Poziţionarea României în baza de date on-line a Comisiei ... · 2. Poziţionarea României în...

Str. Petofi Sandor nr.47, Sector 1, București Tel.: +4 021 313 00 59, Fax: 0378 104 013

[email protected]

www.mmuncii.ro

Poziţionarea României în baza de date on-line a Comisiei Europene privind

echilibrul de gen în poziţii de decizie în administraţia publică

Analiză comparativă 2014 – 2015

Comisia Europeană, prin Direcţia Generală Justiţie - Unitatea Egalitate de Gen, a dat publicităţii, pe site-ul oficial al Uniunii Europene, baza de date cu privire la echilibrul de gen în poziţii de decizie în administrația publică, pentru anul 2015 (http://ec.europa.eu/justice/gender-equality/gender-decision-making/database/public-administration/national-administrations/index_en.htm).

Aşa cum a procedat şi în anii anteriori, în anul 2015, Comisia Europeană a centralizat datele cu privire la echilibrul de gen în poziţii de decizie comunicate de administraţiile naţionale din 35 ţări: 28 state membre ale Uniunii Europene (UE), patru ţări candidate (Muntenegru, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Turcia și Republica Serbia) şi ţările Spaţiului Economic European (Islanda, Liechtenstein şi Norvegia).

Pentru România, responsabil de comunicarea către COM a datelor referitoare la domeniul administraţie publică este Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, prin Agenția Națională pentru Egalitatea de Şanse între femei şi bărbaţi.

1. Ce reprezintă baza de date on-line a Comisiei Europene privind echilibrul de gen în poziţii de decizie?

Dezvoltată începând cu anul 2003, baza de date on-line a Comisiei Europene (COM) reprezintă un instrument important pentru diseminarea de informaţii comparabile referitoare la femeile şi bărbaţii aflaţi în posturi de decizie, pentru următoarele domenii: a) politic; b) administraţie publică; c) judiciar; d) afaceri şi finanţe; e) parteneri sociali şi ONG-uri; f) mediu; g) mass-media; h) date suplimentare (populație, ocupare, conducători în companii și întreprinderi mici).

Metodologia de culegere şi centralizare a datelor în baza de date europeană este aceeaşi pentru toate statele care raportează date, iar tabelul centralizator de comunicare a acestora are un format standard. Pentru domeniul administraţie publică, baza de date a COM are în vedere distribuţia poziţiilor de decizie non-politice pe criteriu de gen la nivelul administraţiei publice centrale (nivel național): ministere sau departamente la nivel naţional conduse de un ministru.

Poziţiile de decizie acoperite de baza de date sunt primul înalt nivel administrativ (non-politic) - denumit grad decizional 1 şi al doilea nivel administrativ (non-politic, după gradul decizional 1) - denumit grad decizional 2 - aşa cum sunt ele definite în fiecare stat membru.

Pentru România, administraţia publică la nivel naţional cuprinde toate ministerele şi Secretariatul General al Guvernului, iar gradele decizionale cuprind următoarele poziții:

Gradul decizional 1: secretar general, secretar general adjunct, director general şi director general adjunct.

Gradul decizional 2: director și director adjunct.

2. Poziţionarea României în baza de date on-line a Comisiei Europene în anii 2014 şi 2015

Pentru anii 2014 și 2015, baza de date europeană prezintă următoarele date pentru cele 28 state membre ale UE, state candidate la UE și state care aparțin Spațiului Economic European (SEE).

Datele generale colectate de COM pentru anii 2014 și 2015 se găsesc în Anexa 1.

Anul 2014 Anul 2015

Grad

decizional 1

Grad

decizional 2

Grad

decizional 1

Grad decizional 2

Femei (%)

Bărbați (%)

Femei (%)

Bărbați (%)

Femei (%)

Bărbați (%)

Femei (%)

Bărbați (%)

UE - 28

31

69

40

60

34

66

40

60

România

46

54

57

43

45

55

56

44

Toate cele 35 state

31

69

39

61

34

66

40

60

Analiza poziţionării României în baza de date on-line a Comisiei Europene privind echilibrul de gen în poziţii de decizie în administraţia publică este realizată din perspectiva ocupării de către femei a gradelor decizionale mai sus menționate.

Gradul decizional 1

În anul 2014, ponderea femeilor din România care au ocupat poziții incluse gradului

decizional 1 a fost în procent de 46%; cu această pondere, a ocupat poziția a 2-a la

nivelul statelor UE-28, după Slovenia (53%), la egalitate cu Letonia (46%) și înaintea

Greciei (45%).

