Povesti La Q-feeldistributie

12
Distributie: Vladimir:Hansel/Printul/Croitorasul Ania:Oglin da/Regina din Croitorasul cel viteaz/ Arina:Bunicu ta/Imparateasa/Batrana/Taranca/So ldat / !evana: Al"a ca zapada/#retel/Regina din Croitorasul cel Viteaz/Inorogu l Andrei:!up ul/Piticul/$ezinu l/Soldat %/ Ale&andra:Ino rogul /$otanul/'riasul/ Vra(itoarea din Hansel si #retel Teodora:Scu)ita Rosie/Taranca din Croitorasul cel viteaz/Regele*regin a+trans)ormam, din $otanul incaltat TOLBA CU POVESTI %

Transcript of Povesti La Q-feeldistributie

CUPRINS

Distributie:Vladimir:Hansel/Printul/CroitorasulAnia:Oglinda/Regina din Croitorasul cel viteaz/Arina:Bunicuta/Imparateasa/Batrana/Taranca/Soldat 2/Levana: Alba ca zapada/Gretel/Regina din Croitorasul cel Viteaz/InorogulAndrei:Lupul/Piticul/Mezinul/Soldat 1/Alexandra:Inorogul /Motanul/Uriasul/Vrajitoarea din Hansel si GretelTeodora:Scufita Rosie/Taranca din Croitorasul cel viteaz/Regele(regina-transformam) din Motanul incaltatTOLBA CU POVESTI

(Intr-un colt un scaun, intra o bunicuta, se aseaza pe scaun considera publicul ca fiind nepotii carora le

spune o poveste).

BUNICUTA: dragii bunicutei sa va spun o poveste sa adormiti mai usor A fost odata ca niciodata un taietor de lemne tare nevoias si omul asta isi avea cascioara la marginea unui codru nesfarsit, unde-si ducea viata impreuna cu nevasta, mama vitrega a celor doi copii ai sai Hansel si Gretel.

De sarmani ce erau nu prea aveau cu ce-si astampara foamea si-ntr-o buna zi cei doi copii au fost dusi in padure si lasati acolo pentru a se descurca cum stiu ei mai bine

(Intre timp in cealalta parte a scenei se vad dormind ce doi copii, care se trezesc in intuneric, intai Gretel care il trezeste, de frica, pe fratele ei).

HANSEL: Mai ai rabdare pana ce-o rasari luna, ca atunci ne-o fi mai usor sa gasim faramiturile pe care le-am imprastiat pe jos cat am mers. Ele ne vor arata fara gres drumul spre casa! Uite o sa aduc cateva lemne sa facem foc. N-ai teama surioara pana la urma tot o sa gasim noi drumul. ( Hansel pleaca)

GRETEL: Mi-e frica, e asa intuneric, mi-as dori sa am un vis lung si cand ma trezesc sa fiu acasa ( Gretel se aseaza pe locul unde au dormit - Scufita Rosie).

SCUFITA ROSIE: (se ridica de jos cu o floricica in mana si un cos) Cred ca am zabovit c-am mult sa-I culeg flori bunicutei si cred ca am pierdut caarea spre casa bunicutei dragi copii. Ba nu am gasit-o

Scufita Rosie eu sunt,

Tra la la la la

Prin padure merg si cant

La la la la

Mama mi-a spus sa nu m-opresc

Tra la la la

Cu nimenea san u vorbesc

La la la la la . (in spatele ei lupul o imita pana cand ea il vede si se sperie).

LUPUL: Buna ziua, Scufito Rosie!

SCUFITA ROSIE: Buna ziua!

LUPUL: Incotro asa de dimineata Scufito Rosie?

SCUFITA ROSIE: Ia, pana la bunicuta.

LUPUL: Si ce duci acolo in cosulet?

SCUFITA ROSIE: Cozonac si vin. Mama a facut ieri cozonac si-I duc nitelus si bunicii, care-I bolnava si slabita, sa manance si ea, ca sa-simai vina in puteri.

LUPUL: Da unde sade bunica ta, Scufito Rosie?

SCUFITA ROSIE: Colo, in padure, la vreun sfert de ceas si mai bine de aici . Cum ajungi sub cei 3 stejari, ai si dat de casa ei, iar ceva mai la vale e si alunisul, pe care doar il stii! Dar de ce ai urechi atat de mari?

LUPUL: Ca sa te pot auzi mai bine.

SCUFITA ROSIE: Da de ce ai ochi atat de mari?

