Povestiri cu talc

Povestea lupilorO batrâna Cherokee îi spune nepotului sau despre o lupta care se da în ea. Este o batalie între 2 lupi.Unul este rau: se înfurie, invidiaza, regreta, lacomeste, e arogant, gelos, orgolios, minte, îsi plânge de mila, se simte inferior, vinovat, e plin de mânie…Celalalt e bun: e vesel, calm, iubitor, umil, binevoitor, generos, încrezator, optimist, plin de compasiune si credinta, recunoscator…Nepotul se gândi pentru o clipa apoi întreba:“si cine va câstiga aceasta batalie?”Batrâna Cherokee i-a raspuns simplu:“Cel pe care îl hranesc.”

FlutureleUn baietel a gasit coconul unui fluture. L-a luat cu el si zilnic îl privea, poate, poate va surprinde momentul în care fluturasul va iesi la lumina zilei.si iata ca ziua mult asteptata si-a facut aparitia. A stat baiatul nostru ore în sir pentru a privi cum fluturele încerca sa iasa printr-o gaura extrem de mica.Dupa o vreme însa, fluturele nu a mai progresat deloc. Se pare ca a facut tot ce i-a stat în putinta pentru a iesi, dar nu a fost de ajuns. Baiatului i s-a facut mila si s-a decis sa îi vina în ajutor. A luat o foarfeca si a taiat partea care a mai ramas din cocon. Astfel fluturele a reusit sa iasa cu usurinta.Dar corpul lui era umflat, iar aripile îi erau mici si scorojite. Baiatul a continuat sa priveasca nou nascutul fluturas asteptand ca în orice moment sa îsi ia zborul. Din pacate acest lucru nu s-a mai întamplat. Fluturele a fost nevoit sa îsi petreaca restul zilelor tarandu-se de ici colo, cu un corp umflat si aripi scorojite. Niciodata nu a fost în stare sa zboare.Baiatul, în bunatatea si mila lui, nu a înteles ca acel chin de a trece prin gaurica mica a coconului îi era vital fluturelui. Era modalitatea prin care fluidul din corp era fortat sa ajunga în aripi pentru ca acestea sa fie pregatite pentru zbor imediat ce va reusi sa se elibereze din cocon.Asemeni fluturelui, si noi trebuie de multe ori sa ne zbatem în viata pentru a ne castiga libertatea si a ne putea lua zborul. Oricat de greu pare a fi uneori, nu te lasa coplesit(a), focalizeaza-te pe ceva pozitiv, gaseste-ti un motiv pentru care sa te lupti în continuare si sa nu te dai batut(a).

Povestea catelusului schiopÎn vitrina unui magazin de animale era un afis: “Catelusi de vanzare”Un baietel de 10 ani intra si intreaba care-i pretul unui catelus. Vanzatorul îi raspunde ca pretul este între 30 si 50$. Baietelul baga mana în buzunar, scoate cateva monezi. Numara 2.70 $ … si apoi întreaba: “Aa putea vedea catelusii?”Vanzatorul zambeste. Fluiera, din magazin iese afara cateaua si în urma ei 5 catelusi frumosi. Al saselea catelus… ramase în urma si nu se apropia!Baietelul întreaba: “De ce catelusul asta schioapata ?” Omul îi raspunse ca acesta s-a nascut cu o problema la picior si va schiopata toata viata! “Acesta-i catelusul pe care-l doresc”, a spus baietelul cu bucurie în glas. “Daca asta e dorinta ta, ti-l dau gratis!”Copilul s-a suparat si a raspuns: “Nu-l vreau gratis, pretul lui e la fel ca si a celorlalti catei, îti voi da tot ce am la mine acum, si în fiecare luna îti voi plati 50 de centi, pana voi achita pretul lui intreg !”“Esti sigur ca vrei acest catelus? Doar niciodata nu va putea fugi sau juca sau sari precum ceilalti!”Baietelul s-a aplecat, si-a ridicat putin pantalonul si i-a aratat vanzatorului aparatul de fier ce-i

1

sustinea piciorul stramb.“Nici eu nu pot alerga, de aceea acest catelus are nevoie de cineva care sa-l înteleaga!”Ochii vanzatorului s-au umplut de lacrimi cand i-a spus copilului: “Ma rog si sper ca fiecare catelus sa aibe pe cineva care sa-l iubeasca, asa cum tu îl vei iubi pe acest catelus!”