La nivelul statelor UE-28, în anul 2015, România și-a păstrat cea de-a 2-a poziție,

la egalitate cu Grecia, procentajul fiind de 45%, după Slovenia care și-a păstrat

procentajul din anul anterior (53%), urmate de Polonia (44%).

Clasamentul 2015 la nivelul statelor membre UE-28, se regăsește în Anexa 2.

0

10

20

30

40

50

60

70

Slov

enia

Rom

ânia

Gre

cia

Polo

nia

Sued

ia

Leto

nia

Slov

acia

Span

ia

EU-2

8

2015 Femei (%)

2015 Bărbaţi(%)

În clasamentul general al tuturor statelor care au raportat date, România a ocupat poziția a 4-a, la egalitate cu Grecia (45%), după Islanda (63%), Slovenia (53%) și Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei (47%).

Clasamentul 2015 la nivelul tuturor statelor care au raportat date, se regăsește în Anexa 3.

010203040506070

Isla

nda

Slov

enia

Fost

a Re

publ

ică

Iugo

slav

ă a …

Rom

ânia

Gre

cia

Polo

nia

Sued

ia

Leto

nia

Slov

acia

Nor

vegi

a

Span

ia

Toat

e st

atel

e2015 Femei %

2015 Bărbaţi %

Pe marginea situației mai sus prezentate, putem face următoarele observații:

- Deși, în România, ponderea femeilor aflate în poziții decizionale grad 1 a scăzut în 2015 cu un procent față de anul precedent, țara noastră se află, în continuare, într-o poziție de top, atât la nivelul statelor UE-28 cât și la nivelul tuturor statelor care au raportat date. Media UE-28 cât și media tuturor statelor care au raportat date este de 34% femei în poziții decizionale gradul 1, iar procentul înregistrat de România este unul net superior;

- Slovenia este singurul stat membru UE în care numărul femeilor aflate în poziții de decizie de grad 1 depășește pe cel al bărbaților aflați în gradul decizional similar; poziționată imediat în urma Sloveniei, România deschide șirul tuturor celorlalte state membre în care funcționează regula “cu cât funcția publică deținută este mai înaltă, cu atât probabilitatea ca aceasta să revină unui bărbat, este mai mare”. La nivelul tuturor statelor care au raportat date, Islanda se alătură Sloveniei cu procentaj feminin mai mare decât cel masculin;

- Este de remarcat faptul că există un stat membru al UE, Luxemburg, care la gradul decizonal 1 are procentaj maxim masculin în poziții de decizie.

Gradul decizional 2

În 2014, atât la nivelul UE-28 cât și în clasamentul general, România a ocupat poziția a 2-a, cu un procent de 57%, după Slovenia (58%). La nivelul UE-28, locul 3 a fost ocupat de Estonia (55%), iar la nivelul tuturor statelor care au raportat date, de Estonia și Liechtenstein (55%), cu același procent.

În 2015, România își păstrează poziția a 2-a la nivelul UE-28, cu un procent de 56%, după Slovenia (61%) și urmată de Estonia (55%).

Pentru acest grad decizional, poziționarea la nivelul statelor membre UE-28 se regăsește în Anexa 4.

0

10

20

30

40

50

60

70

Slov

enia

Rom

ânia

Esto

nia

Bulg

aria

Sued

ia

Litu

ania

Leto

nia

Croa

ţia

Port

ugal

ia

Gre

cia

Finl

anda

Slov

acia

EU-2

8

2015 Femei %

2015 Bărbaţi %

La nivelul tuturor statelor care au raportat date, atât România cât și Slovenia au fost devansate de Liechtenstein (67%). Astfel, în acest clasament, Liechtenstein ocupă prima poziție, Slovenia poziția a 2-a și România cea de-a 3-a poziție.

Pentru acest grad decizional, poziționarea în clasamentul general al tuturor statelor care au raportat date de regăsește în Anexa 5.

01020304050607080

Liec

hten

stei

n

Slov

enia

Rom

ânia

Esto

nia

Bulg

aria

Sued

ia

Litu

ania

Leto

nia

Croa

ţia

Port

ugal

ia

Gre

cia

Finl

anda

Serb

ia

Fost

a …

Mun

tene

gru

Slov

acia

Toat

e st

atel

e

2015 Femei %

2015 Bărbaţi %

Observații pe marginea datelor privind gradul decizional 2:

- România face parte din grupul “select” al celor 8 state UE-28 și 9 state (din 35) în care numărul femeilor ce ocupă aceste poziții de decizie este mai mare decât cel al bărbaților;

- Portugalia este singurul stat în care procentajul este împărțit în mod egal între femei și bărbați, la acest grad decizional;

- România a înregistrat un procent net superior atât față de media UE-28 (40%) cât și față de media tuturor statelor care au raportat date (40%). România, cu procentajul de 56% se situează pe poziții de vârf ale clasamentului, respectiv a 2-a, în clasamentul UE-28 și a 3-a în clasamentul general.

