Stiri 4 martie 2020

CURSUL DE SCHIMB 04.03.2020

1 EUR 4.8057

1 USD 4.3126

PROGNOZA AGROMETEOROLOGICĂ 04 – 10 MARTIE 2020!Agroinfo  03 martie 2020 -

Caracteristici meteorologice. În această perioadă va predomina un regim termic al aerului mai ridicat decât în mod obișnuit, în cea mai mare parte a zonelor de cultură. Temperatura medie diurnă a aerului se va încadra între 2...15°C, abaterile termice pozitive fiind de 1...10°C, pe întreg teritoriul agricol.

Temperatura maximă a aerului se va situa între 5...20°C, la nivelul întregii ţări. Temperatura minimă a aerului va oscila între -2...10°C în aproape toate regiunile, valorile cele mai scăzute fiind posibile în zonele depresionare, producându-se îngheț superficial la sol.

Se întrevăd ploi locale cu caracter de aversă, acestea fiind însoţite de descărcări electrice și intensificări ale vântului pe majoritatea suprafețelor agricole, iar izolat cantitățile de apă pot fi mai însemnate.

Caracteristici agrometeorologice

În cultura grâului de toamnă, conținutul de apă pe adâncimea de sol 0-100 cm, se va încadra în limite scăzute și deosebit de scăzute (secetă pedologică moderată, puternică și extremă) în cea mai mare parte a Dobrogei, Transilvaniei, Moldovei și Munteniei, local în nordul, nord-vestul și vestul Banatului, izolat în sudul și centrul Olteniei, sudul Crișanei.

1

Rezerva de umiditate a solului va prezenta valori satisfăcătoare până la apropiate de optim și optime, în Maramureș, pe suprafețe agricole extinse din Oltenia, Crișana, local în nordul, nord-estul și centrul Transilvaniei, nord-vestul, sudul, sud-vestul, vestul și izolat nordul Munteniei, nord-vestul, nordul, centrul și sud-vestul Moldovei, nord-estul Banatului și sud-estul Dobrogei.

Starea de vegetaţie a culturilor agricole

În condiţiile agrometeorologice menţionate, datorită menţinerii regimului termic din aer şi sol mai ridicat decât în mod obişnuit, ritmurile de creştere şi dezvoltare ale culturilor de toamnă şi pomi-viticole vor evolua în general normal în cea mai mare parte a ţării, cu excepţia zonelor depresionare nordice şi centrale, unde izolat se va menţine repausul vegetativ.

Sub aspect fenologic, cerealierele de toamnă (orz şi grâu) se vor afla la răsărire, apariţia frunzei a treia şi înfrăţire (15-100%), la nivelul întregului teritoriu agricol. În culturile tardive şi pe terenurile afectate de seceta pedologică, răsărirea se va menţine neuniformă, starea de vegetaţie fiind slabă, iar densitatea redusă.

La rapiţa din Muntenia, Dobrogea, Moldova şi Transilvania se va continua faza de dezvoltare a aparatului foliar (5-13 frunze).În aproape toate plantaţiile pomicole se va semnala repausul biologic, local, înregistrându-se faza de umflare a mugurilor la speciile timpurii de sâmburoase. Viţa de vie va parcurge starea de repaus vegetativ, în majoritatea podgoriilor.

În cea mai mare parte a zonelor de cultură, condiţiile meteorologice vor fi favorabile desfăşurării lucrărilor agricole în câmp (arături, tăieri în plantaţiile pomicole şi viticole, fertilizări faziale, etc.).

Recomandări de specialitate:

• Continuarea efectuării controlului biologic în vederea determinării viabilităţii plantelor la culturile de toamnă şi a evoluţiei mugurilor de rod la speciile pomi-viticole;• Efectuarea lucrărilor de întreţinere (fertilizări cu îngrăşăminte organice, tăieri de rodire) în vii şi livezi.• Administrarea îngrăşămintelor minerale pe bază de azot şi potasiu la culturile de toamnă semănate în epoca optimă.

* Evoluția stării de vegetație pentru perioada estimată utilizează prognoza meteorologică pe scurtă/medie durată asociată cu informațiile fenologice colectate săptămânal prin monitorizarea principalelor culturi agricole din

2

România situate în apropierea stațiilor meteorologice cu program agrometeorologic din rețeaua Administrației Naționale de Meteorologie.

APIA si SUBVENTII

APEL CĂTRE PRIMARI: ELIBERAȚI FERMIERILOR ADEVERINȚELE pentru SUBVENȚIILE APIA! agrointeligenta.ro - 3 martie 2020

Apelul Agrointeligența – AGROINTEL.RO către primari: eliberați fermierilor adeverințele pentru subvențiile APIA! La fel ca și până acum, adeverința de la APIA este obligatorie între documentele pe care fermierii trebuie să le depună împreună cu cererea unică pentru plățile directe. Eliberarea acestui document se face de către Primărie, conform cu datele din Registrul Agricol, iar emiterea adeverinței nu poate fi condiționată de niciun fel! 

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a început de ieri, luni, 2 martie, Campania de depunere a Cererilor Unice de Plată pentru anul 2020. Cererile Unice de Plată se vor depune la Centrele judeţene/locale APIA şi al Centrul Municipiului Bucureşti, până la data de 15 mai 2020, inclusiv. La fel ca și în anii trecuți, un document obligatoriu rămâne adeverința eliberată de Primăria de care aparține fermierul cu terenurile pe care le lucrează.

Fermierii vor depune o singură Cerere Unică de Plată, chiar dacă utilizează suprafeţe de teren în diferite localităţi sau judeţe! Agrointeligența-AGROINTEL.RO reamintește primarilor că eliberarea adeverinței pentru subvenții este obligatorie fiind un drept al fermierilor și nu o decizie care vă aparțineîn funcție de preferințele și simpatiile proprii. În plus, eliberarea adeverinței nu se condiționează de plata impozitelor și taxelor locale.

Atenție! Și fermierii trebuie să solicite din timp adeverința de la Primărie, mai ales dacă știu că au mai avut probleme în anii trecuți. Astfel, este important de știut că la solicitările cetățenilor, autoritățile statului pot să răspundă într-un termen legal de cel mult 30 de zile. Aveți în vedere acest aspect astfel încât să puteți obține adeverința până la data de cel târziu 15 mai, când se închide campania de depunere a actelor la APIA!

Agrointeligența-AGROINTEL.RO este alături ca în fiecare an alături de fermieri și va taxa orice abuz sau îngrădire a drepturilor care se cuvin agricultorilor și crescătorilor de animale. De menționat că formularul-tip trebuie pus la dispoziția dvs. de către Primării iar acesta se eliberează în baza unei cereri scrise.

3

Conform prevederilor art. 5 alin. (2) din Ordinul M.A.D.R. nr. 619/2015, cu modificările și completările ulterioare, documentele care fac dovada că terenul eligibil declarat este la dispoziţia fermierului, în conformitate cu prevederile art. 8 alin. (1) lit. n) din ordonanţă, sunt:

a) adeverinţa conform înscrisurilor din registrul agricol, aferente anului curent de cerere,

b) copie conform cu originalul a contractului de închiriere/concesiune a suprafeței agricole, încheiat între fermier și unitățile administrativ teritoriale,  după caz;

c) copie conform cu originalul a contractului de concesiune/arendă a suprafeței agricole, încheiat între fermier si Agenţia Domeniilor Statului, denumită în continuare ADS, după caz.

Reamintim că România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, beneficiază de fonduri europene, prin aplicarea schemelor de plăţi/măsurilor de sprijin/ajutoarelor naționale tranzitorii, ca mecanisme de susţinere a producătorilor agricoli, respectiv:

– schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS), plata redistributivă, plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu, plata pentru tinerii fermieri, plata pentru micii fermieri, schema de sprijin cuplat în sectorul vegetal și zootehnic,

– măsurile compensatorii de dezvoltare rurală: Măsura 10 – Agro-mediu şi climă, Măsura 11 – Agricultura ecologică, Măsura 13 – Plăţi pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau alte constrângeri specifice (PNDR 2014-2020),

– ajutoarele naţionale tranzitorii (ANT) care se acordă în sectorul vegetal şi zootehnic.

În Campania 2020, completarea declaraţiei de suprafaţă se realizează electronic, folosind aplicaţia IPA-Online la adresa: http://lpis.apia.org.ro/. Finalizarea şi închiderea cererii unice de plată în IPA-Online se face în prezenţa funcţionarului APIA responsabil cu primirea cererii unice de plată, după verificarea acesteia şi a mesajelor din controlul parcelelor digitizate şi corSectarea eventualelor probleme semnalate de către sistemul informatic.

UBVENȚIA ”TOMATA”, VIRATĂ UNOR PERSOANE FĂRĂ CULTURI DE ROȘII? DEZVĂLUIRILE UNUI FUNCȚIONAR! Ramona Dascălu - 3 martie 2020

4

Un inginer de la Direcția pentru Agricultură Județeană Olt spune că în timpul unei activități banale de ordonare a dosarelor beneficiarilor Programului Tomata din campania de anul trecut a descoperit că aproape 70 de rapoarte, întocmite în urma inspecțiilor în teren, poartă semnătura sa, deşi nu el este cel care le-a întocmit. Mai mult de atât, peste jumătate din dosare erau, în fapt, dosare pe care inginerul Stancu Alexandru Drigă le respinsese în urma inspecţiei în teren.

Județul Olt a fost anul trecut județul cu cele mai multe dosare depuse pentru Programul Tomata. Astfel, aproape 6.000 de legumicultori olteni au solicitat subvenţia și au încasat cei 3.000 euro/fermă dacă au făcut dovada că au comercializat cu documente cel puţin două tone de tomate în perioada stabilită de program. Programul presupunea, însă, şi control în teren, în fazele de plantare, respectiv rodire, inspecţia fiind realizată de inginerii din cadrul Direcţiei Agricole Judeţene Olt, unul dintre aceștia fiind chiar inginerul Stancu Alexandru Drigă, care a constatat acum că zeci de dosare au raport de inspecţie realizat în numele lui, fără ca el să știe de acest lucru.

Descoperirea este cu atât mai grav cu cât, peste jumătate din dosarele găsite cu semnătură falsă erau dosare pe care inginerul Stancu Alexandru Drigă le respinsese în urma inspecţiei în teren. Practic, la inspecţia în teren, inspectorul a constatat că fie cultura nu a fost înfiinţată, fie era vorba de o altă cultură, nicidecum de tomate, aşa că acele dosare au căzut sau cel puţin aşa ar fi trebuit să se întâmple, pentru că o parte din ele apar acum plătite, în baza raportului fals de inspecţie.

Inginerul Drigă a avut de verificat anul trecut peste 900 de dosare din județul Olt. I s-a repartizat spre verificare localitatea Tia-Mare, a doua ca număr de dosare din judeţ, după Izbiceni. Din cele 900 de dosare verificate în teren, spune inginerul, aproximativ 150 au picat la inspecţie (90 în ciclul I şi 60 în ciclul II, cu aproximaţie). O parte din ele, însă, le-a regăsit în acţiunea de ordonare dispusă zilele trecute şi astfel a aflat că s-ar fi întocmit în numele său respectivele rapoarte de inspecţie, astfel mergând la plată şi acele dosare în care în teren lucrurile erau în neregulă. Mai mult, ing. Drigă şi-a regăsit rapoarte de inspecţie semnate în fals cu numele său şi pentru fermieri din localităţi pentru care nu avea competenţă de verificare, respectiv: Pleşoiu, Grădinari, Rusăneşti Strejeşti, Scărişoara, Cilieni.

„Erau nişte comune pe care eu n-am avut competenţă. Am avut o acţiune de aranjare în ordine crescătoare a dosarelor şi întâmplarea face că deschizând mi-am văzut numele pe alte comune. Eu n-aveam ce căuta pe alte comune, aveam o singură comună, şi-atunci m-am sesizat, altfel n-aveam de unde să ştiu eu. Cu inspecţia din teren s-a terminat drumul meu, dar punând aceste

5

dosare în ordine, nu eu, toţi colegii, m-am pomenit cu numele meu pe alte comune. Şi-am întrebat ce caut eu când eu n-am fost niciodată, n-aveam ce călca acolo. Tot scrisul, de la cap la coadă, în numele meu“, a relatat ing. Alexandru Drigă pentru adevărul.ro.

După primele dosare în care a făcut descoperirea a extins căutările, însă nu a putut verifica toate cele aproape 6.000 dosare de anul trecut în care s-au făcut plăţi. A anunţat în schimb conducerea instituţiei, pe directorul DAJ Olt Gabriela Andronie, care a anunţat la rândul său Ministerul Agriculturii, cerând un control din partea Corpului de Control, în urma controlului urmând să se stabilească dacă este vorba de un fals în acte, ce prejudiciu s-a produs, şi, bineînţeles, să se anunţe şi organele de anchetă. Încăperea în care sunt aceste dosare a fost între timp sigilată.

Inginerul care s-a trezit pus într-o situaţie neaşteptată spune că va lăsa organele de anchetă să decsopere ce s-a întâmplat cu exactitate: ”Sunt şi localităţi în care eu n-aveam ce căuta. Nici n-aveam ce căuta şi nici n-am fost acolo. Apare o fişă într-un dosar care nu e al meu, drumul meu e până unde apare fişa, de acolo n-au eu dreptul să controlez, cine plăteşte şi pe cine plăteşte, nu pot eu spune ce s-a întâmplat, cine mai putea să verifice… (…) Bineînţeles că nu pot să-mi asum ce nu e scris de mine. Dacă nu aveam ocazia asta, până acum nu s-a făcut treaba asta (n.r. – ordonarea dosarelor), nu puteam să ştiu eu niciodată, că nu este treaba mea. Drumul nostru e de la inspecţia în teren până la a scrie raportul“, a spus Drigă.

Fraude uriase in programul Tomata! Sute de mii de euro incasati, zero rosii In mart. 4, 2020

Un inginer din cadrul Direcției Agricole Județene Olt, care a efectuat inspecţii în teren în cadrul programului guvernamental „Tomata“, a semnalat că aproape 70 de rapoarte poartă semnătura sa, deşi nu el este cel care le-a întocmit. Descoperirea a fost absolut întâmplătoare, inginerul participând, alături de ceilalţi colegi, la o activitate de ordonare a dosarelor din campania trecută, înainte de a fi trimise la compartimentul de arhivare, relatează adevărul.ro

Detaliul şi mai interesant este că mai mult de jumătate din cele 50 erau, în fapt, dosare pe care inginerul Stancu Alexandru Drigă le respinsese în urma inspecţiei în teren. Practic, la inspecţia în teren, inspectorul a constatat că fie cultura nu a fost înfiinţată, fie era vorba de o altă cultură, nicidecum de

6

tomate, aşa că acele dosare au căzut. Sau cel puţin aşa credea, pentru că parte din ele apar acum plătite, în baza raportului fals de inspecţie.

„Erau nişte comune pe care eu n-am avut competenţă. Am avut o acţiune de aranjare în ordine crescătoare a dosarelor şi întâmplarea face că deschizând mi-am văzut numele pe alte comune. Eu n-aveam ce căuta pe alte comune, aveam o singură comună, şi-atunci m-am sesizat, altfel n-aveam de unde să ştiu eu. Cu inspecţia din teren s-a terminat drumul meu, dar punând aceste dosare în ordine, nu eu, toţi colegii, m-am pomenit cu numele meu pe alte comune. Şi-am întrebat ce caut eu când eu n-am fost niciodată, n-aveam ce călca acolo. Tot scrisul, de la cap la coadă, în numele meu“, a relatat inginerul Alexandru Drigă.

Programul Tomata s-a dovetit a fi pe placul legumicultorilor din Olt, acesta fiind anul trecut județul cu cele mai multe dosare depuse pentru Programul Tomata. Aproape 6.000 de legumicultori olteni au solicitat subvenţia și au încasat cei 3.000 euro/fermă dacă au făcut dovada că au comercializat cu documente cel puţin două tone de tomate în perioada stabilită de program.

După primele dosare în care a făcut descoperirea a extins căutările, însă, mai spune inspectorul din cadrul DAJ Olt, nu a putut verifica toate cele aproape 6.000 dosare de anul trecut în care s-au făcut plăţi. A anunţat în schimb conducerea instituţiei, iar Gabriela Andronie, directorul DAJ, a anunţat la rândul său Ministerul Agriculturii, cerând un control din partea Corpului de Control. Încăperea în care sunt aceste dosare a fost între timp sigilată, a spus şi directorul adjunct Ion Anuţa, în urma controlului urmând să se stabilească dacă este vorba de un fals în acte, ce prejudiciu s-a produs, şi, bineînţeles, să se anunţe şi organele de anchetă.

Banii pentru bivoli Dumitru Nedelcu : 04 martie După vacanţa de iarnă, parlamentarii şi-au reluat activitatea la sfârşitul lunii ianuarie, având pe masă iniţiative legislative rămase în dezbatere de anul trecut. Pe site-ul cdep.ro a fost deja afişată ordinea de zi pentru şedinţele Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaţilor, din 27 şi 29 ianuarie, date când revista Ferma era deja trimisă la tipar, dar vom reveni în ediţiile următoare cu actualizări ale procesului legislativ. Până atunci, vă propun să vedem ce proiecte au dezbătut deputaţii la începutul sesiunii.

Unul dintre proiectele de lege interesante este PLx 133/2018, ”Proiect de Lege privind aprobarea Programului de susţinere a activităţii de reproducţie în sectorul de creştere a bubalinelor”, care a fost votat anterior de plenul Camerei Deputaţilor, dar a fost respins de preşedintele Klaus Iohannis şi

7

retrimis în Parlament pentru reexaminare, motivând că schema de ajutor de stat trebuia notificată Comisiei Europene şi aplicată numai dacă aceasta ar fi dat un răspuns favorabil.

30 de milioane de euro pentru bubaline La discuţii a fost invitat şi un reprezentant al Ministerului Agriculturii. Contactat telefonic, preşedintele Comisiei de Agricultură, Alexandru Stănescu, a răspuns că acest proiect de lege ar putea primi aviz favorabil din partea membrilor comisiei. Proiectul ar urma să fie suspus votului în plen, iar dacă plenul Camerei Deputaţilor va acorda vot favorabil, proiectul de lege va ajunge din nou pe masa preşedintelui, care, potrivit Constituţiei, nu va mai avea dreptul să-l respingă a doua oară. Valoarea totală a ajutorului de stat este de 30 milioane de euro şi se asigură de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

 Despre banii pentru porci..., mai vorbim!Un alt proiect prezent pe ordinea de zi din 27 ianuarie este PLx 178/2017, ”Proiect de Lege pentru aprobarea Programului carne de porc din fermele româneşti”, care a avut aceeaşi soartă ca proiectul precedent, adică a fost respins de preşedinte şi retrimis în Parlament pentru reexminare, motivul respingerii fiind că proiectul nu a primit autorizarea Comisiei Europene. Alexandru Stănescu a comunicat telefonic revistei Ferma că proiectul acesta va rămâne în dezbatere pentru următoarele şedinţe. Ajutorul de stat ar urma să fie acordat sub forma unor pachete de sprijin, valoarea pentru un pachet financiar fiind echivalentul a 10.000 euro pentru porcii graşi care se livrează şi se clasifică în abatoare autorizate. În cadrul ”Programului carne de porc din fermele româneşti”, un producător de carne de porc poate beneficia de ajutor de stat pentru minimum un pachet şi maximum 250 de pachete de sprijin/an/beneficiar.

În 29 ianuarie 2020, deputaţii din Comisia de Agricultură din CD au pe ordinea trei proiecte de legi referitoare la legea vânătorii 407/2006, dar acestea vor fi casate, potrivit preşedintelui comisiei, întrucât nu mai sunt de actualitate, după ce în 9 ianuarie 2020, preşedintele Klaus Iohannis a promulgat Legea 13, care modifică şi completează Legea 407/2006. Informaţii despre Legea 13/2020 găsiţi chiar acest număr al revistei Ferma, la pag. 18-19.

Vom urmări permanent activitatea Comisiei pentru Agricultură, fiindcă aici sunt fabricate legile pentru agricultură şi dezvoltare rurală, şi vă vom informa permanent despre deciziile luate de deputaţi, fiindcă acestea vor

8

produce efecte în fermele dumneavoastră.Articol publicat în revista Ferma nr. 2/251 (ediţia 1-14 februarie 2020)

SUBVENȚIA APIA pentru PĂȘUNE în 2020, ACTE NECESARE!Agroinfo  04 martie 2020 -

AGROINFO.RO. Cine beneficiază anul acesta de subvenția APIA pentru pășune? Care sunt documentele pe care trebuie să le depună la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) în funcție de fiecare caz în parte, asociație de crescători, membrii asociației, fermieri persoane fizice și juridice? AGROINFO vă pune la dispoziție toate aceste informații pentru a beneficia de bani. Informațiile ne-au fost furnizate de către APIA.

CINE POATE SOLICITA SUBVENȚIA APIA PE PĂȘUNE? ACTELE NECESARE ÎN FUNCȚIE DE CEL CARE SOLICITĂ SUBVENȚIA!Asociaţia crescătorilor de animale, care asigură încărcătura minimă de 0,3 UVM/ha pe suprafața de pajiște permanentă concesionată/închiriată prin păşunat cu animalele membrilor, pe baza unui tabel centralizator.

Asociaţia va prezenta la APIA:

- copia contractului de concesiune/închiriere al suprafeţelor de pajiști permanente încheiat de către asociație cu primării/consilii locale;- tabelul centralizator care cuprinde acordul tuturor membrilor privind depunerea cererii unice de plată de către asociație, care cuprinde datele de identificare ale membrilor asociaţiei, codurile de identificare a exploatațiilor zootehnice ale membrilor din Registrul național al exploatațiilor, numărul de animale cu care pășunează fiecare membru al asociației, precum și suprafețele alocate acestora. Centralizatorul se întocmește anual de către asociaţia crescătorilor de animale şi se vizează de către primărie (Anexa nr. 2 din Ordinul MADR nr. 619/2015 - Anexa nr. 10 din prezentul ghid). Această anexă va fi operată în sistemul IACS ca Listă nominală a utilizatorilor de pajişti şi va face obiectul controlului admnistrativ încrucişat cu baza de date a A.N.S.V.S.A., privind respectarea încărcăturii de animale la ha (UVM/ha).- copia conform cu originalul a hotărârii adunării generale a membrilor asociației crescătorilor de animale privind utilizarea fondurilor, care va fi depusă până la data limită de depunere a cererilor unice de plată, conform art. 7 alin. 1, litera c) din Ordinul MADR nr. 619/2015, cu modificări şi completări ulterioare.

9

Asociația crescătorilor de animale care efectuează activitatea agricolă pe suprafața de pajiște permanentă concesionată/închiriată asigurând încărcătura minimă de animale de 0,3 UVM/ha prin pășunat cu animalele înregistrate în exploatația asociației pe perioada pășunatului în tabere de vară.

Asociaţia va prezenta la depunerea cererii unice de plată:

- copia contractului de concesiune/închiriere al suprafeţelor de pajiști de către asociație cu primaria/consiliul local;- tabelul centralizator care cuprinde acordul tuturor membrilor privind depunerea cererii unice de plată de către asociație, care cuprinde datele de identificare ale membrilor asociaţiei, codurile de identificare a exploatațiilor zootehnice ale membrilor din Registrul național al exploatațiilor, numărul de animale cu care pășunează fiecare membru al asociației, precum și suprafețele alocate pentru fiecare membru. Centralizatorul se întocmește anual şi se vizează de către primărie (Anexa nr. 2 din Ordinul MADR nr. 619/2015 - Anexa nr. 10 din prezentul ghid).- copia conform cu originalul a hotărârii adunării generale a membrilor asociației crescătorilor de animale privind utilizarea fondurilor.- adeverința eliberată de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit, din care să rezulte codul exploatației/exploataţiilor tip tabără de vară a asociației înscrise în RNE, valabilă la data depunerii cererii unice de plată.

Copia conform cu originalul a hotărârii adunării generale a asociaților privind utilizarea fondurilor poate fi prezentată până la data-limită de depunere a cererilor cu întârziere

Animalele înregistrate în exploatația asociației rămân în proprietatea membrilor asociației crescătorilor de animale

Autorizarea asociațiilor ca utilizatori SNIIA este atribuția ANSVSA, autoritatea competentă în domeniul sanitar-veterinar.

Transferul animalelor care asigură încărcătura pe suprafața de pajisti concesionată/inchiriată de către asociația crescatorilor de animale pe perioada pășunatului în exploatațiile tip tabără de vară trebuie să se facă de comun acord între asociație și membrii acesteia.

În acest caz, asociaţia crescătorilor de animale completează, la depunerea cererii unice de plată, în câmpul (47) al cererii unice de plată numărul de animale înregistrate în exploataţiile tip tabără de vară ale asociației şi în câmpul (48) al cererii CUI-ul asociaţiei şi codul/codurile exploataţiilor tip

10

tabară de vară corespunzătoare înscrise în RNE valabil/valabile la data depunerii cererii unice de plată.

Membrii asociaţiei, în calitate de fermieri activi, care asigură încărcătura cu animale pe suprafața de pajiște  oncesionată/închiriată. Aceştia prezintă la APIA dovada utilizării acestor suprafețe de pajiști permanente, respectiv:

- copia contractului de concesiune/închiriere a suprafețelor de pajiști permanente încheiat de către asociație cu primaria/consiliul local;- copia tabelului centralizator prin care reprezentantul legal al asociaţiei îşi dă acordul în vederea solicitării sprijinului pe suprafaţă de către membrii asociaţiei, care cuprinde datele de identificare ale membrilor asociaţiei, numărul de animale cu care pășunează fiecare membru al asociației, codurile de identificare a exploatațiilor zootehnice ale membrilor din Registrul național al exploatațiilor, precum și suprafețele alocate fiecărui membru. Centralizatorul se întocmește anual de către asociație, se vizează de către primărie.- copia adeverinţei eliberate de primarie asociaţiei de crescători de animale care a concesionat/închiriat suprafața de pajiște;- copia cardului exploatației, iar în cazul în care fermierul nu deține card de exploatație, trebuie să prezinte adeverința eliberată de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit, din care să rezulte codul exploatației înscrise în RNE valabil la data depunerii cererii unice de plată.

Calculul suprafețelor aferente fiecărui membru se efectuează proporțional cu numărul de UVM ale fiecărui membru în parte, la data depunerii cererii unice de plată, pentru suprafața concesionată/închiriată de către asociație de la primărie/consiliul local. Fiecare membru al asociației, în calitate de beneficiar al plăților, declară la APIA în cererea unică de plată suprafețele utilizate de pajiște permanentă comunală care îi revin şi pentru care asigură prin păşunat încărcătura minimă de animale de 0,3 UVM/ha. În cazul suprafețelor de pajişti permanente utilizate în comun fără delimitare fizică în teren, fermierul folosește codul de cultură aferent categoriei de pajiști permanente utilizate în comun. Sancțiunile se calculează proporțional cu suprafața declarată de către fiecare fermier, membru al asociației, în blocul fizic în care a fost constatată neconformitatea.

Membrii asociațiilor crescătorilor de animale pot depune în mod individual cereri unice de plată în cadrul schemelor de sprijin cuplat și/sau ajutoare naționale tranzitorii în sectorul zootehnic pentru animalele pe baza cărora asociația a asigurat încărcătura minimă pentru suprafața de pajiște permanentă solicitată la plată.

11

În cazul în care fermierul nu deține card de exploatație, acesta trebuie să prezinte la APIA adeverința eliberată de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit.

Asociațiile crescătorilor de animale nu mai pot solicita plăți pentru suprafețele care au fost solicitate la plată individual de către membrii acestora.

În cazul cooperativelor agricole prevăzute la art. 6 lit. e) din Legea cooperației agricole nr. 566/2004, cu modificările și completările ulterioare, precum și al grupurilor de producători, care desfășoară activitate agricolă pe o suprafață de pajiște prin pășunat cu animalele membrilor, beneficiarii plăților pot fi cooperativa/grupul de producători sau membrii cooperativei/grupului de producător, în aceleași condiții ca ale asociației de crescători de animale, prevăzute mai sus.

Codul/codurile de exploataţie zootehnică şi animalele declarate într-o cerere unică de plată, pentru asigurarea încărcăturii cu animale pe pajiştile permanente şi/sau pentru solicitarea plăţilor pentru efectivele de animale, fac obiectul unei singure cereri unice de plată.

În cazul pajiștilor permanente aflate în proprietatea persoanelor fizice, fermierii au obligaţia să desfăşoare cel puţin o activitate agricolă minimă pe pajiştile permanente aflate la dispoziţia lor în condiţiile legii, prin asigurarea unui nivel minim de paşunat de 0,3 UVM/ha şi/sau prin cosirea lor cel puţin o dată pe an.

În cazul în care proprietarul de pajiște permanentă persoană fizică deține animale acesta prezintă la depunerea cererii unice de plată:

- copia cardului exploatației zootehnice în care sunt înregistrate animalele, sau adeverință eliberată de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit, din care să rezulte codul exploatației înscrise în RNE valabil la data depunerii cererii unice de plată;

- în cazul în care proprietarul de pajiște permanentă nu asigură încărcătura minimă de 0,3 UVM/ha, iar activitatea agricolă minimă constă inclusiv în asigurarea unui cosit anual pe suprafeţele de pajiști permanente aflate în proprietate, în perioada 15 iunie - 1 august, prezintă documentele privind depozitarea /valorificarea fânului pentru consumul cu animalele deținute şi/sau fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol, care vor fi prezentate până la data de 15 octombrie a anului de cerere.

În cazul în care proprietarul de pajiște permanentă, persoana fizică, nu deține animale, iar activitatea agricolă minimă constă exclusiv în asigurarea unui

12

cosit anual, va prezenta documentele privind depozitarea/valorificarea fânului sau fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol, până la data de 15 octombrie a anului de cerere curent.

În cazul pajiștilor permanente aflate în proprietatea fermierilor persoane juridice, aceștia au obligaţia să desfăşoare cel puţin o activitate agricolă minimă pe pajiştile permanente aflate la dispoziţia lor, în condiţiile legii, prin asigurarea unui nivel minim de păşunat de 0,3 UVM/ha şi/sau prin cosirea lor cel puţin o dată pe an şi prezintă la depunerea cererii unice de plată la APIA următoarele documente, după caz:

În cazul în care proprietarul de pajiște permanentă, persoana juridică, deține animale prezintă la depunera cererii unice de plată următoarele documente: - copia cardului exploatației zootehnice în care sunt înregistrate animalele, sau adeverința eliberată de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit, din care să rezulte codul exploatației înscrise în RNE valabil la data depunerii cererii unice de plată;

- când proprietarul de pajiște permanentă nu asigură încărcătura minimă de 0,3 UVM/ha, iar activitatea agricolă minimă constă inclusiv în asigurarea unui cosit anual în perioada 15 iunie - 1 august pe pajiștile permanente aflate în proprietate, acesta va prezenta documentele doveditoare ale valorificării fânului și/sau documentele contabile de gestiune pentru depozitarea fânului pentru consumul cu animalele deținute, până la data de 15 octombrie a anului de cerere curent.

