Povestea Celui Mai Controversat Poliţist Român. Eugen Alimănescu, Comisarul Care Provoca...

5
Povestea celui mai controversat politist roman. Eugen Alimanescu, comisarul care provoca talharii pentru a-i impusca Elisabeth Bouleanu, Comisarul Eugen Alimanescu, celebru politist roman, a fost un personaj controversat. A creat Brigada Fulger, o divizie de politisti care a actionat pe urmele celor mai celebri infractori de la inceputul secolului. Prefera sa provoace infractorii sa riposteze pentru a-i impusca pe loc. A fost folosit de comunisti pentru executii politice si a sfarsit intr-un mod misterios. Comisarul Eugen Alimanescu a fost cel mai controversat politist roman. I s-a spus " Comisarul de Fier" sau " Invincibilul" si a fost asemuit cu celebrul politist american Eliot Ness, cel care a reusit sa il aresteze pe Al Capone, in anii 30. Perioada de glorie a politistului Eugen Alimanescu a fost dupa al Doilea Razboi Mondial intr-un Bucuresti terorizat de crime, jafuri si nenorociri. A ramas in istorie drept un justitiar pentru care nu existau reguli atunci cand era vorba de prinderea infractorilor. Se spune chiar ca politistul prefera sa-si provoace fugarii sa reactioneze, pentru a ii putea impusca in voie. "Dibaci manuitor a tot soiul de arme, tintas fara de pereche, iar pe deasupra dotat cu un mare curaj, era si de asteptat ca in scurt timp cei mai temuti banditi sa-i cada victime ". Asa il descria pe vestitul politist ziarul "Universul".

Transcript of Povestea Celui Mai Controversat Poliţist Român. Eugen Alimănescu, Comisarul Care Provoca...

Povestea celui mai controversat politist roman. Eugen Alimanescu, comisarul care provoca talharii pentru a-i impusca

Elisabeth Bouleanu,

Comisarul Eugen Alimanescu, celebru politist roman, a fost un personaj controversat. A creat Brigada Fulger, o divizie de politisti care a actionat pe urmele celor mai celebri infractori de la inceputul secolului. Prefera sa provoace infractorii sa riposteze pentru a-i impusca pe loc. A fost folosit de comunisti pentru executii politice si a sfarsit intr-un mod misterios.

Comisarul Eugen Alimanescu a fost cel mai controversat politist roman. I s-a spus " Comisarul de Fier" sau " Invincibilul" si a fost asemuit cu celebrul politist american Eliot Ness, cel care a reusit sa il aresteze pe Al Capone, in anii 30.  Perioada de glorie a politistului Eugen Alimanescu a fost  dupa al Doilea Razboi Mondial intr-un Bucuresti terorizat de crime, jafuri si nenorociri. A ramas in istorie drept un justitiar pentru care nu existau reguli atunci cand era vorba de prinderea infractorilor. Se spune chiar ca politistul prefera sa-si provoace fugarii sa reactioneze, pentru a ii putea impusca in voie. "Dibaci manuitor a tot soiul de arme, tintas fara de pereche, iar pe deasupra dotat cu un mare curaj, era si de asteptat ca in scurt timp cei mai temuti banditi sa-i cada victime ". Asa il descria pe vestitul politist ziarul "Universul".

 Alimanescu s-a nascut pe 26 iulie 1916, la Slatina. Tatal sau era functionar la primarie, iar mama sa, casnica. A absolvit o scoala de contabilitate si comert la Slatina si a lucrat ca functionar la Institutul de Cooperatie Bucuresti. Mai tarziu s-a angajat contabil la o societate din Bucuresti.  A fost concentrat la Batalionul 20 Transmisiuni avand gradul de sergent. A participat la razboi , fiind trimis pe frontul din  URSS. Pentru faptele din razboi a fost decorat cu Virtutea Militara. A intrat in Politie, dupa razboi, la varsta de 29 de ani.Pe 1 iunie 1945, si-a depus cererea de intrare in randul Politiei si a fost angajat ca ofiter operativ, misiunea sa fiind strangerea datelor din teren. A intrat in politie intr-o perioada in care capitala era un loc favorit pentru jefuitori si criminali. Se spune ca, in doar patru luni de activitate, a reusit sa prinda 1000 de spargatori. S-a evidentiat si a fost promovat la gradul de comisar.