3. Echilibrul de gen în poziţii de decizie conform tipologiei BEIS – metodă a Comisiei Europene de clasificare a ministerelor naţionale

În procesul de prelucrare și analiză a datelor, COM utilizează tipologia BEIS ce clasifică ministerele 1 în 4 categorii (includerea ministerelor din România în tipologia BEIS este realizată de COM):

B - Funcţii de bază: afacerile interne şi externe, apărarea și justiţia (datele colectate pentru această categorie se găsesc în Anexa 6). Instituțiile din România care aparțin acestei categorii sunt: Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Justiției, Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Fondurilor Europene și Secretariatul General al Guvernului.

E - Economice: finanţe, comerţ, industrie și agricultură (datele colectate pentru această categorie se găsesc în Anexa 7). Instituțiile din România care aparțin acestei categorii sunt: Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Economiei, Comerțului și Turismului, Ministerul Energiei, Întreprinderilor Mici și Mijlocii și Mediului de Afaceri, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.

I - Infrastructură: transport, comunicaţii și mediu (datele colectate pentru această categorie se găsesc în Anexa 8). Instituțiile din România care aparțin acestei categorii sunt: Ministerul Transporturilor, Ministerul pentru Societatea Informațională și Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor.

S - Socio-culturale: muncă şi afaceri sociale, sănătate, copii, familie, tineret, vârstnici, educaţie, ştiinţă și cultură (datele colectate pentru această categorie se găsesc în Anexa 9). Instituțiile din România care aparțin acestei categorii sunt: Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, Ministerul

1 Denumirea ministerelor din România incluse celor 4 categorii BEIS este cea de la data calendaristică a culegerii datelor (august 2015)

Educației Naționale și Cercetării Științifice, Ministerul Culturii, Ministerul Tineretului și Sportului și Ministerul Sănătății.

Poziţionarea României potrivit tipologiei BEIS pentru anii de referință 2014 şi 2015:

Tipologia BEIS

2014 2015

Grad decizional 1

Grad decizional 2

Grad decizional 1 Grad decizional 2

Femei

(%)

Bărbaţi

(%)

Femei

(%)

Bărbaţi

(%)

Femei

(%)

Bărbaţi

(%)

Femei

(%)

Bărbaţi

(%)

B - Funcţii de bază – 35 state

27

73

35

65

29

71

36

64

B - Funcţii de bază - România

37

63

53

47

30

70

56

44

E – Economice – 35 state

29

71

39

61

33

67

39

61

E – Economice - România

46

54

66

34

53

47

60

40

I – Infrastructură – 35 state

33

67

37

63

33

67

40

60

I – Infrastructură - România

48

52

52

48

45

55

47

53

S - Socio-culturale – 35 state

40

60

49

51

42

58

49

51

S - Socio-culturale -România

67

33

60

40

55

45

57

43

Faţă de situația înregistrată în anul 2014, conform tipologiei BEIS, în 2015 se constată următoarele:

În cadrul ministerelor cu clasificare B - Funcții de bază, la gradul decizional 1, ponderea femeilor a crescut cu 2 procente la nivelul celor 35 state (29% în 2015 față de 27% în 2014) în timp ce pentru România procentajul a scăzut față de anul anterior (30% în 2015 față de 37% în 2014), ocupând la acest grad decizional poziția a 9-a la nivelul statelor UE-28 (28%) și poziția a 12-a în clasamentul tuturor statelor care au raportat date. Punctajul maxim feminin este de 80% (Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei). La acest grad decizional, sunt 3 state (Polonia, Croația și Belgia) în care pozițiile de decizie sunt

împărțite în mod egal de către femei și bărbați și 4 state în care posturile sunt ocupate exclusiv de către bărbați (Turcia, Liechtenstein, Irlanda și Cipru).

La gradul decizional 2, la nivelul tuturor state care au raportat date s-a înregistrat o creștere de 1 procent (de la 35% în 2014 la 36% în 2015) iar în România a crescut cu 3 puncte procentuale (de la 53% în 2014 la 56% în 2015) ocupând astfel poziția a 2-a, atât la nivel UE-28 cât și la nivelul celor 35 state. La acest grad decizional, nu s-a înregistrat punctaj maxim în niciun stat.