În cazul în care proprietarul de pajiște permanentă, persoană juridică, nu deține animale iar activitatea agricolă minimă constă exclusiv în asigurarea unui cosit anual, acesta prezinta la APIA documentele contabile de gestiune şi/sau factura privind valorificarea/depozitarea fânului, până la data de 15 octombrie a anului de cerere curent.

În cazul pajiștilor permanente aflate in proprietatea formelor asociative de proprietate asupra terenurilor cu vegetaţie forestieră, păşunilor şi fâneţelor, obşti de moşneni în devălmăşie, obşti răzeşeşti nedivizate, composesorate, obşti de cumpărare, păduri grănicereşti, păduri urbariale, cooperative, alte comunităţi şi forme asociative cu diferite denumiri, menţionate în Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, cu modificările şi completările ulterioare, beneficiarii plăților pot fi:

Formele asociative de proprietate în calitate de fermier activ, care desfăşoară cel puţin o activitate agricolă minimă, pe pajiştile aflate în proprietatea lor,

13

pot depune cererea unică de plată prin reprezentantul legal, în conformitate cu actul constitutiv şi/sau statut.

Documentele pe care le prezintă la depunerea cererii unice de plată forma asociativă de proprietate sunt:

- copie a titlului de proprietate asupra terenurilor aparținând formei asociative sau a altor acte doveditoare ale dreptului de proprietate cu aceeași forță juridică, cum ar fi, de exemplu, hotărârea judecătorească definitivă, contractul de vânzare-cumpărare, iar în lipsa acestor documente, adeverința emisă de primăria pe raza căreia se află terenurile agricole.

- copie a tabelului centralizator care cuprinde acordul fiecărui membru crescător de animale din speciile bovine, ovine, caprine și ecvidee, privind depunerea cererii unice de plată de către forma asociativă, datele de identificare, codul exploatației zootehnice din Registrul național al exploatațiilor, numărul total de animale pe specii și categorii, deținute de fiecare membru, precum și suprafața utilizată de forma asociativă prin cosit sau pășunat. Centralizatorul se completează anual și se semnează de către președintele formei asociative, conform modelului prezentat în Anexa nr. 3 din Ordinul MADR nr. 619/2015;

- copie conform cu originalul a hotărârii adunării generale a asociaților privind utilizarea fondurilor. Acest document poate fi prezentat până la data-limită de depunere a cererilor cu întârziere, conform art. 7 alin. 1, litera c), din Ordinul MADR nr. 619/2015 cu modificări şi completări. - În cazul în care aceste forme de organizare nu respectă încărcătura minimă de 0,3 UVM/ha, asigurată cu animalele membrilor, activitatea agricolă minimă constă inclusiv în realizarea unui cosit anual pe pajiștile permanente aflate în proprietate, în perioada 15 iunie-1 august.

- În cazul pajiştilor permanente aflate sub angajamente în cadrul Măsurii 10 «Agromediu şi climă», cositul se efectuează numai după data stabilită în fişa pachetului/ subpachetului/ variantei corespunzătoare şi trebuie efectuat până la 15 octombrie. În acest caz formele asociative de proprietate prezintă la APIA facturile valorificării fânului și/sau documente contabile de gestiune privind depozitarea fânului pentru consumul cu animalele deținute și/sau centralizatorul repartizării fânului rezultat către membrii formei asociative de proprietate, pe baza semnăturii membrilor, până la data de 15 octombrie a anului de cerere curent.

Membrii formei asociative de proprietate care asigură încărcătura cu animale pentru suprafaţa deţinută în proprietate, în calitate de fermieri activi, care desfășoară cel puțin o activitate agricolă minimă, depun cererea unică de plată cu acordul adunării generale a membrilor formei asociative sau a

14

consiliului de administrație. Suprafețele utilizate de către fiecare membru sunt repartizate de către forma asociativă.

Documentele doveditoare pe care le prezintă la APIA fiecare membru al acestor forme asociative sunt:

- copia titlului de proprietate asupra terenurilor aparținând formei asociative sau alte acte doveditoare ale dreptului de proprietate cu aceeași forță juridică, iar în lipsa acestor documente, adeverința emisă de primăria pe raza căreia se află terenurile agricole;

- copia centralizatorului care cuprinde acordul, datele de identificare ale membrilor formei asociative, codul de identificare a exploatației zootehnice din Registrul național al exploatațiilor, numărul total de animale pe specii și categorii, deținute de fiecare membru, precum și suprafețele repartizate membrilor de către forma asociativă. Centralizatorul se completează anual conform anexei nr. 31 din Ordinul MADR nr. 619/2015 (Anexa nr. 12 din prezentul ghid), se semnează de către președintele formei asociative;

- copia conform cu originalul a hotărârii adunării generale a asociaților privind utilizarea fondurilor. Acest document poate fi prezentat până la până la data-limită de depunere a cererilor cu întârziere. - copia adeverinţei eliberate de primarie asociaţiei Membrii formelor asociative de proprietate pot depune în mod individual cereri unice de plată în cadrul schemelor de sprijin cuplat și/sau ajutoare naționale tranzitorii în sectorul zootehnic pentru animalele pe baza cărora asociația a asigurat încărcătura minimă pentru suprafața de pajiște permanentă solicitată la plată.

Formele asociative de proprietate (prevăzute la art. 7 din Ordinul MADR nr. 619/2015, cu modificări şi completări ulterioare) cu cod propriu de exploataţie înregistrat în RNE, completează în câmpul (47) al cererii numărul de animale înregistrate în aceste exploataţii.

În cazul cooperativelor agricole prevăzute la art. 6 lit. e) din Legea nr. 566/2004, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi al grupurilor de producători care desfăşoară activitate agricolă pe o suprafaţă de pajişte prin păşunat cu animalele membrilor, beneficiarii plăţilor pot fi cooperativa/grupul de producători sau membrii cooperativei/grupului de producători, în aceleaşi condiţii ca ale asociaţiei de crescători de animale, prevăzute la alin. (1) art.71 din OUG nr.3/2015, cu modificări şi completări ulterioare.Potrivit art.7 alin.(3) din OUG nr.3/2015, cu modificări şi completări ulterioare, arendatorul, concedentul, locatorul şi/sau comodantul nu beneficiază de plăţi pentru terenul/animalele arendat(e), concesionat(e), închiriat(e) şi/sau împrumutat(e) spre folosinţă.

15

Pentru a se evita crearea de condiţii artificiale, fermierii nu pot depune mai multe cereri unice de plată, indiferent de forma de organizare având acelaşi titular.

Art. 3, alin. (4) şi (5) din Ordinul M.A.D.R. nr. 619/2015, cu modificări şi completări ulterioare, prevede: „(4) Persoana fizică pe de-o parte şi persoana fizică autorizată/întreprinderea familială/întreprinderea individuală pe de altă parte, având acelaşi titular, depune o singură cerere unică de plată. (5) Subunităţile persoanelor juridice, care nu au personalitate juridică nu au calitatea de beneficiari ai plăţilor prevăzute la art. 1 alin. (2) şi (3) şi art. 33 alin. (2) din ordonanţă.”

În consecinţă, pentru a se evita crearea de condiţii artificiale, o persoană fizică nu poate depune mai multe cereri unice de plată, indiferent de forma de organizare a persoanei fizice (PF/PFA/II/IF), având acelaşi titular.

IMPORTANT! Documentele doveditoare de utilizare a suprafeţelor trebuie să fie valabile la data depunerii cererii unice de plată.

Cererea unică de plată pentru subvențiile aferente acestui an se depune la APIA, fără penalități, până la data de 15 mai 2020!

DUPĂ PRIMELE ŞAPTE ORE DE LA LISTARE Creştere de 21% pentru acţiunile Norofert Andrei Iacomi Ziarul BURSA   04 martie

Vlad Popescu: "Recunoaştem că listarea a întârziat mai mult decât ne-am fi dorit, însă venim în compensare cu un PER extrem de atractiv şi o politică de dividend care ne permite să păstrăm capitalizarea în companie" Acţiunile Norofert (NRF), primul emitent din domeniul agriculturii care trece pragul Bursei de Valori Bucureşti (BVB), în piaţa AeRO, se tranzacţionau ieri, la ora 17:00, la 12,1 lei, cu 21% peste preţul de 10 lei la care s-a încheiat plasamentului privat din luna iulie a anului trecut, ceea ce dă o capitalizare a companiei de 24,27 milioane de lei.

Vlad Popescu, CEO şi Preşedinte al Consiliului de Administraţie al Norofert Group, a declarat, în cadrul conferinţei ce a marcat intrarea titlurilor NRF la tranzacţionare: "Recunoaştem că această listare a întârziat mai mult decât ne-am fi dorit. Venim în compensare cu un PER (n.r. Price to Earnings Ratio) extrem de atractiv, de 4,5, cu o politică de dividend care ne permite să păstrăm capitalizarea în companie, dar şi în avantajul investitorilor, şi cu posibilitatea de a deţine acţiuni într-o companie evaluată corect, cu un istoric solid de creştere şi, poate cel mai important, scalabilitate".

16

Este o afirmaţie ce vine în condiţiile în care, în memorandum-ul de listare al Norofert se menţionează intenţia conducerii companiei de a propune, pentru următorii ani, care reprezintă o etapă de relansare a afacerii potrivit noii strategii de piaţă şi de produs, o politică de reinvestire a profitului cu recompensarea acţionarilor prin acordarea de acţiuni gratuite, rezultat al operaţiunilor de majorare de capital social.

De asemenea, având în vedere evaluarea companiei în momentul plasamentului privat din 2019, raportul PER pentru acţiunile Norofert de aproximativ 4,5, este unul dintre cele mai reduse înregistrate de companiile listate la Bursa de Valori Bucureşti, în momentul de faţă.

Brokerii de la Goldring au asistat compania atât pentru plasamentul privat din iulie 2019 cât şi pentru admiterea acţiunilor la tranzacţionare prin piaţa AeRO.

Virgil Zahan, director geneal al casei de brokeraj din Târgu Mureş, a declarat: "Pentru noi, listarea Norofert este a cincea şi se încadrează în misiunea pe care ne-am asumat-o, de promovare a companiilor antreprenoriale româneşti. Norofert se încadrează pe un trend în continuă creştere pe care-l arată piaţa şi chiar dacă listarea de astăzi (n.r. ieri) corelată cu evoluţia burselor din ultima săptămână s-ar putea să nu fie în timingul perfect, acest trend de mă face să cred că evoluţia Norofert va fi foarte bună şi nu ar trebui să depindă de fluctuaţiile de moment ale pieţei".

În vara anului trecut, prin plasamentul privat, Norofert a atras 7,25 milioane de lei de la 71 de investitori activi în piaţa de capital. Oferta s-a închis în termen de opt ore de la lansare, devenind astfel cea mai rapidă ofertă privată încheiată cu succes la Bursa de Valori Bucureşti, din istoria recentă.

Capitalul atras prin operaţiunea de piaţă din vară a fost direcţionat către lansarea şi promovarea liniei Karisma, extinderea echipei cu 28 de membri noi, precum şi echiparea şi demararea operaţiunilor din noua fabrică din Filipeştii de Pădure, se arată într-un comunicat al Cornerstone Communications, compania ce s-a ocupat de relaţiile cu investitorii.

În urma investiţiilor, capacitatea de producţie a fabricii a crescut de zece ori, iar compania şi-a crescut portofoliul de produse de la 24 la peste 60, grupate în trei linii principale - Norofert Organics pentru agricultură ecologică la scară largă, Karisma pentru agricultura convenţională la scară largă şi Norofert Fito, pentru fermieri mici şi grădinărit. În perioada următoare plasamentului privat, compania a reuşit să-şi crească baza de clienţi de la 39 la 1 iulie 2019, la 402 clienţi la 31 decembrie 2019, se mai arată în comunicatul menţionat.

17

În urma plasamentului privat, familia Popescu deţine o participaţie de aproximativ 60% din Norofert, în timp ce free-float-ul companiei la bursă este de 40%.

Pentru anul trecut, Grupul Norofert a obţinut o cifră de afaceri preliminară de 14,8 milioane lei, în creştere de 59% faţă de cea din 2018, în timp ce profitul net s-a ridicat la 4,62 milioane de lei, cu 3% peste cel din anul anterior.

Grupul Norofert include trei entităţi, respectiv Norofert SA, Norofert Organics şi Norofert Fitofarma.

Înfiinţată în anul 2000 ca o afacere de familie, compania a cunoscut în ultimii doi ani o creştere rapidă după ce a dezvoltat o tehnologie proprie, numită BioChain. Norofert produce îngrăşăminte organice, produse fitosanitare organice, precum insecticide şi fungicide, tratamente pentru seminţe şi tratamente foliare. Compania deţine, în prezent, o cotă de aproximativ 30% din piaţa locală de inputuri pentru agricultura ecologică. La sfârşitul anului 2018, Norofert a început să se extindă în afara ţării nostre, semnând primele contracte cu distribuitori din Republica Moldova şi intenţionează să se extindă în continuare în Grecia, Bulgaria, Croaţia şi SUA.

AFIR si FINANTARI

AFIR a lansat în dezbatere Ghidul pentru investiții în abatorizarea din zona montană, finanțate prin PNDR 2020  SIMONA DAN 4 MARTIE 2020

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a publicat versiunea consultativă a Ghidului solicitantului pentru investiții în procesarea sau marketingul produselor din sectorul agricol, finanțate prin submăsura 4.2 din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020), pe pagina oficială de internet, se arată într-un comunicat al instituției.

Noutatea principală a acestui Ghid este aceea că prevede strict finanțarea abatoarelor de mici dimensiuni din zona montană. Prin submăsura 4.2 rata

18

sprijinului public nerambursabil va fi de 50% din totalul cheltuielilor eligibile pentru IMM-uri și de 40% pentru întreprinderi mari.

Valoarea finanțării acordate prin intermediul submăsurii 4.2 pentru abatoarele de mici dimensiuni din zona montană este de maximum 300.000 de euro și poate cuprinde și investiții în procesarea cărnii abatorizate.

Perioada de consultare publică este de 10 zile calendaristice de la data publicării pe site a versiunii consultative aferente Ghidului solicitantului pentru submăsura 4.2. Toți cei interesați pot să transmită propuneri sau observații pe adresa de e-mail, consultare@afir.info, până la data de 14 martie 2020.

Informare AFIR! Ghidul solicitantului pentru instalarea tanarului fermier In mart. 4, 2020

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a publicat versiunea consultativă a Ghidului solicitantului pentru submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tânărului fermier” din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020. Ghidul poate fi consultat pe pagina oficială de internet a Agenției, www.afir.info, la secțiunea Transparență decizională.

Perioada de consultare publică este de 10 zile calendaristice de la data publicării pe site, respectiv până la 14 martie 2020. Toți cei interesați pot să transmită propuneri sau observații pe adresa de e-mail consultare@afir.info.

Reamintim că sprijinul public acordat prin intermediul submăsurii (sM) 6.1 este 100% nerambursabil și este în valoare de maximum 50.000 de euro. 

De asemenea, sprijinul se acordă în baza unui plan de afaceri, sub formă de primă în două tranșe, astfel: 75% din cuantumul sprijinului la semnarea Contractului de finanțare și 25% din cuantumul sprijinului se va acorda în funcţie de implementarea corectă a Planului de afaceri, fără a depăși trei ani sau cinci ani pentru exploatațiile pomicole.

Solicitanții eligibili pentru sprijinul nerambursabil acordat prin această linie de finanțare sunt tinerii fermieri, în conformitate cu definiția prevăzută la art. 2 din R(UE) nr.1305/2013, care se instalează ca unici șefi al exploatației agricole și persoanele juridice cu mai mulţi acţionari, unde un tânăr fermier se instalează și exercită un control efectiv pe termen lung în ceea ce privește deciziile referitoare la gestionare, la beneficii și la riscurile financiare legate de exploatație.

19

Pentru a fi eligibilă, exploataţia trebuie să îndeplinească cel puțin următoarele condiţii: să aibă o dimensiune economică cuprinsă între 12.000 – 50.000 SO, să fie înregistrată ca microîntreprindere sau întreprindere mică și să fie înregistrată în Registrul Unic de Identificare – APIA, în Registrul agricol și/sau în Registrul exploatațiilor – ANSVSA.

AFIR: SPRIJIN 50.000 DE EURO pentru TINERII FERMIERI!Agroinfo  04 martie 2020 -  

GHIDUL SOLICITANTULUI, VERSIUNEA CONSULTATIVĂ. Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a publicat versiunea consultativă a Ghidului solicitantului pentru submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tânărului fermier” din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020. Ghidul poate fi consultat pe pagina oficială de internet a Agenției, www.afir.info, la secțiunea Transparență decizională, anunță AFIR într-un comunicat transmis pentru AGROINFO.

Perioada de consultare publică este de 10 zile calendaristice de la data publicării pe site, respectiv până la 14 martie 2020. Toți cei interesați pot să transmită propuneri sau observații pe adresa de e-mail consultare@afir.info.

Reamintim că sprijinul public acordat prin intermediul submăsurii (sM) 6.1 este 100% nerambursabil și este în valoare de maximum 50.000 de euro. De asemenea, sprijinul se acordă în baza unui plan de afaceri, sub formă de primă în două tranșe, astfel: 75% din cuantumul sprijinului la semnarea Contractului de finanțare și 25% din cuantumul sprijinului se va acorda în funcţie de implementarea corectă a Planului de afaceri, fără a depăși trei ani sau cinci ani pentru exploatațiile pomicole.

Solicitanții eligibili pentru sprijinul nerambursabil acordat prin această linie de finanțare sunt tinerii fermieri, în conformitate cu definiția prevăzută la art. 2 din R(UE) nr.1305/2013, care se instalează ca unici șefi al exploatației agricole și persoanele juridice cu mai mulţi acţionari, unde un tânăr fermier se instalează și exercită un control efectiv pe termen lung în ceea ce privește deciziile referitoare la gestionare, la beneficii și la riscurile financiare legate de exploatație.

Pentru a fi eligibilă, exploataţia trebuie să îndeplinească cel puțin următoarele condiţii: să aibă o dimensiune economică cuprinsă între 12.000 – 50.000 SO, să fie înregistrată ca microîntreprindere sau întreprindere mică și să fie înregistrată în Registrul Unic de Identificare – APIA, în Registrul agricol și/sau în Registrul exploatațiilor – ANSVSA.

20

Finanțarea tinerilor fermieri prin PNDR 2020, consultare publică pe site-ul AFIR  Mihaela Prevenda Miercuri, 04 Martie 2020 16:11

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a publicat versiunea consultativă a Ghidului solicitantului pentru subMăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020. Ghidul poate fi consultat pe pagina de internet: www.afir.info, la secțiunea Transparență decizională. Sfârșitul lunii aprilie este perioada orientativă pentru depunerea proiectelor pe sM 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”, cu o alocare estimativă de 42.681.019 euro.

AFIR reamintește că sprijinul public acordat prin intermediul subMăsurii 6.1 este 100% nerambursabil și este în valoare de maximum 50.000 de euro. De asemenea, sprijinul se acordă în baza unui plan de afaceri, sub formă de primă în două tranșe, astfel: 75% din cuantumul sprijinului la semnarea Contractului de finanțare și 25% din cuantumul sprijinului se va acorda în funcţie de implementarea corectă a Planului de afaceri, fără a depăși trei ani sau cinci ani pentru exploatațiile pomicole.

Solicitanții eligibili pentru sprijinul nerambursabil acordat prin această linie de finanțare sunt tinerii fermieri, în conformitate cu definiția prevăzută la art. 2 din R(UE) nr.1305/2013, care se instalează ca unici șefi ai exploatației agricole și persoanele juridice cu mai mulţi acţionari, unde un tânăr fermier se instalează și exercită un control efectiv pe termen lung în ceea ce privește deciziile referitoare la gestionare, la beneficii și la riscurile financiare legate de exploatație.

Pentru a fi eligibilă, exploataţia trebuie să îndeplinească cel puțin următoarele condiţii: să aibă o dimensiune economică cuprinsă între 12.000 – 50.000 SO, să fie înregistrată ca microîntreprindere sau întreprindere mică și să fie înregistrată în Registrul Unic de Identificare – APIA, în Registrul agricol și/sau în Registrul exploatațiilor – ANSVSA.

Perioada de consultare publică este de zece zile calendaristice de la data publicării pe site, respectiv până la 14 martie 2020. Toți cei interesați pot să transmită propuneri sau observații pe adresa de e-mail consultare@afir.info.

În link, calendarul orientativ al sesiunilor pentru depunerea de proiecte PNDR pentru anul 2020. https://revistafermierului.ro/finantari/item/4340-afir-sesiuni-de-depunere-proiecte-pndr-2020.html

Ministrul Agriculturii: tinerii fermieri pot primi terenuri agricole din partea statului Martie 4, 2020 Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a declarat ca tinerii fermieri vor putea beneficia in acest an de terenuri agricole concesionate de la Agentia Domeniilor Statului (ADS), noteaza Agerpres.

21

“Pentru prima data, in 2020, pentru tinerii fermieri, pe langa banii alocati acestui program de sprijin, vom incerca sa alocam si cate 50 de hectare de teren agricol, hectare pe care le-am identificat in contractele de concesionare care expira in anul acesta si care nu vor mai fi prelungite. Consideram ca este foarte important ca de acest teren sa beneficieze si cei care se incadreaza in aceasta categorie de tineri fermieri, tinand cont de fenomenul de imbatranire a fermierilor si a fortei de munca din agricultura”, a spus Adrian Oros.

Potrivit ministrului, Agentia Domeniilor Statului administreaza 319.390 ha din terenul statului roman, 111.640 ha fiind cadastrate.

“De asemenea, avem 230.000 de hectare suprafata concesionata, din care niciun hectar pentru tinerii fermieri”, a aratat Adrian Oros.

Potrivit acestuia, vor fi modificate si redeventele obtinute de pe aceste terenuri concesionate, despre care spune ca sunt “ridicole”, fiind cuprinse intre 300 si 800 kg grau/ ha, in conditiile in care se obtin 10.000 – 12.000 kg de grau/hectar. “Sunt terenuri concesionate catre firme din tari ale UE si extra UE, care sunt si beneficiare de subventii”, a completat ministrul Adrian Oros.

ALTELE

Ministrul Oros, discutii despre eliminarea decalajelor dintre fermierii romani si cei din vestul Europei Martie 4, 2020 Nechita-Adrian Oros, ministrul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, a primit-o astazi, la sediul MADR pe doamna Michele Ramis, ambasadorul Republicii Franceze la Bucuresti.

Pe parcursul discutiei cu oficialul, subiectele principale au vizat: pozitionarea celor doua state in raport cu viitoarea Politica Agricola Comuna, plafonarea, actualizarea cooperarii bilaterale in cadrul parteneriatului strategic intre Franta si Romania, cu o atentie deosebita pentru sectorul zootehnic, cu

22

accent pe sectorul bovin si cel ovin, specializat pe productia de carne de calitate. Totodata, va fi consolidata componenta de cercetare a cooperarii agricole, precum si cea din domeniul silviculturii.

Cele doua parti au abordat in cadrul intalnirii si masurile de mediu si clima, fermele de familie, stimularea asocierii, invatamantul agricol si cercetarea – schimburi de experienta, convergenta platilor directe, invitarea Romaniei de a se alatura initiativei lansate de Franta “4 pe 1000: sol pentru securitate alimentara si climat” si stadiul la care se regaseste tara noastra cu privire la aceasta initiativa.

In interventia sa, ministrul Adrian Oros a subliniat ca in viitorul Program National Strategic, fondurile din Pilonul II (dezvoltare rurala) vor fi directionate pentru consolidarea fermelor de familie si transformarea fermelor de subzistenta in ferme comerciale, tinand cont de aspectele proprii ale tarii noastre: ”Am initiat un proces de intalniri cu tarile din sud-estul Europei, cu o specificitate similara Romaniei, pentru a avea o abordare comuna cu privire la acest subiect in viitoarea PAC. Referitor la problema plafonarii, Romania considera ca fiecare stat membru ar trebui sa fixeze nivelul acesteia, in functie de particularitatile intalnite.”

De asemenea, ministrul a precizat ca doreste accelerarea procesului de convergenta, astfel incat sa fie reduse decalajele dintre fermierii romani si cei din alte state membre in privinta nivelului platilor

directe. Totodata, ministrul a mentionat ca modelul francez al fermelor de familie reprezinta o sursa de inspiratie pentru tara noastra, problema mentinerii oamenilor in mediul rural si a atragerii populatiei tinere catre sat fiind tratata cu maxima seriozitate in contextul imbatranirii populatiei care lucreaza in agricultura.

La randul sau, ambasadorul Republicii Franceze la Bucuresti a afirmat ca domenii precum cresterea animalelor, cercetarea si invatamantul sunt aspecte prioritare. Totodata, Michele Ramis si-a exprimat disponibilitatea de a identifica modalitatile pentru rezolvarea prioritatilor comune, si, in egala masura, a aratat deschidere din partea colaboratorilor sai pentru a aprofunda subiectele discutate in cadrul intalnirii de astazi.

In finalul intalnirii, ministrul Nechita Adrian Oros i-a asigurat pe oaspetii sai ca, in ceea ce priveste colaborarea traditionala dintre Romania si Franta si, implicit, dintre cele doua Ministere ale Agriculturii, aceasta va continua, astfel incat ambele tari sa isi poata sustine interesele comune la nivel european, in beneficiul fiecareia.

23

AFIR, noutati despre fondurile europene atrase pana in prezent Martie 4, 2020Directorul AFIR, Adrian Chesnoiu, sustine ca Romania a atras fonduri europene in valoare de 4,65 miliarde de euro, prin Programul National de Dezvoltare Rurala (PNDR 2014 – 2020). Aceasta suma reprezinta un grad efectiv de absorbtie de 52,3% din alocare, noteaza Agerpres.

„Am efectuat plati catre beneficiarii PNDR in valoare totala de peste 4,6 miliarde de euro, pana in acest moment, ceea ce reprezinta un grad efectiv de absorbtie de 52,3% din alocarea disponibila, atingandu-ne tinta pe care ne-am stabilit-o pentru aceasta etapa. Sunt foarte multe proiecte care asteapta sa fie depuse, stim ca exista atat o dorinta foarte mare de a investi in agricultura romaneasca, cat si o nevoie de finantare a acestui sector”, a precizat Chesnoiu.

AFIR: fonduri de 9,3 miliarde de euro, solicitate prin PNDR

Potrivit AFIR, valoarea fondurilor europene solicitate prin PNDR se ridica la 9,3 miliarde de euro, iar fondurile totale disponibile pentru proiectele de investitii se ridica la 5,8 miliarde de euro. Agentia a primit 59.463 de solicitari de finantare a investitiilor in agricultura si pentru dezvoltarea mediului rural, depuse online pe pagina de internet www.afir.info de catre fermieri.

In urma selectiei cererilor de finantare si a incadrarii solicitarilor in alocarea disponibila prin PNDR 2020, AFIR a contractat 54.843 de proiecte de investitii, pentru care a pus la dispozitia beneficiarilor suma de 4,65 de miliarde de euro.

Principalele proiecte pentru care s-a acordat finantare

„Ca urmare a demararii lucrarilor la investitiile contractate de AFIR, a finalizarii anumitor proiecte de investitii, precum si a acordarii transelor de plata aferente sprijinului forfetar (acordat prin sM 6.1 tineri fermieri, sM 6.3 ferme mici, sM 6.2 infiintare activitati neagricole, sM 6.4 dezvoltare activitati neagricole), Agentia a efectuat, pana in acest moment, plati in valoare totala de 2,56 de miliarde de euro pentru proiectele de investitii. De asemenea, AFIR a aprobat efectuarea platilor compensatorii catre fermieri in valoare totala de 2,04 miliarde de euro”, declara reprezentantii agentiei.

Din totalul platilor efectuate pentru finantarea proiectelor de investitii, 1,3 miliarde de euro au fost platite pentru cele 41.142 de investitii in sectorul agricol contractate de AFIR, iar pentru cele 465 de investitii in sectorul

24

pomicol contractate, Agentia a decontat plati in valoare totala de 60,3 milioane de euro.

UE vrea sa creasca finantarea pentru apicultori. De cand ar putea intra in vigoare decizia Martie 4, 2020Pentru urmatorii trei ani, Comisia Europeana ia in calcul sa majoreze cu 50% finantarea acordata de UE pentru programele apicole, noteaza Euractiv. Numarul stupilor si cel al apicultorilor din Uniunea Europeana au crescut de-a lungul anilor, ceea ce a condus la o crestere cu 16% a productiei de miere a UE in perioada 2014-2018, potrivit raportului privind punerea in aplicare a programelor apicole din UE.

„Sectorul apicol este crucial pentru agricultura si pentru biodiversitate in general. Trebuie sa incurajam apicultorii din intreaga UE, motiv pentru care sustin ferm sporirea de la 120 de milioane de euro la 180 de milioane de euro a finantarii din partea UE pentru programele apicole pentru urmatorii 3 ani, ca parte a propunerii Comisiei privind urmatorul buget alocat agriculturii”, a declarat comisarul pentru agricultura, Janusz Wojciechowski.

La nivelul Uniunii Europene, exista 17,5 milioane de stupi ce sunt gestionati de 650.000 de apicultori. In anul 2018, productia de miere a fost de 280.000 de tone, ceea ce a facut din UE al doilea producator de miere din lume, dupa China.

Programele apicole finantate de UE pana in prezent

UE cofinanteaza programe apicole elaborate la nivel national in cooperare cu sectorul apicol, in scopul imbunatatirii conditiilor pentru sectorul respectiv si a comercializarii produselor acestuia. Programele se desfasoara pe parcursul unor perioade de cate trei ani, in perioada 2017-2019 fiind pusa la dispozitie o contributie anuala din partea UE de 36 de milioane de euro, dublata de fonduri nationale.

Pentru perioada 2020-2022, contributia anuala a UE a fost majorata de la 36 de milioane de euro la 40 de milioane de euro. Bugetul alocat pentru fiecare stat membru este bazat pe numarul de stupi notificat catre UE.