LUPUL: Ca sa te pot vedea mai bine.

SCUFITA ROSIE: Da de ce ai maini atat de mari?

LUPUL: Ca sa te pot apuca mai bine.

SCUFITA ROSIE: Da de ce ai coscogeamite gura?

LUPU: Nuuuuuuuuuuu, nu mai vreau povestea asta (se lupta, in timpul acesta intra bunica in scena, improvizeaza un dialog cu copii despre concluzia povestii, ultima replica)

BUNICUTA: Unde credeti ca a ajuns Scufita Rosie, care si-a dorit sa fie in alta poveste, ca sa nu o manance lupul? (intra in scena peste ea Imparateasa cu o oglinda in mana si imbufnata, bunicuta iese usor din scena, Imparareasa se uita in oglinda)

IMPARATEASA: Oglinda, oglinjoara

Cine e cea mai frumoasa din tara?

OGLINDA: Frumoasa esti, craiasa, ca ziua luminoasa,

Dar colo, ascunsa-n munti,

Sta Alba ca Zapada, la cei pitici carunti

Si-i mult, mult mai frumoasa!

IMPARATEASA: Oglinda minteAlba ca Zapada . Vanatorul m-a inselat n-a omorat-o cum am poruncit, mi-a adus ficatii unui animal, nu ai eistiu ce am de facut(iese)

(Se aud ultimele sfaturi ale piticilor)

VOCILE: Sa ai grija de casa noastra sis a nu lasi pe nimeni sa intre cat nu suntem noi acasa.

(Intra in scena Alba ca Zapada care incepe sa trebaluiasca, de afara se aude vocea unei batrane)

BATRANAICA: De vanzare marfa frumoasa, de vanzare! (batai in usa)

ALBA CA ZAPADA: Buna ziua tusica draga, da ce ai matale de vanzare?

BATRANICA: Marfa buna si frumoasa! Cingatori de toate culorile.

ALBA CA ZAPADA: Se vede cat de colo ca-i o femeie de treaba, asa ca n-am de ce sa n-o las inauntru! Ca doar n-o fi foc!... (batranica intra si ii da o curea)

BATRANICA: Vai, ce pocita ti-ai pus-o fetit-o! I-a apropiete sa te gatesc eu cu ea asa cum se cuvine.

(Batranica o strange ca fetei I se taie rasuflarea si cade ca moarta)

BATRANICA: Ei, de-acuma n-o sa mai fi tu cea mai frumoasa! (pleaca)

(Alba ca Zapada se trezeste, isi desface cureaua, ii intreaba pe copii ce a patit, nu-si aminteste nimic, se aud din nou voci de afara)

BATRANA: Marfa buna de vanzare, marfa buna!

ALBA CA ZAPADA: Vezi-ti de drum femeie, ca n-am voie sa las pe nimeni inauntru!

BATRANA: Da de privit cred ca ai voie nu-i asa?

( Scoate un pieptane otravit, fata ii deschide si-l cumpara)

BATRANA: Ia vino-ncoa la baba, sa te pieptene, ca sa fii sit u o data pieptanata ca lumea!

(Alba ca zapada cade ca moarta)

BATRANA: Acu s-a sfarsit cu tine, frumoasa frumoaselor!

(Cand sa plece baba s-a ascuns sa vada daca fata se mai trezeste sau nu, se trezeste, baba isi da jos pelerina, face pe taranca cu mere.)

TARANCA: Ei dracie! (isi arunca pelerine, povestea se repeat, bate la usa fata raspunde).

ALBA CA ZAPADA: Nu pot lasa pe nimeni inauntru, nu-mi dau voie piticii!

TARANCA: Alta paguba sa n-am! Slava Domnului, gasesc eu musterii pentru merele mele! Da pana una alta, hai de i-a sit u unul, ca nu-i pe bani

ALBA CA ZAPADA: Nici nu ma gandesc sa-l iau, n-am nevoiesa primesc nimic.

TARANCA: Ce te temi san u mori cumva otravita? Fii pe pace copilito! Iaca, tai marul in doua: bucata asta rumena mananc-o tu, iar pe cealalta oi manca-o eu.

(Alba ca Zapada musca , tuseste. in timp ce taranca rade si striga printer hohote de ras.)

TARANCA: Alba ca Zapada de acu, piticii n-or mai putea sa te invie!

(Alba ca Zapada cade moarta, se aud clopote batand si un glas al unui pitic ce canta Ai ho )

PITICUL: Alba ca Zapada sunt eu care eu? Eu eu (isi alege el un nume) am venit inaintea celorlalti, imi faceam griji pentru tine (o vede, ii acorda primul ajutor, isi scoate caciula si o plange).