La ambele grade decizionale, România a înregistrat procente superioare mediei celor 35 state cât și mediei UE-28. În aceste ministere (B), ponderea femeilor este inferioară celei a bărbaților la gradul decizional 1 și superioară la gradul decizional 2.

-10

10

30

50

70

FUNCȚII DE BAZĂ

3-D Column 1 România UE-28 35 state România UE-28 35 state

2014 37 27 27 53 35 35

2015 30 28 29 56 35 36


În ministerele E - Economice, la gradul decizional 1, la nivelul celor 35 state, procentajul a crescut cu 4 puncte în favoarea femeilor (de la 29% în 2014 la 33% în 2015) iar la gradul decizional 2, ponderea femeilor și a bărbaților a rămas neschimbată față de anul precedent (39% femei și 61% bărbați).

Pentru România, s-a înregistrat o creștere de 7 procente la gradul decizional 1 (53% în 2015 față de 46% în 2014) și ocupă poziția a 4-a, atât la nivelul UE-28 cât și la nivelul tuturor statelor care au raportat date. Putem spune că la acest grad decizional, dacă la femei procentajul maxim este de 67% deținut de Letonia, situația se schimbă în ceea ce privește ocuparea de către bărbați a pozițiilor de decizie, care au procentaj maxim în 9 state (Turcia, Norvegia, Muntenegru, Marea Britanie, Islanda, Irlanda, Germania, Danemarca și Belgia).

La gradul decizional 2, deși România a înregistrat o scădere cu 6 puncte procentuale (de la 66% în 2014 la 60% în 2015), și-a menținut poziția a 3-a la nivelul UE-28 și a ocupat poziția a 5-a la nivelul tuturor stelor care au raportat date. La nivelul celor 35 state, Liechtenstein este singurul stat în care posturile

sunt ocupate exclusiv de către femei iar Turcia și Islanda sunt statele în care posturile sunt ocupate exclusiv de bărbați.

De remarcat că în aceste ministere (E), pozițiile la ambele grade decizionale sunt majoritar deținute de femei.

-10

10

30

50

70

FUNCȚII ECONOMICE


2014 46 30 29 66 39 39

2015 53 35 33 60 39 39


În ministerele I - Infrastructură, cele 35 state înregistrează la ambele grade decizionale, o creștere a reprezentării femeilor, concomitent cu o scădere a reprezentării bărbaților. În România, s-a înregistrat o scădere atât la gradul decizional 1 (de la 48% în 2014 la 45% în 2015) cât și la gradul decizional 2 (de la 52% în 2014 la 47% în 2015).

Cu toate acestea, România a înregistrat procente superioare atât față de media UE-28 (32% grad decizional 1 și 40% grad decizional 2) cât și față de media tuturor statelor care au raportat date (33% grad decizional 1 și 40% grad decizional 2). Pe baza procentelor înregistrate în 2015, România a ocupat poziția a 4-a, la gradul decizional 1, la nivelul UE-28 și poziția a 6-a la nivelul celor 35 state. De remarcat că în aceste ministere, la acest grad decizional, Liechtenstein și Islanda au procentaj maxim al femeilor în poziții de decizie, însă procentajul maxim masculin este prezent la mult mai multe state: Turcia, Malta, Lituania, Letonia, Irlanda, Germania, Danemarca, Croația, Cipru și Belgia.

La gradul decizional 2, România se clasează pe poziția a 9-a (47%) atât la nivelul UE-28 cât și la nivelul celor 35 state, cel mai mare procentaj feminin fiind de 78% (Portugalia) iar punctajul maxim masculin este prezent în 2 state: Turcia și Islanda.

La ambele grade decizionale, pozițiile de decizie pentru aceste funcții-infrastructură sunt ocupate majoritar de bărbați.

-10

10

30

50

70

INFRASTRUCTURĂ


2014 48 31 33 52 37 37

2015 45 32 33 47 40 40


În ministerele S - Socio-culturale, ponderea femeilor creşte la gradul decizional 1 atât în cele 35 state (de la 40% în 2014 la 42% în 2015) cât și la nivelul UE-28 (de la 42% în 2014 la 44% în 2015), creșterea fiind de 2% în ambele cazuri. În România însă, procentajul scade la ambele grade decizionale. Dacă la gradul decizional 1, în anul 2014 se înregistra un procent de 67%, în anul 2015 se înregistrează un procentaj de 55%, scăderea fiind cu 12 puncte procentuale. Cu toate acestea, România se clasează cu mult peste media UE-28 și media tuturor statelor care au raportat date, ocupând, la decizional 1, la nivelul statelor UE-28, poziția a 7-a iar la nivelul tuturor statelor care au raportat date, poziția a 8-a. Islanda este statul care are procentaj 100% feminin și Malta, Luxemburg, Liechtenstein și Belgia, statele care au procentaj maxim masculin.