Asociaţia Industriei de Protecţia Plantelor din România a transmis Comisiei Europene punctul de vedere asupra strategiei „De la fermă la furculiță” REDACȚIA FIR 4 MARTIE 2020

25

Fermierii din toată Uniunea Europeană așteaptă publicarea viitoarei strategii „De la fermă la furculiță” anunțată pentru sfârșitul lunii martie a.c. Noua strategie a Comisiei Europene va trasa principalele direcții în sectorul agricol și alimentar al blocului comunitar, prin îmbunătățirea practicilor agricole și o nouă politică alimentară integrată în lanțul complet de aprovizionare, în vederea reducerii impactului asupra mediului.Obiectivul Comisiei este acela ca noua strategie, cunoscută sub numele „Farm to fork”, parte a Acordului verde european să contribuie la realizarea unei economii circulare, adică o economie orientată către producerea de „zero deșeuri” sau, altfel spus, o economie în care orice produs sau proces are componente fie biodegradabile, fie 100% cu potențial de reciclare. Obiectivul este unul extrem de ambițios și presupune parcurgerea unui proces pe termen lung care implică uriașe transformări, inclusiv în sectorul vegetal și zootehnic.

Comisia Europeană monitorizează, în această perioadă, până în data de 16 martie a.c., opiniile, sugestiile transmise de autorități publice, întreprinderi, organizații ale societății civile sau din partea publicului european.

Asociaţia Industriei de Protecţia Plantelor din România (AIPROM), care reprezintă aproximativ 80% din piața de produse de protecția plantelor din țara noastră, a transmis către Comisie, astăzi, 4 martie, punctul său de vedere pe care îl redăm, integral:

„Asociaţia Industriei de Protecţia Plantelor din România (AIPROM) apreciazǎ iniţiativa Comisiei Europene de a lansa strategia Green Deal și Farm-Fork pentru întregul lanț agroalimentar. Asociaţia noastrǎ sprijină fermierii și producția, si ia in considerare abordarea propusă pentru abordarea crizei climatice. Agricultorii au fost puternic afectați de schimbările climatice și deţinem know-how care sǎ îi ajute să se adapteze. Pentru a îmbunătăți cu adevărat durabilitatea, este necesară o evaluare atentă a deciziilor bazate pe dovezi stiinţifice, nu pe presiunea unor grupuri de forţǎ, de orice culoare ar fi acestea. Produsele de protecție a plantelor (PPP) vor fi o caracteristică a acordului ecologic și sperăm la o discuție bine motivată, bazată pe știință, axată pe un set limitat de instrumente de politică pentru a evita o fragmentare a normelor în diferite legislații. De asemenea, dorim să insistăm asupra necesității de a accelera inovația pentru provocările

26

viitoare. Este necesar să se realizeze un echilibru fin între măsurile de atenuare a schimbărilor climatice și asigurarea continuării producției alimentare sigure. (…) 

Legislatia UE impune ca produsele de protectia plantelor sa fie vândute numai acolo unde nu există efecte nocive asupra oamenilor și niciun impact inacceptabil asupra mediului și să fie utilizate numai atunci când este nevoie. În ciuda existenței acestor măsuri de siguranță, vedem preocupările societății asociate cu pesticidele și evaluăm disponibilitatea Comisiei de a reduce riscul. Asociația noastră are date certe cu privire la consumul scazut de PPP în țara noastră, la jumătate față de media europeană și, în aceste condiții, nu suntem de acord cu reducerea utilizarii egalitariste a utilizării de produse de protecția plantelor. Comisia trebuie să facă o analiză știintifică bine fundamentată pe date certe statistice și să nu impună unilateral procente de reducere a utilizării de produse de protecție. Cu toate că acest lucru va fi foarte dificil pentru noi, apreciem că utilizarea indicatorului de risc armonizat 1 poate fi o modalitate rezonabilă de a măsura reducerea pericolelor pesticidelor utilizate atât în mod organic cât și în cele convenționale agricultură. Orice propunere de ținte HRI ar trebui să utilizeze un nivel de referință realizat din indicele mediu în perioada 2014-2017.

Transmitem Comisiei Europene propunerea de a lua în considerare adăugarea unui indicator care să măsoare și consecințele cu care se vor confrunta agricultorii dacă nu sunt aduse la timp soluții alternative pe piață. Considerăm că producția ecologică are un rol de jucat în diversitatea de sisteme agricole pe care le apărăm. Cu toate acestea, este important de reținut că există compromisuri ecologice legate de o creștere a agriculturii ecologice, care ar trebui luate în considerare. Acestea includ un volum global crescut de utilizare a pesticidelor utilizate in agricultura organica în Europa, deoarece unele produse utilizate în mod obișnuit în agricultura organică trebuie să fie aplicate în cantități mult mai mari decât alternativele chimice, este nevoie de mai mult teren agricol pentru a menține același nivel de productivitate și mai multe emisii de gaze cu efect de seră. Considerăm că este necesară o abordare cu adevărat holistică pentru a echilibra aceste tensiuni și a realiza acțiunile climatice necesare.”

Oros: “La ANIF s-au cheltuit nejustificat sume de bani foarte mari” In mart. 4, 2020 Modul în care s-au desfăşurat investiţiile şi lucrările din programul de îmbunătăţiri funciare şi activitatea Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF) din mai multe judeţe se află în analiză, pentru că s-au

27

cheltuit nejustificat sume foarte mari de bani, a declarat, marţi, Adrian Oros, ministrul desemnat pentru portofoliul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

“Suntem în analiză în mai multe judeţe în ceea ce priveşte activitatea ANIF, modul în care s-au desfăşurat investiţiile ANIF şi lucrările din programul de îmbunătăţiri funciare derulat pe perioada 2015-2020 şi pe care l-am prelungit până în 2023, pentru că s-au cheltuit doar 526 de milioane de lei din miliardul de euro prins în acea lege. Cele mai mari nereguli le-am găsit în judeţul Constanţa, dar şi în celelalte judeţe astfel încât atât directorul de la Constanţa cât şi domnul Barbu (Florin Barbu, directorul general ANIF n.r.) şi-a dat demisia azi dimineaţa. Aici s-au cheltuit nejustificat sume foarte mari de bani, de milioane de lei, s-au făcut plăţi în avans pentru lucrări şi reparaţii neefectuate, au fost trimise pompe şi motoare în ţară la reparat plătite cu milioane de lei, dar la control nici pompele nici motoarele nu erau instalate”, a precizat Oros la finalul audierilor.

El a arătat că la ora actuală este pregătit sistemul naţional de irigaţii deoarece toate prognozele arată că 2020 va fi un an “mult mai secetos”.

“Noi acum suntem obligaţi să ne pregătim şi i-am rugat pe cei de la ANIF să pregătească tot sistemul naţional pentru că va fi un an mult mai secetos decât ceea ce am avut până acum iar acolo unde avem posibilitatea şi există şi infrastructura principală şi cea secundară să putem oferi apă fermierilor”, a spus Oros.

În ceea ce priveşte starea culturilor agricole, ministrul desemnat a subliniat că deocamdată nu a primit nicio cerere oficială pentru despăgubiri, deşi s-a constatat o lipsă acută de apă în această iarnă.

“Nu am avut nicio cerere concretă de despăgubire până acum, dar mai există speranţa că în următoarea perioadă o să plouă. Am înţeles că ar mai trebui un necesar de cel puţin de 100 litri/mp. Suntem în legătură permanentă cu ANM, primim informări de la dânşii. Dacă pagubele vor fi foarte mari în acest an din cauza secetei se vor da despăgubiri în baza legii”, a explicat Oros.

Ministrul desemnat a subliniat că în acest context MADR popularizează măsura de asigurare a culturilor prin care fermierii pot primi până la 75% din prima de asigurare.

“Ceea ce mai putem noi face noi, am început popularizarea acestui program de asigurare, măsura 17.1 prin care am alocat 49 de milioane de euro astfel

28

încât fermierii să îşi facă asigurări, noi acoperindu-le până la 75% din poliţa de asigurare. Oferim şi apa gratuită pe canale, am asigurat 23 milioane de lei pentru plata curentului şi am identificat 43 de milioane de euro pentru infrastructura secundară. Practic, 43 de OUAI pot să aplice la acest program, să se conecteze la infrastructura principală, iar 236 de milioane de euro alocăm pentru infrastructura principală”, a adăugat Oros.

ANIF poate iriga 1,4 MIL. hectare. Apa rămâne gratuită Ferma 04 martie 2020 - Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF), prin filialele teritoriale, va asigura gratuit, şi în acest an, apă pentru irigaţii până la punctele de livrare, pentru fermierii care încheie contracte pentru anul 2020.

Fermierii pot beneficia de apă gratuită indiferent dacă sunt persoane fizice, juridice, organizaţi în OUAI/FOUAI sau asociaţie agricolă.ANIF precizează că suprafaţa totală pregătită pentru contractare şi irigaţii, până pe 22 ianuarie 2020, era de 1,4 milioane ha în 27 de judeţe, fiind deservită de 1.800 km de canale. ANIF a încheiat 556 contracte, din care 503 multianuale şi 53 sezoniere, pentru 724.447 ha. În 2019, suprafaţa irigată, inclusiv în luna decembrie, a fost de 747.776 ha, iar suprafaţa contractată a fost de 837.639 ha.

Pe pagina de internet a ANIF sunt disponibile modelul de Contract multianual/sezonier pentru asigurarea nivelului optim al apei de irigaţii la staţiile de punere sub presiune şi alte puncte de livrare, precum şi datele de contact ale tuturor filialelor teritoriale ale ANIF.

Fermierii care întâmpină probleme legate de încheierea contractelor de irigaţii în teritoriu pot lua legătura cu Unitatea Centrală ANIF prin email, la adresa centrala@anif.ro, sau prin fax: 0213322816. Articol publicat în revista Ferma nr. 2/251 (ediţia 1-14 februarie 2020)

29

Rata şomajului în România a scăzut la 3,9%   Redactia Financiarul Data mart. 3, 2020

Datele publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS), arata ca rata şomajului în România a fost, în ianuarie, de 3,9%, în scădere cu 0,1 puncte procentuale faţă de cea înregistrată în luna precedentă.

Numărul şomerilor în vârstă de 15 – 74 ani, estimat pentru luna ianuarie a anului 2020, a fost de 350.000 de persoane, în scădere faţă de luna decembrie 2019, cât şi faţă de aceeaşi lună a anului anterior, când erau consemnate 353.000 de persoane, potrivit sursei citate.

In prima lună a acestui an, rata şomajului în cazul bărbaţilor a depăşit-o cu un punct procentual pe cea a femeilor, valorile respective fiind 4,3% în cazul persoanelor de sex masculin şi 3,3% în cazul celor de sex feminin.

Totodată, pentru persoanele adulte (25-74 ani), rata şomajului a fost estimată la 2,8% pentru luna ianuarie 2020, marjă în care 3,1% era înregistrată în cazul bărbaţilor şi 2,3% în cel al femeilor, se arara in statistica.

În plus, numărul şomerilor din categoria de vârstă 25 – 74 de ani reprezenta 66,6% din numărul total al şomerilor estimat pentru luna ianuarie 2020.

Etichetarea produselor – o temă controversată. În România, există o lege care nu se aplică. Noi reguli în UE, de la 1 aprilie  REDACȚIA FIR 4 MARTIE 2020

Există două curente în privința etichetării produselor alimentare în interiorul Uniunii Europene. Sunt procesatori și țări care, la nivel politic, promovează creșterea exigențelor privind regulile de etichetare, dar sunt și opinii contrare acestui curent.Ministrul italian al agriculturii, Teresa Bellanova, și ministrul dezvoltării economice, Stefano Patuanelli, au solicitat comisarilor europeni pentru agricultură și pentru sănătate și siguranță alimentară, Janusz Wojciechowski, respectiv, Stella Kyriakides, să ia în considerare introducerea unor noi reguli

30

de etichetare a produselor alimentare în noua politică alimentară a UE, strategia de la „Fermă la furculiță”.

Oficialii italieni solicită o indicație obligatorie a originii materiilor prime utilizate pentru fabricarea produselor alimentare pe etichetele tuturor produselor și cât mai vizibil.

În trecut, deciziile privind îmbunătățirea etichetării, prin adăugarea de informații relevante pentru consumatori, nu au fost luate decât în urma unor scandaluri alimentare grave, scrie euractiv.com, citând din scrisoarea celor doi oficiali italieni care menționează, ca exemplu, introducerea de informații despre carne după scandalul encefalopatiei spongiforme bovine, cunoscută sub numele de boala „vacii nebune”.

„Nu credem că este corect să așteptăm un nou scandal, putem acționa curajos în direcția cerută de cetățeni din toată Europa”, au scris cei doi miniștri, potrivit sursei citate.

Împreună cu alte țări precum Franța, Spania, Grecia, Portugalia, Lituania, România și Finlanda, Italia testează deja o indicație de origine pentru diferite tipuri de produse, cum ar fi lapte, brânză, carne procesată, paste, orez, derivate din roșii, scrie euractiv.com, iar Italia solicită Bruxelles-ului ca aceste experimente naționale să continue, în contextul noii strategii de la „Fermă la furculiță”.

Italia vrea să-și protejeze brânzeturile prin introducerea pe etichetă a originii materiei prime, spun procesatorii români care nu agreează această idee, precizând că o astfel de decizie îi afectează pe producătorii de lapte ai altor state, cum ar fi Polonia sau Bulgaria.

În România există o tendință de a schimba etichetarea produselor alimentare cu indicarea originii materiei prime utilizată. Există o lege care are prevederi în acest sens, Legea nr. 192/2017 privind stabilirea unor măsuri suplimentare obligatorii pentru etichetarea laptelui proaspăt pentru consum și a produselor lactate, prevederi care nu au fost aplicate niciodată și niciun control nu a verificat respectarea lor.

Procesatorii români se prevalează de Regulamentul european (UE) 2018/775 care stabilește normele generale și cerințele privind indicarea țării de origine sau a locului de proveniență a produselor alimentare. Regulamentul vizează campaniile de marketing bazate pe originea materiilor prime, situație în care este normal să treci originea materiei prime pe etichetă, afirmă Dorin

31

Cojocaru, preşedintele Asociaţiei Patronale Române din Industria Laptelui (APRIL).

Legea nr. 192 din 2017, care se referă la industria lactatelor din România, nu se aplică, pentru că dacă o firmă este amendată că nu respectă legea privind etichetarea, compania respectivă va da în judecată ANPC și va câștiga pe motiv că această prevedere nu respectă regulile pieței libere, reglementată de regulamentele europene, afirmă Dorin Cojocaru. Soluția ar fi, potrivit președintelui APRIL, ca dacă o companie din industria laptelui face o campanie de marketing bazată pe proveniența produsului, atunci trebuie să specifice originea laptelui. Dacă nu este o campanie de marketing, atunci nu ar trebui să existe obligativitatea de a indica zona sau țara de origine, mai mult decât prevăd regulamentele europene. Procesatorii spun că schimbarea etichetelor este costisitoare, cu atât mai mult cu cât aprovizionarea se face și apelând la piețele spot. „Toate schimbările de etichetare costă industria aproximativ 8 milioane de euro pe an”, a precizat Dorin Cojocaru.

Procesatorii din industria laptelui se întâlnesc, miercuri, 4 martie a.c., cu deputații din Comisia pentru agricultură a Camerei Deputaților pentru o rundă de dialog privind această problemă a etichetării. Obiectivul procesatorilor este de schimbare a legii nr. 192 din 2017 și aplicarea strictă a regulamentului UE.

Regulamentul Uniunii Europene nr. 775 din 2018 intră în vigoare de la 1 aprilie a.c., dată de la care niciun produs alimentar nu mai poate avea înscris pe etichetă că este fabricat în România dacă materia primă folosită în producerea acestuia nu este 100% de provenință românească. Alternativa este „Produs în UE„ sau „din afara UE” sau „din UE și din afara UE”, în funcție de proveniența ingredientului primar. O schimbare care va influența piața și, posibil, pe consumatori.

……………………….

LEGISLATIV

Legislaţie românească

Ordinul nr. 1002/2016 privind aprobarea schemei de ajutor de stat "Servicii de silvomediu, servicii climatice şi conservarea pădurilor", Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - MADR Modificat deşi conservarea pădurilor"" target="_blank">Ordin 67/2020 la 03.03.2020

32

………………….

INTERNE

Lider în informarea și susținerea fermierilor: Agrointeligența, record de audiență pe fondul unor exclusivități jurnalistice de impact! Peste 150.000 de persoane au citit ieri Agrointel.ro!Vlad Macovei - 3 martie 2020 Agrointeligența – AGROINTEL.RO a obținut ieri cea mai bună audiență zilnică de la demararea proiectului media în 2012. Luni, 2 martie 2020, site-ul agrointel.ro a avut 153.861 de utilizatori unici contorizați de trafic.ro. Acest rezultat a poziționat din nou Agrointeligența ca lider absolut al presei agricole din România, cu o cotă de piață din totalul citirilor online pe teme de agricultură de 81%. Pe locul doi și trei, la mare distanță, s-au clasat cele două site-uri ale revistei Ferma (agroinfo.ro și revista-ferma.ro) cu o cotă de piață de 14,8% respectiv 4,4%.

Agrointel.ro este singurul site din presa agricolă care este auditat de Biroul Român de Audit al Tirajelor (BRAT) și este inclus în SATI (Studiul de Audiență și Trafic Internet), singura entitate din România care este în măsură să ofere audit al publicurilor în zona media și care să fie acceptat unanim de agențiile de publicitate.

Indiferent că vorbim de zona de presă online, tipărită sau audio-vizuală, audiența este măsurată și certificată de SATI/BRAT și Serviciul de Măsurare a Audiențelor TV. Toate informațiile legate de audiență sunt publice și, conform acestora, Agrointeligența – AGROINTEL.RO este liderul presei agricole din România, raportat la audiența auditată, indiferent dacă vorbim de presă online, tipărită sau tv. Orice încercare de a prezenta tot felul de pseudo-certificate de audiență/tiraj sau formă de studiu/sondaj, al unor firme care nu au ca obiect de activitate auditul audiențelor media, reprezintă o tentativă de a induce în eroare companiile din agribusiness, agențiile de publicitate și PR și, nu în ultimul rând, pe fermieri.  Agrointeligența –

33

AGROINTEL.RO și-a consolidat poziția de lider al presei agricole din România construind o strategie editorială ce se bazează pe un trinom de succes. Primul element este furnizarea de informație jurnalistică relevantă, utilă, de cele mai multe ori exclusivă, livrată în mod prompt pe site, newsletter și social-media, împachetată într-un mod accesibil și atractiv. Al doilea element este implicarea noastră în rezolvarea problemelor sesizate de fermieri prin practicarea unui jurnalism implicat, cu valoare adăugată maximă pentru publicul nostru, adică pentru fermieri în primul rând. Al treilea element îl reprezintă parteneriatul solid cu companiile furnizoare de produse și servicii în agricultură, cu care derulăm campanii de promovare care au drept focus prezentarea soluțiilor oferite, într-un mod eficient și auditat, lăsând la latitudinea fermierului alegerea ce i se potrivește. Acest trident ofensiv al strategiei noastre editoriale este completat de două direcții strategice majore: concentrarea pe conținut video distribuit digital (aici având un parteneriat solid cu BTvideo, lider în producția video pentru agricultură) și în organizarea de evenimente/conferințe/mese rotunde care să fie platforme publice în care fermierii să aibă cuvântul, mai ales în fața decidenților politici și administrativi. 

Agrointeligența – AGROINTEL.RO nu va ceda tentativelor de șantaj, intimidare, amenințare, calomnie, indiferent dacă acestea vin din partea politicienilor din toate partidele, din partea celor care vor răul fermierilor și agriculturii naționale sau din partea unor concurenți, invidioși pe succesul nostru și coplesiți de frustrare. Ne vom alege atent câmpul de luptă, armele și timingul, și întotdeauna vom face lucrurile corect, legal, în spiritul meritocrației și al responsabilității față de publicul nostru – FERMIERII ROMÂNIEI. Iar succesul nostru are la bază și este explicat exact de ingredientele care dau rețeta succesului în orice inițiativă antreprenorială a secolului nostru: muncă, implicare, seriozitate, experiență, cunoștințe, pregătire continuuă, asumarea de riscuri, intuiție, curaj, empatie și comunicare eficientă. Așadar, succesul nostru nu este întâmplător, recordurile noastre de audiență se consolidează de la lună la lună (1,7 milioane unici în ianuarie și 1,35 milioane unici în februarie) iar cei peste 150.000 de cititori care ne-au acordat ieri încrederea reprezintă o confirmare a unei strategii temeinice și nu o excepție.

34

APCPR: Creșterea porcilor în gospodării nu va fi interzisă E SIMONA DAN 4 MARTIE 2020Creşterea porcinelor în gospodăriile populaţiei nu este interzisă prin proiectul de ordin privind condiţiile de biosecuritate în exploataţiile de porcine, susţin reprezentanţii Asociaţiei Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR), după ce în spaţiul public au apărut informaţii care induc ideea falsă că se va interzice creşterea porcilor în gospodăriile populaţiei.„Reglementările actului armonizează, de fapt, legislaţia noastră cu legislaţia europeană şi vin în ajutorul gospodăriilor de autoconsum şi exploataţiilor de toate dimensiunile, pentru a se proteja de o posibilă contaminare cu virusul pestei porcine africane şi să protejeze întreaga comunitate în care locuiesc. APCPR respectă tradiţia creşterii suinelor din România în gospodăriile populaţiei, dar trebuie să se înţeleagă că există o mare diferenţă între creşterea pentru autoconsum, în gospodăria proprie, şi creşterea de animale neidentificate, în afara curţilor din gospodăriile ţărăneşti, în semi-libertate sau în deplină libertate, fără niciun control sanitar veterinar, în condiţii improprii şi fără a respecta măsuri minime de biosecuritate”, se arată într-un comunicat al APCPR.

În document este specificat faptul că acest tip de exploataţii care nu respectă legislaţia privind creşterea şi circulaţia porcilor determină şi amplifica propagarea bolii şi pun în primejdie viitorul activităţii de creştere a porcinelor la nivel naţional.

Reprezentanţii APCPR susţin că proiectul de ordin a fost larg dezbătut cu asociaţiile de fermieri şi asociaţiile de procesatori încă din luna ianuarie 2018 şi stabileşte reguli minime de biosecuritate care protejează toate exploataţiile, indiferent de mărimea lor, de infectarea cu virusul PPA.

„De la data declarării primului focar de pestă porcină africană în România (31.07.2017) până la 28.02.2020 România a raportat un total de 3.035 focare de boală la porcul domestic (majoritatea în gospodării ale populaţiei) şi 1.128 cazuri la porcii mistreţi. Datorită nerespectării legislaţiei sanitare veterinare de creştere şi circulaţie a porcilor, România a înregistrat în anul 2019 pierderi uriaşe de peste 500.000 de porci şi 45.000 de scroafe şi a fost nevoită să importe circa 1,3 milioane de purcei pentru îngrăşare şi 360.000 de tone carne de porc. Au fost afectaţi toţi consumatorii, care au plătit cu 20% mai mult pentru carnea de porc”, arată reprezentanţii Asociaţiei Producătorilor de Carne de Porc din România.

35

De asemenea, ei susţin că în toate misiunile de audit efectuate în anii 2018 şi 2019 de autorităţile europene se menţionează necesitatea reglementării creşterii porcilor în România şi implementarea unor norme de biosecuritate.

Experţii EUVET au recomandat României să fie aplicate imediat sancţiuni eficiente, proporţionale şi cu efect de descurajare, în special în ceea ce priveşte identificarea/înregistrarea porcinelor şi normele privind circulaţia porcilor, în timp ce autorităţile ar trebui să adopte şi să pună în aplicare fără întârziere noi proiecte legislative naţionale de clasificare a fermelor, biosecuritate şi controale ale circulaţiei porcinelor. În ceea ce priveşte fermele necomerciale din România, EUVET a recomandat reevaluarea politicii generale pentru a răspunde provocării PPA.

În actualul context epidemiologic din România, APCPR consideră că numai adoptarea şi implementarea proiectului de act normativ este de natură a asigura continuitatea activităţii creşterii porcinelor în viitor, atât în gospodăriile populaţiei, cât şi în fermele comerciale.

„Trebuie să conştientizăm cu toţii că această activitate trebuie făcută cu responsabilitate şi cu respectarea legislaţiei sanitare veterinare de către toţi cei care cresc, transportă, comercializează sau procesează porci. Solicităm actorilor politici să nu transforme un demers profesional, raţional, justificat şi obligatoriu în arme care să speculeze prejudecăţile, lipsa de informare şi educaţie a unui anumit segment de populaţie în scopul câştigării de capital politic. Solicităm şi presei să utilizeze informaţiile, de altfel publice, numai după o prealabilă informare, în mod complet, profesionist şi cu discernământ”, atrag atenţia reprezentanţii Asociaţiei.

APCPR lansează totodată un apel către presă, către politicieni, către corpul medical sanitar veterinar şi specialiştii din zootehnie, să înceapă o campanie voluntară adevărată de salvare a creşterii porcilor în România, în toate tipurile de exploataţii, prin informarea corectă şi educarea populaţiei privind cauzele, modul de transmitere şi prevenire a PPA.

ANSVSA a pus în dezbatere publică, conform procedurii legale, un proiect de ordin prin care se stabilesc reguli minimale de bună practică în creşterea porcinelor, acestea fiind benefice pentru creşterea suinelor în sistem gospodăresc (nonprofesional), dar şi pentru dezvoltarea micilor ferme comerciale şi a celor industriale.

Propunerile au rolul de a identifica soluţiile optime care să permită crescătorilor de porci, atât din gospodăria populaţiei (sistemul de creştere

36

nonprofesional), cât şi din fermele comerciale să continue creşterea suinelor şi să diminueze la minimum pagubele economice cauzate de răspândirea virusului pestei porcine africane pe teritoriul României.

În urma consultărilor cu crescătorii, asociaţiile de fermieri şi asociaţiile procesatorilor de carne a rezultat un proiect de ordin comun (ANSVSA şi MADR) în care se stabilesc anumite reguli generale de biosecuritate.

ANSVSA precizează că găsirea unor soluţii optime pentru proprietarii de porci este o prioritate a conducerii instituţiei, creşterea suinelor în gospodăria ţărănească (gospodăria populaţiei) nu va fi interzisă, iar oamenii vor avea în continuare posibilitatea de a desfăşura aceasta activitate tradiţională.

„Asigurăm toţi cetăţenii crescători de porci – gospodăria populaţiei, fermă de tip A, fermă comercială – că vor putea creşte porci în România, cu respectarea măsurilor de biosecuritate specifice formei de organizare”, se arată într-un comunicat al Autorităţii.

Noi reguli pentru creşterea porcilor: Ce este total interzis gospodarilor DOCUMENT 4 martie 2020, 09:17 de Afrodita Cicovschi

Noile reguli pentru creşterea porcilor elaborate de Autoritatea Sanitar Veterinară vor îngreuna foarte mult activitatea gospodarilor, deşi ANSVSA susţine că „nu limitează creşterea porcinelor în gospodăriile populaţiei”.

ANSVSA a publicat în dezbatere publică un ordin în care se precizează că în micile gospodării unde porcii sunt crescuţi numai pentru îngrăşare şi sacrificare pentru consum familial nu se mai permite activitatea de reproducţie iar mişcarea porcinelor vii indiferent de destinaţie.  

Potrivit unui comunicat al autorităţii, proiectul de ordin a fost elaborat în urma consultărilor cu crescătorii,  asociaţiile de fermieri şi asociaţiile procesatorilor de carne în scopul stabilirii anumitor reguli generale de biosecuritate.    „Propunerile au rolul de a identifica soluţiile optime care să permită crescătorilor de porci, atât din gospodăria populaţiei (sistemul de creştere nonprofesional), cât şi din fermele comerciale să continue creşterea suinelor şi să diminueze la minimum pagubele economice cauzate de răspândirea virusului pestei porcine africane pe teritoriul României.

37

Până în acest moment, despăgubirile plătite propietarilor de animale afectate din România se ridică la peste 100 de milioane de euro.   Regulile minime de biosecuritate pentru cei care cresc porci în gospodării pentru consumul personal şi al familiei (exploataţiile neprofesionale) îi obligă:   Să înregistreze porcii într-o Bază Naţională de Date; să anunţe veterinarul asupra stării de sănătate a porcilor; să-şi crească orcii în adăposturi împrejmuite continuu, fără posibilitatea de a intra în contact cu alte animale; să nu îi hrănească cu resturi alimentare care conţin subproduse de origine animală, dar nici cu nutreţuri vegetale recoltate de mai puţin de 30 de zile; să folosească aşternut vegetal recoltat de cel mult 90 de zile; să nu îi reproducă în gospodărie; să cumpere porci doar din fermele mari autorizate; să se spele pe mâini şi să îşi schimbe încălţămintea şi îmbrăcămintea ori de câte ori intră sau ies din adăpostul porcilor; cei care au fost la vânătoare să nu intre în adăpostul porcilor cel puţin 48 de ore; cei ce lucrează în crescătoriile de porci să nu crească porci în gospodăria proprie şi să nu aducă la serviciu produse alimentare bazate pe carne de porc.  

Reguli pentru crescătoriile mari de porci. să înregistreze în Baza Naţională de Date (parte a Sistemului Naţional de Identificare şi Înregistrare a Animalelor) atât date despre animalele crescute, cât şi mişcările sau evenimentele care le vizează. să elaboreze un plan de biosecuritate, pentru evitarea pătrunderii agenţilor patogeni în crescătorie, cât şi evitarea răspândirii acestora către alte crescătorii. Biosecuritatea reprezintă, de fapt, adoptarea unor măsuri prin care se urmăreşte reducerea riscului de apariţie, dezvoltare sau răspândire a unor boli în cadrul unor populaţii de animale. Să îşi doteze crescătoriile cu vestiar; sala de mese pentru personal să fie amplasată astfel încât să asigure transferul alimentelor din zona murdară în zona curată; accesul auto să se facă doar prin zona de decontaminare/dezinfecţie auto clar marcată, localizată la limita dintre zona curată şi cea murdară. Să instaleze sisteme de protecţie pentru a preveni pătrunderea păsărilor în interiorul adăposturilor de porcine Aceste reguli nu se aplică deocamdată, pentru intrarea în vigoare fiind necesară publicarea în Mnitorul Oficial. Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos: 

Previziuni sumbre ale unui senator: Porcul romanesc va disparea pana in decembrie In mart. 4, 2020

Senatorul Barna Tánczos, membru în Comisia pentru Agricultură din Senat, a atras atenția ieri, în cadrul

38

audierii lui Adrian Oros privind realegerea sa în funcția de ministru al Agriculturii în guvernul Cîțu, că porcii din curțile oamenilor vor dispărea cu siguranță până la finele anului, în cazul în care vor fi interzise reproducția și comercializarea suinelor din gospodăriile populației.