(intra bunicuta vb cu copii)

BUNICUTA: .. acum cine sa o mai poata (intra un print in scena) salva.(bunicuta se retrage)

PRINTUL: Dati-mi-o mie si-o sa va dau in schimb tot ce va pofteste inima!

PITICUL: Nu ti-o dam imediat trebuie sa soseasca si Inteleptul si Somnorosul si Sneezy, Hap-Ciu, Morocanosul, Bucurosul si Rusinosul, dar nici pe ei nu-i vei convinge, nu ti-o dam nici pe tot aurul din lume.

PRINTUL: Atunci indurati-va si mi-o daruiti pe aceasta fata, fara rasuflare, ca de cand i-am zarit chipul, nu mai pot trai fara s-o vad. V-asigur c-o voi cinsti mereu si-o vai pazii ca pe faptura cea mai scumpa din lume!

(piticul se-nvoieste si incuvinteaza, printul o ridicein brate, din zdruncinatura aceea se trezeste )

ALBA CA ZAPADA: Unde ma aflu?

PRINTUL: Cu mine, esti cu mine! Imi esti mai draga decat orice pe lume si de te-ai invoii sa ma insotesti la curtea tatalui meu, bine-ar fi, ca ard de dorinta sa-mi fii sotie.

(se aude cantecul piticilor, ies toti sa ii intampine, intra mandru si cantand motanul)

MOTANUL: Sunt motanul incaltat

Morarul oru popi-a dat

Mostenire m-a lasat la mezinul lui baiat.

(intra mezinul)

MEZINUL: Fratii mei isi vor putea castiga cinstiti bucata de paine. Dar eu? Imparteala se facu: fratele cel mare moara, fratele mijlociu asinul iar eu motanul. Ce ma face u cu tine? Daca-mi mananc motanul si imi fac o caciula din blana lui, raman muritor de foame.

MOTANUL: Nu te necaji stapane. Da-mi un sac si o pereche de cizme sa pot porni printre balarii si vei vedea ca n-ai fost nedreptatit cu partea de mostenire, asa cum ti se pare. (isi aduna lucrurile si iese, dupa el iese mezinul)

(intra regale jucand golf, apoi motanul)

MOTANUL: Marite rege, iertati-mi indrazneala, dar iata Sire un iepuras pe care marchizul de Carabas, as ail numesc eu pe stapanul meu, m-a insarcinat sa vi-l aduc in dar din partea sa.

REGELE: Spune-i stapanului tau, ca ii multumesc si ca mi-a facut placere.

(motanul pleaca, regale merge dupa minge, iese din scena)

(intra mezinul si motanul)

MOTANUL: Daca vei lua in seama sfatul meu, ti-ai gasit norocul, nu ai decat sa te scalzi aici in rau si dupa aceea lasi pe mine!

MEZINUL: Voi face-n tocmai cum ma-nveti(motanul pleaca) desi nu-ti cunoasc planul (el se scalda itra regale cu fica, motanul vine inaitea lor agitatandu-se)

MOTANUL: Ajutor!Ajutor! Marchizul de Carabas se inneaca! (ascunde hainele mezinului)

(Regele ii sare in ajutor)

MOTANUL: Banditii au furat vesmintele marchizului.

REGELE: Sa I se aduca vesminte marchizului.

(Fica ii da o manta, cei doi se privesc, motanul face planuri, vorbeste cu el insusi)

MOTANUL: (aparte) Hmbunbun si acum un castel da imi trebuie un castel.da castelul Capcaunlui capcaunul care se poate preface in orice animal, am sa trec pe la el politicos cum sunt o sa-l prostesc sa se transforme-n soricel , il mananc si ii raman castelul si pamanturile lui, marchizului de Carabas da, da (il i-a deoparte pe rege sa-i vorbeasca)

MOTANUL: Majestate stiti, stapanul meu marchizul de Carabas cred ca ar fi incantat sa-i faceti o vizita la castelul lui, mai tarziu nu e departe de aici, cu ocazia asta o sa-i vedeti si avrea, ogoare, livezi, hambare

(Regele se intoarce la marchiz)

REGELE: Asadar, domnule marchiz sunt incantat de calitatile dumneavoastra: castel, pamantAs vrea sa-mi fiti ginere, domnule marchiz (veselie, pleaca ramane motanul)

MOTANUL: Sunt motanul incaltat

Pe satapan l-am insurat

Cu viclesuguri eu ma-mpac

Sunt motanul incaltat

(o tumba si iese)

BUNICUTA IMPRIVIZATIE CU COPII (DICUTIE)

(Un croitoras la o masa, coase, se aude vocea tarancii de afara)

TARANCA: Vand gem! Gem bun si ieftin!