Morala:În viata nu conteaza cine esti, conteaza ca cineva sa te pretuiasca si sa te iubeasca neconditionat! Un prieten adevarat este acela care soseste în timp ce ceilalti… dispar!

Pentru ca sunt aiciUn taran batran îsi lucra pamantul, pe o caldura dogoritoare.Un tanar trecu pe langa el si îl întreba:“Cati ani ai?”“77, i-a raspuns batranul.“Multi înainte. E o varsta venerabila. Dar de ce mai lucrezi înca pamantul?” îl întreba mirat tanarul.“Pai, pentru ca sunt aici!”“Si cum de lucrezi pe o caldura ca aceasta?”“Pentru ca soarele e acolo!”Morala: Într-adevar, cat suntem pe pamant trebuie sa facem ce avem de facut, si cele “musai” si cele de placere. Si daca tot suntem aici, haide sa punem suflet în ceea ce facem si sa renuntam sa ne mai vaitam atunci cand lucrurile nu sunt asa cum am prefera noi sa fie.

Magarul supravietuitorIntr-o buna zi, magarul unui taran cazu intr-o fantana. Nefericitul animal se puse pe zbierat, ore intregi, in timp ce taranul cauta sa vada ce e de facut. Pana la urma, taranul hotari ca magarul si- asa era batran, iar ca fantana, oricum secata, tot trebuia sa fie acoperita odata si-odata. El a ajuns la concluzia ca nu mai merita osteneala de a-l scoate pe magar din adancul fantanei. Asa ca taranul isi chema vecinii, ca sa-i dea o mana de ajutor. Fiecare dintre ei apuca cate o lopata si incepu sa arunce de zor pamant inauntrul fantanei. Magarul pricepu de indata ce i se pregatea si se puse si mai abitir pe zbierat. Dar, spre mirarea tuturor, dupa citeva lopeti bune de pamant, magarul se potoli si tacu. Taranul privi in adincul fantanei si ramase uluit de ce vazu. Cu fiecare lopata de pamant, magarul cel batran facea ceva neasteptat: se scutura de pamant si pasea deasupra lui.. In curand, toata lumea fu martora cu surprindere cum magarul, ajuns pana la gura fantanei, sari peste ghizduri si iesi frematind...Viata va arunca poate si peste tine cu pamint si cu tot felul de greutati...Insa, secretul pentru a iesi din fantana este sa te scuturi de acest pamant si sa-l folosesti pentru a urca un pas mai sus. Fiecare din greutatile noastre este o ocazie pentru un pas inainte. Putem iesi din adancurile cele mai profunde daca nu ne dam batuti. Foloseste pamantul pe care ti-l arunca peste tine ca sa mergi inainte.

Vasul spartO femeie batrâna din China avea doua vase mari, pe care le atârna de cele doua capete ale unui bat, si le cara pe dupa gât. Un vas era crapat, pe când celalalt era perfect si tot timpul aducea întreaga cantitate de apa. La sfârsitul lungului drum ce ducea de la izvor pana acasa, vasul crapat ajungea doar pe jumatate.Timp de doi ani, asta se întâmpla zilnic: femeia aducea doar un vas si jumatate de apa. Bineînteles, vasul bun era mândru de realizarile sale. Dar bietului vas crapat îi era atât de rusine cu imperfectiunea sa, si se simtea atât de rau ca nu putea face decât jumatate din munca pentru