Senatorul a subliniat că virusul PPA nu s-a răspândit atât de mult din cauza porcilor din gospodării, ci din cauza efectivului de mistreți și a samsarilor care au purtat virusul dintr-un județ în altul.

”Aș vrea să fac o remarcă cu privire la pesta porcină. Harta pe care ne-ați arătat-o este o dovadă clară a faptului că autoritățile din țară, și acum nu vorbesc din niciun punct de vedere politic, împreună cu fermele comerciale, cu samsarii și cu cei care au în gospodăriile personale porcine am ajuns la o administrare falimentară a acestei probleme, am ajuns aproape la o catastrofă dacă ne uităm la cifrele care arată gradul de asigurare a necesarului de carne de porc în țară, care scade vertiginos. Deci, este un faliment al intervențiilor atât din partea autorităților cât și un faliment al modului în care regulile de biosecuritate au fost respectate la cele mai serioase și cele mai mari ferme comerciale.

Așteptăm din partea dumneavoastră, domnule ministru, pentru că sunteți un specialist în acest domeniu, măsuri mult mai eficiente împreună cu ANSVSA-ul. Credeți-ne că problema, din punctul nostru de vedere, nu este în GP-uri, aceasta reprezintă doar una dintre probleme, dar problema principală trebuie să o căutăm și să o găsim la modul în care efectivele de mistreți au fost administrate și au fost sau nu au fost împușcate și la samsari, cei care au dus boala dintr-un sat în celălalt, dintr-un județ în altul și tot așa.

”Deci, trebuie să veniți cu măsuri mult mai eficiente și degeaba spunem că nu vor dispărea și nu vom interzice creșterea porcinelor în GP-uri pentru că vor dispărea, dacă am interzis reproducția și am interzis comercializarea, cel mai devreme în decembrie efectivele vor dispărea. Am înțeles că reproducția se propune a fi interzisă și scrie textual acolo că vrem să limităm drastic transportul între GP-uri și atunci trebuie să ne dea cineva o soluție: de unde o să apară purceii în GP-uri?”, a transmis Barna Tánczos în intervenția sa.

Actualizarea situației privind evoluția Pestei Porcine Africane 4 martie 2020  Cotidianul Agricol  La această dată, Pesta Porcină Africană (PPA) evoluează în 237 de localități din 25 de județe, cu un număr de 528 de focare (dintre care 5 focare în exploatații comerciale și 2 focare în exploatații de tip A). În 11 județe au fost diagnosticate doar cazuri la mistreți.

39

De la prima semnalare a prezenței virusului PPA în România, pe data de 31 iulie 2017, și până în prezent, au fost eliminați 596.838 de porci afectați de boală și au fost diagnosticate 3.210 de cazuri la mistreți.În total au fost stinse 2.514 focare iar până la data de 03.03.2020 au fost despăgubiți 14.955 de proprietari, valoarea totală a plăților fiind de 405.014.370 de lei.

ANSVSA solicită sprijinul cetățenilor pentru respectarea următoarelor măsuri:

pentru această boală nu există vaccin, singura metodă de protejare a sănătăţii animalelor este respectarea condiţiilor de biosecuritate;

nu intraţi în adăposturile unde creşteţi porcii cu încălţămintea şi hainele cu care aţi umblat pe stradă, în pădure sau în zonele agricole înveciate cu mediul silvatic;

este recomandat ca pentru dezinfecţia la intrarea în adăpost, să puneţi o tăviţă cu burete sau paie îmbibate cu o soluţie slabă de sodă caustic sau cu un biocid recomandat de un medic veterinar;

creşteţi porcii doar în spaţii închise, fără posibilitatea de a veni în contact cu porci din alte exploatații, cu porci mistreţi sau cu proprietari care deţin porci domestici;

nu hrăniţi animalele cu resturi alimentare/lături/spălătură provenite de la carnea de porc gătită în familie; dacă există vânători în famile care aduc carne de mistreţ, sub nicio formă nu daţi porcilor apa provenită de la spălarea cărnii sau resturi de carne;

nu cumpăraţi purcei din locuri necunoscute, fără a fi identificaţi (cu crotalie) şi fără certificat sanitar veterinar de sănătate eliberat de medicul veterinar de liberă practică împuternicit;

vânătorii şi responsabilii fondurilor de vânătoare trebuie să anunţe DSVSA judeţene despre orice situaţie în care au depistat porci mistreţi morţi, ori cu comportament modificat şi să transmită probele pentru diagnosticul de laborator. De la începutul acestui an, în Europa, pe lângă România au fost diagnosticate focare de PPA în: Bulgaria, Ucraina, Belgia, Estonia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Polonia, Republica Serbia, Slovacia și Ucraina și Grecia.

Pesta porcină africană nu produce îmbolnăviri la oameni, neexistând nici cel mai mic risc de îmbolnăvire pentru oameni, acest virus având, însă, impact la nivel economic și social.

Marea unire a fermierilor – Alianta pentru Agricultura si Cooperare In mart. 4, 2020

40

Patru dintre cele mai importante organizații ale agricultorilor au decis să colaboreze la nivel instituțional cu scopul de a deveni o singură „voce” în relația cu instituțiile națioanale și internaționale. Acordul semnat vrea să umple golul reprezentat de lipsa unei structuri care să fie partener de dialog cu autoritățile române și cele comunitare.

Federația Națională a Producătorilor din Agricultură, Industrie Alimentară și Servicii Conexe (Pro Agro), Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (Lapar), Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV) și Asociația Producătorilor de Porumb din România (APPR) au semnat un acord de colaborare inter-organizațională în domeniul agriculturi, numit „Alianța pentru Agricultură și Cooperare”, se arată într-un comunicat de presă.

„La nivelul mediului asociativ din sectorul agricol se înregistrează o lipsă de structură a dialogului civil cu decidentul public atât național, cât și european fapt care se reflectă în incoerența documentelor de poziție și în lipsa unei abordări sistemice a problematicii sectoriale. În domeniul acesta se confundă de multe ori dialogul social reglementat prin Legea 62/2011 (actualizată) cu consultarea parților implicate în sectoarele economiei naționale și în special în sectoarele agricol și alimentar. Consecința acestui fapt este simularea de cele mai multe ori a consultării civile și invitarea la dialog alături de reprezentanții legitimi ai sectoarelor, a unor entități care deturnează în funcție de diferite interese individuale sau de grup restrâns, discuțiile de la adevăratele teme de interes general”, precizează comunicatul.

„Fermierii români nu au o reprezentare consistenta la nivelul structurilor de dialog civil (CDG) instituite la nivel european , pentru a fi cu adevarat activi în vederea solutionarii problemelor reglementate de politica agricolă comună. Chiar dacă legislativ a fost creat cadrul general de participare a fermierilor români la structurile europene membre în CDG DG Agri prin Legea 52/2015, însă lipsa unei organizări naționale a dialogului instituțional a făcut imposibilă prezența reprezentanților români la masa negocierilor, afectând în mod categoric rezultatele negocierii programelor naționale de dezvoltare rurală”, atrage atenția documentul.

Pentru că s-a constatat necesitatea unei colaborări „strânse” în vederea reprezentării intereselor fermierilor pe plan național și european, cele patru organizații decis încheierea unui Acord de Colaborare Inter-Organizațională numit „Alianța pentru Agricultură și Cooperare”.

Obiectivul comun al celor 4 organizații este promovarea intereselor convergente în domeniile în care membrii acestora (producătorii agricoli,

41

cooperativele agricole, industria alimentară și serviciile conexe) au interese comune și complementare. „Cele patru organizații convin să colaboreze, din poziții de egalitate și pe baza Acordului, prin susținerea reciprocă pentru realizarea obiectivelor asumate, în interesul fermierilor, participare activă la lucrările COPA-COGECA (cea mai importantă structură a fermierilor și a cooperativelor agricole din UE, reprezentând 22 de milioane de fermieri) dar și reprezentarea și susținerea comună a intereselor membrilor în cadrul Planului Național Strategic – PAC 2021-2027. Acordul de colaborare inter-organizațională are caracterul unui document cadru și acoperă întreagă activitate de realizare a obiectivelor comune, conform programelor și acțiunilor care urmează a fi convenite”, completează comunicatul.

DEPUTAT PNL către MINISTRUL OROS: RETRAGEȚI ORDINUL CU PORCII de pe SITE-UL ANSVSA! agrointeligenta.ro - 3 martie 2020

Solicitare-surpriză din partea unui deputat al Partidului Național Liberal pentru ministrul Agriculturii, Adrian Oros! Parlamentarul Tinel Gheorghe, coleg de partid cu șeful de la Agricultură, i-a cerut acestuia să retragă de pe site-ul ANSVSA proiectul prin care se vor instaura o serie de interdicții pentru micii crescători de porci în sistem tradițional.

Solicitarea deputatului PNL Tinel Gheorghe a venit în contextul în care Adrian Oros a fost audiat astăzi din nou de către comisiile reunite pentru Agricultură din Parlamentul României. În calitate de ministru propus și în Cabinetul Florin Cîțu, Adrian Oros a fost supus unui veritabil tir de întrebări referitoare la ordinul ANSVSA care pun cruce creșterii porcilor în gospodăriile românești prin interzicerea reproducției, printr-o procedură complicată de transport și interdicție de comercializare a porcilor din gospodărie.

”Domnule ministru, o solicitare, o rugăminte legată de ordinul ANSVSA privind creșterea suinelor în gospodăriile populației: vă rog să retrageți acel ordin de pe site-ul ANSVSA până când, împreună cu crescătorii de animale, toți factorii, veți ajunge la soluția definitivă. Altfel se crează confuzie în teritoriu și cine știe ce Dumnezeu mai suntem puși să răspundem. Rugămintea mea este să retrageți acel ordin de pe site în așa fel încât, după ce discutați cu toți crescătorii, cu factorii importanți, să puteți să degajați o soluție unitară”, a spus în debutul intervenției sale deputatul PNL Tinel Gheorghe, coleg de partid cu ministrul interimar și ministrul propus Adrian Oros.

42

Referitor la solicitarea colegului parlamentar din Comisia pentru Agricultură, Adrian Oros a declarat: ”Proiectul este pe site-ul ANSVSA, nu este pe site-ul Ministerului Agriculturii și este în discuție. Faptul că el este acolo nu cred că încurcă cu ceva o discuție și o dezbatere publică. Dacă cei de la ANSVSA vor considera să îl retragă până vor termina discuțiile îl vor retrage. Repet, nu este pe site-ul nostru”.

În cadrul audierii, ministrul Agriculturii a prezentat mai multe informații ambigue vizavi de elaborarea și forma actuală a proiectului președintelui ANSVSA. Deși a spus că acel proiect a fost lăsat în formă finală de fosta echipă de la MADR și de la ANSVSA, Oros a menționat că s-au adus modificări, inclusiv modificări menite să elimine problemele cu samsarii. Mai mult, unul dintre parlamentarii prezenți la audiere l-a taxat dur pe ministrul Oros atrăgându-i atenția că ordinul aflat în dezbatere publică poartă, pe documentul public, atât numele său, cât și al actualului președinte ANSVSA, Robert Chioveanu. Mai mult, deși ministrul Oros a dorit să se înțeleagă că proiectul de ordin este unul ”vechi”, din 2019, ultima formă actualizată a fost postată pe site-ul ANSVSA vinerea trecută, pe 28 februarie.

Pesta porcină răspândită de samsari! Ministrul Agriculturii face dezvăluiri  Andreea Guțu 3 martie 2020

Ministrul Agriculturii Adrian Oros face dezvăluiri cu privire la focarul de pestă porcină. Se pare că boala ar fi răspândită de samsari. De asemenea, ministrul vine cu o serie de măsuri ce vor fi puse în aplicare pentru a împiedica ca boala să afecteze fermierii și mai mult.

Ministrul propus al Agriculturii, Adrian Oros, susţine că proiectul de ordin postat de ANSVSA privind biosecuritatea în fermele de creştere a porcilor este în exact aceeaşi formă pe care a găsit-o când a preluat şefia Ministerului Agriculturii, doar că în acel document erau foarte avantajaţi samsarii, de altfel „principalii vectori care răspândesc bolile în general, nu numai pesta porcină africană”.„Când am venit la minister am găsit la ANSVSA acest ordin, exact în această formă, însă puţin mai restrictiv legat de circulaţia porcului şi acolo erau foarte avantajaţi samsarii. Am declarat şi declar în continuare că samsarii sunt principalii vectori care răspândesc bolile în general, nu numai pesta porcină africană. De asemenea, mai era încă un ordin privind numărul

43

de porci care poate fi crescut în gospodarii, semnat pe 4 noiembrie de ministrul Agriculturii (Petre Daea n.r.), cu 5 porci în gospodării. Am spus şi atunci că nu contează numărul de porci pe care îi creştem ci ceea ce se întâmplă cu aceşti porci, cum se pot respecta normele de biosecuritate ca să diminuăm răspândirea acestui virus”, a explicat Adrian Oros, în comisiile reunite ale Parlamentului.

Proiect de ordin privind biosecuritatea în ferme

El a precizat că în anul 2017 când a apărut PPA în România, la Satu Mare, autorităţile trebuiau să ia unele măsuri care să oprească boala sau să o izoleze în diferite zone ale ţării, creşterea porcului să continue, iar „importurile să scadă, nu să crească”.„Din păcate, în noiembrie 2019 (când au avut loc primele audieri din comisii n.r.) harta arăta că doar două judeţe nu erau în zona roşie şi nu erau supuse restricţiilor. Acest proiect de ordin a fost pus pentru prima dată într-o formă mai restrictivă în 1 ianuarie 2018, apoi a fost retras şi pe urmă a fost pus iarăşi în iulie 2019. Este un proiect în discuţie, a rămas exact în forma pe care am găsit-o la cei de la ANSVSA – sigur era altă conducere. Comisia Europeană cerea să se facă un proiect de ordin privind biosecuritatea în ferme. Era vorba de restricţii de circulaţie, de norme de biosecuritate în funcţie de dimensionarea fermei”, a explicat Oros.România a plătit 110 milioane de euro pentru despăgubiri

Ministrul desemnat al Agriculturii a afirmat că proiectul de ordin va rămâne pe site-ul ANSVSA, până când se va găsi „o formă cât mai apropiată, cât mai corectă şi în acelaşi timp acceptată”.„Acest ordin va rămâne pe site-ul ANSVSA până când vom găsi o formă cât mai apropiată şi cât mai corectă şi în acelaşi timp acceptată, pentru că degeaba scrii un ordin care nu poate fi pus în practică şi rămân doar nişte litere trecute pe hârtie. Repet, ordinul este de anul trecut şi acum avem ocazia să discutăm pe acest ordin”, a adăugat Oros.Potrivit sursei citate, banii pe care i-a plătit România în ultimii doi ani pentru despăgubiri se ridică la 110 milioane de euro, în condiţiile în care au fost ucişi 530.310 porci. În data de 4 noiembrie 2019, când Oros a preluat şefia MADR, în România erau 889 de focare active în 281 localităţi din 39 de judeţe, iar în prezent sunt 528 de focare active în 237 de localităţi din 25 de judeţe.„Banii pe care i-a plătit România în ultimii doi ani pentru despăgubiri au fost de 110 milioane de euro şi aceşti bani îi plătim toţi, iar crescătorii din fermele mari nu au numai aceste pierderi. Ei sunt despăgubiţi de stat pentru porcii din fermă, dar mulţi au intrat în faliment şi, de aceea, dacă înainte de apariţia PPA asiguram 65% din consumul de carne, astăzi asigurăm doar

44

35% din consum, pentru că foarte mulţi au falimentat şi nu am mai avut curajul să se apuce de această activitate”, a subliniat Adrian Oros.Porcii nu ar mai trebui să fie lăsați liberi

Nu în ultimul rând, el a precizat că ordinul trebuie să protejeze „crescătorii care asigură carnea din galantare la un preţ corect, dar să existe şi convingerea că atât timp cât ţăranul român va dori să crească porc în mod tradiţional o va putea face”.„Trebuie doar să-i educăm şi să încercam să creăm condiţii minime de biosecuritate, mai ales acum când evoluează pesta porcină africană în România”, a adăugat ministrul desemnat pentru portofoliul Agriculturii.Legat de faptul că ordinul prevede ca porcii să nu mai fie lăsaţi liberi, Oros a precizat că de când a fost identificată PPA acest lucru nu a fost posibil, deşi se întâmplă frecvent în judeţul Tulcea. „De aici practic a început boala, iar restricţionarea circulaţiei animalelor este obligaţia autorităţilor locale care conduc comitetele locale de combaterea bolilor, evident cu asistenţa tehnică a ANSVSA. Norma legislativă nu se discută, se execută”, a mai spus Adrian Oros.ANSVSA a pus în dezbatere publică, conform procedurii legale, un proiect de ordin prin care se stabilesc reguli minimale de bună practică în creşterea porcinelor, acestea fiind benefice pentru creşterea suinelor în sistem gospodăresc (nonprofesional), dar şi pentru dezvoltarea micilor ferme comerciale şi a celor industriale.Se iau măsuri împotriva pestei porcine

Propunerile au rolul de a identifica soluţiile optime care să permită crescătorilor de porci, atât din gospodăria populaţiei (sistemul de creştere nonprofesional), cât şi din fermele comerciale să continue creşterea suinelor şi să diminueze la minimum pagubele economice cauzate de răspândirea virusului pestei porcine africane pe teritoriul României.În urma consultărilor cu crescătorii, asociaţiile de fermieri şi asociaţiile procesatorilor de carne a rezultat un proiect de ordin comun (ANSVSA şi MADR) în care se stabilesc anumite reguli generale de biosecuritate.ANSVSA precizează că găsirea unor soluţii optime pentru proprietarii de porci este o prioritate a conducerii instituţiei, creşterea suinelor în gospodăria ţărănească (gospodăria populaţiei) nu va fi interzisă, iar oamenii vor avea în continuare posibilitatea de a desfăşura aceasta activitate tradiţională.„Asigurăm toţi cetăţenii crescători de porci – gospodăria populaţiei, fermă de tip A, fermă comercială – că vor putea creşte porci în România, cu respectarea măsurilor de biosecuritate specifice formei de organizare”, se arată într-un comunicat al Autorităţii.

45

APELUL ASOCIAȚIEI PRODUCĂTORILOR ȘI CRESCĂTORILOR DE PORCI! Agroinfo 04 martie 2020 - APEL APCPR. AGROINFO a primit la redacție apelul lansat de Asociația Producătorilor și Crescătorilor de Porci din România (APCPR). APCPR susține proiectul de Ordin ANSVSA privind măsurile de biosecuritate în exploatațiile de creștere a porcilor, proiect care a stârnit vii reacții în rândul fermierilor, și face apel, inclusiv la media, pentru o campanie de salvare a creșterii porcului în România, în condițiile epidemiei de pestă porcină africană.

APCPR constată cu îngrijorare apariția în presă, chiar și în presa de profil agricol, a unor articole care induc ideea falsă că se va interzice creșterea porcilor în gospodăriile populației. APCPR respectă tradiția creșterii suinelor din România în gospodăriile populației, dar trebuie să se înțeleagă că există o mare diferență între creșterea pentru autoconsum, în gospodăria proprie și creșterea de animale neidentificate, în afara curților din gospodăriile țărănești, în semi-libertate sau în deplină libertate, fără niciun control sanitar veterinar, în condiții improprii și fără a respecta măsuri minime de biosecuritate.

Acest tip de exploatații care nu respectă legislația privind creșterea și circulația porcilor determină și amplifica propagarea bolii și pun acum în primejdie viitorul activității de creștere a porcinelor la nivel național.

Proiectul de ordin a fost larg dezbătut cu asociațiile de fermieri și asociațiile de procesatori încă din luna ianuarie 2018 și stabilește reguli minime de biosecuritate care protejeaza toate exploatațiile, indiferent de mărimea lor, de infectarea cu virusul PPA.De la data declarării primul focar de pestă porcină africană în România (31.07.2017) până la 28.02.2020 România a raportat un total de 3.035 focare de boală la porcul domestic (majoritatea în gospodării ale populației) și 1.128 cazuri la porcii mistreți.Sursa: https://ec.europa.eu/food/animals/animal-diseases/not-system_en#prevrep).

Datorită nerespectării legislației sanitare veterinare de creștere și circulație a porcilor, România a înregistrat în anul 2019 pierderi uriașe de peste 500 mii porci și 45 mii scroafe și a fost nevoită să importe cca 1,3 mil. purcei pentru îngrășare și 360 mii tone carne de porc. Au fost afectați toți consumatorii, care au platit cu 20% mai mult pentru carnea de porc.

În toate misiunile de audit efectuate în anii 2018 și 2019 de autoritățile europene se meționează necesitatea reglementării creșterii porcilor în România și implementarea unor norme de biosecuritate (sursa: Audit 2018-6700 – https://ec.europa.eu/food/audits-analysis/audit_reports/details.cfm?

46

rep_id=4120).

Concluziile misiunii Echipei de urgență veterinară EUVET în România (11-13 februarie 2019), pe care o prezentăm anexat, menționează:la CONCLUZII:• „…România se confruntă cu o provocare specifică din cauza izbucnirii PPA în fermele necomerciale, declanșând zone de supraveghere multiple care conduc la anumite restricții. În consecință, exploatațiile comerciale situate în zonele de supraveghere sunt expuse restricțiilor comerciale de durată lungă, astfel cum se prevede la articolul 11 din Directiva 2002/60”• Pe lângă restricțiile de mai sus, regiuni semnificative din România sunt incluse în prezent în partea III a anexei la Decizia 2014/709. Într-o perspectivă pe termen lung, o astfel de situație ar putea duce la pierderi economice grave în fermele comerciale profesionale, pe de altă parte poate conduce la persistența circulației virusului din cauza insuficientei supravegheri asupra fermelor necomerciale (gospodăriile populației - GP)• Măsurile ineficiente de trasabilitate, control al circulației și de biosecuritate pentru porcii vii și produsele de origine animală care circulă între exploatații necomerciale înseamnă că autoritățile veterinare din România nu au realizat obiectivul de a ține boala în zonele infectate. Prin urmare, riscul reapariției bolii în anumite zone este ridicat, iar viabilitatea viitoare a producției comerciale de porcine este incertă.

Dintre RECOMANDĂRILE făcute de experții EUVET, amintim:• Trebuie aplicate imediat sancțiuni eficiente, proporționale și cu efect de descurajare, în special în ceea ce privește identificarea / înregistrarea porcinelor și normele privind circulația porcilor;• Autoritățile ar trebui să adopte și să pună în aplicare fără întârziere noi proiecte legislative naționale de clasificare a fermelor, biosecuritate și controale ale circulației porcinelor;• În ceea ce privește fermele necomerciale din România, ar trebui reevaluată politica generală pentru a răspunde provocării PPA.

În actualul context epidemiologic din România, APCPR consideră că numai adoptarea și implementarea proiectului de act normativ este de natură a asigura continuitatea activității creșterii porcinelor în viitor, atât în gospodăriile populației, cât și în fermele comerciale.

Activitatea de creștere a porcinelor în gospodăriile populației nu este interzisă prin proiectul de act normativ în discuție.

Reglementările sale sunt armonizate cu legislația europeană și ajută gospodăriile de autoconsum și exploatațiile de toate dimensiunile, să se protejeze de o posibilă contaminare cu virusul PPA și să protejeze întreaga

47

comunitate în care locuiesc. Trebuie să conștientizăm cu toții că aceasta activitate trebuie făcută cu responsabilitate și cu respectarea legislaței sanitare veterinare de către toți cei care cresc, transportă, comercializează sau procesează porci.

Solicităm actorilor politici să nu transforme un demers profesional, rațional, justificat și obligatoriu în arme care să speculeze prejudecățile, lipsa de informare și educație a unui anumit segment de populație în scopul câștigării de capital politic.

Solicităm și presei să utilizeze informațiile, de altfel publice, numai după o prealabilă informare, în mod complet, profesionist și cu discernământ.

APCPR lansează totodată un apel către presă, către politicieni, către corpul medical sanitar veterinar și specialiștii din zootehnie, să înceapă o campanie voluntară adevărată de salvare a creștererii porcilor în România, în toate tipurile de exploatații, prin informarea corectă și educarea populației privind cauzele, modul de transmitere și prevenire a PPA.Consiliul Director APCPR

PRECIZARE IMPORTANTĂ!  AGROINFO a publicat corect informațiile legate de proiectul de Ordin ANSVSA. Publicația noastră nu a afirmat nicăieri că este interzisă creșterea porcilor în gospodăriile țărănești și nici nu a indus această idee. Potrivit proiectului de Ordin ANSVSA este interzisă creșterea porcilor la stâne, cantoane, în aer liber. AGROINFO a preluat cu punct și virgulă textul proiectului de Ordin, afișat pe site-ul oficial ANSVSA în dezbatere publică, prevederile acestuia legate de măsurile de biosecuritate, atât pentru exploatațiile nonprofesionale de creștere a porcului, cât și pentru cele de tip A. Publicația noastră nu a interpretat în niciun fel restricțiile din acest proiect de Ordin, le-am publicat exact în forma în care apar în proiectul de act normativ, iar aducerea lor la cunoștința opiniei publice era imperios necesară fiind vorba de un proiect de act normativ aflat în dezbatere.

OCUPAȚI-VĂ PRIMA DATĂ DE MISTREȚI ȘI ABIA APOI DE OGRADA GOSPODARULUI! Oana Timar - 3 martie 2020 Problema porcului din gospodărie îi preocupă pe guvernanți mai mult decât cea a mistreților care au purtat virusul pestei porcine africane în toate cotloanele acestei țări. Desigur, suina țăranului nu este politică, mistrețul din fondul de vânătoare, da!

48

Ne grăbim să aruncăm pe site norme de neînțeles în loc să vedem că în ultima situație de la ANSVSA, nu există județ în care să nu existe focare de PPA de la mistreți și foarte puține cu focare în gospodării. Și acolo unde porcii oamenilor s-au îmbolnăvit, de unde credeți că a luat suina virusul?! Păi haideți să vedem concret cum stau lucrurile: în județul Bihor avem 10 focare în gospodăriile populaţiei şi 226 de cazuri la mistreţi.

Credeți că porcii oamenilor au infectat mistreții sau invers? În Arad avem un focar într-o exploatație de tip A și 59 de cazuri la mistreți. Credeți că porcul din microfermă a îmbolnăvit cei 59 de mistreți sau mistreții sunt vectorul de răspândire? În Buzău sunt 6 focare în gospodăriile populației și 51 de cazuri la mistreți, în Galați – 9 focare în gospodăriile populației şi 44 de cazuri la mistreţi. Iar lista include și județe unde la acest moment avem NUMAI FOCARE CU MISTREȚI: Ialomița (174 de cazuri la mistreţi), Satu Mare (191 de cazuri la mistreţi), Călărași (156 de cazuri la mistreţi) sau Botoșani (102 cazuri la mistreți).

Aș putea înțelege supărarea mare de la Ministerul Agriculturii dacă nu mi-ar fi adus aminte de exact aceeași reacție pe care a avut-o fostul ministru Petre Daea când Agrointeligența – AGROINTEL.RO a aflat și a publicat ordinul său, semnat și parafat, prin care, la un început de toamnă, instituia arderea lanurilor de porumb unde se găseau mistreți morți. Da, mistreți, că doar nu porcii gospodarilor fac ravagii pe câmpuri.

Aș putea să înțeleg și revolta marilor crescători de porci care și-au văzut efectivele lichidate din cauza PPA, dacă nu ar fi fost și cazurile în care, chiar ministrul agriculturii a spus-o voalat, majoritatea s-au bucurat ca niște câștigători la loto de despăgubirile mai mult decât generoase.

Aș putea vedea urgența, dar totuși nu sunt atât de naivă să nu înțeleg nevoia strecurării pe sub ușă a unui proiect de ordin cu un așa mare impact social. Dacă interesul ANSVSA ar fi cu adevărat cel al combaterii PPA, de ce în loc să te lălăi cu un text plin de formularea ”se interzice„, să nu vii cu o campanie de informare privind acele mult proclamate norme de biosecuritate? Care sunt aceste norme, ce presupun ele, cum trebuie făcut un

49

coteț de porci care să respecte aceste norme, cum trebuie să se facă hrănirea porcilor după aceste norme, ce obligații are un gospodar care vrea să crească porci fără să devină focar?

Și, nu, o astfel de campanie de informare NU COSTĂ NICIUN LEU! Nu cred că există canal media care să refuze publicarea pro-bono a unor informații de interes național. Avem zilele acestea modelul spoturilor de prevenire a infecției cu noul coronavirus. Un spot video cu variantă audio transmis de CNA către media audiovizuală nu cred că a deranjat pe cineva prin difuzare, dar cu toții am aflat că trebuie să ne spălăm mai des pe mâini, cum să strănutăm corect și să nu ducem mâna murdară la față. Am conștientizat pericolul și am învățat să ne păzim.

Ah, și să nu uit: anul trecut, Agrointeligența- AGROINTEL.RO a fost singura publicație ne-veterinară care a susținut constant și necondiționat adoptarea, promulgarea și apoi asigurarea finanțării pentru legea medicilor veterinari. O lege prin care din acest an, după adoptarea normelor de aplicare, fiecare medic veterinar concesionar va încasa relaxat și prin contract, 10.000 de lei pe lună. Ce fac acești specialiști bine plătiți pentru micul crescător de animale – în afară de a-l ”ușura” pentru fiecare adeverință, crotalierea, vaccin? Păi nu fac nimic. Și de ce ar face, dacă nu li se cere să facă nimic? Cu ce contribuie acești experți bine remunerați la combaterea PPA? Păi, tot cu nimic. Că nu li se cere să facă nimic. Dar încasează, și încasează, și încasează…de la bugetul de stat!

Forumul Syngenta pentru floarea soarelui high oleică: “Împreună creăm legături puternice” 4 martie 2020 Cotidianul Agricol 

În data de 26 februarie a.c., la Hotelul Edma din Alexandria s-a desfășurat Forumul pentru floarea soarelui high oleică, organizat de compania Syngenta România.

Alonso Luis Carlos, Global Sunflower Business Development Lead și Dana Răduică, Marketing Manager Sunflower Seeds  România & Moldova, speakerii evenimentului, au menționat că acest forum face parte dintr-o serie de 5 manifestări educaționale și de informare dedicate fermierilor care au achiziționat semințe de floarea soarelui de tip high oleic.