CROITORASUL: Vino incoace, draga femeie si am sa te scap de toata marfa. Cantareste-misi mie, daraga femeie patru uncii si chiar de-i mai putin tot il iau.

(taranca pleaca furioasa)

CROITORASUL: Fie ca acest gem sa fie binecuvantat de Dumnezeu sis a imi dea sanatate si putere.

(Scoate o bucata de paine, o taie felii si o unge cu gem)

CROITORASUL: Cred ca nu are gust rau dar voi termina de cusut haina asta, inainte de a ma ospata.

(Croitorasul coase, aude zumzete de muste, mustele se apropie de painea unsa)

CROITORASUL: Hei, cine v-a invitat aici?

(le alunga, mustele revin, isi pierde rabdarea, i-a o carpa sa le omoare)

CROITORASUL: Lasa ca va arat eu voua.

(loveste mustele, constata rezultatul: 7 muste omorate, isi admira vitejia)

CROITORASUL: Ce puternic sunt! Tot orasul trebuie sa afle de aceasta fapta mareata!

(isi coase un brau cu 7 dintr-o lovitura miscare pe muzica)

CROITORASUL: Cum numai orasul sa afle? Nu, nu este de ajuns! Intreaga lume trebuie sa stie despre vitejia mea mda o sa plec in lume, atelierul asta e prea neincapator pentru maretia mea.

(inainte sa plece cauta prin casa sa vada ce poate lua, gaseste doar o bucata de branza, iese din scena)

(intra un urias, e o pestera, e casa lui, isi da jos rucsacul, merge in culise se intoarce cu un bol cu cerealesi lapte, vrea sa manance, intra croitorasul)

CROITORASUL: (tremurand) Am curaj, am curaj sunt viteaz! Doar de asta intru-n pestera HEIIIIIII. E cineva aici?

(uriasul pe care croitorasul nu-l vede, il priveste bland)

URIASUL: O LELE I HUUU

CROITORASUL: (amabil) Buna ziua amice! Stai si privesti lumea intinsa la picioarele tale? Eu ma duc sa imi incerc norocul in lume. Poti sa imi dai un sfat.. pe ce drum sa o iau?

URIASUL: Mai piticanie! Creatura mica si obraznica

CROITORASUL: Aha, asta ti-e vorba? (isi deschide nasturii e la haina) Acum vezi cu cine ai de-a face?

URIASUL: 7 dintr-o lovitura. (vb ca pt el) 7 oameni omoarati dintr-o singura lovitura(il priveste cu mai mult respect)

URIASUL: (i-a o piatra si o strange pan ace iese apa din ea) Fa sit u lucrul asta daca esti cu adevarat puternic.

CROITORASUL: Doar despre atat este vorba? Nu-I decat o joaca de copii! (scoate bramza din buzunar si o strange pan ace iese zerul din ea)

URIASUL: (pt el) Mda asta este o dovada.

CROITORASUL: E ice spui de asta amice?

URIASUL: Mda, esti bun. Daca esti asa viteaz, poti sa dormi aici in noaptea asta.

CROITORASUL: .aici este ceva mai spatios decat in atelierul meu.

URIASUL: (ii intinde o paturica) Uite poti sa dormi aici. (se pune croitorasul pe paturica, nu-si gaseste locul, se muta langa paturica, uriasul merge la locul lui, si-l pandeste pan ace crede ca adoarme croitorasul, atunci se arunca asupra paturicii cu o bata si loveste crezand ca l-a omorat se duce sa odarma, croitorasul se trezeste si merge tip-til in spatele uriasului)

CROITORASUL: Auzi (uriasul vazandu-l se sperie si fuge din pestera, croitorasul nu intelege) Hei stai ce aiparka ar fi vazut un om mort mai bine imi vad de drum in continuare (iese)

(Intra Regina insotita de un soldat)

REGINA: Ce cauta acets razboinic aici, caci este vreme de pace?

SOLDATUL/EL: Vai 7 dintr-o lovitura scrie pe braul acestui voinic ce probabil de oboseala a adormit in poienita de la castel.