2

care fusese menit!Dupa 2 ani de asa zisa nereusita, dupa cum credea el, i-a vorbit într-o zi femeii lânga izvor: "Ma simt atât de rusinat, pentru ca aceasta crapatura face ca apa sa se scurga pe tot drumul pâna acasa!" Batrâna a zâmbit, "Ai observat ca pe partea ta a drumului sunt flori, insa pe cealalta nu?" "Asta pentru ca am stiut defectul tau si am plantat seminte de flori pe partea ta a potecii, si, in fiecare zi, în timp ce ne întoarcem, tu le uzi. De doi ani culeg aceste flori si decorez masa cu ele. Daca nu ai fi fost asa, n-ar mai exista aceste frumuseti care împrospateaza casa." Fiecare dintre noi avem defectul nostru unic. Însa crapaturile si defectele ne fac viata împreuna atât de interesanta si ne rasplatesc atât de mult! Trebuie sa luam fiecare persoana asa cum este si sa cautam ce este bun in ea.

Morala: Crapatura vasului nu înseamna sfârsitul, ci o provocare de a gasi in fiecare partile care-l pot pune in valoare!

Doi taraniUn taran cam rau la suflet a gasit intr-o zi vaca vecinului pe pasunea sa. Manios, omul a luat animalul la bataie, dupa care l-a legat si l-a dus inapoi, spunandu-i vecinului sau:- Daca mai gasesc o singura data vaca ta la mine-n gradina, sa stii ca o bat si mai rau, ai auzit ?A doua zi, insa, vecinul cel dintai gasi si el, in batatura sa, doua oi ale celuilalt, ce se strecurasera printr-o spartura a gardului. S-a apucat omul si a reparat gardul, dupa care a luat frumos oile si le-a dus stapanului lor, celui crud, spunandu-i:- Am gasit la mine-n curte doua dintre oile dumitale.. Le-am adapat si ti le-am adus acasa. Daca am sa le mai gasesc si alta data in curtea mea, sa stii ca am sa fac la fel: am sa le port de grija si am sa ti le aduc nevatamate.- Iti multumesc - i-a raspuns taranul - puteai sa faci la fel ca mine, dar acum imi dau seama ca eu am gresit. Vei vedea ca a doua oara nu se va mai intampla!Si, intr-adevar, taranul s-a tinut de cuvant.Cand vrei sa-i arati cuiva ca a gresit, nu trebuie sa o faci cu rautate, ci cu blandete si rabdare si, atunci, cu siguranta, vei reusi."Invatatura din constrangere nu e facuta sa ramana, dar cea care patrunde in suflet prin dragoste si bunavointa, aceea ramane acolo pentru totdeauna."

Hartia aurie de impachetatPovestea spune ca a fost odata un om, care si-a pedepsit fetita in varsta de 5 ani, pentru ca a risipit o hartie aurie de impachetat, foarte scumpa. Omul statea rau cu banii si a devenit si mai suparat cand a vazut ca fetita a folosit hartia respectiva ca sa decoreze o cutie si sa o puna sub bradul de Craciun.Cu toate acestea, fetita a adus tatalui ei cadoul in dimineata urmatoare spunindu-i: "Acesta este pentru tine, taticule".Tatal a fost rusinat de reactia lui furioasa de cu o zi in urma, dar supararea lui se arata din nou cand vazu ca, de fapt, cutia era goala.El i-a spus pe un ton raspicat: "Nu stiai, domnisoara, ca atunci caind dai un cadou cuiva, trebuie sa pui ceva in el?"Fetita s-a uitat in sus spre tatal sau, cu lacrimi in ochi, si a zis:"Taticule, cutia nu este goala. Am suflat in ea atatea saruturi pana cand s-a umplut."Tatal a ramas perplex. In genunchi, si-a imbratisat fetita rugand-o sa-l ierte pentru supararea lui fara rost.La scurt timp dupa aceasta, micuta a murit intr-un accident si se spune ca tatal ei a tinut acea cutie aurie langa patul sau tot restul vietii.Si, de cite ori se simtea descurajat, sau avea de infruntat situatii dificile, deschidea cutia si lua un

3

sarut imaginar care-i dadea putere.