50

Specialiștii au vorbit despre tendințele în segmentul high oleic, despre calitatea semințelor și a uleiului de floarea soarelui, factorii care influențează conținutul de acid oleic, dar și despre bunele practici pentru cultivarea florii-soarelui high oleic.“Evoluția suprafeței cultivate cu floarea soarelui high oleică în România a fost evidentă în perioada 2009 – 2019, de la 3 mii de hectare la 173 de mii în 2015 și 160 de mii în 2019, însă o suprafață importantă fost cultivată și cu varietăți Mid oleic începând cu 2016. Se estimează în continuare, o creștere a suprafeței cultivate cu floarea soarelui high oleică, astfel încât în anul 2020 cererea de sămânță a depășit disponibilitatea”, a precizat Alonso Luis Carlos.

Specialistul a vorbit și despre factorii care influențează calitatea semințelor, respectiv a uleiului de floarea soarelui. Conținutul uleiului de floarea soarelui este influențat de factori legați de:

genetică, având în vedere că anumiți hibrizi produc o cantitate mai mare de ulei decât alții;

data semănatului, fiind de notorietate faptul că semănatul devreme crește conținutul de ulei;

aprovizionarea cu apă, ceea ce înseamnă că seceta după înflorire reduce cantitatea de ulei, iar ploaia o crește;

fertilizare, care dacă este echilibrată duce la o mai bună umplere a semințelor și totodată la o creștere a conținutului de ulei (azotul crește producția dar reduce conținutul de ulei, potasiul crește producția dar nu influențează cantitaatea de ulei, iar fosforul are un efect pozitiv asupra conținutului de ulei).

Factorii care influențează conținutului de acid oleic, menționați de specialiștii Syngenta, sunt: temperatura nocturnă în timpul maturării, polenizarea cu plante de floarea soarelui convenționale, efectul combinat al celor două, precum și amestecul fizic cu semințe de floarea soarelui convenționale în timpul lucrărilor.

“Sunt trei tipuri de ulei de floarea soarelui: tradițional sau linoleic, uleiul mid oleic și cel high oleic. Uleiul de floarea soarelui high oleic este unul

51

premium cu valori ale acidului oleic, omega 9, de peste 80%. Se folosește cu succes în industria alimentară. Interesul pentru uleiul de floarea soarelui high oleic vizează preocupările globale privind sănătatea și recomandările nutriționale, precum și valabilitatea mai mare a acestuia”, a mai adăugat Alonso Luis Carlos, specialistul Syngenta.

De asemenea, în cadrul forumului a fost prezentată și evoluția prețurilor uleiului de floarea soarelui high oleic, purtându-se discuții și despre cererea și producția acestuia. Protocolul de cultivare pentru a produce floarea soarelui high oleică a fost un subiect de mare interes. Cerințele privind producția de floarea soarelui tip high oleic sunt aceleași cu floarea-soarelui clasică, diferențele fiind legate de măsurile pentru conservarea identități luate în toate verigile din fluxul de activități.

Genetica și calitatea semințelor reprezintă un element de importanță majoră iar impurificarea cu floare clasică trebuie evitatăîn toate etapele: semănat, perioadă de vegetație, recoltare, transport, uscare, depozitare și procesare a semințelor. Monitorizarea culturii și izolarea câmpului contribuie și ele la obținerea unui conținut ridicat în acid oleic.

Ținând cont de aceste aspecte, specialiștii au făcut mai multe recomandări:

Gestionarea samulastrei pe solele unde a fost cultivată recent floarea soarelui linoleică

De preferat alegerea parcelelor pe care s-a semănat porumb cel puțin o dată între culturile de floarea soarelui pentru gestionarea Lupoaiei.

Izolarea parcelelor cu high oleic de floarea soarelui convențională la minim 300 metri.

Curățarea semănătoarei înainte de semănat. Păstrarea unei hărți de semănat care indică în detaliu ordinea

operațiunii. Verigile tehnologice trebuie să urmărească creșterea producției și a

conținutului de ulei, similar cu floarea soarelui convențională. Inspecția periodică a câmpului pentru a verifica izolarea, eventuale

impurificări sau alte probleme. Curățarea obligatorie a combinei înainte de recoltare. Recoltarea separată a marginilor, pentru a minimiza riscul de

impurificare prin polenizarea încrucișată a marginilor.

52

Curățarea zonei de depozitare și a fiecărui transport cu refractometrul. Curățarea uscătorului înainte de a-l porni, pentru a evita amestecarea

semințelor

Recomandările specialiștilor Syngenta pentru a produce floarea-soarelui high oleică de înaltă calitate au făcut referire la alegerea hibrizilor de la companii cu notorietate. De exemplu, cultivarea hibrizilor Syngenta care au deja rezultate confirmate, precum SY Experto, Talento și SY Gracia CLP. Totodată, reprezentanții companiei au menționat faptul că este interzisă cultivarea florii soarelui high oleic în aceleași sole cu cea convențională. În același timp, au avertizat ca impurificarea să nu se facă prin amestec de semințe, respectiv cu cele convenționale, în toate etapele de producție.

“Syngenta este compania care a promovat și s-a implicat cel mai mult în dezvoltarea segmentului high-oleic pe piața din România, pentru că a văzut oportunitatea pentru fermierii săi de a-și crește veniturile obținute din cultura de floarea-soarelui. Având cei mai buni hibrizi din perspectiva producției și a conținutului ridicat de high-oleic, Syngenta a reprezentat o carte câștigătoare pentru fermierii români, motiv pentru care a promovat ani la rând acest segment pe piața din România, ajungând ca astăzi cererea pentru sămânța high-oleică să vină în mod natural, într-un procent foarte ridicat, fără a mai nevoie de promovare.Cererea în creștere de produse alimentare sănătoase la nivel european începe să intre pe un trend ascendent începând cu anul 2010, lucru care a condus ca la nivelul cercetării în agricultură să fie investite eforturi importante în ameliorarea genetică a florii-soarelui, pentru crearea de hibrizi ce prezintă conținut ridicat de acid oleic. Compania Syngenta merge mai departe și sprijină fermierii oferindu-le expertiza și experiența acumulată de-a lungul timpului, astfel încât aceștia să aibă un succes garantat”, a concluzionat Dana Răduică.

BY LANTULALIMENTAR  2020-03-04  

53

Câmpuri bine lucrate, depozite imense, cu echipamente moderne, mașini și utilaje agricole de toate dimenisunile, box-paleți cu morcovi, țelină și păstârnac. Trei tineri au construit totul, au organizat afacerea și coordonează în prezent activitatea a 40 de muncitori permanenți.Ionuț Păiș, fratele său, Marius Păiș și prietenul lor Costel Moraru, au copilărit într-un bloc al fosta I.A.S. Galați. Tatăl fraților Păiș a fost mecanizator, iar mama lor îngrijitoare la ferma de vaci. Copiii și-au ajutat părinții, au muncit de mici.

I.A.S. s-a desființat după 2000, a fost împărțită și privatizată. ”În perioada aceea, am muncit un an în Italia, la o fermă de legume, în sere. Am câștigat 10.000 de euro, apoi am venit acasă și am cumpărat un teren de 2,5 ha de la un unchi. Am început să cultiv ceapă, încă mai aveam atunci cal și căruță, ca să transport muncitorii în câmp”, își amintește Ionuț.

După aderarea României la Uniunea Europeană, cei trei tineri s-au asociat și au format un grup de producători. Au accesat bani europeni, milioane de euro, pentru spații de depozitare, pentru mașini și utilaje. Între timp, au mai cumpărat teren și au arendat, ajungând să lucreze împreună 500 ha, din care 250 ha cu rădăcinoase și ceapă.

Costel Moraru, Ionuț Păiș și Marius Păiș

”Din producția de 10.000 de tone de rădăcinoase și ceapă, 90% vindem hypermarketurilor. Dacă nu ne-am fi asociat, nu am fi reușit acest lucru”, susține Costel Moraru.Cei trei tineri mai au marfă în depozit și așteaptă să o livreze hypermarketurilor din România, dar se pregătesc acum pentru un nou sezon agricol.

Lapte de calitate la pret de nimic. Problema vacarilor continua In mart. 4, 2020

Problema prețului laptelui nu este una nouă pentru fermierii din România. AGRO TV v-a prezentat în repetate rânduri cazurile

54

văcarilor care sunt nevoiți să vândă lapele pe care îl produc pe un preț de nimic.

De data aceasta, echipa AGRO TV s-a deplasat la Hartman, județul Brașov, unde crescătorii de bovine sunt nemulţumiţi de banii pe care îi primesc pentru laptele predat procesatorilor. Mai mult, ei reclamă faptul că de la zi la zi costurile de producţie sunt foarte mari, și afacerea lor pur și simplu nu mai este rentabilă. Fermierii primesc in medie 1,3 lei pe litrul de lapte, în timp ce în magazine, aceeași cantitate de lapte nu poți să o cumperi fară să platesti minimum 3,5 lei.

https://youtu.be/jOr_WTR-quo

BURSA AGRICOLĂ - februarie 2020 Gheorghe Ghise  04 martie 2020 - RUSIA impune restricţii la exportul de cereale

La mijlocul lunii ianuarie a.c., Ministerul Agriculturii din Rusia a publicat un proiect de rezoluţie care impune o restricţie temporară a exporturilor de cereale în prima jumătate a acestui an. Documentul prevede stabilirea unei cote de export de cereale la 20 milioane tone, în vigoare până la 30 iunie 2020. Dar, aşa cum era de aşteptat, această limitare nu se va aplica statelor membre ale Uniunii Vamale - exporturile de cereale către acestea vor continua.Conform prognozelor ministerului rus al Agriculturii, în acest sezon (1 iulie 2019 - 30 iunie 2020) erau disponibile pentru export 45 milioane tone de cereale, din care 36 milioane tone de grâu. Estimarea oficială arată că până la finalul anului 2019 au fost deja exportate 25 milioane tone de cereale. Astfel că, volumul disponibil pentru export este de 20 mil. tone metrice (MMT) şi va fi în limita impusă de cotă.

UE - „coşul de pâine al lumii”

Strategie Grains, într-un raport publicat pe 16 ianuarie a.c., a crescut prognoza privind exporturile de grâu ale Uniunii Europene în acest sezon, datorită, în principal, cererii internaţionale puternice, dar şi a disponibilităţii reduse de export în alte regiuni producătoare grâu.

55

Astfel, prognoza agenţiei franceze de consultanţă arată că exporturile de grâu (moale) ale UE vor ajunge la 30,5 milioane tone în sezonul 2019/2020, în creştere faţă de proiecţia anterioară (decembrie 2019), care era de numai 28,7 milioane tone. "Uniunea Europeană continuă să beneficieze de o cerere globală puternică. UE acţionează într-adevăr ca şi coşul de pâine al lumii în acest sezon”, se arată în raportul din ianuarie al Strategie Grains.Agenţia mai arată că exporturile de grâu mai mici ale Statelor Unite şi ale Australiei, precum şi reducerea livrărilor din Rusia au condus la o cerere mai mare pentru grâul din UE.

FRANŢA: grevele afectează transporul cerealelor

Grevele din sectorul transporturilor, desfăşurate în ianuarie a.c. în Franţa, au perturbat activităţile feroviare şi portuare şi ar putea avea un impact sever asupra sectorului cerealelor. Intercereales, organizaţia franceză a cerealelor, a declarat într-o scrisoare din 20 ianuarie că situaţia este dramatică pentru exporturile de cereale: „Industria cerealelor nu îşi poate continua activitatea fără transporturile de marfă, care este adaptat în special la transportul masiv de cereale, iar întreruperea activităţii în porturi afectează până aproape 50% din exporturile traderilor”.De asemenea, unii producători de hrană pentru animale au înregistrat întreruperi ale activităţii de producţie, deoarece nu se pot aproviziona cu suficientă materie primă.Intercereales, citat de Reuters, afirmă că 450 mii tone de cereale în valoare de aproximativ 100 milioane euro au fost blocate în porturile franceze în urma grevelor. Intercereales a avertizat că, în aceste condiţii, clienţii internaţionali apelează acum la surse alternative de cereale, inclusiv din state din Europa de Nord, Ţările Baltice şi regiunea Mării Neagre.

RUSIA: producţia de ulei vegetal a crescut

Producţia de ulei vegetal în Rusia a fost estimată la 1784,8 mii tone, în perioada septembrie 2019 - noiembrie 2020, cu 19,7% mai mult faţă de perioada similară a sezonului trecut. Producţia de ulei de floarea-soarelui a crescut cu 25,5% faţă de aceeaşi perioadă a sezonului trecut, în timp ce producţia de ulei de rapiţă a fost cu 2,5% mai mare, iar cea a uleiului de soia a scăzut cu 8,4%.Conform datelor oficiale privind stocurile totale de seminţe oleaginoase din Rusia, de la 1 decembrie 2019, acestea au crescut cu 6,7% faţă de aceeaşi dată a anului 2018. Numai stocurile de seminţe de floarea-soarelui au fost cu 6% mai mari decât la aceeaşi dată a anului 2018.

56

UCRAINA: exporturile de şrot de soia rămân la un nivel recordExporturile de şrot de soia din Ucraina, în perioada septembrie 2019 - noiembrie 2020, au fost estimate la 218,2 mii tone, un nou record. UE este în continuare cel mai mare importator de şrot de soia din Ucraina, cu o cotă de piaţă de 51%. Volumul importurilor UE de şrot de soia din Ucraina aproape s-a dublat faţă de aceeaşi perioadă din sezonul trecut. O creştere a exporturilor de şrot de soia ale Ucrainei a fost înregistrată şi către Belarus (+175%), Turcia (+123%), Polonia (+98%). O scădere a exporturilor a fost observată către Lituania (-96%), Germania (-95%) şi Georgia (-44%).

EGIPTUL poate admite importul de grâu din IndiaServiciul de carantină al Egiptului examinează buletine de analiză ale grâului provenit din India pentru admiterea la licitaţiile internaţionale de cumpărare. De la începutul sezonului 2019/2020 (1 iulie 2019), Egiptul a organizat 19 licitaţii internaţionale pentru achiziţia de grâu. În cadrul acestora, a achiziţionat 4,850 milioane tone de grâu, din care 1,005 milioane tone din Ucraina.În aceeaşi perioadă a sezonului 2018/2019, GASC a organizat 15 licitaţii internaţionale şi s-au cumpărat 4,450 milioane tone de grâu, inclusiv 540 mii tone de origine ucraineană.Preţul mediu de achiziţie din ofertele de grâu din ianuarie 2020 a fost de 247,39 dolari/tonă (C&F) faţă de 263,90 dolari/tonă (C&F) în ianuarie 2019.

Ucraina a exportat 16 milioane tone de grâu

Potrivit Serviciului Fiscal din Ucraina, exporturile de cereale şi de făinuri, în perioada 1 iulie 2019 - 20 ianuarie 2020, vor totaliza 33,873 milioane tone, cu 7,6 milioane tone mai mare decât în aceeaşi perioadă a sezonului trecut. Defalcarea exporturilor pe culturi este următoarea: 15,461 milioane tone grâu, 3,825 milioane tone orz, 14,218 milioane tone porumb, 5 mii tone secară şi 207,2 mii tone făină.

Turcia importă mai multă floarea-soareluiÎn perioada ianuarie-noiembrie 2019, Turcia a importat 1,02 milioane tone de seminţe de floarea soarelui. Cei mai mari furnizori au fost Moldova, România, Rusia şi Bulgaria. De asemenea, importurile de ulei de floarea-soarelui au totalizat 489 mii tone, din care 370 mii tone din Rusia, 67 mii tone din Bosnia şi 25 mii tone din Bulgaria.

Kazahstan - stocuri de soia pe plusComitetul de stat pentru statistică din cadrul Ministerului Economiei Naţionale al Kazahstanului a raportat următoarele stocuri la 1 ianuarie a.c.: stocurile de seminţe oleaginoase au crescut cu 1,79% faţă de anul precedent; au scăzut stocurile de seminţe de floarea-soarelui (-1,2%), de rapiţă (-

57

34,4%), de seminţe de in (-6,8), de seminţe de şofran (-10,3%) şi de muştar (-48,3%); stocurile de soia sunt de aproape trei ori mai mari decât în perioada similară a anului 2018.

Bulgaria: floarea se tot scumpeşteŞi în a treia săptămână a anului, preţul la floarea-soarelui în Bulgaria a continuat să crească cu circa un dolar/tonă. Principalii factori care afectează evoluţia preţului sunt tendinţa de pe piaţa internaţională a uleiurilor vegetale şi cererea constantă din partea industriei prelucrătoare a uleiurilor. Totodată, fermierii sunt în continuare în aşteptarea unei creşteri suplimentare a preţurilor, mai ales că raportul USDA estimează o reducere a producţiei de floarea-soarelui din această ţară până la 1,87 milioane tone.Preţul rapiţei a rămas la nivelul anterior, dar mai mult declarativ, deoarece nu mai există stocuri de seminţe de rapiţă pe piaţa internă.

 PROGNOZA USDA: MAI MULTĂ FLOAREA-SOARELUIÎn raportul din ianuarie a.c., USDA a crescut estimarea privind producţia de oleaginoase a statelor din regiunea Mării Negre cu 800 mii tone, până la 48,703 milioane tone. Această creştere se datorează în principal ajustărilor ascendente ale prognozelor pentru producţia de seminţe de floarea-soarelui în Rusia.Estimarea USDA (raportul din ianuarie 2020) privind producţia mondială de seminţe oleaginoase a crescut cu 0,2 milioane tone în sezonul 2019/2020, ajungând până la 467,2 milioane, datorită unei prognoze mai mari privind producţie de floarea-soarelui. Producţia globală mai scăzută de ulei vegetal, combinată cu cererea din ce în ce mai mare, generează o scădere de 9% de la an la an a stocurilor de ulei vegetal. Alte modificări notabile ale stocurilor internaţionale de seminţe oleaginoase includ o creştere cu 0,5 milioane tone a cantităţii de soia prelucrată în China, cu un ritm mai mare decât cel aşteptat până în prezent.

TABEL: ESTIMĂRI ALE RODUCŢIEI DE OLEAGINOASE ÎN ŢĂRILE DIN MAREA NEAGRĂ ŞI CSI

Articol publicat în revista Ferma nr. 2/251 (ediţia 1-14 februarie 2020)

58

Ferma de porci controlată de Dragnea a intrat în insolvență, deși a încasat peste 1,7 milioane de euro de la UE drept subvenţii pentru agricultură în 2017 și 2018 / În total, companiile controlate de Dragnea au primit 4,5 milioane de euro în 2 ani ANCHETE • 4 MARTIE 2020 • IONUȚ DOROBANȚU 

Ferma Salcia din județul Teleorman, deținută acum de Liviu Ilie Dragne, consăteanul şi prietenul din copilărie al lui Liviu Dragnea, a intrat în insolvență, deși a încasat subvenţii pentru agricultură de 1.755.000 de euro de la Uniunea Europeană în 2017 și 2018, potrivit site-ului Agenției de plăți și intervenții în agricultură (APIA).

Subvențiile pentru anul 2017 au fost de aproape 980.000 de euro şi aproape 775.000 de euro în 2018. Banii au venit prin FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă) şi FEADR (Fondul European Agricol de Dezvltare Rurală. Sumele au reprezentat „plată pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu” sau „plăţi pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice”.

Deşi a încasat aceste subvenţii considerabile de la Uniunea Europeană, ferma Salcia a fost pe pierdere în 2017 şi 2018. Potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe, în 2018, ferma avea 218 salariaţi, o cifră de afaceri netă de peste 25 de milioane de lei, profit zero şi pierderi de peste 5,4 milioane de lei. În 2017, ferma de porci Salcia avea 247 de angajaţi, o cifră de afaceri netă de peste 30 de milionae de lei, profit zero şi pierderi de peste 1,3 milioane de lei.

Potrivit Registrului Comerţului, în ianuarie 2019, ferma de porci Salcia era deţinută de Valentin Dragnea (89,01%), Liviu Dragne (9,89%) şi Gabriel Tianu (1,10%). Pe 28 ianuarie 2019, Dragnea junior s-a retras din societate şi acţionariatul s-a reconfigurat astfel: Liviu Dragne (98,90%) şi Gabriel Tianu (1,10%).

Ferma Salcia a intrat, luni, 2 martie 2020, în insolvenţă ca urmare a cererilor depuse de creditoarele Schweinemast Brader GMBH (Germania) şi Tel Drum SA Alexandria, companie intrată la rândul ei în insolvență, potrivit portalului instanțelor. Vezi aici și aici.

Tribunalul Teleorman a numit firma Eurosmart SPRL drept administrator judiciar provizoriu şi a stabilit data de 16 aprilie 2020 drept termen-limită pentru înscrierea la masa credală, urmând ca prima Adunare a Creditorilor să se întrunească pe 11 mai 2020, ora 10:00, la sediul debitoarei.

59

Pe rolul instanțelor sunt mai multe litigii privind datoriile fermei Salcia către companii, dar și persoane fizice. Spre exemplu, la Judecătoria Alexandria are loc un proces între CEZ Vânzare în calitate de creditor și Ferma Salcia în calitate de debitor privind neplata curentului electric.

Un alt proces împotriva debitoarei Ferma Salcia este deschis la Judecătoria Turnu Măgurele de către creditoarea Sano Furajare Modernă SRL.

La Tribunalul Teleorman are loc și un conflict de muncă dintre Mariana Frunzulică și Ferma Salcia pentru neplata drepturilor bănești.

Și celelalte companii cu afaceri în domeniul agriculturii controlate de Valentin Dragnea, fiul fostului lider PSD, şi de către Liviu Ilie Dragne, au primit subvenţii substanţiale de la Uniunea europeană, prin Agenţia de plăţi şi intervenţie pentru agricultură: alte aproape 2,8 milioane de euro în 2017 şi 2018, potrivit site-ului APIA.

În 2017, compania Zooveg 2010 – având drept obiect de activitate cultivarea cerealelor, deţinută de Valentin Dragnea, Gabriel Putineanu şi Liviu Dragne – a primit subvenţie de la APIA în valoare de aproape 590.000 de euro.

Potrivit datelor de la Registrul Comerţului, în mai 2018, Zooveg 2010 şi-a schimbat denumirea în Nutrelo Group. Acum e deținută de Valentin Dragnea și Gabriel Putineanu. Liviu Dragne este președinte al CA și director general, Marian Biloiu, director adjunct, iar Gabriel Tianu și Valentin Mândroc, administratori.

Noua firmă, Nutrelo Group, a încasat de la APIA peste 720.000 de euro, reprezentând subvenţii pentru 2018. Nutrelo are ca obiect principal de activitate „cultivarea cerealelor (exclusiv orez), a plantelor leguminoase și a plantelor producătoare de semințe oleaginoase”. Potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe, în 2018, Nutrelo Group a avut o cifră de afaceri netă de peste 20 de milioane de lei, profit de peste 1 milion de lei, zero pierderi şi 94 de angajaţi.

Nutrelo Group (fostă Zooveg 2010) era acţionarul unic al companiei Gransiloz, o altă firmă controlată de Dragnea jr şi Liviu Dragne. Pe 15 octombrie 2018, Nutrelo a fuzionat prin absorbţie cu Gransiloz, potrivit documentelor publicate din Monitorul oficial.

Gransiloz a încasat subvenţii de la APIA de aproape 640.000 de euro, în 2017, şi aproape 820.000 de euro în 2018. În 2017, Gransiloz avea 60 de

60

angajaţi, o cifră de afaceri netă de peste 39 de milioane de lei, profit de aproape 3 milioane de lei şi zero pierderi. Obiectul principal de activitate este tot cultivarea cerealelor.

Context

Ferma Salcia, cunoscută drept “Ferma de porci a lui Dragnea”, a intrat, luni, 2 martie, în procedura generală de insolvenţă, urmare a cererilor depuse de creditoarele Schweinemast Brader GMBH (Germania) şi Tel Drum SA Alexandria

G4Media.ro a dezvăluit, în octombrie 2019, că firma din Germania a vândut purcei fermei de porci din Teleorman condusă de familia Dragnea, însă avocații Schweinemast susțin că societatea controlată de Dragnea jr nu a mai plătit animalele, invocând probleme economice legate de pesta porcină africană.

Pe de altă parte, celebra companie Tel Drum SA Alexandria s-a prezentat pe 5 februarie 2020 la Tribunalul Teleorman cu o solicitare de neimaginat în urmă cu 2-3 ani: a cerut deschiderea procedurii de insolvenţă împotriva Ferma Salcia SA, dezvăluie Supervizor.ro

Potrivit sursei citate, cererea depusă de administratorul judiciar care se ocupă de insolvenţa Tel Drum SA este ciudată pentru că Ferma Salcia SA a susţinut că are de recuperat de la firma de construcţii suma de 3,94 milioane lei şi a solicitat înscrierea la masa credală cu această creanţă.

Un’ te duci tu, Gheorghe? Sorin Octavian VOIA 04 martie 2020 - Recent, am citit cu mirare un interviu cu un crescător de oi pe numele lui Gheorghe, care afirma că doreşte să-şi mute ferma de ovine în Ungaria, pentru că acolo munca oierilor e respectată.

 Făcea referire, bineînţeles, mai mult la bani decât la respectul din partea statului. Eu îi doresc să nu se răzgândească şi să facă pasul cât mai repede.

Avem în ţară, conform MADR, peste o sută de asociaţii de crescători de ovine şi caprine cu sute de membri, fiecare oier cu problemele şi doleanţele lui, dar mai rar cu posibilitatea de a le povesti public, aşa cum a făcut-o Gheorghe, oierul nostru. Este adevărat că am întâlnit şi crescători de oi, puţini, ce-i drept, care îşi doresc doar sănătate ca să poată munci, că în rest nu le lipseşte nimic în România.

61

Să nu comparăm inventivitatea românului cu seriozitatea maghiarului!

În interviul cu oierul Gheorghe se afirmă că în Ungaria există o sigură federaţie unde sunt înscrişi toţi crescătorii. Dar cam câte aţi dori să fie, dacă vecinii noştri din Vest deţin un efectiv total de ovine cam cât are judeţul Timiş? Adică undeva la peste 900 de mii de exemplare! În Ungaria, majoritatea oierilor cresc ovine pentru lapte sau pentru carne, specializate, în rasă pură. De la acestea obţin descendenţi certificaţi în urma unui proces extrem de riguros de selecţie. Pentru unele analize, plătite de crescător, probele de sânge sunt trimise în Germania, ca să nu existe suspiciuni. Este extrem de multă seriozitate în Ungaria, pentru că şi oile în control sunt mai puţine şi pot fi gestionate cu acurateţe.

La noi, o fermă cu 1500 de oi, dar care nu are voie în control decât cu 500, găseşte soluţia să înfiinţeze trei exploataţii (pe tata, mama, fiul etc.) şi să includă în COP toate „ciurucurile” de oi, doar ca să poată vinde cât mai mulţi berbeci şi să iasă banu’.Afirma oierul nostru Gheorghe că “am cumpărat un berbec cât un pisic, slab şi jigărit, pe care am dat 3.000 de lei doar pentru că în acte figurează drept berbec de origine, pentru a încasa sprijinul cuplat”. Oare de ce? „Pentru a încasa sprijinul cuplat! ” Şi cu asta a spus tot. Poate a cumpărat numai hârtiile, căci nu cred că nu a ştiut să aleagă. Mă întreb de ce Gheorghe nu are oile în control ca să-şi producă singur berbeci certificaţi, mari ca urşii? Sau nu doreşte control deoarece e prea mult de muncă, lucru de care vecinii noştri unguri nu se feresc!O parte din efectivul de oi din Ungaria care nu se încadrează pentru selecţie este utilizat pentru a produce lapte şi carne, producţie care este valorificată în special pe piaţa vest-europeană la preţuri duble sau triple faţă cea arabă, piaţă care preia masiv marfă de la noi din ţară. Dar şi marfa ungurească este alta! Deci crescătorul nostru trebuie să renunţe la Ţurcană şi să se reorienteze spre altă rasă, dacă vrea preţ mai mare la carne!

62

Rase specializate, exploatate intensivŢurcana are în Ungaria un efectiv cam cât pentru cinci coteţe, ca să folosesc o expresie dragă crescătorilor de oi. De ce? Pentru că ei practică o creştere intensivă şi, mai ales, semiintensivă. Ei nu ştiu să le crească din martie până în octombrie pe păşuni arse de soare sau pe culturile altora, pentru că nu cunosc expresia a “merge în porneală”. Au rase performante care îşi exprimă potenţialul dacă sunt mişcate cât mai puţin şi dacă dispun de furaj de calitate.Doriţi să ştiţi ce oi există şi cum sunt ele crescute în Ungaria? Mergeţi la expoziţia de la Hódmezővásárhely, în prima săptămână după Paşti, şi le vedeţi. Număraţi boxele cu Ţurcană. Poate dacă migrează câţiva crescători de la noi, mai construiesc două boxe în plus cu Ţurcane, pentru că sunt omenoşi şi nu vor să jignească pe nimeni.Unde e marfă mai puţină, şi problemele se pot rezolva mai repede, dar să nu uităm că ungurii sunt bine organizaţi şi au o altă cultură, una din care lipsesc... „ţeparii”. La noi când cineva dă lovitura printr-o ilegalitate, el nu este izolat, ci admirat de toţi pentru ce a ştiut să facă. Deci nu ţara trebuie schimbată, ci modul nostru de a gândi.

3 la scară largăSe spune în articol că laptele este preluat de companii de profil din Franţa şi că “ungurii nu prea văd brânză sau lapte de oaie”. Nu pot să cred că pe piaţă nu sunt produse lactate din lapte de oaie, aşa cum este la noi. Poate în supermarketuri... să lipsească! Dar nici în România nu se rup rafturile cu astfel de produse. Să nu vorbim de carne, că în afară de perioada Sărbătorilor de Paşti, când se găsesc carcase sau semicarcase de miel, în restul anului, vorba românului, „cea mai bună pasăre e porcul”.În creşterea ovinelor specializate pentru lapte este extrem de utilă o instalaţie de muls, dacă dorim să obţinem lapte cu o încărcătură de germeni sub limita admisă. Iar vecinii noştri folosesc aşa ceva. Pe de altă parte, nu ai ce să faci cu o instalaţie de muls dacă oaia are 200-300 ml de lapte. Sunt exemple şi la noi în ţară de fabrici de prelucrare care apreciază calitatea laptelui de oaie şi produsul finit este trimis direct în Statele Unite ale Americii sub sigla producătorului italian. La noi, negocierea preţului cu procesatorul este mai dificilă, deoarece dacă se discută un preţ bun cu asociaţia de crescători,

63

întotdeauna se găseşte cineva care să dea laptele la preţ mai mic şi să spargă târgul.Se mai afirmă în articol că în Ungaria “la un crescător care are o turmă de 800 de ovine, oile fată de trei ori în doi ani”. Nu înţeleg ce e de mirare!? Ovinele specializate pentru producţia de carne pot făta de trei ori în doi ani mai ales dacă se folosesc biotehnologii de reproducţie pentru inducerea căldurilor. Însă nu s-a spus care este costul şi că dacă se obţin doi miei, unul dintre ei nu este omorât pe motiv că oaia nu-l poate duce, ci este trecut pe alăptare artificială. Din nou muncă în plus la vecinii noştri. Dar dacă dorim câştiguri mai mari, merită să punem şi noi osul la treabă.