REGINA: Probabil ca este un cavaler atotputernicar putea fi un sprijin de nadejde in caz de razboi, eu trebuie sa ma gandesc la toate de cand raposatul meu sot ai facut bine ca nu l-ai lasat sa plece, adu-l aici te rog (intra croitorasul) Asculta voinicule, n-ai vrea sa iti oferi serviciile de razboinic tinutului meu?

CROITORASUL: Marite rege.marita regina, de fapt chiar asta-i motivul pentru care am venit pe aceste meleaguri deci sunt gata sa intru in serviciile regelui reginei.

REGINA: Buna alegere voinicule (citeste ce scrie pe brau) voi pune sa ti se ofere o camera frumoasa si voi poruncii sa fii bine tratatin regatul meu. (iese ea, apoi croitorasul)

(intra doi soldati el si ea)

SOLDAT EL: Cum se va sfarsii?

SOLDAT EA: Eu as vrea sa-l vad la 1000 de Km departare.

(se aude venind cineva, intra regina)

SOLDAT EL: Majestate nu putem sa stam alaturi de un om care a omorat 7 dintr-o lovitura

SOLDAT EA: In cele din urma va propunem sa ne lasati sa plecam.

SOLDAT EL: Daca ne luam la cearta cu el , 7 dintre noi vor fi zdrobiti la fiecare lovitura pe care o va da, asa ca nu-I putem face fata.

SOLDAT EA: Deci va trebui sa plecam.

REGINA: Cum voi soldati crendinciosi mai degraba trebuie sa plece el. Trebuie sa scapam cumva de razboinic, darn u indraznesc sa-i spun sa plece, ar putea san e ucida, dupa care sa se urce pe tron devenind rege Chemati-l la mine.

(intra croitorasul)

CROITORASUL: Porunciti.

REGINA: Intrucat esti un asa mare razboinic, te voi trimite intr-o misiune, va trebuii sa-mi demonstrezi vitejia ta. In padure se afla un inorog care adduce multe necazuri pe pamanturile mele. Va trebui sa il capturezi.

CROITORASUL: Unicornii sunt floare la ureche(cei doi soldati vor sa-l insoteasca). Ramaneti aici, voi termina in curand cu acest unicorn. (pleaca)

REGINA: E o misiune aproape imposibila, cei mai viteji soldati care si-au incercat norocul cu acest inorog, nu s-au mai intors o data intrati in padure, deci ori nu se mai intoarce, sau se intoarce dar fara inorog iar atunci va trebui sa paraseasca castelul, fiti pe pace. (pleaca)

SOLDATII: Sa de-a Domnul! (pleaca)

(intra croitorasul cu o franghie, e in padure, cauta unicornul care se repezeste salbatic asupra lui)

CROITORASUL: (ii e frica dar se imbarbateaza) Usurel, usorel lucrul asta nu se poate face dintr-o data.

(inotogul e nedumerit de curajul croitorasului, il mai ataca odata , pleaca cu viteza spre croitorasul care se fereste ca un toreador, dup ace inorogul a trecut de el ii tremura picioarele, se pregateste s ail mai atace o data cand ajunge langa croitoras, il opreste)

CROITORASUL: Stai! Vino inorogule viteaz , in sabii san e taiem sau in lupta san e luptam.

INOROGUL:Ba in lupta ca-i mai dreapta.

CROITORASUL: Cum vrei (brusc ii cade in genunchi de frica) Te roooogggg nu ma omora inorogule.o ultima dorinta sa(inorogul il opreste si aproba intelegerea)

(cei doi incep incalzirea ca pentru box, se aseaza fata-n fata pt lupta se salutase aseaza jos si incep competitia un joc cu mainile)

CROITORASUL: Daca tu castigi ma omori, daca eu casting vii cu mine la palat.

(croitorasul triseaza si castiga, inorogul isi accepta infrangerea, isi pune singur funia de gat si pleaca impreuna)

CROITORASUL: Aha, te-am prins pasarica. (ies)

(Regina si soldatii )

REGINA: e viteaz, a prins inorogul La noapte asteptati la usa dormitorului lui pan ace va adormi, atunci intrati, il legati si il puneti pe o coabie care il va duce in lume.

SOLDATII: Am inteles (ies)

REGINA: Sper ca de data aceasta sa reusim. (iese)

CROITORASUL: (iese fiind ascuns in incapere si auzind tot) Am sa le arat eu lor. (iese)

BUNICUTA - IMPROVITATIE CU COPII

HANSEL SI GRETEL PARTEA II

GRETEL: Hansel! Hansel! (baiatul se aude din culise)

HANSEL: Da, surioara sunt aici. Uite cat ai dormit s-a inaltat si luna deasupra padurii asa ca putem pleca spre

acasa ajutati de faramiturile ce le-am imprastia cand ne-au adus aici.