În ceea ce privește gradul decizional 2, pentru România scăderea este de 3 puncte procentuale (57% în 2015 față de 60% în 2014). La acest grad decizional , România ocupă poziția a 8-a în ceea ce privește clasamentul UE-28 și poziția a 9-a în clasamentul tuturor celor 35 state. La acest grad decizional nu s-au înregistrat procentaje maxime.

-10

10

30

50

70

FUNCȚII SOCIO-CULTURALE


2014 67 42 40 60 49 49

2015 55 44 42 57 49 49


Conform datelor colectate de COM, în anul 2015, la gradul decizional 1, atât media UE-28 cât și media celor 35 state a crescut pentru 3 tipologii BEIS. Astfel, la funcțiile de bază creșterea a fost de 2 puncte procentuale, la cele economice de 4 puncte și la funcțiile socio-culturale de 2 puncte. Numai în ceea ce privește funcțiile infrastructură nu s-au înregistrat modificări procentuale la nivelul celor 35 state.

-10

10

30

50

70

GRAD DECIZIONAL 1

2014 27 37 29 46 33 48 40 67

2015 29 30 33 53 33 45 42 55

B - Funcţii de bază – 35 state

B - Funcţii de bază - România

E – Economice – 35 state

E – Economice -

România

I – Infrastructură – 35 state

I – Infrastructură - România



La gradul decizional 2, comparativ cu 2014, la nivelul celor 35 state, s-au înregistrat creșteri ale reprezentării femeilor în poziții de conducere în ministerele cu funcții de bază și infrastructură (1 punct procentual, respectiv 3 puncte). Situația rămâne însă neschimbată pentru ministerele cu funcții economice și socio-culturale.

-10

10

30

50

70

GRAD DECIZIONAL 2

2014 35 53 39 66 37 52 49 60

2015 36 56 39 60 40 47 49 57

B - Funcţii de bază – 35

state

B - Funcţii de bază -

România

E – Economice –

35 state

E – Economice -

România

I – Infrastructură

– 35 state

I – Infrastructură

- România



Poziționarea României în clasamentul general, conform tipologiei BEIS, se regăsește în Anexa 10.

Pentru anul 2015, pe marginea celor prezentate, se pot formula următoarele concluzii:

- La nivel european se poate vorbi de o “masculinizare” semnificativă a pozițiilor de decizie din administrația publică centrală: în toate ministerele aparținând celor 4 categorii BEIS, bărbații dețin majoritatea în ocuparea pozițiilor de decizie la ambele grade decizionale;

- Situația din România este, însă, diferită. La gradul decizional 1 bărbații sunt majoritari în 2 categorii BEIS (funcții de bază și infrastructură) iar la gradul decizional 2, într-o singură categorie, infrastructură. Este de remarcat faptul că poziționarea femeilor în posturi decizionale este distribuită într-un mod mult mai echilibrat în toate categoriile tipologiei BEIS, iar procentul de femei ce ocupă poziții de decizie este, de asemenea, mult superior mediei europene și mediei celor 35 state, la toate categoriile BEIS;

- În 2015, ca și în anul anterior, administrația publică centrală din România a îndeplinit indicatorul cantitativ al Teoriei Masei Critice ce reprezintă echilibrul între femei și bărbați în ocuparea de poziții de decizie în administrația publică care, potrivit opiniei unor analiști în domeniu, este de 40% fiecare sex;

- În fapt, situația reflectă preocuparea Guvernului României de promovare a femeilor în funcții de decizie în administrația publică centrală – domeniu ce ține exclusiv de acesta - și asigurarea de criterii clare și neutru formulate care să prevină orice discriminare pe criteriul de sex a candidaților la posturile de conducere. În acest context, poate într-o mai mare măsură conștiente de cunoștințele, experiențele și aptitudinile pe care le dețin și într-o mai mare măsură motivate și stimulate de a candida pentru posturi “cheie” contra candidaților de sex masculin, femeile din România ocupă o mare parte din pozițiile decizionale, ponderea acestora fiind mult superioară nu numai mediei europene dar și mediei unor state membre recunoscute ca promotoare active ale egalității de șanse și de tratament între femei și bărbați.