 Brigada Fulger Comisarul Alimanescu a realizat ca majoritatea colegilor sai erau corupti. Asa a ajuns sa-si infiinteze propria echipa, numita Brigada Fulger in care a adunat 22 de tineri la fel de justitiari.  Scopul brigazii era ,,starpirea banditilor si borfasilor din Capitala si provincie" Brigada lui Alimanesc avea in dotare masini de interventie rapida si pistoale automate pe care nu se sfiau sa le foloseasca impotriva infractorilor Comisarul a descoperit ca nu doar in randul politistilor isi facuse loc coruptia, ci si in randul judecatorilor. Nemultumit ca infractorii pe care ii prindea reuseau sa-si obtina libertatea la scurt timp dupa arestare, oferind mita judecatorilor, comisarul a inceput sa aplice metode discutabile de lucru. Provoca infractorii pe care ii urmarea in teren sa reactioneze impotriva lui in asa fel incat sa ii poata impusca pe loc si sa aiba acoperire. In rapoartele sale,  justifica infractorii impuscati pe teren cu faptul ca fie acestia au

incercat sa fuga de sub escorta, fie au ridicat arma impotriva lui. ,,Eugen Alimanescu a gasit o metoda radicala de a scapa Bucurestii de infractori. Cum ii prindea, el nu-l mai aresta. Ii impusca pe loc. Dupa care facea raport ca individul incercase sa fuga de sub escorta, ca nu se supuse la somatii, ca ripostase cu arma in mana si asa mai departe", scrie  Traian Tandin in volumul Cazuri judiciare celebre In perioada de glorie a Brigazii Fulger, numele lui Alimanescu si arestarile sale au tinut prima pagina a ziarelor "De la o vreme, cronicile noastre politiste, in cari inainte isi gaseau loc, - pe una, doua sau trei coloane, - drame sentimentale, mici amoruri, cari sfarseau fie pe patul unui spital, fie la morga, furturi marunte sau cate-un foc pe ici, pe colo, au devenit adevarate reportagii de razboi si pe drept cuvant pentru ca ele oglindesc desfasurarea unor lupte indarjite, ce se duc intre banditi si politisti, acestia din urma fiind in plina ofensiva, condusi de cel mai cutezator politist pe care l-a avut candva Capitala: seful-politai Eugen Alimanescu", scria ziarul  Universul. Avea rubrici dedicate in ziare Faptele lui Alimanescu au fost, in perioada sa de glorie, cele mai citite stiri ale ziarelor vremii. Comisarul avea rubrici dedicate in cele mai importante publicatii.  In "Brigada lui Alimanescu in actiune" sau "Intamplari din Capitala" apareau zilnic informatii despre faptele controversate ale politistului. Comisarul obisnuia sa-si fotografieze infractorii capturati sau ucisi in timpul misiunii. Isi revedica "captura" punand un carton langa cadavre, pe care scria "Banditi ucisi in lupta cu Brigada Alimanescu" Jaful de la Banca Nationala Una dintre cele mai remarcabile actiuni ale comisarului Alimanescu a fost capturarea talharilor care au spart Banca Nationala din Brasov.  Spargatorii Voinescu si Cairo reusisera sa dea cea mai mare spargere din istoria Romaniei. A jefuit Banca Nationala din Brasov si au luat cu ei un milion de dolari si 300 de cocosei de aur.Cazul a fost dat spre rezolvare Brigazii lui Alimanescu. Alimanescu a pus la cale o ambuscada pentru a prinde talharii.Cei doi sparatori s-au impuscat reciproc in timpul operatiunii.