GRETEL: Hansel, mi-e frica si mi-e foame, era mai bine-n visul meu cu multe basme unde totul era posibil, animalele vorbeau, existau print, regine . Totul era frumos si se termina cu bine, crezi ca se va intampla la fel si cu noi . Sau nu, asta e realitate.

HANSEL: (cautand faramiturile) Gretel, multimea de pasari care zboara prin padure, au giugulit toate faramiturile, si am pierdut drumul spre casa N-ai teama, surioara.

GRETEL: Hansel, mi-e foame, am mers atata drum cred ca ne-am afundat mai tare in padure sin u ne vor mai gasi niciodata.

(Hansel vede o pasare o atentioneaza sip e Gretel, se opresc vrajiti sa o asculte, pasarea zboara, copii o urmaresc, in fata lor zaresc cateva cosulete cu turta dulce)

GRETEL: Hai sa-ncepem sa mancam!

HANSEL: Sis a ne fie de bine.

(din culise se aude o voce subtire ce se apropie de ei)

VRAJITOAREA: Cront, cront, cront!

Da ce hot

Rontaie in a mea cascioara!

COPII: Vantul, vantul!

Azi nconjur pmntul!

(copii mananca mai cu pofta si stau jos, intr o btrnic cu carj, copii se sperie, btrna e foarte amabil)

VRJITOAREA: Ei copii mei dragi, da cine v-a adus aici_ Poftii de mncai ct vrei i rmnei la mine c nu v fac nici un ru.

(i i-a i i pune la mas, aduce mncare)

VRJITOAREA: Pe tia i i am n mn, nu-i las eu sa.mi scape . Stranic buctur o s am n-am ce zice.!

(aduce din culise ocuc, pe care o pune n scen, apoi l i-a pe Hansel i-l impinge n cuc, e rea, se ntoarce la Gretel care a incremenit)

VRJITOAREA: Scoal leneo i du-te de adu ap s faci o fiertur pentru frate-tu (i i-a farfuria) Destul! Pe frate-tu trebuie sa-l ngrm e numai piele i os, da s-o mai mplini i l mnnc.

(Gretel plnge, baba i pune farfuria n mn s-I duc lui Hansel)

GRETEL: Doamne ajuta-ne! De s-ar fi ntmplat s ne nghit fiarele slbatice ale codrului am fi murit mcar mpreun.

(intr baba)

VRAJITOAREA: Ia mai sfrete odat cu bocitul c doar nu-i ajut la nimic toat vicareala! (striga la Hansel) Hansel, ia scoate un deget afar s vd de te-ai ngrat de ajuns! Gretel grbete-te de adu ap c de-I curge untura de gras ce e, ori de-I slab ca un ogar, eu l tai i-l pun la fiert!.... Mai nti, vreau s punem la copt, c am aprins cuptorul i aluatul l-am frmntat de mult, (cuptorul e n culise). Hai mergi afar la cuptor i baga-te-n el s vezi de-I destul de ncins, ca s punem nuntru pinea. (fata iese)

HANSEL: Nu Gretel, nut e bga-n cuptor.

(intr Gretel)

GRETEL: A intra da nu tiu cum s fac Pe unde s intru? i cum anume?

VRJITOAREA: Eti proast ca o gsc! Pi nu-i d prin cap pe unde? i destul de mare deschiztura. (pleac s-I arate) I ate uit c i eu ncap n ea!

(din culise)

VRJITOAREA: Uite vezi. Deschid i . Vleuuuuuuuuu

(se aud ipete puternice, Gretel intr n secen l elibereaz pe fratele ei, se bucur mpreun.)

GRETEL: Am scpat Hansel, am scpat frioare. Vrjitoarea a pierit!

HANSEL: Surioar trebuie s plecm . S ajungem acas, da dar s lum turt s avem mncare. (se uit ce mai e prin preajm i gsesc site pline cu nestemate)

HANSEL: Ei, astea zic i eu ca-s mai bune dect pietricelele noastre.

GRETEL: Vreau s duc i eu acas o mn dou din ele!

HANSEL: Acu hai s-o tulim de aici ct mai degrab c mult mai uora mi-ar fi inima de-a ti c-am ieit din pdurea asta fermecat.