Regiunea , Institutul de Arte Grafice Carol Gobl, Bucureşti Antipa, Grigore, 1912, Regiunea inundabila a Dunarii. Starea ei actuala si mijloacele de punere a ei in valoare, Analele inundabila a Dunarii. Starea ei actuala si mijloacele de punere a ei in valoare, Analele Instit. Geol. Rom.,1912, vol. IV, 1910, fasc. 2.Instit. Geol. Rom.,1912, vol. IV, 1910, fasc. 2.

Ielenicz, M., 2005, Ielenicz, M., 2005, Geografia fizică a RomânieiGeografia fizică a României, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Proiectul , Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Proiectul pentru învăţământul rural, ISBN 973-0-04221-7.pentru învăţământul rural, ISBN 973-0-04221-7.

Ielenicz, M., Pătru, I., 2005, Ielenicz, M., Pătru, I., 2005, Geografia fizică a României, Geografia fizică a României, Editura Universitară, Bucureşti, Editura Universitară, Bucureşti, ISBN 973-7787-47-1.ISBN 973-7787-47-1.

Moisei, R., 2005, Moisei, R., 2005, Cercetări dentrometrice şi auxologice pentru reconstrucţia ecologică a Cercetări dentrometrice şi auxologice pentru reconstrucţia ecologică a ecosistemelor forestiere din Lunca Brăileană a Dunării – teză de doctoratecosistemelor forestiere din Lunca Brăileană a Dunării – teză de doctorat , Universitatea , Universitatea “Ştefan cel Mare”, Suceava;“Ştefan cel Mare”, Suceava;

Popescu, N., 2000, Popescu, N., 2000, Geografia fizică a RomânieiGeografia fizică a României, note de curs., note de curs.

Posea, Gr., Popescu, N., Ielenicz, M., 1974, Posea, Gr., Popescu, N., Ielenicz, M., 1974, Relieful RomânieiRelieful României, Editura Ştiinţifică, Bucureşti., Editura Ştiinţifică, Bucureşti.

Velcea, V., Savu, A., 1982, Geografia Carpaţilor şi a Subcarpaţilor Româneşti, Editura Velcea, V., Savu, A., 1982, Geografia Carpaţilor şi a Subcarpaţilor Româneşti, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.

Pozitia_geografica

Documents

Transcript of Pozitia_geografica