Cu ochii pe oaia vecinului în timp ce a noastră moare de foame!Prin natura profesiei am cunoscut mulţi crescători de oi, în special de Ţurcană, iubitori de animale şi muncitori, pe care îi respect pentru tradiţia lor. Rasa Ţurcană deţine ponderea în efectivul de ovine din ţara noastră pentru că e rezistentă şi se creşte mai uşor decât alte rase autohtone sau de import. Cei care doresc rase specializate au nevoie de tehnologie pentru a aplica o creştere intensivă. Altfel le pun oilor pielea pe băţ în cel mai scurt timp.Nicăieri nu curge lapte şi miere! Din experienţă spun că cel mai bine este în ţara ta. Vremurile se mai schimbă şi nu poate fi bine întotdeauna. Mai apar şi unele ajutoare din partea statului, ca de exemplu cel de minimis pentru berbeci, dar se ştie câte inginerii au fost găsite pentru a fenta statul şi a obţine bani pe nedrept! Poate că statul se implică mai puţin la noi în ţară pentru susţinerea crescătorilor de oi, dar aici întotdeauna se găsesc soluţii pentru a trece peste un impas.Suntem cu ochii pe capra vecinului şi a noastră moare de foame! Cine ne împiedică să fim mai serioşi în ceea ce facem? Noi şi cei care ne conduc, pe care tot noi i-am ales. Noi împiedicăm adesea controlorii de la Registrul Genealogic să îşi facă treaba. Dacă ne asociem trei persoane, le suspicionăm pe celelalte două că vor câştiga mai mult. Aşa că, mai bine schimbăm mentalitatea.

E MULT MAI UŞOR SĂ SCHIMBĂM MENTALITATEA DECÂT SĂ MIGRĂM!Orice am face, în altă ţară tot străini vom fi. Şi pentru integrarea într-o ţară străină, tot la o altă mentalitate se ajunge. Atunci de ce să nu-ţi schimbi mentalitatea la tine acasă?! Nu cred că dacă mâine te numeşti Gyuri sau Ianoş se schimbă ceva. Tot Gheorghe şi Ion rămâi! Aşa că mai bine să fim mai organizaţi şi mai performanţi în ţara noastră. Cineva tot trebuie să o schimbe în bine. Articol publicat în revista Ferma nr. 2/251 (ediţia 1-14 februarie 2020)

INDUSTRIE ALIMENTARA

64

Mihaela Ioniţă, directorul de HR al Coca-Cola HBC România, companie cu o productivitate per angajat de aproape 1,8 mil. lei, de 6 ori mai mult decât media pe economie: In viitor nu se va mai lucra pe un contract de muncă pe perioadă nedeterminată, pentru opt ore pe zi Ramona Cornea 04.03.2020,

Mihaela Ioniţă, HR Manager în cadrul Coca-Cola HBC România, afirmă că digitalizarea, automatizarea şi inteligenţa artificială vor transorma piaţa muncii în viitor. „Munca, în esenţa ei, se transformă odată cu trendurile de digitalizare, automatizare, inteligenţă artificială.Nu se va mai lucra pe un contract de muncă pe perioadă nedeterminată, pentru opt ore pe zi. Acum oamenii pot fi freelanceri, pot lucra part-time, să aibă mai mulţi angajatori, să livreze servicii. Astfel, apare întrebarea de cât de pregătiţi suntem noi ca angajatori să oferim flexibilitatea aceasta“, afirmă ea.

Coca-Cola HBC România a avut o productivitate per angajat de circa 1,8 milioane de lei în 2018. Per total, productivitatea per angajat la nivelul economiei a fost de 336.000 de lei în 2018.

Expoziţia internaţională GastroPan, de la Arad, a fost reprogramată în perioada 21-23 iunie 2020, din cauza coronavirusului Andreea Năstase: 04/03/2020 04/03/2020

Expoziţia Internaţională GastroPan, cel mai important eveniment dedicat tehnologiilor şi soluţiilor profesionale pentru industria panificaţiei, cofetăriei, gelateriei şi HoReCa din Europa de Sud-Est, va avea loc în perioada 21-23 iunie 2020, evenimentul fiind reprogramat din cauza epidemiei de coronavirus, au anunţat, miercuri, organizatorii.

65

"Din cauza situaţiei neprevăzute generate de apariţia virusului COVID-19 în România şi alte ţări din Europa, în urma consultărilor purtate de organizatori cu expozanţi, vizitatori şi parteneri, s-a decis de comun acord amânarea Expoziţiei Internaţionale GastroPan pentru data de 21-23 iunie 2020. Ediţia a XII-a a GastroPan ar fi urmat să se desfăşoare la Expo Arad, în luna martie, reunind peste 150 de expozanţi din mai multe ţări şi circa 20.000 de vizitatori specialişti din sectoarele de panificaţie, cofetărie şi HoReCa", se menţionează în comunicatul transmis AGERPRES.

Considerentele avute în vedere pentru amânarea expoziţiei în luna vizează recomandările autorităţilor de a evita locurile aglomerate; evoluţia rapidă a situaţiei ar putea genera interzicerea evenimentelor cu public sau instituirea carantinei, în locaţii şi pe durate imprevizibile; autorităţile din mai multe ţări europene au emis deja recomandări de evitarea a călătoriilor externe şi a evenimentelor cu public larg; alte expoziţii internaţionale din Europa au fost amânate, iar cele care s-au ţinut au avut rezultate foarte slabe, datorită scăderii numărului de vizitatori.

Nu în ultimul rând, expozanţii şi organizatorii şi-au exprimat îngrijorarea privind posibilele efecte epidemiologice, GastroPan fiind un târg cu participare naţională şi internaţională, unde ar fi dificil de monitorizat provenienţa şi starea de sănătate a tuturor participanţilor.

"Din consultările purtate de către Organizatori cu Partenerii şi Expozanţii, reiese faptul că marea lor majoritate consideră utilă şi necesară luarea acestei măsuri de amânare a expoziţiei, exprimându-şi totodată dorinţa de a expune aceleaşi tehnologii şi noutăţi, pe aceeaşi suprafaţă expoziţională, în aceeaşi locaţie (Expo Arad), dar într-o perioadă diferită, respectiv 21-23 iunie 2020", mai spun organizatorii.

Potrivit sursei citate, programul expoziţiei, toate invitaţiile primite, precum şi taloanele de acces completate până în prezent rămân valabile pentru noua perioadă a expoziţiei. Persoanele care şi-au rezervat cazare cu referire la GastroPan, au posibilitatea de a-şi reprograma sejurul contactând unitatea de cazare respectivă.

GastroPan este cea mai importantă expoziţie internaţională pentru sectoarele de panificaţie, patiserie, cofetărie, gastronomie, gelaterie, cafea şi HoReCa din Europa de Sud-Est.

Vinurile câștigătoare din Transilvania și Banat. Marea finală „Povești cu vinuri românești”, la Brașov, pe 7 mai 2020    Adrian Nedelcu Astăzi, 4 martie 2020, la Târgu-Mureș, în prezența a numeroși viticultori veniți din zona Ardealului și a Banatului, compania BASF a

66

organizat cea de-a treia etapă, și ultima, din Concursul „Povești cu vinuri românești”. Cele trei vinuri câștigătoare de la fiecare categorie, alb, roze și roșu, se califică în marea finală ce va avea loc la Brașov, pe 7 mai.

Concursul „Povești cu vinuri românești” a ajuns la a cincea ediție, iar până la această dată s-au desfășurat toate cele trei faze regionale care vor preceda marea finală. Prima etapă, cea destinată vinurilor din regiunea Moldova, a avut loc pe 19 februarie 2020, în județul Vrancea, a doua etapă a avut loc pe 26 februarie, la Buzău, în cadrul căreia au fost evaluate vinurile din regiunile Muntenia, Oltenia și Dobrogea, iar a treia etapă s-a desfășurat azi, în județul Mureș și s-a adresat vinurilor produse în regiunile Transilvania și Banat.

Mai multe detalii despre Concursul „Povești cu vinuri românești”, precum și câștigătorii din etapele precedente, aici: https://revistafermierului.ro/romania-agricola/horticultura/item/4380-povesti-cu-vinuri-romanesti-castigatorii-primelor-doua-etape-ale-concursului-basf.html

Vinurile câștigătoare din Transilvania și Banat

Vinuri albe:

    1. Fetească Regală 2019, sec - Podgoria Halmeu Vii SRL

    2. Sauvignon Blanc 2018, dulce – Crama La Salina

    3. Chardonnay 2019, sec – Vinifera Eco Zem, Crama Zaig

Vinuri roze:

    1. Cabernet Sauvignon & Merlot 2018, sec – Crama Dan Corbuț

    1. Fetească Neagră 2019, sec – Unic Silvagro, Crama Valea Ascunsă

    3. Pinot Noir 2019, sec – Crama Aramic

Vinuri roșii:

     1. Cabernet Sauvignon 2018, sec – Crama Daiconi

     2. Fetească Neagră & Cabernet Sauvignon 2017, sec – Crama Dan Corbuț

     3. Cabernet Sauvignon 2018, sec – Crama Izvor

COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA

BestJobs: Companiile Deichmann, Pepco şi DM Drogerie Markt au atras cei mai mulţi candidaţi în luna februarie. În februarie, joburile cu

67

o medie de 1.000 de candidaţi fiecare au fost lucrător comercial la Takko Fashion International, asistent vânzări la Deichmann şi partener servicii clienţi la BCR Ramona Cornea 04.03.2020,

În luna februarie, companiile active pe piaţa locală au înregistrat cu 5% mai multe aplicări la joburi comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, arată datele platformei de recrutare online BestJobs.

Primele zece companii care au primit cele mai multe aplicări în luna februarie a acestui an la joburile postate pe BestJobs au fost Deichmann (2.309 aplicanţi), Pepco (1.899), DM Drogerie Markt (1.775), Banca Transilvania (1.594), Honeywell (1.508), Continental Automotive România (1.495), DRÄXLMAIER (1.420), Rompetrol (1.410), Orbico (1.400) şi Inditex Group (1.395 aplicanţi).

„Joburile vedetă din luna februarie, cu o medie de 1.000 de candidaţi fiecare, au fost lucrător comercial la Takko Fashion International, asistent vânzări la Deichmann şi partener servicii clienţi la BCR”, spun reprezentanţii platformei de recrutare online BestJobs.

ALEXANDRU POPESCU, acţionar al FoodKit şi MIHAI PÎSLĂ, CEO al companiei care deţine brandul FoodKit 04.03.2020,  Florentina Niţu.

Alexandru Popescu şi Mihai Pîslă dezvoltă sub brandul FoodKit o alternativă la gătitul convenţional şi aşteaptă afaceri de 200.000 de euro în 2020

„Cea mai mare dezvoltare pentru FoodKit o vedem online, pentru că este mâncarea viitorului. Lumea e foarte ocupată şi nu mai are timp să gătească sau să meargă în supermarketuri la cumpărături. Vedem FoodKit ca o alternativă la gătitul convenţional.“

Alexandru Popescu şi Mihai Pîslă, doi tineri antreprenori din Bucureşti, dezvoltă de un an de zile brandul FoodKit, un concept prin care produc şi

68

livrează kituri de mâncare sănătoasă către consumatorii din Capitală, atât în zona de office, cât şi în rezidenţial.

„FoodKit este un serviciu de livrare a mâncării sănătoase în pungi vidate, un serviciu care oferă şi planuri de mese pe o săptămână întreagă. (...) FoodKit nu a fost fondat de noi, ci am produs la început mâncarea pentru acest brand, iar apoi fondatorul a decis să se retragă şi noi am preulat brandul“, povestesc Alexandru Popescu şi Mihai Pîslă.

Preparatele se realizează la temperaturi joase, astfel încât să îşi păstreze vitaminele, nutrienţii şi antioxidanţii, cu alte cuvinte, să îşi păstreze valoarea nutritivă. De altfel, kit-urile cu preparate culinare au un termen de valabilitate de 7 zile. „Avem un spaţiu de producţie în zona Militari, iar în momentul de faţă ne extindem capacitatea de producţie, lucrăm la un sistem semiautomat pentru a face faţă cu brio la minimum 2.500-3.000 de articole pe zi. Investiţia se ridică la 70.000 de euro“, spune Alexandru Popescu.

În prezent, în „bucătăria“ din Militari a FoodKit lucrează şase persoane, care produc 45 de kit-uri independente, care pot fi combinate pentru masa de prânz sau pentru cină, iar antreprenorii spun că se gândesc să facă şi kit-uri pentru micul dejun. „Avem două zile de livrare (joi şi luni) şi gătim duminică şi miercuri.“

Materia primă utilizată în producţie provine de la furnizori locali, de la care se aprovizionează direct antreprenorii, iar acum, datorită creşterii volumului de producţie, sunt în discuţii cu mai mulţi furnizori, inclusiv pe partea de produse congelate. „Colaborăm cu şefi bucătari şi nutriţionişti pentru a realiza kit-urile.“

„Momentan primim doar online comenzi de la clienţi, dar suntem în discuţii şi cu un lanţ mare de retail. Ca şi cifră de afaceri, în 2020 ne-am mărit de patru-cinci ori vânzările lunare faţă de 2019. De la 9.000 de lei pe lună în august 2019, acum am ajuns la vânzări de 45.000 de lei pe lună“. Iar ritmul este de creştere în continuare, astfel că Alexandru Popescu şi Mihai Pîslă aşteaptă o cifră de afaceri de 200.000 de euro în 2020 pentru FoodKit.

Majoritatea clienţilor comandă mâncarea la birou, dar o bună parte îşi comandă ulterior acasă mâncare pentru cină. „Ne gândim să intrăm şi în HoReCa, să facem un parteneriat cu cafenele care nu au bucătărie şi ne gândim şi la segmentul B2B.“

„Avem multe cereri din alte oraşe în prezent, dar avem şi clienţi care ne întreabă dacă putem livra în afară. Ne dorim să colaborăm cu o firmă de curierat, să trimitem produsele în cutie termoizolantă şi în afara Capitalei.

69

Acum trimitem în jurul Bucureştiului, dar în modul actual de transport produsele rezistă doar două zile“.

Un kit conţine un preparat din carne, de exemplu, iar alt kit conţine garnitura. În general, clienţii FoodKit aleg un meniu care să le asigure masa principală pentru o săptămână. „Am avut comenzi şi de două sau trei cutii de la acelaşi client pe săptămână, client care a cumpărat pentru întreaga familie“.

Cele mai vândute preparate sub brandul FoodKit sunt cele care conţin carne de curcan, dar şi supele, piureurile de mazăre sau de păstârnac şi preparatele care au somon. „O masă cu un piept de pui şi o garnitură porneşte de la 20 de lei.“

„Cea mai mare dezvoltare o vedem online, pentru că e mâncarea viitorului. Lumea e foarte ocupată şi nu mai are timp să gătească sau să meargă în supermarket-uri la cumpărături. Vedem Food Kit ca o alternativă la gătitul convenţional. Şi în retail îl vedem, pentru că e foarte uşor de vândut. (...)“, au mai spus proprietarii afacerii. FoodKit este denumirea comercială a companiei Foody Delivery Corp, înfiinţată în 2019.

Alexandru Popescu şi Mihai Pîslă au planuri mari cu businessul, sperând ca în 2021 să atingă pragul de vânzări de un milion de euro.

Studiu Hospitality Culture Institute:   Piața restaurantelor s-a dublat. Bonul mediu de achiziție este 42,3 lei Financial Intelligence   3 martie 2020,

Piața restaurantelor:14,1 mld. lei în 5 dintre cele mai mari orașe din țară

73% din totalul comenzilor din restaurante, cuprinse în intervalul 21-50 lei

59% dintre clienții din HoReCa utilizează servicii de livrare

Piața de mâncare gătită a înregistrat o dublare în ultimii doi ani, ceea ce arată creșterea puterii de cumpărare a românilor și evoluția mediului de business din domeniul HoReCa, iar ca tendință constantă se remarcă dezvoltarea zonei de food delivery, potrivit unui comunicat de presă.

Valoarea totală anuală a pieței de mâncare gătită (restaurante standard, fast-food, cantine, pub-uri și supermarket-uri) în cinci dintre cele mai mari orașe din țară (București, Timișoara, Iași, Cluj și Brașov) s-a ridicat în 2019 la 14,1 miliarde de lei, ceea ce reprezintă o dublare față de nivelul din 2017, de 7,2 miliarde lei, relevă studiul National Foodservice Research, realizat

70

de Hospitality Culture Institute, primul institut independent de cercetare, training și consultanță din România care studiază piața și trendurile din HoReCa.

“O piaţă HoReCa puternică reprezintă un indicator care arată că puterea de cumpărare a românilor este în creștere, și descrie, în același timp, dezvoltarea companiilor antreprenoriale din domeniu, alături de marii investitori străini, retaileri și lanturi de restaurante internaționale. Ne dorim ca studiul nostru, aflat la a treia ediție, să fie un barometru pentru orice antreprenor ori manager din industria ospitalității care vrea să își fundamenteze deciziile pe baza datelor statistice și a interpretărilor calitative”, au declarat reprezentanții Hospitality Culture Institute.

Potrivit studiului Hospitality Culture Institute, 73% din totalul achizițiilor realizate sunt cuprinse în intervalul 21-50 lei. Valoarea medie a bonului de achiziție, indiferent de tipul de locație, este 42,3 lei. Bonul mediu pentru mâncare în segmentul delivery este 37,8, lei.

Din totalul respondenților, aproximativ 83% au fost cel puțin o dată în ultimele șase luni în restaurante standard, cu mese (sitting), 59% au utilizat servicii de livrare și 59% au fost la fast-food.

Astfel, dintre respondenții care au utilizat serviciile de livrare pentru a comanda mâncare cel puțin o dată în ultimele șase luni au realizat comanda de acasă în cele mai multe situații, iar 31% de la locul de muncă. Mai mulți respondenți din orașele din țară – Timișoara, Iași, Cluj și Brașov – au comandat mâncare prin intermediul telefonului mobil – 49%, față de 37% dintre consumatorii din București.

Ediția a III-a a celui mai mare studiu național în zona de food a fost realizată la începutul anului 2020 în cinci dintre cele mai mari orașe din România: București, Brașov, Timișoara, Cluj, Iași.

Culegerea datelor cantitative s-a realizat prin metodologia CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing). Studiul a fost realizat de Hospitality Culture Institute, primul institut independent de cercetare, training și consultanță din România care studiază piața și tendințele din industria HoReCa, în parteneriat cu EXACT Business Solutions, companie cu experiență de peste 10 ani în marketing research.

71

UNIUNEA EUROPEANA

Noua strategie alimentară a UE se va baza pe cinci obiective majore Catalina Apostoiu 04.03.2020, 00:00 62

Pe lângă obiective ca reducerea utilizării îngrăşămintelor chimice şi pesticidelor, CE intenţionează să includă alte trei ţinte în noua sa politică alimentară, notează Euractiv.

Cele trei noi obiective privesc diminuarea gradului de utilizare a antimicrobienelor pentru animalele crescute în ferme, creşterea suprafeţelor dedicate agriculturii organice şi combaterea obezităţii.

Comisia Europeană a adoptat propunerea legislativă privind neutralitatea climatică:   Zero emisii de gaze cu efect de seră până în anul 2050 Financial Intelligence   4 martie 2020, 12:54   Energie

Comisia Europeană a adoptat astăzi  o propunere legislativă pentru neutralitatea climatică, ce prevede obligativitatea atingerii unui nivel zero al emisiilor de gaze cu efect de seră până în anul 2050, transmite Reuters.

Proiectul, ce trebuie să fie aprobat de Parlamentul European şi de Consiliu pentru a deveni lege europeană, ar angaja Uniunea Europeană faţă de reducerea emisiilor sale nete de gaze cu efect de seră la zero până în 2050.

Documentul sintetizează planul UE de atingere a ”neutralităţii climatice până în 2050”, a scris pe Twitter comisarul european pentru coeziune şi reforme, Elisa Ferreira.

Potrivit Politico.eu, Bruxelles susține că obligativitatea legală a obiectivului din 2050 oferă securitate pe termen lung pentru a ecologiza modul în care Europa produce, consumă și folosește resurse în următoarele decenii. Legislația pentru neutralitatea climei este de asemenea destinată să transmită un semnal global.

72

Executivul comunitar şi-a propus deja ca obiectiv reducerea cu cel puţin 40% a emisiilor de gaze cu efect de seră în Uniunea Europeană până în 2030 comparativ cu nivelul din 1990.

La 11 decembrie anul trecut, Comisia Europeană a prezentat Pactul ecologic european, o foaie de parcurs menită să asigure durabilitatea economiei europene, prin transformarea provocărilor legate de climă şi de mediu în oportunităţi în toate domeniile de politică şi prin garantarea unei tranziţii care să fie echitabilă pentru toţi şi favorabilă incluziunii tuturor.

Pactul ecologic european stabileşte măsuri ce vor transforma Europa în primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050, vor dinamiza economia, vor îmbunătăţi sănătatea şi calitatea vieţii cetăţenilor, vor ocroti natura şi vor garanta că nimeni nu este lăsat în urmă.

Hotărâre istorică luată de Comisia Europeană. Cum va afecta România Alecsandru Ion 4 martie 2020

Proiectul adoptat de Comisia Europeană privind atingerea unui nivel zero al emisiilor de gaze cu efect de seră până în anul 2050 garantează că nimeni nu este lăsat în urmă, prezentând investiţiile necesare şi instrumentele de finanţare disponibile pentru țările mai puțin bogate.

Comisia Europeană a adoptat miercuri o propunere legislativă ce prevede atingerea unui nivel zero al emisiilor de gaze cu efect de seră până în anul 2050.

Proiectul, ce trebuie să fie aprobat de Parlamentul European şi de Consiliu pentru a deveni lege europeană, ar angaja Uniunea Europeană faţă de reducerea emisiilor sale nete de gaze cu efect de seră la zero până în 2050.

73

Documentul sintetizează planul UE de atingere a ”neutralităţii climatice până în 2050”, a scris pe Twitter comisarul european pentru coeziune şi reforme, Elisa Ferreira, anunță Agerpres, conform presei europene.Executivul comunitar şi-a propus deja ca obiectiv reducerea cu cel puţin 40% a emisiilor de gaze cu efect de seră în Uniunea Europeană până în 2030 comparativ cu nivelul din 1990.

”Tranziţie justă şi favorabilă incluziunii”La 11 decembrie anul trecut, Comisia Europeană a prezentat Pactul ecologic european, o foaie de parcurs menită să asigure durabilitatea economiei europene, prin transformarea provocărilor legate de climă şi de mediu în oportunităţi în toate domeniile de politică şi prin garantarea unei tranziţii care să fie echitabilă pentru toţi şi favorabilă incluziunii tuturor.Pactul ecologic european stabileşte măsuri ce vor transforma Europa în primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050, vor dinamiza economia, vor îmbunătăţi sănătatea şi calitatea vieţii cetăţenilor, vor ocroti natura şi vor garanta că nimeni nu este lăsat în urmă.Pactul oferă o foaie de parcurs care conţine acţiuni menite să încurajeze utilizarea eficientă a resurselor prin trecerea la o economie circulară curată şi să pună capăt schimbărilor climatice şi să reducă poluarea.Documentul prezintă investiţiile necesare şi instrumentele de finanţare disponibile şi explică modul în care se va asigura o tranziţie justă şi favorabilă incluziunii.

Comisia Europeană acceptă reducerea treptată a deficitului bugetar propusă de România : Elena Marinescu 4 martie 2020

Comisia Europeană propune o corecție a deficitului bugetar înregistrat de România în acord cu strategia fiscal-bugetară adoptatã de Ministerul Finanțelor Publice, respectiv încadrarea sub ținta de 3% la finalul anului 2022.

CE a publicat miercuri trei documente privind declanșarea procedurii de deficit excesiv la adresa României. Pachetul cuprinde opinia Comisiei privind constatarea deficitului excesiv, propunerea de decizie a Consiliului Uniunii Europene privind existența unui deficit excesiv și cea de recomandare a Consiliului privind mãsurile de corectare a deficitului.

”Propunerea Comisiei Europene este în linie cu strategia fiscal-bugetarã a României în care ne angajãm sã avem o scãdere gradualã a deficitului bugetar, de la 3,8% din PIB în 2019 la 3,4 % din PIB în 2021. În discuțiile cu reprezentanții Comisiei Europene am subliniat angajamentul ferm al

74

guvernului României pentru o politicã fiscalã responsabilã și sustenabilã, dar și faptul cã reducerea deficitului ar trebui sã se facã într-o manierã care sã nu punã în pericol creșterea economicã”, a declarat ministrul interimar al finanțelor publice, Florin Cîțu.

Propunerea de recomandare a Consiliului Uniunii Europene urmează să fie discutatã și adoptatã în reuniunea Consiliului Afaceri Economice și Financiare (ECOFIN) din 17 martie a.c. Conform propunerii, Consiliul UE îi recomandã României sã întreprindã mãsuri pentru ieșirea din procedura de deficit excesiv pânã în 2022, traiectoria de ajustare fiind de 3,6% pentru 2020, 3,4% pentru 2021 și 2,8% pentru 2022.

Ministerul de Finanţe precizează într-un comunicat că procedura a fost declanșatã în contextul în care România a încheiat anul trecut cu un deficit estimat la 3,8% din PIB, peste nivelul de 3%. Astfel, țara noastrã nu îndeplinește unul dintre cele douã criterii definite în Protocolul din Tratatul de Funcționare a Uniunii Europene. În privința celui de-al doilea criteriu, nivelul  datoriei publice, acesta se situeazã sub limita de 60% din PIB stipulatã în Tratat.

...............................................................................

FRANTA

Rămân francezii fără bere, pâine şi paste bio?Liviu GORDEA 04 martie 2020 -

Instanţele franceze au decis că mutageneza este inginerie genetică şi nu poate fi scutită de la principiul precauţiei, ceea ce pune un număr necunoscut de alimente ecologice cu riscul de a fi interzise.

Mutageneza este procesul prin care se produc modificări în structura şi funcţiile materialului genetic sub acţiunea factorilor mutageni. Acesta este mult mai rapid decât procesul de mutaţie naturală, fiind în acelaşi timp mai direcţionat decât tehnicile vechi precum hibridarea şi altoirea. Numai că, sub presiunea ecologiştilor, această tehnică de ameliorare genetică a fost asociată, deşi în mod incorect, cu transgeneza, proces prin care modificarea genomului unui organism este realizat prin inserarea de ADN dintr-o altă specie.

În Franţa, judecătorii Consiliului de Stat au decretat că mutageneza trebuie să fie supusă aceloraşi reglementări aplicate organismelor modificate genetic (OMG), dacă soiurile respective de plante au devenit mai tolerante la erbicide. La fel cum anumite plante transgenice sunt tolerante la glifosat,

75

substanţa devenită inamicul public numărul unu pentru activiştii de mediu, spre disperarea fermierilor.

Curtea Europeană de Justiţie a decis în iulie 2018 că toate produsele obţinute prin mutageneză sunt de fapt organisme modificate genetic şi, în principiu, sunt supuse obligaţiilor prevăzute de Directiva 18/2001, recunoscută ca Directiva OMG. Această directivă fusese transpusă în legislaţia franceză, dar se aplica doar la produsele transgenice, ceea ce a permis excluderea tuturor organismelor obţinute prin mutageneză din reglementările generale privind OMG. Între timp, instanţele au ajuns la concluzia că nu are niciun sens ştiinţific şi au inclus mutageneza în aceeaşi categorie cu OMG, dacă există o rezistenţă la erbicid.

Invocând principiul de precauţie care se aplică tuturor celorlalte tehnici de inginerie genetică, Consiliul de stat a acordat guvernului şase luni pentru a modifica articolul D. 531-2 din codul mediului, iar în termen de nouă luni, guvernul va trebui să identifice soiurile de plante agricole obţinute prin mutageneză care au fost înscrise în catalogul oficial al plantelor cultivate fără să fi fost supuse procedurii de evaluare a riscurilor aplicabilă OMG-urilor.

O serie întreagă de alimentele obişnuite au fost create prin mutageneză, precum orez, mazăre, arahide, grapefruit, banane, manioc şi sorg. De asemenea, grâul editat genetic este folosit în industria de panificaţie, iar orzul la producţia de bere şi whisky. Dacă legislaţia va fi implementată după noile norme, asta înseamnă că francezii nu vor mai avea în comerţ bere, pâine sau paste bio. Majoritatea acestor alimente supuse procesului de mutageneză nu vor putea supravieţui unui proces de aprobare menit să reglementeze piaţa concurenţială, astfel încât este posibil ca fermierii să retragă soiurile în cauză din catalog şi să le suspende cultivarea.

LUXEMBURG

LUXEMBURG, prima ţară din UE fără GLIFOSATFerma  04 martie 2020 - Luxemburgul va deveni prima ţară din Uniunea Europeană (UE) care va interzice glifosatul pe teritoriul său, până la sfârşitul anului 2020.

76

În Austria, utilizarea glifosatului ar fi trebuit interzisă la începutul anului 2020, însă guvernul s-a răzgândit în decembrie 2019, motivând un viciu de procedură.

Licenţa de utilizare a glifosatului în UE expiră la 15 decembrie 2022.

Până la 31 decembrie 2020, produsele pe bază de glifosat vor fi interzise pe teritoriul Luxemburgului, conform un acord guvernamental din 2018. Procesul are loc în trei etape: retragerea autorizaţiei de punere pe piaţă - de la 1 februarie, termen limită pentru vânzarea stocurilor - 30 iunie şi o perioadă de graţie pentru utilizarea produselor până la 31 decembrie 2020.