L-a prins pe Iancu Berila Eugen Alimanescu a prins criminali celebri, intrati in istorie pentru atrocitatile comise.  In mainile lui a cazut si Iancu Berila, unul dintre cei mai odiosi asasini romani. Berila avea la activ 20 de victime, toti brutari pe care ii omorase pentru bani. Criminalul se angaja ucenic la diverse brutarii din tara, isi studia patronii si ii ucidea pentru a le lua banii. Cazul lui a fost dat spre rezolvare Brigazii Fulger. In 1947, Alimanescu l-a prins pe Berila  si l-a imobilizat in somn. Asupra criminalului s-a gasit un cutit cu care acesta planuia sa omoare urmatoarea victima.  Gica Cioc, poreclit Balaurul, un cunoscut infractor din Ferentari si Argintarul, conducatorul unei bande de talhari au cazut si ei in mainile lui Alimanescu. Metode de tortura Despre metodele la limita legii pe care comisarul le-a folosit pentru prinderea infractorilor s-au creat o serie de legende.  Se spune ca tehnicile de interogatoriu ale lui Alimanescu erau unele dintre cele mai brutale si crude: ,,Pentru descoperirea infractorilor, foloseste cele mai barbare metode de tortura ca: spanzuratoarea, le leaga la picioare ziare apoi toarna petrol si le da foc, si alte metode bestiale, schingiuind oamenii fara a tine seama daca sunt vinovati sau nu, facandu-i ca in timpul torturilor sa declare lucruri ce nu le apartin". Comisarul tinea in biroul sau bice , arme sau catuse pe care le folosea pentru torturarea celor pe care ii ancheta.  Folosit de Securitate

 Alimanescu fusese cooptat de comunisti si facut membru al Partidului Comunist Roman. Se spune ca multi ani, Securitatea l-ar fi folosit pentru diverse executii in actiuni de anihilare a rezistentei anticomuniste. Dupa ce a ajuns tinta mai multor acuzatii legate de metodele sale ilegale de lucru, dar si de faptul ca facea contrabanda cu obiectele confiscate de la infractori, Alimanescu a ajuns el insusi tinta Securitatii. S-a spus ca declinul vestitului comisar a inceput in momentul in care comunistii, care s-au temut de el, au considerat ca nu le mai este folositor si de teama sa nu le ridice probleme, au vrut sa-l elimine cu orice pret. A  fost filat incepand cu anul 1948. A cazut in dizgratia regimului in 1951 si a fost exclus din partid, fiind la scurt timp arestat de Securitate.I s-au pus in carca acuzatii grave care vizau abuzurile si crimele savarsite in timpul carierei.  Condamnat la munca la Canal Alimanescu a fost condamnat si trimis de autoritati  la Canal pentru ,,neindeplinirea sarcinilor de serviciu si divulgarea secretului de stat". Se spune ca ar fi fost inregistrat aici sub un alt nume, nu cel real, pentru ca la Canal se aflau majoritatea infractorilor pe care seful Brigazii Fulger ii arestase. "Canalul Mortii trebuia sapat, si erau si alte lucrari in perspectiva, o data ce problema mainii de lucru nu se mai punea: rezervele erau suficiente. Printre detinutii politici de aici se gasea si un criminal, Alimanescu. Fusese adus de la lagarul Midia dintre cei de drept comun, care vroiau sa-l linseze. Dupa ce omorase sute de borfasi cu care operase ani de zile, intrase in securitate. A participat alaturi de trupele Ministerului de Interne la lichidarea miscarii de rezistenta, la inceput in Banat, impotriva colonelului Uta, apoi in Fagaras. Dar nu a apucat s-o lichideze, pentru ca a fost arestat. De la Ocnele Mari a ajuns la Midia, de unde a fost salvat de administratie din mainile colegilor de drept comun si adus la Kilometrul 4, langa Cernavoda" , mentioneaza  Cicerone Ionitoiu in volumul " Morminte fara cruce".  A iesit din detentie dupa doi ani. S-a ocupat de debit de tutun pana cand i s-a inscenat o delapidare. Retinut din nou, in timpul anchetei, a fost transportat cu trenul spre Zimnicea si a murit pe drum in conditii suspecte. Varianta oficiala a fost ca Alimanescu a incercat sa fuga de sub escorta. Varianta neoficiala care a circulat la nivel de zvon a fost ca seful Brigazii Fulger, pe care comunistii il voiau eliminat cu orice pret, a fost ucis.