Anexa 1

2014 - Administrațiile naționale - Tabel general

Numărul ministerelor Grad decizional 1 Grad decizional 2

Acoperite Cu date Femei (%)

Bărbați (%)

Femei (%)

Bărbați (%)

UE-28 430 420 31 69 40 60

Belgia 17 16 7 93 14 86

Bulgaria 17 17 36 64 52 48

Republica Cehă 15 15 16 84 32 68

Danemarca 20 20 10 90 26 74

Germania 15 15 19 81 21 79

Estonia 12 12 25 75 55 45

Irlanda 16 16 6 94 24 76

Grecia 19 18 45 55 49 51

Spania 13 13 35 65 31 69

Franța 18 12 22 78 29 71

Croația 21 21 28 72 48 52

Italia 17 17 31 69 33 67

Cipru 12 11 20 80 39 61

Letonia 14 14 46 54 53 47

Lituania 15 15 25 75 53 47

Luxemburg 20 20 0 100 25 75

Ungaria 9 9 20 80 23 77

Malta 15 15 24 76 32 68

Olanda 11 10 25 75 30 70

Austria 13 13 22 78 35 65

Polonia 18 18 27 73 39 61

Portugalia 12 12 28 72 48 52

România 18 18 46 54 57 43

Slovenia 14 14 53 47 58 42

Slovacia 14 14 34 66 43 57

Finlanda 12 12 31 69 47 53

Suedia 12 12 38 62 51 49

Marea Britanie 21 21 19 81 32 68

Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei

16 16 43 57 42 58

Turcia 21 20 5 95 0 100

Republica Serbia 17 17 18 82 46 54

Islanda 8 8 63 37 17 83

Liechtenstein 5 5 41 59 55 45

Norvegia 16 16 39 61 40 60

Toate statele 513 502 31 69 39 61

2015 - Administrațiile naționale - Tabel general



Bărbați (%)

Femei (%)

Bărbați (%)

EU-28 431 420 34 66 40 60

Belgia 16 16 8 92 14 86

Bulgaria 18 18 32 68 54 46


Danemarca 18 18 17 83 26 74

Germania 15 15 18 82 23 77

Estonia 12 12 25 75 55 45

Irlanda 16 16 6 94 29 71

Grecia 19 18 45 55 49 51

Spania 13 13 35 65 28 72

Franța 18 12 27 73 30 70

Croația 21 21 25 75 51 49

Italia 17 17 31 69 32 68

Cipru 12 11 27 73 36 64

Letonia 14 14 43 57 51 49

Lituania 15 15 29 71 51 49

Luxemburg 20 20 0 100 31 69

Ungaria 9 9 16 84 20 80

Malta 15 15 24 76 36 64

Olanda 11 10 24 76 32 68

Austria 13 13 24 76 37 63

Polonia 18 18 44 56 40 60

Portugalia 12 12 32 68 50 50

România 19 19 45 55 56 44

Slovenia 17 17 53 47 61 39

Slovacia 14 14 41 59 42 58

Finlanda 12 12 32 68 47 53

Suedia 11 11 43 57 52 48


Montenegru 17 17 31 69 44 56


16 16 47 53 46 54

Serbia 17 17 18 82 46 54

Turcia 22 22 5 95 3 97

Islanda 8 8 63 37 22 78


Norvegia 16 16 39 61 40 60

Toate statele 532 521 34 66 40 60

Anexa 2

Clasament grad decizional 1 la nivelul UE -28

Grad decizional 1

Femei

(%)

Bărbați

(%)

Slovenia 53 47

România 45 55

Grecia 45 55

Polonia 44 56

Suedia 43 57

Letonia 43 57

Slovacia 41 59

Spania 35 65

EU-28 34 66

Portugalia 32 68

Finlanda 32 68

Bulgaria 32 68

Italia 31 69

Lituania 29 71

Franța 27 73

Cipru 27 73

Republica Cehă 26 74

Estonia 25 75

Croația 25 75

Olanda 24 76

Malta 24 76

Austria 24 76

Marea Britanie 23 77

Germania 18 82

Danemarca 17 83

Ungaria 16 84

Belgia 8 92

Irlanda 6 94

Luxemburg 0 100

Anexa 3

Clasament grad decizional 1 la nivelul tuturor statelor care au raportat date

Grad decizional 1

Femei (%)

Bărbați (%)