Fiecare dintre noi primim o cutie aurie cu dragoste neconditionata si saruturi de la copiii nostri, de la familie, de la prieteni. Nu putem avea altceva mai pretios decat asta.

Soaptele sufletuluiEra odata un rege care avea 4 neveste.Cel mai mult o iubea pe cea de-a patra sotie, pe care o imbraca cu straiedin cele mai scumpe si o trata cu cele mai fine delicatese. Ii dadea tot ce era mai bun.De asemenea o iubea si pe cea de-a treia sotie si ea era cea cu care semandrea cel mai mult in fata regatelor vecine. Totusi, regele traia cu teama ca aceasta sotie il va lasa intr-o zi pentru un altul.Regele o iubea si pe cea de-a doua sotie. Ea era confidenta lui si eraintotdeauna draguta, intelegatoare si rabdatoare cu el. De cate ori regele avea o problema, putea avea incredere in ea ca il va ajuta sa treaca peste momentele grele.Prima sotie a regelui era foarte loiala si isi adusese o mare contributie in mentinerea regatului. Totusi, regele nu o iubea pe prima sotie. Desi ea il iubea cu adevarat, el de abia o observa!Intr-o zi, regele simti ca sfarsitul ii este aproape. Se gandi la viata lui plina si isi spuse: "Acum am 4 sotii cu mine, dar cand voi muri, voi fi singur."O intreba pe cea de-a patra nevasta: "Te-am iubit cel mai mult, ti-am daruit cele mai frumose haine si ti-am aratat cea mai mare grija. Acum, eu am sa mor, vrei sa vii cu mine si sa-mi tii companie?""Nici vorba!" replica cea de-a patra sotie, si pleca fara un alt cuvant.Raspunsul ei strapunse inima regelui ca un cutit.Regele o intreba si pe cea de-a treia sotie: "Te-am iubit toata viata mea.Acum ca mor, vrei sa vii cu mine si sa-mi tii companie?""Nu!" veni raspunsul celei de-a treia sotii. "Viata e prea buna! Cand vei muri, ma voi recasatori!"Inima regelui se stranse de durere.Apoi o intreba si pe cea de-a doua sotie: "Intotdeauna am gasit la tine intelegere si ajutor si mereu ai fost acolo pentru mine. Cand voi muri, vrei sa vii cu mine si sa-mi tii companie?""Imi pare rau, nu te pot ajuta de data aceasta!" replica cea de-a doua sotie. "Te pot doar inmormanta si veni la mormantul tau."Regele fu devastat si de acest raspuns.Apoi se auzi o voce: "Eu te voi urma oriunde vei merge!" Regele se uita imprejur si vazu ca cea care rostise aceste cuvinte era prima sotie. Era atat de slaba, pentru ca suferise mult din cauza foamei si a neglijarii sale.Adanc indurerat, regele spuse: "Trebuia sa fi avut mult mai multa grija de tine cand am avut ocazia!"In realitate, noi toti avem 4 sotii in viata noastra:Cea de-a patra sotie este TRUPUL nostru. Indiferent cat timp si efortinvestim in a-l face sa arate bine, el ne va lasa cand murim.Cea de-a treia sotie este AVEREA noastra. Cand murim, merge la altii.Cea de-a doua sotie este FAMILIA SI PRIETENII. Indiferent cat de apropiatine-au fost in timpul vietii, ei nu pot decat sa vina la mormantul nostru dupa ce nu mai suntem.Prima sotie este SUFLETUL nostru. Adesea este neglijat in goana dupa averi,bunastare si putere sau in goana dupa iluzii desarte, uitand ca iubirea curata si sincera iti face viata frumoasa si spiritul sa traiasca si dupa. Si totusi, SUFLETUL este singurul care ne va urma oriunde vom merge.

4