Compensaţii în baniAnul trecut, guvernul luxemburghez a instituit un sistem de compensaţii pentru fermele care au renunţat voluntar la utilizarea glifosatului din anul de cultură 2019/2020, cu sume de la 30 euro/ha pentru culturi arabile, 50 euro/ha pentru podgorii şi 100 euro/ha pentru livezi. Cel mai mare utilizator de glifosat din Luxemburg este societatea de căi ferate, care foloseşte erbicidul pentru controlul buruienilor din reţeaua feroviară.Luxemburg, o ţară foarte mică, are puţin peste 2.000 de ferme. Peste 1.300 de ferme sunt specializate în creşterea animalelor pe păşuni. Suprafaţa arabilă a ţării este de aproape 63.000 ha, iar 67.000 ha sunt acoperite de pajişti permanente. Articol publicat în revista Ferma nr. 2/251 (ediţia 1-14 februarie 2020)

SANATATE si GASTRONOMIE

Pateul de ficat: mulţi nitriţi, puţin ficat 4 martie 2020, 06:10 de Simona Chirciu

77

Specialiştii spun că pateul de ficat conţine mulţi aditivi Pateul de ficat este ieftin şi gustos, fiind preferat de mulţi români, deşi conţine o cantitate mare de aditivi alimentari (E-uri) şi mai puţin carne. Cel puţin, asta indică un studiu derulat de Asociaţia Pro Consumatori, care arată că majoritatea conservelor din magazin conţin apă, E-uri, grăsimi şi extrem de puţină carne.

Spre deosebire de România, în mai multe ţări din Uniunea Europeană, trendul actual este creşterea şi hrănirea organică a animalelor, pentru a se putea produce un pateu „curat” şi sigur pentru consumul uman.  Concret, un studiu realizat de Asociaţia Pro Consumatori (APC) arată că trei din zece conserve care se găsesc la raft conţin apă multă şi peste 80% din restul cantităţii este reprezentată de nitriţi. Apoi, românii preferă pateul din carne de porc (52% din conservele de pate sunt cu ficat de porc), dar conţinutul de ficat de porc din conservă este între 5 şi 46%. Mai departe, 31% din pateuri au ficat de pui, conţinutul de ficat de pui din conservă variind între 9,6% şi 40%. Când vine vorba de alte ingrediente din pateu, aditivul de porumb, slănina şi şoriciul sunt „bombe calorice şi care fac din pateul de ficat un aliment care trebuie evitat în curele de slăbire şi boli ale inimii sau ficatului”, puncta recent şi Autoritatea Naţională  pentru Protecţia Consumatorului (ANPC).  Nici pateurile vegetale nu sunt lipsite de E-uri.

Un studiu de la finele anului 2019 arată că mai mult de jumătate din pateurile vegetale româneşti au cel puţin 7 aditivi. Infocons a realizat un studiu cu etichetele produselor tip pateu vegetal ce se regăsesc pe piaţă. Au fost analizate 23 de produse. Astfel, din punct de vedere al aditivilor alimentari, produsele au între 3 şi 12 aditivi,  95,65% conţin caragenanul (E407), 91,30% au monoglutamat de sodiu (E621), iar 69,56% din produsele studiate,  ascorbat de sodiu (E301).

Referitor la conţinutul de carne, 91,30% din produse au mai puţin de 5 grame de proteine per 100 g.  „Calitatea produselor agro-alimentare, şi nu numai, nu se ridică la standardele din vestul Europei, ceea ce se vede şi în starea de sănătate”, preciza recent preşedintele InfoCons, Sorin Mierlea.  Un alt studiu realizat în Marea Britanie şi dat publicităţii ieri arată că pateul din ficat de pui poate fi nociv pentru sănătate şi poate duce la toxiinfecţii alimentare, dacă nu este adecvat preparat înainte de a fi comercializat.

Cercetătorii britanici au analizat timp de doi ani pateu din ficat de pui cu 81% carne, descoperind bacteria Campylobacter (bacil gram negativ care provoacă infecţii).  Altă cercetare recentă realizată în Noua Zeelandă arată că 90% din ficatul de pui infectat cu Campylobacter conţine bacilul în ţesutul intern al ficatului, astfel că prăjitul nu-l distruge. Alte ţări sunt însă

78

mai evoluate când vine vorba de siguranţa alimentară. Spre exemplu, în Belgia, se comercializează cu precădere pateul de ficat produs intern, de la animale crescute la fermă, hrănite organic şi în ritmul natural.  

Sfaturi pentru un post sănătos, de la un apreciat medic nutriţionist din Buzău: „Recomand să mizăm pe varietate“ 4 martie 2020, 04:02 de Iulian Bunila

Dana Marinescu este medic primar Diabet Zaharat, Nutriţie şi Boli Metabolice A început Postul Paştelui, care este cel mai lung, dar şi cel mai aspru din posturile de durată întâlnite în Biserica Ortodoxă. Postul Mare se parcurge fără consumul de carne şi lactate, astfel că medicii vin cu recomandări privind alimentaţia din această perioadă.

După disciplina ortodoxă, se lasă sec în seara Duminicii izgonirii lui Adam din Rai şi se posteşte până în seara Sâmbetei din săptămâna Patimilor, inclusiv.   

Organismul este privat de carne, ouă, lapte şi brânză, iar pentru cei ce-şi doresc să ţină postul corect şi sănătos, medicii buzoieni vin cu o serie de recomandări cu privire la alimentaţia din această perioadă.   „Prin postul ortodox se elimină consumul de carne, ouă, lapte şi derivatele sale şi se creşte aportul de carbohidrati, cereale, fructe şi legume, leguminoase, nuci, seminţe, aceasta fiind de fapt o dietă vegetariană. Dacă este echilibrat, nu limitează aportul de proteine şi aminoacizi esenţiali.

O alimentaţie bine echilibrată presupune să nu uităm de vitaminele, mineralele, aminocizii esenţiali şi constituenţii absolut necesari pentru o bună funcţionare a proceselor metabolice”, spune dr. Dana Marinescu, medic primar Diabet Zaharat, Nutriţie şi Boli Metabolice din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Buzău.   Dacă ştim să alegem alimentele corespunzătoare pe care să le consumăm, postul este un lucru benefic pentru organism. Fără a alege atent produsele pe care le mâncăm în această perioadă, postul poate duce chiar şi la creştere în greutate sau la numeroase alte carenţe.

„În timpul postului trebuie să facem tot posibilul pentru a avea o dietă echilibrată. Sfatul meu este să mizăm pe varietate, incluzând fructe, legume

79

şi leguminoase, cereale, nuci şi seminţe. Pentru a oferi organismului nutrienţii necesari în timpul postului, asiguraţi-vă că includeţi în dieta dumneavoastră următoarele alimente: legume - 2 ½  căni pe zi fructe - 2 căni pe zi cereale - 180 gr pe zi alimente bogate în proteine - 85 gr pe zi uleiuri vegetale - 27 gr pe zi Prin urmare, bine echilibrată, alimentaţia de post poate asigura toţi nutrienţii de care avem nevoie”. (dr. Dana Marinescu, medic primar Diabet Zaharat, Nutriţie şi Boli Metabolice din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Buzău)   ”Atenţie şi la produsele din soia care au o mare cantitate de proteine vegetale, dar şi o mare cantitate de grăsimi vegetale şi nu este indicată tuturor. Nu folosiţi ulei în exces. Margarina ar trebui să fie o altă formă de ulei vegetal, dar nu este chiar aşa.

Uleiurile vegetale sunt lichide, iar ca să ajungă în formă solidă, aşa cum este margarina, suferă un proces chimic de hidrogenare şi un amestec cu grăsimi de origine animală”, spune medicul buzoian.  

De asemenea, calciu găsim în conopidă, broccoli, varză, spanac, tofu, iar iodul ne este furnizat de cartofi, afine şi sare iodată. Varietatea este soluţia pentru a avea o dietă echilibrată în timpul postului.   Postul însă nu este pentru toată lumea. Gravidele şi mamele care alăpteazănu ar trebui să ţină post, având în vedere că alimentaţia lor nu trebuie să fie lipsită de nutrienţi. 

Copiii şi adolescenţii pot ţine post, însă numai câteva zile, ei fiind în creştere, au nevoie de hrană corespunzătoare. Pacienţii care suferă de TBC, diabet şi boli metabolice, anemii sau boli psihice şi nici persoanele în vârstă nu ar trebui să ţină post mai mult de 5 zile. Postul Paştelui are o durată de 40 de zile.  

Ce conține margarina? Pericol imens pentru sănătate  Cristina Melinte 4 martie 2020Acesta este alimentul interzis copiilor. Dacă îl consumă, le distruge sănătatea pur și simplu. Specialiștii au venit cu dezvăluiri de ultimă oră.

Alimentul interzis copiilor

Acesta este alimentul interzis copiilor. Este vorba despre 30 de sortimente de margarină fabricate/distribuite de către: Orkla Foods România, Unilever, Auchan, Cora, Carrefour, Mega Image, Lidl și Kaufland. Acestea au fost analizate în cadrul unui studiu amplu efectuat de experții Asociației Pro Consumatori (APC), iar rezultatele sunt îngrijorătoare.

80

Ingredientele regăsite în compoziția sortimentelor de margarină analizate sunt următoarele: apă, grăsimi vegetale hidrogenate de palmier și cocos, lapte bătut, semințe de rapiță, ulei de palmier, ulei de cocos, ulei de floarea soarelui, sare, fibre vegetale din cicoare, suc de lămâie, extract de morcovi, zer pudră, EDTA, lecitină de floarea soarelui, mono și digliceride ale acizilor grași, poliricinoleat de poliglicerol, acid citric, acid lactic, sorbat de potasiu, acid sorbic, beta-caroten, arome naturale, arome, aromă de unt, vitamina A, D și E.

S-a realizat o analiză a primelor două ingrediente din toate cele 30 de sortimente și s-au constatat următoarele:

– La 43% dintre sortimentele de margarină analizate, primul ingredient este reprezentat de apă.– La 43% dintre sortimentele de margarină analizate, primul ingredient este reprezentat de uleiuri vegetale (palmier, rapiță, cocos, floarea soarelui) în proporții variabile.– La 10% dintre sortimentele de margarină analizate, primul ingredient este reprezentat de uleiuri și grăsimi vegetale în proporții variabile.– La 4% dintre sortimentele de margarină analizate, primul ingredient este reprezentat de grăsimi vegetale hidrogenate.

Mai mult, 93% din margarinele analizate conțin mono și digliceride ale acizilor grași, aditiv folosit ca emulsifiant care conține amestecuri de mono- di-esteri de glicerină ai acizilor grași prezenți în uleiuri și grăsimile alimentare.

Mai pot conține și mici cantități de acizi grași liberi și glicerină. Aditivul este un emulgator, deci rolul său principal este de a forma și de a stabiliza emulsiile, prin scăderea tensiunii superficiale dintre cele două faze lichide nemiscibile:

– 93% din margarinele analizate conțin beta caroten, folosit drept colorant.

– 77% din margarinele analizate conțin acid citric, aditiv folosit ca acidifiant.Cel mai bine documentat efect al acidului citric este distrugerea smalţului dentar, acesta favorizând apariţia cariilor dentare. Acidul citric nu este recomandat în alimentaţia copiilor. Nu trebuie consumate alimente ce conţin acid citric de către cei care au afecţiuni cardiovasculare sau renale, afecţiuni ale aparatului digestiv şi diaree.

81

– 60% din margarinele analizate conțin arome artificiale, acestea sunt folosite pentru a potența gustul și aroma.

– 60% din margarinele analizate conțin conservanți, sorbat de potasiu și acid sorbic. Sorbatul de potasiu este un aditiv ce irită pielea, ochii şi mucoasele. Poate fi genotoxic și mutagen pentru celulele sângelui uman. Acidul sorbic este un conservant obținut dintr-un gaz iritant, toxic, incolor denumit keten. Poate produce reacții alergice la nivelul pielii și tulburări respiratorii.

2- 37% din margarinele analizate conțin lecitină de floarea soarelui, folosită ca emulsifiant.

– 30% din margarinele analizate conțin poliricinoleat de poliglicerol, folosit ca emulsifiant.

– 27% din margarinele analizate conțin arome naturale, fără a se preciza tipul aromei.

– 7% din margarinele analizate conțin acid lactic, folosit ca acidifiant.Poate produce reacţii alergice ca mâncărimi, inflamarea limbii şi a mucoaselor, respiraţie greoaie, secreţii nazale, favorizează subţierea smalţului dentar şi apariţia cariilor, poate irita mucoasele sistemului digestiv producând diverse afecţiuni digestive. Alimentele ce conţin E270 nu trebuie consumate de bebeluşi şi copii mici pentru că ei nu deţin echipamentul enzimatic necesar metabolizării acestuia.

– 7% din margarinele analizate conțin aromă de unt pentru a intensifica gustul de unt din acele margarine.

– 3% din margarinele analizate conțin EDTA, aditiv folosit pentru menţinerea culorii. Studiile arată că acest aditiv alimentar poate induce modificări metabolice, dezechilibre privind mineralele, inhibă enzimele, generează tulburări gastrointestinale şi crampe musculare, poate da reacţii alergice. Este interzisă folosirea acestuia în alimentele destinate copiilor.

Numeroase studii realizate în instituții medicale și universități de prestigiu arată că grăsimile saturate cresc riscul de apariție a afecțiunilor cardiovasculare, precum infarctul sau accidentul vascular cerebral și sunt un factor de risc pentru boli neurodegenerative, cum ar fi Alzheimer şi Parkinson, cancerele de colon și sân, determină rezistenţa la insulină, favorizând apariţia diabetului de tip 2 şi determină deficienţe de învăţare la tineri.

82

”Apreciem că este extrem de improbabilă sesizarea olfactivă a unei cantităţi de 2,5 grame unt într-o caserolă de 500 grame, probabil aroma de unt din compoziția produsului creează anumite impresii olfactive! Un alt produs care le-a atras atenția experților APC este „Margarină Delma cu savoare de unt și de pâine pe vatră”, distribuită de Unilever.

În acest produs nu există unt, nici măcar sub formă de urme, respectiva savoare fiind dată de aromele artificiale din compoziția produsului!” avertizează experții APC.

Totodată, majoritatea brandurilor de margarină de pe piaţa noastră conţin Vitaminele A și D adăugate în mod artificial, fără a se specifica dacă Vitamina A este preformată (retinol) sau cea din carotenoizi (betacaroten).

„Margarina, în cele mai multe situaţii, este un amestec alcătuit din apă, uleiuri şi grăsimi vegetale exotice, emulsifianţi, acid citric, conservanți și arome artificiale.

Multe sortimente de margarină conţin acizi graşi trans, responsabili de apariţia unor boli ca: obezitate, boli de inimă, diabet, boli degenerative ale articulaţiilor, depresie şi modificări comportamentale. În unele ţări s-a legiferat cantitatea de astfel de grăsimi din alimente, pentru a limita îmbolnăvirile generate de consumul de alimente cu grăsimi trans.

Danemarca a instituit sancţiunea, încă din anul 2004, că orice aliment care conţine mai mult de 2% grăsimi trans este ilegal. Administraţia pentru Produse Alimentare şi Medicamente din Statele Unite ale Americii (FDA) a impus producătorilor, încă din anul 2006, ca pe eticheta produselor care conţine grăsimi trans, să se precizeze cantitatea de astfel de grăsimi per porţie. Totodată, cunoscând faptul că multe gospodine au un obicei nesănatos şi folosesc acest produs la realizarea unor prăjituri, le atrag atenţia că nu toate margarinele pot fi folosite ca ingredient în compozitia unor prăjituri şi le recomand să verifice pe ambalaj existenţa unei menţiuni de tipul „Recomandată pentru creme, aluaturi și gătit”. De regulă, în această categorie, a margarinei pentru gătit, intră acele margarine cu un conţinut în grăsimi mai mare de 60%. Având în vedere compoziția acestui tip de produs, valoarea sa calorică ridicată şi cantitatea mare de grăsimi saturate, respectiv de grăsimi trans, nu recomandăm folosirea ei în alimentația destinată copiilor, femeilor gravide și a persoanelor cu probleme grave de sănătate”, a concluzionat conf. univ. dr. Costel Stanciu, președinte APC, conform exquis.ro.

83

DOSAR

Pentru al șaptelea an la rând JTI România este „Angajator de top” Data mart. 3, 2020

JTI România este „Angajator de top” (Top Employer) pentru al șaptelea an la rând. Certificarea reprezintă o recunoaștere a condițiilor excelente de muncă oferite de JTI și a celor mai bune practici în resurse umane, evaluate de Top Employers Institute. 

„Vreau să dedic acest premiu important fiecăruia dintre cei peste 1.200 de angajați. Dincolo de toate, ei sunt cei mai buni ambasadori ai noștri și ei fac că JTI să fie un Angajator de top. Datorită abilităților, dedicării și determinării lor, JTI poate îndeplini ceea ce își propune. Compania se bazează pe angajați pentru realizarea obiectivelor și are grijă de oameni în toate țările în care este prezentă. Certificarea Top Employer recunoaște nu doar ceea ce am făcut bine până acum pentru oamenii noștri, dar reprezintă, de asemenea, un angajament de a continuă să trăim valorile companiei, să investim în viitorii lideri, să fim responsabili față de angajați și societate”, a declarat Evgeny Nikolsky, General Manager JTI România, Moldova și Bulgaria.

„Suntem mândri că practicile noastre de resurse umane au fost din nou apreciate oficial de către prestigiosul institut Top Employers. Datorită strategiei de recrutare, managementului performanței, dezvoltării carierei, trainingurilor și beneficiilor, suntem o companie de succes, cu o cultură organizațională extraordinară. Avem un adevărat spirit al JTI, bazat pe bun simț, diversitate, deschidere și dorința de îmbunătățire continuă. Astfel, JTI este o companie unde oamenii se pot dezvoltă profesional, dar și personal, iar că urmare pot face diferența”, a adăugat Vaida Vegelyte, People & Culture Director JTI România, Moldova și Bulgaria.

 Una dintre cele 18 companii din România, certificate Top Employer, JTI virează anual la bugetul de stat circa 800 de milioane euro, dat fiind că aproximatv 75% din prețul unui pachet de țigarete reprezintă accize, TVA și alte taxe.

 În cadrul unei ceremonii care a avut loc recent la Amsterdam, JTI a primit certificarea Top Employer la nivel global. Cercetarea derulată de institutul Top Employers a confirmat practicile de resurse umane ale companiei din 63 de entități aflate în 58 de țări. Analiză are la bază 100 de întrebări care

84

cuprind 600 de practici de resurse umane, din zece domenii: strategia privind talentele, planificarea forței de muncă, atragerea talentelor, integrarea noilor angajați, training și dezvoltare, managementul performanței, dezvoltarea leadershipului, managementul carierei și al succesiunii, beneficiile, cultură organizațională. 

„Suntem foarte mândri că am atins un nou punct de referință că Top Employer și le urăm bun venit colegilor din America Latină în acest parcurs. Urmărim permanent îmbunătățirea continuă și inovația în practicile de resurse umane. Așa vom continuă să atragem și să reținem cele mai bune talente, și vom reuși în afacere pe termen lung”, a precizat Howard Parks, JTI’s Senior Vice President, People & Culture.

Compania JTI și-a început activitatea în România în 1993 (că R.J. Reynolds), și a fost una dintre primele companii multinaționale care a investit pe plan local. Se implică activ în comunitate: compania este partener al Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu (FITS), al Festivalului Internațional de Film Transilvania (TIFF), al turneelor muzicale din orașele mici și sponsor oficial al Gigi Căciuleanu România Dance Company. Fiind cel mai cunoscut investitor japonez în România, JTI sprijină Grădina Japoneză din parcul Mihai I (Herăstrău), Căsuța de Ceai din Muzeul Național de Artă și Centrul de Studii Româno-Japoneze din cadrul Universității Româno-Americane. „Întâlnirile JTI”, eveniment lansat în anul 2000, se desfășoară neîntrerupt de 21 de ani și a devenit un brand cultural național. JTI derulează din 1998 programul Seniorii JTI, prin care peste 40 de persoane vârstnice primesc zilnic o masă caldă. În ultimii ani, compania sprijină, de asemenea, proiecte sociale din țară, prin care sunt susținute persoane din categorii defavorizate.

JTI este unul dintre cei mai mari producători mondiali de produse din tutun și produse pentru vapat, cu operațiuni în peste 130 țări. Cu sediul la Geneva, Elveția, JTI are peste 45.000 de angajați, fiind membră a grupului Japan Tobacco.

* * *

STAȚII METEO pentru FERMELE MARI și SERVICII DIGITALE pentru MICII FERMIERI agrointeligenta.ro - 4 martie 2020

Isagri, cunoscută ca fiind prima companie creatoare de ferme digitale din România, pornește în noul an cu două noi produse ce ating două segmente diferite din agricultură: ferme cu suprafețe mari și ferme cu suprafețe mici.

85

METEUS – stații meteo menite să ajute fermierii să-și monitorizeze precis datele meteorologice de pe fiecare parcelă, eficientizând astfel toate tratamentele. Meteus vine în două variante, Compact și Evolution, adaptându-se astfel pentru toate nevoile din fermă.

GEOFOLIA MOBILE ONLY– o soluție unică pentru micii fermieri prin care își pot ține o agendă a campaniilor agricole pe telefon. În tot acest timp consultantul Isagri îi va pune la dispoziție toate rapoartele necesare precum și un asistent fitosanitar.

Meteus este o stație meteo profesională, destinată agriculturii, prin care ai acces la condițiile meteo de pe fiecare parcelă din suprafața ta. Toate datele sunt accesibile printr-o aplicație mobilă.

Beneficiezi de o serie de senzori ce te vor ajuta să iei cea mai bună decizie la momentul potrivit: Precipitațiile, temperatura aerului, umiditatea, presiunea atmosferică, direcția și viteza vântului, dar și alți senzori opționali.

Condițiile meteo se pot consulta de oriunde te afli, fără a fi nevoie să te deplasezi pe distanțe mari de la o parcelă la alta.

Primești alerte pe telefon sau tabletă și astfel știi tot timpul unde și cum să acționezi diminuând riscul de apariție a unor boli sau dăunatori.

Îți poți face o planificare de semănat, operații și tratamente sau recoltat.

86

Ai istoricul precipitațiilor și îți poți măsura randamentul pentru fiecare cultură având toate datele necesare.

Cel mai mare beneficiu este dat de faptul că toate datele din Meteus sunt actualizate automat în Geofolia, programul de management agricol. Astfel, toți clienții deja existenți de Geofolia pot avea acum rapoarte complete cu date meteo.

Geofolia Mobile Only este o soluție de management agricol, pe telefon, pentru fermele ce au sub 200 de hectare. A fost realizată din dorința companiei Isagri de a ajuta și segmentul fermelor cu suprafețe mai mici din România.

Este un serviciu unic ce va ajuta micii fermieri să își țină o agendă a campaniilor agricole pe telefon iar consultantul Isagri îi va pune la dispoziție toate rapoartele de care are nevoie, precum și un asistent fitosanitar.

La sfârșitul fiecărui an, Isagri face o analiză a campaniei clientului și astfel randamentul societății va putea fi îmbunătățit de la an la an.

Cu Geofolia Mobile Only și micii fermieri pot face pasul către noua tehnologie din agricultură.

* * *

Amylis, soluția revoluționară pentru fixarea azotului Redacția 3 02 2020

Agricultura nu poate exista fără azot. Este poate prima lege învățată de cei care au ales să fie fermieri. Lipsa azotului duce la imposibilitatea plantelor de a crește, azotul fiind esențial atât pentru fotosinteză, cât și pentru funcția de reproducere. Azotul este componenta de bază a proteinelor, iar celulele noi nu pot crește fără azot. Acest element poate fi luat atât din aer, cât și din sol. Provocarea este cu atât mai mare pentru agricultura ecologică. Pentru a le face viața mai ușoară fermierilor care vor să comercializeze produse organice, Agro-Est Muntenia a adus pe piața românească Amylis. Acesta este un biofertilizant care reprezintă o combinație de două bacterii fixatoare de azot.

87

Amylis este revoluționar pentru că are două tulpini și acționează în două moduri. Prima tulpină solubilizează fosforul și reduce levigarea azotului, menținându-l la nivelul rădăcinilor, în timp ce a doua sintetizează azotul atmosferic. Aplicarea Amylis aduce o serie de beneficii: creșterea utilizării materiei organice din sol, întărirea sistemului radicular, îmbunătățirea procesului de germinație, accelerarea răsăririi, optimizarea asimilării fosforului, a fierului, a magneziului și a borului. Sistemul radicular se dezvoltă mult mai bine, deoarece se distruge flora patogene sau oportunistă din rizosferă.

Conform recomandărilor venite de la specialiștii Agro-Est Muntenia, Amylis se poate aplica pe resturile vegetale din câmp, perioadele optime ale zilei fiind dimineața și seara. Amylis poate fi folosit și pe stratul vegetal răsărit. Agro-Est Muntenia recomandă o doză de 0.5 litri pe hectar, într-un volum de apă de 200 de litri pe hectar. Amylis se aplică la sol sau prin irigare, picurare sau pulverizare.Întreg portofoliul de produse pentru agricultura ecologică de la Agro-Est este disponibil în catalog aici: https://agroest.ro/wp-content/uploads/2020/01/Catalog-Agro-Est-Muntenia-ECO-2020.pdf

* * *

CE TRATAMENTE SE APLICĂ în livadă când POMII SUNT ÎNFLORIȚI! Roxana Dobre - 8 aprilie 2017

Tratamente care se aplică pomilor fructiferi înfloriți, respectiv acele stropiri care se efectuează în livadă în lunile aprilie-mai, sunt foarte importante, iar pe lângă acestea sunt necesare și alte lucrări suplimentare. Se elimină și se ard toate ramurile și lăstarii care prezinta atac de făinare, foc bacterian sau dăunători. Atenție și la rezerva de ciuperci patogene din frunzișul de sub coroana pomilor (strângerea, ardererea, încorporarea lui în sol). 

De reținut că rănile mai mari de 2 cm rezultate în urma tăierilor se ung cu mastic, ceară de albine sau chiar vopsea de ulei. Se continuă arăturile pe rând precum și săparea vasului în jurul fiecărui pom, se aplică îngrășămintele organice și chimice (fosfor si potasiu) acolo unde nu s-a efectuat aceasta lucrare în toamnă.

Tratamente măr: Stropiri în perioada Aprilie-Mai

Dăunători: Insecte minatoare și defoliatoare, afide

88

Produse de protecţia plantelor recomandate: insecticide pe bază de: tiacloprid (Calypso 480SC – concentrație 0,02%), acetamiprid (Mospilan 20 SG – concentrație 0,02%), tau -fluvalinat (Mavrik 2F – concentrație 0,05%), deltametrin (Decis Mega – concentrație 0,015%), dimetoat (Novadi m progress – concentrație 0,1%), lambda cihalotrin (Karate Zeon – concentrație 0,015%). 

Tratamente păr: Stropiri în perioada Aprilie-Mai

Dăunători: Insecte defoliatoare, afide, purici meliferi, etc.

Produse de protecţia plantelor recomandate: insecticide pe bază de: tiacloprid (Calypso 480SC – concentrație 0,02%), acetamiprid (Mospilan 20 SG – concentrație  0,02%), tau-fluvalinat (Mavrik 2F –  concentrație 0,05%), deltametrin (Decis Mega –   concentrație 0,015%), dimetoat (Novadim progress – concentrație 0,1%), lambda cihalotrin (Karate Zeon – conc. 0,015%).

Tratamente gutui: Stropiri în perioada Aprilie-Mai

Dăunători: Monilioză, antracnoză.

Produse de protecţia plantelor recomandate: fungicide pe bază de: ciprodinil ( Chorus 75 WG – conc. 0,02%), clorotalonil (Bravo 500 SC – conc. 0,15%; Rover 500 SC – conc. 0,15%), propineb (Antracol 70 WP – conc. 0,2 -0,3%), captan ( Captan 80 WDG – conc. 0,15%, Merpan 80 WDG – conc. 0,15%), mancozeb ( Dithane M 45 – conc. 0,2%, Vondozeb – conc. 0,2%), tiofant metil ( Topsin 70 WDG – conc. 0,1%), tebuconazol ( Folicur Solo – conc. 0,1%, Orius 25 WG – conc. 0,1%, Mystic 250 EC – conc. 01%).

Dăunători: Insecte defoliatoare şi minatoare, afide, etc.

Produse de protecţia plantelor recomandate: insecticide pe bază de: tiacloprid (Calypso 480 SC – conc. 0,02%), acetamiprid (Mospilan 20 SG/SP – conc. 0,02%), tau-fluvalinat (Mavrik 2F – conc. 0,05%).

Tratamente prun: Stropiri în peoada Aprilie-Mai

Dăunători: Monilioze, pătarea roşie a frunzelor, ciuruirea frunzelor.

Produse de protecţia plantelor recomandate: fungicide pe bază de: tebuconazol (Folicur Solo – conc. 0,1%; Orius 25WG – conc. 0,1%, Mystic 250 EC – conc. 0,1%), miclobutanil (Systhane 12E – conc. 0,05%), clorotalonil (Bravo 500 SC – conc. 0,15%), mancozeb (Dithane M45- conc.

89

0,2%, Vondozeb- conc. 0,2%), captan (Captan 80 WDG- conc. 0,15%, Merpan 80 WDG- conc. 0,15%), tiofanat metil (Topsin 70 WDG conc. 0,1%).

Dăunători: Afide, insecte defoliatoare, etc.

Produse de protecţia plantelor recomandate: insecticide pe bază de: tiacloprid (Calypso 480SC – conc. 0,02%), acetamiprid (Mospilan 20 SG – conc. 0,02%), tau-fluvalinat (Mavrik 2F – conc. 0,05%), deltametrin (Decis Mega – conc. 0,015%), dimetoat (Novadim progress – conc. 0,1%), lambda cihalotrin (Karate Zeon – conc. 0,015%).

Tratamente cireș/vișin: Stropiri în perioada Aprilie-Mai

Dăunători: Monilioze, pătarea roşie a frunzelor, ciuruirea frunzelor.

Produse de protecţia plantelor recomandate: fungicide pe bază de: tebuconazol (Folicur Solo – conc. 0,1%; Orius 25WG – conc. 0,1%, Mystic 250 EC – conc. 0,1%), miclobutanil (Systhane 12E – conc. 0,05%), clorotalonil (Bravo 500 SC – conc. 0,15%), mancozeb (Dithane M45- conc. 0,2%, Vondozeb- conc. 0,2%), captan (Captan 80 WDG- conc. 0,15%, Merpan 80 WDG- conc. 0,15%), tiofanat metil (Topsin 70 WDG conc. 0,1%).

Dăunători: Afide, insecte defoliatoare, etc.

Produse de protecţia plantelor recomandate: insecticide pe bază de: tiacloprid (Calypso 480SC – conc. 0,02%), acetamiprid (Mospilan 20 SG – conc. 0,02%), tau-fluvalinat (Mavrik 2F – conc. 0,05%), deltametrin (Decis Mega – conc. 0,015%), dimetoat (Novadim progress – conc. 0,1%), lambda cihalotrin (Karate Zeon – conc. 0,015%).