Islanda 63 37

Slovenia 53 47


47 53

România 45 55

Grecia 45 55

Polonia 44 56

Suedia 43 57

Letonia 43 57

Slovacia 41 59

Norvegia 39 61

Spania 35 65

Toate statele 34 66

EU-28 34 66

Portugalia 32 68

Finlanda 32 68

Bulgaria 32 68

Muntenegru 31 69

Italia 31 69

Lituania 29 71

Liechtenstein 29 71

Franța 27 73

Cipru 27 73


Estonia 25 75

Croația 25 75

Olanda 24 76

Malta 24 76

Austria 24 76


Serbia 18 82

Germania 18 82

Danemarca 17 83

Ungaria 16 84

Belgia 8 92

Irlanda 6 94

Turcia 5 95

Luxemburg 0 100

Anexa 4

Clasament grad decizional 2 la nivelul UE-28

Grad decizional 2

Femei

(%) Bărbați

(%)

Slovenia 61 39

România 56 44

Estonia 55 45

Bulgaria 54 46

Suedia 52 48

Lituania 51 49

Letonia 51 49

Croația 51 49

Portugalia 50 50

Grecia 49 51

Finlanda 47 53

Slovacia 42 58

EU-28 40 60

Polonia 40 60

Austria 37 63

Malta 36 64

Cipru 36 64



Olanda 32 68

Italia 32 68

Luxemburg 31 69

Franța 30 70

Irlanda 29 71

Spania 28 72

Danemarca 26 74

Germania 23 77

Ungaria 20 80

Belgia 14 86

Anexa 5

Clasament grad decizional 2 la nivelul tuturor statelor care au raportat date

Grad decizional 2

Femei (%)

Bărbați (%)

Liechtenstein 67 33

Slovenia 61 39

România 56 44

Estonia 55 45

Bulgaria 54 46

Suedia 52 48

Lituania 51 49

Letonia 51 49

Croația 51 49

Portugalia 50 50

Grecia 49 51

Finlanda 47 53

Serbia 46 54

Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei 46 54

Muntenegru 44 56

Slovacia 42 58

Toate statele 40 60

Polonia 40 60

Norvegia 40 60

EU-28 40 60

Austria 37 63

Malta 36 64

Cipru 36 64



Olanda 32 68

Italia 32 68

Luxemburg 31 69

Franța 30 70

Irlanda 29 71

Spania 28 72

Danemarca 26 74

Germania 23 77

Islanda 22 78

Ungaria 20 80

Belgia 14 86

Turcia 3 97

Administrațiile naționale tipologia BEIS Anexa 6

B = Funcții de bază



Bărbați (%)

Femei (%)

Bărbați (%)

EU-28 161 154 28 72 35 65

Belgia 5 5 50 50 25 75

Bulgaria 5 5 17 83 33 67


Danemarca 4 4 25 75 30 70

Germania 5 5 44 56 20 80

Estonia 5 5 24 76 47 53

Irlanda 5 5 0 100 18 82

Grecia 8 7 45 55 45 55

Spania 5 5 33 67 28 72

Franța 7 5 22 78 26 74

Croația 7 7 50 50 56 44

Italia 8 8 26 74 31 69

Cipru 5 4 0 100 67 33

Letonia 5 5 20 80 50 50

Lituania 5 5 20 80 39 61

Luxemburg 6 6 : : 33 67

Ungaria 5 5 15 85 21 79

Malta 6 6 43 57 41 59

Olanda 5 4 21 79 32 68

Austria 5 5 11 89 29 71

Polonia 6 6 50 50 27 73

Portugalia 5 5 29 71 43 57

România 6 6 30 70 56 44

Slovenia 7 7 42 58 53 47

Slovacia 5 5 40 60 34 66

Finlanda 5 5 23 77 43 57

Suedia 4 4 53 47 43 57


Muntenegru 5 5 40 60 50 50


6 6 80 20 46 54

Serbia 6 6 14 86 39 61

Turcia 6 6 0 100 6 94

Islanda 3 3 67 33 25 75


Norvegia 5 5 38 62 43 57

Toate statele 194 187 29 71 36 64

E = Economice Anexa 7



Bărbați (%)

Femei (%)

Bărbați (%)

EU-28 96 95 35 65 39 61

Belgia 4 4 0 100 5 95

Bulgaria 5 5 60 40 67 33


Danemarca 3 3 0 100 27 73

Germania 4 4 0 100 16 84

Estonia 3 3 14 86 48 52

Irlanda 3 3 0 100 25 75

Grecia 5 5 34 66 46 54

Spania 4 4 42 58 37 63

Franța 3 2 48 52 27 73

Croația 6 6 17 83 45 55

Italia 3 3 20 80 38 62

Cipru 3 3 33 67 20 80

Letonia 3 3 67 33 44 56

Lituania 4 4 50 50 64 36

Luxemburg 3 3 : : 33 67

Ungaria 3 3 7 93 18 82

Malta 3 3 33 67 24 76

Olanda 2 2 27 73 21 79

Austria 3 3 23 77 34 66

Polonia 4 4 50 50 42 58

Portugalia 3 3 33 67 45 55

România 5 5 53 47 60 40

Slovenia 4 4 57 43 67 33

Slovacia 3 3 30 70 43 57

Finlanda 2 2 31 69 46 54

Suedia 2 2 20 80 53 47


Muntenegru 3 3 0 100 32 68


3 3 33 67 42 58

Serbia 4 4 27 73 63 37

Turcia 6 6 0 100 0 100

Islanda 2 2 0 100 0 100


Norvegia 3 3 0 100 33 67

Toate statele 118 117 33 67 39 61

I = Infrastructură Anexa 8



Bărbați (%)

Femei (%)

Bărbați (%)

EU-28 54 53 32 68 40 60

Belgia 2 2 0 100 40 60

Bulgaria 3 3 33 67 69 31


Danemarca 3 3 0 100 29 71

Germania 2 2 0 100 28 72

Estonia 1 1 17 83 67 33

Irlanda 3 3 0 100 43 57

Grecia 2 2 47 53 36 64

Spania 1 1 33 67 25 75

Franța 2 1 22 78 27 73

Croația 3 3 0 100 31 69

Italia 2 2 40 60 23 77

Cipru 1 1 0 100 29 71

Letonia 2 2 0 100 50 50

Lituania 2 2 0 100 21 79

Luxemburg 2 2 : : 38 62

Ungaria - - - - - -

Malta 3 3 0 100 41 59

Olanda 1 1 17 83 33 67

Austria 1 1 25 75 45 55

Polonia 2 2 50 50 60 40

Portugalia 1 1 25 75 78 22

România 3 3 45 55 47 53

Slovenia 2 2 53 47 61 39

Slovacia 2 2 43 57 48 52

Finlanda 2 2 50 50 54 46

Suedia 1 1 50 50 50 50


Muntenegru 3 3 33 67 41 59


2 2 50 50 33 67

Serbia 2 2 40 60 22 78

Turcia 4 4 0 100 0 100

Islanda 1 1 100 0 0 100


Norvegia 3 3 67 33 44 56

Toate statele 70 69 33 67 40 60

S = Socio-culturale Anexa 9



Bărbați (%)

Femei (%)

Bărbați (%)

EU-28 119 118 44 56 49 51

Belgia 5 5 0 100 9 91

Bulgaria 5 5 20 80 69 31


Danemarca 8 8 25 75 21 79

Germania 4 4 14 86 35 65

Estonia 3 3 43 57 72 28

Irlanda 5 5 20 80 43 57

Grecia 4 4 58 42 62 38

Spania 3 3 33 67 13 87

Franța 5 4 32 68 44 56

Croația 5 5 20 80 65 35

Italia 4 4 62 38 33 67

Cipru 3 3 67 33 46 54

Letonia 4 4 75 25 57 43

Lituania 4 4 33 67 74 26

Luxemburg 9 9 0 100 23 77

Ungaria 1 1 38 62 22 78

Malta 3 3 0 100 37 63

Olanda 3 3 29 71 43 57

Austria 4 4 44 56 49 51

Polonia 6 6 33 67 48 52

Portugalia 3 3 35 65 58 42

România 5 5 55 45 57 43

Slovenia 4 4 68 32 72 28

Slovacia 4 4 52 48 53 47

Finlanda 3 3 42 58 51 49

Suedia 4 4 50 50 70 30


Muntenegru 6 6 40 60 55 45


5 5 20 80 54 46

Serbia 5 5 7 93 41 59

Turcia 6 6 17 83 5 95

Islanda 2 2 100 0 50 50


Norvegia 5 5 50 50 38 62

Toate statele 149 148 42 58 49 51

Anexa 10

Pozițiile ocupate de România în baza de date a Comisiei Europene

Poziția în

clasamentul statelor

membre ale UE

Poziția în clasamentul

tuturor statelor care au raportat

date


statelor membre ale

UE


tuturor statelor care au raportat

date

GRAD DECIZIONAL 1 GRAD DECIZIONAL 2

General 2 4 2 3

B - Funcții de bază 9 12 2 2

E - Economice 4 4 3 5

I - Infrastructură 4 6 9 9

S - Socio-culturale 7 8 8 9

Poziţionarea României în baza de date on-line a Comisiei ... · 2. Poziţionarea României în...

Documents

Transcript of Poziţionarea României în baza de date on-line a Comisiei ... · 2. Poziţionarea României în...