Tratamente cais: Stropiri în perioada Aprilie-Mai

Dăunători: Monilioze, pătarea roşie a frunzelor, ciuruirea frunzelor.

Produse de protecţia plantelor recomandate: fungicide pe bază de: difenoconazol (Score 250 EC – conc. 0,02%), ciprodinil (Chorus 75 -conc. 0,02%), miclobutanil (Systhane forte – conc. 0,02%), clorotalonil (Bravo 500 SC – conc. 0,15%), tiofanat metil (Topsin 70 WDG – conc. 0,1%).

Dăunători: Afide, insecte defoliatoare, etc.

90

Produse de protecţia plantelor recomandate: insecticide pe bază de: tiacloprid (Calypso 480 SC – conc. 0,02%), acetamiprid (Mospilan 20 SGP – conc. 0,02%), tau-fluvalinat (Mavrik 2F – conc. 0,05%).

Tratamente piersic: Stropiri în perioada Aprilie-Mai

Dăunători: Băşicarea frunzelor, ciuruirea frunzelor.

Produse de protecţia plantelor recomandate: fungicide pe bază de: difenoconazol (Score 250 EC – conc. 0,02%), ciprodinil (Chorus 75 -conc. 0,02%), miclobutanil (Systhane forte – conc. 0,02%), clorotalonil (Bravo 500 SC – conc. 0,15%), tiofanat metil (Topsin 70 WDG – conc. 0,1%).

Dăunători: Făinarea piersicului

Produse de protecţia plantelor recomandate: fungicide pe bază de: propiconazol (Bumper 250 EC; Tilt – conc. 0,03%, penconazol (Topas 100 EC – conc. 0,02%) sau sulf (Kumulus DF – conc. 0,3%, Thiovit Jet 80 WG – conc. 0,3%).

Dăunători: Afide, insecte defoliatoare.

Produse de protecţia plantelor recomandate: insecticide pe bază de: tiacloprid (Calypso 480 SC – conc. 0,02%), acetamiprid (Mospilan 20 SGP – conc. 0,02%), tau-fluvalinat (Mavrik 2F – conc. 0,05%).

Tratamente nuc: Stropiri în perioada Aprilie-Mai

Dăunători: Bacterioză, antracnoză.

Produse de protecţia plantelor recomandate: fungicide pe bază de: captan (Captan 80 WDG – conc. 0,15%, Merpan 80 WDG – conc. 0,15%), mancozeb (Dithane M 45 – conc. 0,2%, Vondozeb – conc. 0,2%), folpet (Folpan 80 WDG – conc. 0,2%), tiofanat metil (Topsin 80 WDG – conc. 0,1%).

Dăunători: Afide, insecte defoliatoare.

Produse de protecţia plantelor recomandate: insecticide pe bază de: tiacloprid (Calypso 480 SC – conc. 0,02%), deltametrin (Decis Mega – conc. 0,015%), alfa cipermetrin (Fastac 10 EC – conc. 0,02%), lambda cihalotrin (Lamdex 5EC – conc. 0,015%), cipermetrin (Faster 10 EC – conc. 0,025%), dimetoat (Novadim progress – conc. 0,1%).

Tratamente alun: Stropiri în perioada Aprilie-Mai

91

Dăunători: Bacterioză, gleosporioză, antracnoză.

Produse de protecţia plantelor recomandate: fungicide precum: Dithane M45 (mancozeb) – conc. 0,2%; Merpan 50WP (captan) conc. 0,25%; Chorus 75 (ciprodinil) – conc. 0,02%; Topsin70 WDG (tiofanat metil) – conc. 0,1%; Bravo 500 SC (clorotalonil) – conc. 0,15%.

Dăunători: Păduchi, insecte defoliatoare.

Produse de protecţia plantelor recomandate: insecticide precum: Mospilan 20SG (acetamiprid) – conc. 0,02%; Decis Mega (deltametrin) – conc. 0,015%; Calypso 480 SC (tiacloprid) – conc. 0,02%; Fastac 10 EC (alfa cipermetrin ) – conc. 0,02%; Mavrik 2F (taufluvalinat) – conc. 0,05%; Novadim progress (dimetoat) – conc. 0,1%.

Iată câteva reguli general valabile pentru stropirile efectuate în livadă:

Respectaţi strict concentraţiile indicate pe ambalaj;

Folosiţi echipament de protecţie (mască, ochelari);

Țineţi animalele de casă departe de grădină când stropiţi;

Respectaţi măsurile de igienă şi protecţia muncii afișate pe ambalaj;

Alegeţi zile când nu este vânt puternic și probabilitatea de precipitații este scăzută;

Aplicați întotdeauna prima dată fungicid iar uleiul după. Din moment ce principiul de funcţionare al uleiului horticol constă în formarea unei pelicule subţiri pe suprafaţa ramurilor fungicidul nu își mai face efectul, care este pe bază de contact;

Cumpăraţi un prelungitor pentru stropitor! Se găsesc de lungimi pâna la 1.5 m, din aluminiu, ce-i drept au preţul destul de piperat dar merită fiecare bănuţ. Puteti termina stropitul de 3-4 ori mai rapid și nu mai este nevoie să cărați scara, să tot urcați şi să coborâți.

* * *

România reală, România non-europeană Cristian Unteanu 4 martie 2020, Există, oare, ceva care să sintetizeze performanţele guvernării în România perioadei post-revoluţionare? Ceva care să demonstreze, fără putinţă de tăgadă, cât de mult ne-am apropiat sau cât de excentrici continuăm să fim faţă de media civilizaţională europeană? O imagine

92

care să concentreze reuşitele unei viziuni a construcţiei sau, dimpotrivă, a eşecul tragic produs de lipsa oricărei viziuni şi de guvernatul la întâmplare?

Cred că am identificat o asemnea imagine, am auzit-o invocată de foarte multe în discuţiile de la Bruxelles în ultimele două decenii, am regăsit-o într-un raport difuzat de Fundaţia World Vision România: „Peste o treime dintre copiii din România trăiesc în locuinţe fără toaletă în interior, media UE fiind de 2,6%, iar unul din cinci copii care nu dispune de dotările sanitare în gospodărie nu se spală pe mâini după ce foloseşte toaleta ». Asta e, aşa este, atât am putut, atât am vrut, acesta este nivelul maximal de performanţă al politicilor guvernamentale de toate culorile şi tendinţele în România aceasta unde nu numai democraţia este şi rămâne incipientă, plăpândă şi de aceea atât de ineficientă.

Iată ce declara Mihaela Nabăr, director executiv World Vision România: „Din păcate, lipsa accesului la produse pentru igienă şi a educaţiei pentru sănătate sunt probleme cu care ţara noastră se confruntă de foarte multă vreme. Subiectul a fost readus în spaţiul public zilele acestea, având în vedere cazurile de coronavirus, însă atragem încă o dată atenţia asupra nevoii de educaţie pentru sănătate pe termen lung în România, o ţară în care multe şcoli din mediul rural nu au, în continuare, apă curentă şi toalete în incintă. În şi mai multe şcoli şi grădiniţe, săpunul este inexistent, iar situaţia se perpetuează în gospodăriile acestor copii, care nu au resursele financiare pentru a cumpăra produse de bază cum ar fi săpunul. Igiena precară este o sursă continuă de îmbolnăviri în comunităţile defavorizate».

Asta nu este nicidecum descrierea unei ţări care, în Europa, să-şi exprime ambiţii de «lider regional» de «exemplu de stabilitate şi reuşită democratică». Îmi pare tare rău că o spun, dar exact în aceşti termeni poate fi descrisă orice ţară sub-dezvoltată, căci doar acolo realitatea din centrele urbane este una, alta fiind cea din restul ţării în majoritate rurală. Din nefericire, asta suntem şi noi: în comparaţie cu standardele europene, îndeplinim toate criteriile unei ţări europene sub-dezvoltate, după cum foarte exact preciza, cu multe argument. prof. univ.dr Mircea Coşea într-o emisiune la Adevărul LIVE. Asta chiar şi suntem. Şi, la modul general, avem o singură explicaţie (adevărat cu multe variante posibile) care vorbeşte despre faptul că, în istorie (de fapt din pre-istorie şi până azi), cineva a vrut şi a reuşit să ne dea în cap, influenţând negativ tendinţa noastră firească spre orizontul valorilor europene şi universale.

Marea Ocultă s-a fi îndârjit în asemenea hal asupra ţărişoarei noastre încât am ajuns ca, în Europa sec. XXI, copiii români, cum spune raportul citat, să se confrunte în continuare cu problema ancestrală a closetului în curte.

93

Problema fundamentală a unei treimi dintre copiii acestei ţări nu este, ca la vecinii noştri (nemaivorbind despre occidentul european), momentul în care vor avea cu toţii acces la reţele şcolare integrate de internet, cu programele speciale de educaţie gândite, cum se cere acum, pentru a lucra în mai multe limbi şi modulate pe tipuri foarte diferite de aplicaţii. Problema fundamentală a unei treimi dintre copii români care frecventează sistemul şcolar este cea a closetelor şi accesului la săpun.

Cifrele sunt dramatice şi arată – fără niciun fel de dubiu – că sistemul de învăţâmânt a fost abandonat în mlaştina unei indiferenţe totale. Iată: Peste 254.000 de tineri cu vârste între 18 şi 24 de ani (15,7%), din România, absolviseră cel mult clasa a VIII-a în anul 2019, arată datele Comisiei Europene prelucrate de Edupedu.ro. Rata de părăsire timpurie a şcolii, calculată ca indicator monitorizat pentru Strategia 2020, a scăzut astfel la un minimum istoric (15,7% în 2019 faţă de 16,4% în 2018 şi 18,1% în 2017), dar este încă departe de ţinta asumată de România în 2011 pentru anul 2020, aceasta fiind la 11,3%.

Media Uniunii Europene a fost în 2019 de 10,3%. Tinerii care părăsesc prematur şcoala sunt acei tineri care la vârsta de 18-24 de ani nu au absolvit mai mult de clasa a VIII-a şi care nu au mai urmat apoi cursuri de formare. Aceştia sunt mai predispuşi riscului asociat şomajului sau al celui de a câştiga mai puţin odată ce găsesc un loc de muncă. Estimările legate de competenţe necesare în Europa sugerează că, pe viitor, doar 1 din 10 locuri de muncă va putea fi accesat de o persoană care a părăsit timpuriu şcoala, potrivit raportului Comisiei Europene. Iar această problemă generează o serie de costuri publice şi sociale, sub forma unor venituri şi a unei creşteri economice mai mici, a unor venituri fiscale mai reduse şi a unor costuri mai ridicate pentru serviciile publice, cum sunt cele din sănătate, justiţie şi plata prestaţiilor sociale. Nu este o chestiune de bani, căci cum oare s-ar pune aşa problemele într-o ţară ca România care raportează ritmuri de creştere constante mai mari decât majoritatea ţărilor europene şi, ca atare, îşi permite să intre pe lista acelor puţine state care-şi permit să se gândească să acţioneze extraordinar de scumpele avioane F-35 ?

Atunci ? Simplu, este o chestiune de mentalitate venită din tradiţia noastră în care învâţâmântul a fost, până târziu la mijloc de sec.XIX, fie un lux, fie o smintire deloc necesară a minţilor unui adevărat creştin ortodox care, cel mult, «pentru a intra în rândul lumii» trebuia doar să înveţe să scrie şi să citească. Iar cealaltă problemă, cea a latrinei strămoşeşti poziţionate strategic în triunghi cu casa şi grajdul, este o chestiune de civilizaţie în spaţiul carpato-dunăreano-pontic, adus şi impus de otomanii care ne-au învăţat primii cum se construieşte structura aceea specifică de o vedeţi şi acum în

94

atât de multe spaţii săteşti şi orăşeneşti. Este un martor dureros de exact al mentalităţii «se poate şi aşa» căci aşa e «obiceiul din străbuni». Este egal cu revolta tâmpită şi statornică împotriva principiului vaccinării, condamnând alte următoare generaţii de copii să se confrunte cu ameninţarea unor epidemii.

O mentalitate de înapoiaţi, de babe habotnice şi de primitivism anunţat ca parte de realitatea României viitoare. Sigur că, slavă Domnului, există şi cealaltă Românie, cea care începe să se conecteze la Europa şi sistemele sale de valori, inclusiv administrative. Dar, în continuare, realitatea acelei o treime de copii cu closet în curte implică un factor de risc major rămâne deloc virtual de care România va trebui să scape. Dacă, vreodată, va avea şi politicienii care să-şi dorească acest lucru. Dacă nu, acesta este virusul cu coroană care provoacă o maladie cronică în România anului 2020.

* * *

Alexe:   Îi vreau cu cătuşe la mâini pe toţi cei care taie, transportă ilegal şi fură din pădurile României Financial Intelligence   4 martie 2020,

Mesajul public pe care îl am pentru toţi cetăţenii României şi pentru autorităţile statului este că îi vreau cu cătuşe la mâini pe toţi cei care taie ilegal, transportă ilegal sau fură din pădurile României, a avertizat, miercuri, într-o conferinţă de presă, ministrul propus al Mediului, Apelor şi Pădurilor, Costel Alexe. „Mesajul public pe care îl am pentru toţi cetăţenii României, pentru autorităţile statului care sper să conlucreze cu cele ale Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, este că eu ca ministru îi vreau cu cătuşe la mâini pe toţi cei care taie ilegal, transportă ilegal sau fură din pădurile României. Nu ne mai permitem ca ţară să avem astfel de practici care, evident, ne duc spre lumea a treia, în care ne defrişăm, ne tăiem ilegal pădurile în scopuri personale sau de grup”, a afirmat demnitarul, citat de Agerpres.

95

Acesta a dezvăluit faptul că, în judeţul Maramureş, a fost defrişată o pădure ce se întindea pe o suprafaţă de 340 de hectare, într-o conlucrare comună cetăţeni – autorităţi locale.

„În weekend am avut o vizită de lucru în judeţul Maramureş, care, în 2018, a fost judeţul cu cele mai mari tăieri ilegale (de lemn, n.r.) din România, cu 110.000 metri cubi identificaţi de colegii de la Gărzile forestiere. Cine ştie ce cantitate nu a fost descoperită…? Aş vrea să vă spun că, în Maramureş, la Ocolul Sighet, a fost descoperită poate cea mai mare tăiere ilegală din România, din ultimii cinci ani. Pe o suprafaţă de 340 de hectare, în adâncul pădurii, au fost furaţi 100.000 de metru cubi. O pădure rasă, cu un prejudiciu adus statului român de peste 12 milioane de lei şi cu şi mai mari prejudicii aduse naturii şi mediului înconjurător. Acea pădure nu ar fi putut să dispară peste noapte fără ca nimeni să vadă. Nici cetăţenii nu au sesizat, nici autorităţile statului nu s-au sesizat. Aproape că într-o conlucrare comună o suprafaţă importantă din pădurile României a dispărut. Colegii de la Garda Forestieră Cluj au descoperit acest subiect, l-au investigat şi vă anunţ că, săptămâna trecută, dosarul a fost trimis la Parchet”, a menţionat Costel Alexe.

Întrebat cine era proprietarul acelei păduri, Costel Alexe a subliniat că, iniţial, aceasta a aparţinut statului român, iar ulterior după apariţia unei serii de litigii, suprafaţa forestieră în cauză a rămas fără servicii de pază.

„Iniţial, pădurea era proprietatea publică a statului. La un moment dat au fost inventate 410 litigii. Odată avute aceste litigii, din păcate pentru această pădure şi cu concursul Direcţiei Silvice sau a celor care ar fi trebuit să protejeze pădurea, cele 340 de hectare au rămas fără servicii de pază, astfel încât a fost liber la furat. Abia după 10 ani când trebuia făcut din nou acel amenajament silvic s-a constatat că nu mai e nimic şi abia atunci pădurea a revenit în grija Ocolului Silvic. Mulţumim lui Dumnezeu că puterea de regenerare naturală a funcţionat şi prin grija celor de la Direcţia Silvică şi a Ocolului Sighet se operează în interior lucrări silvice. Acolo au închis ochii toţi cei implicaţi, de la cetăţenii simpli la autorităţile locale, la Ocolul Silvic Sighet, la Direcţia Silvică Sighet, pentru că altfel nu ar fi putut să dispară o suprafaţă atât de mare de pădure”, a mai spus oficialul.

Ministrul propus al Mediului, Apelor şi Pădurilor, Costel Alexe, a susţinut miercuri o conferinţă de presă, ce a avut ca temă situaţia tăierilor ilegale de păduri din judeţul Maramureş. 

96

S-a descoperit cea mai mare taiere ilegala de arbori din ultimii 5 ani!

Prejudiciul URIAS In mart. 4, 2020 Taieri ilegale de masa lemnoasa

Costel Alexe, ministrul interimar al Mediului, a spus, miercuri, într-o conferință de presă că a descoperit o amplă operațiune de tăieri ilegale de arbori, în Maramureș, la Ocolul Sighet, transmite EuropaFM.

O sută de mii de metri cubi de arbori au tăiați și furați.

„În aceste zile, mai ales în weekend, duminică, am avut o vizită de lucru în județul Maramureș. A fost descoperită poate cea mai mare tăiere ilegală din România în ultimii cinci ani. Pe o suprafață de 340 de hectare, în adâncul pădurii, au fost furați 100.000 de metri cubi. O pădure rasă de pe 340 de hectare, cu un prejudiciu adus statului român de peste 12 milioane de lei și cu și mai mari prejudicii aduse naturii și, evident, mediului înconjurător”, a spus Alexe.

Acesta a mai declarat că în acea zonă s-au făcut tăieri în mod repetat, timp de opt ani fără ca cineva să le vadă.

Costel Alexe a mai spus că în cazul acestor furturi de pădure autoritățile nu s-au sesizat, existant o conlucrare. Săptămâna trecută dosarul a fost trimis la Parchet, a mai precizat ministrul Mediului.

* * *

18 plante care nu trebuie sadite alaturat, daca vreti sa aveti o gradina productiva In mart. 4, 2020 Grădinăritul este atât captivant, cât și distractiv dar asta nu înseamnă că ar trebui să vă apucați fără să știți câte puțin din ce aveți de făcut. Puteți avea întotdeauna o grădină plină de fructe și legume diferite, dar este nevoie de o planificare adecvată pentru a afla UNDE trebuie să plasați aceste culturi pentru a vă asigura că vor crește sănătoase și puternice. Acest

97

lucru se datorează faptului că unele plante și legume nu sunt compatibile între ele, ceea ce înseamnă că nu ar trebui să fie plantate împreună.

Noțiuni de bază privind incompatibilitatea plantelor

Uneori, plantele cu înălțimi diferite nu cresc bine împreună, cum ar fi roșiile și alte plante mai mici.

Unele plante necesită niveluri diferite de umiditate, în timp ce altele sunt mai sensibile la boli. Menținerea acestor culturi predispuse la boli departe de alte plante poate contribui la reducerea posibilelor infecții, pe o suprafață mică de pământ.

Există plante care deteriorează chimic alte plante sau chiar împiedică creșterea lor. Aceste plante, numite alelopate, lasă în urmă substanțe chimice care dăunează sau ucid alte culturi.

Majoritatea plantelor menționate în acest articol sunt alelopate, așa că acordați-le atenție și nu le plantați împreună. Plantele alelopate pot îngreuna amenajarea grădinii, dar un pic de planificare din partea dvs. poate preveni eșecul culturilor.

Mai jos sunt 18 plante care nu cresc bine atunci când sunt cultivate împreună.

1. Floarea soarelui emite un produs chimic din rădăcină care împiedică plantele din apropiere să crească. Acesta va afecta o suprafață de aproximativ 12 centimetri în jurul plantelor, așa că ține departe alte culturi. Rețineți că și cojile de semințe de floarea soarelui conțin substanțe chimice toxice care vor distruge iarba și alte plante din jur. Recoltați întotdeauna pălăriile înainte de a începe să cadă semințele. Întrucât plantele de floarea-

98

soarelui cresc destul de mult în înălțime, acestea pot umbri alte plante iubitoare de soare.

2. Morcovii nu vor crește bine dacă sunt plantați lângă mărar. În plus, morcovilor nu le place să împartă spațiul cu plante cu păstăi.

3. Fasolea și mazărea au efecte negative asupra anumitor plante, în special a diferitelor soiuri de ardei. Sfecla este, de asemenea, afectată.

4. Familia Alliaceae precum ceapa, usturoiul, prazul și hașma (ceapa franțuzească) vor împiedica fasolea și mazărea să crească.

5. Sfecla nu va crește bine în apropierea plantelor de muștar sau a celor care produc păstăi.

6. Salata verde este ușor de cultivat, atât timp cât o plantați departe de fasole, sfeclă și pătrunjel.

7. Varza de Bruxelles nu crește bine lângă căpșuni sau roșii.

8. Varza plantată alături de conopidă le face sensibile la Plasmodiophora brassicae (hernia rădăcinilor de varză). Aceasta face ca rădăcinile plantei să se umfle și să nu poată prelua apa, ceea ce ucide planta. Ridichile și roșiile nu cresc bine lângă varză și conopidă.

9. Țelina poate fi un pic dificil de crescut în condiții normale. Pentru a asigura o creștere optimă, țineți țelina departe de păstârnac sau cartofi.

10. Galbenelele sunt adesea incluse în grădinile de legume, deoarece țin departe de mulți dăunători. Cu toate acestea, florile, viu colorate, pot îngreuna creșterea plantelor cu pastăi.

11. Porumbul trebuie separat de roșii, deoarece ambele sunt vulnerabile la o infecție fungică comună. Dacă roșiile sunt infectate, acestea vor infecta porumbul dacă au fost plantate împreună. Porumbul și roșiile sunt sensibile și la viermele de bumbac (numit și viermele de porumb și viermele de roșii).

12. Cartofii nu sunt compatibili cu multe plante. Pentru a evita acest lucru, creșteți cartofii într-un colț îndepărtat al grădinii. Chiar dacă și cartofii și roșiile aparțin aceleiași familii, nu cresc bine când sunt plantate împreună. Cartofii încetinesc creșterea roșiilor și devin mai sensibili la Phytophthora

99

(mana cartofilor) dacă plantele sunt cultivate împreună. Când rotiți culturile, nu plantați cartofii acolo unde au crescut roșiile în anul precedent și invers. Plantați cartofii departe de castraveți, pepeni, dovlecei, floarea-soarelui, roșii și napi.

13. Castraveții. Grădinarii novici consideră că este ușor să cultive castraveți, dar rețineți că acestor legume nu le priește să fie plantate în preajma conopidei, cartofilor, roșiilor sau orice plantă aromată puternic precum busuioc, coriandru, lavanda, rozmarinul și cimbru.

14. Gulia este o legumă cruciferă din familia verzei, care nu crește bine atunci când este plantată în apropierea plantelor cu păstăi, a căpșunilor sau a roșiilor.

15. Broccoli și conopida nu vor crește bine lângă ardei, căpșuni, roșii și dovlecei de toate tipurile.

16. Pepenii sunt sensibili la ciupercile dovleceilor. De asemenea, trebuie ținuți departe de castraveți și cartofi.

17. Sparanghelul necesită ceva spațiu, deci nu lăsați alte plante să crească prea aproape. Este deosebit de sensibil și are o slabă dezvoltare atunci când este plantat lângă usturoi, ceapă și cartofi.

18. Roșiile nu vor crește bine atunci când sunt plantate lângă coriandru și castraveți.

Amenajarea grădinii poate fi destul de simplă dacă știiți cum să o pregătiți. Decideți ce plante sunteți dispuși să cultivați și faceți un plan de dispunere adecvat, pentru a profita la maxim de grădina dvs.

* * *

Coșul cu vitamine  Miercuri, 04 Martie 2020  Mihai Nistor

Ideea coșului cu produse gustoase și sănătoase aparține gospodarilor arădeni, cei care încă produc bunătăți

100

în sistem tradițional, fie că este vorba de legume și fructe, sucuri naturale, fie produse de altă natură, plăcintă și prăjituri de casă, preparate din lapte, carne, miere, dulcețuri și compoturi sau conserve de legume făcute acasă. Este o idee care-și propune să dea o șansă și micului producător.

Marinela Petran, manager GAL „Lunca Mureșului de Jos”: „Avem produse de calitate, știm să producem. Ideea de bază asta este, să asociem, atât producătorii, cât și produsele lor.”

Inițiativa gospodarilor din județul Arad are la bază principiul asocierii, care-și propune să dea o șansă și micului producător astfel încât să rămână pe piață, o idee prin care se dă o șansă, până la urmă, roșiei tradiționale să ajungă pe masa consumatorului, în detrimentul celei de „carton”.

Un coș cu produse de casă nu este o idee nouă pentru România, însă este o idee  care prinde tot mai bine și câștigă tot mai mulți adepți, în rândul orășenilor, care doresc să mănânce mai sănătos, ne-a spus doamna Marinela Petran, managerul Grupului de Acțiune Locală „Lunca Mureșului de Jos”. De altfel, GAL-ul este instrumentul prin care gospodarii arădeni speră să-și pună ideea în practică. „Coșul cu vitamine arădean nu este o invenție, arată Marinela Petran, prin el aducem în actualitate tot ce ne-au învățat bunicii și străbunicii noștri. Țăranul român, prin bunul său simț caracteristic, trăia și mânca sănătos. Noi, din păcate, am început, din cauza mai multor factori, să cam uităm acest lucru, dar avem nevoie. Noi, românii, avem produse de calitate, știm să producem, hai să ni le punem în evidență, dar numai împreună și asociați putem să facem acest lucru. Ideea de bază asta este, să asociem, atât producătorii, cât și produsele lor. Vorbim de produse sănătoase, care înglobează multă trudă și multă cheltuială.”

Marian Rotaru, producător de fructe și sucuri – Curtici: „Cel mai important lucru mi se pare educarea gustului pentru consumul de fructe.”

Alternativă gustoasă și sănătoasă pentru cumpărători, rentabilă pentru producători

În acest coș cu vitamine își pot pune produsele producători din toată aria GAL-ului „Lunca Mureșului de Jos”, însă primul care a sesizat necesitatea lui a fost fermierul Marian Rotaru, de la Curtici, oraș care nu face parte din GAL. Marian Rotaru este producător de fructe proaspete și sucuri naturale. Și-a dat seama că nu poate răzbate singur pe piață și a căutat soluții. Astfel a apărut ideea coșului  cu vitamine. „În urmă cu opt ani, am înființat o livadă în sistem intensiv, cu sistem de irigare. Am plantat 2.000 de pomi fructiferi, cam din toate speciile. Inițial, a fost hobby, dar apoi am început să produc fructe și, ca să nu rămân cu ele în curte, a trebuit să găsesc soluții. Așa am ajuns la procesare. În colaborare cu un partener care avea linia de suc, eu am

101

venit cu fructele și am început să producem sucuri naturale. În urmă cu un an, am achiziționat și un cuptor de deshidratat fructe, prune, caise, mere, pere. Cel mai important lucru mi se pare însă educarea gustului pentru consumul de fructe. Tocmai de aceea, am fost foarte deschis față de conceptul „Școala Altfel”. Anul trecut, de pildă, am invitat în livadă elevi de clasa I. S-au jucat în livadă, le-am dat fructe proaspete, sucuri naturale, iar la plecare le-am dat câte un pomișor pe care să și-l planteze acasă. Le-am spus că atunci când vor termina clasa a IV-a aștept să mă invite să mănânc și eu fructe din pomișorul lor. Am reușit să-i  motivez astfel fantastic. Îmi spuneau părinții că veneau pruncii de la școală, își luau stropitoarea și mergeau în grădină să-și ude pomișorul. Sunt lucruri mărunte care au, până la urmă, darul să trezească interesul și să cultive gustul”, povestește pomicultorul de la Curtici.

La toate evenimentele din vestul țării este prezentă cu produse de patiserie și doamna Nița Șerban. Sunt produse specifice locului și le face acasă de cu noaptea, astfel încât dimineața să fie aburinde. Tot aburinde, ar putea să-și găsească locul și în coșul cu vitamine. „Toate produsele sunt făcute în casă, cu mâinile mele, zice cu mândrie nana Nița. Am făcut cornulețe sărate și dulci, biscuiți de casă, la noi le zice plăcintă cu mașina, am cozonaci cu nucă și cu mac. De fapt, cozonacii ăștia nu sunt chiar cozonaci. La noi le zice coardă și au o talie mai mică, dar sunt mai gustoase decât cozonacii. Cornulețele le fac după o rețetă proprie și sunt vestită cu ele în tot locul. Pe toate, le pregătesc noaptea, ca să fie proaspete în ziua următoare. Am nopți în care dorm doar o oră, da’ nu-i bai, sunt o fire foarte energică, pentru mine e o joacă.”

Managerul Grupului de Acțiune Locală „Lunca Mureșului de Jos”, Marinela Petran, spune că potențialii beneficiari ai coșului cu vitamine arădean vor fi mai ales familiile cu copii, pentru că, spune domnia sa, „nu gândim pentru noi, gândim pentru viitor”.

În primă instanță, coșul cu vitamine va conține fructe și sucuri naturale din gospodăria lui Marian Rotaru. Cel mai probabil, primul coș își va găsi destinatarul anul viitor. Până atunci însă, se rezolvă problemele de marketing, se testează piața, se construiește și se etichetează brandul, astfel încât la momentul ieșirii pe piață, coșul cu vitamine arădean să fie o alternativă serioasă și sănătoasă pentru cumpărători.

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print - august 2019

* * *

Singura soluție de combatere a Ambroziei – erbicidul inovativ RACER 25 EC de la Adama 4 martie 2020 Cotidianul Agricol 

102

Ambrozia (Ambrosia artemisifolia) sau Otrava zeilor este cunoscută ca fiind o buruiană periculoasă pentru sănătatea omului, polenul acesteia provocând alergii, rinite, asm și stări febrile puternice în perioada înfloririi.

Ambrozia se întâlnește de obicei pe marginea șoselelor și în culturile agricole în care se practică tehnologia no-tillage, buruiana fiind o adevărată amenințare pentru agricultură, mediu și sănătatea publică.

O plantă de ambrozia poate dezvolta până la 60.000 de semințe ce își pot menține puterea germinativă timp de peste 20 de ani. În prezent, ambrozia este planta cea mai alergenică din România, drept pentru care, din octombrie 2017, prin adoptarea legii ambroziei de către Senat, planta a intrat sub incidență legislative, iar fermierii care nu își vor îngriji terenurile și nu vor lua măsuri pentru combaterea acestei buruieni vor plăti amenzi de până la 20.000 lei.

În ultimii ani Ambrozia a căpătat rezistență la multe erbicide, fapt care duce la o combatere din ce în ce mai greoaie a acesteia.

Compania ADAMA vine însă în preîntâmpinarea acestui neajuns și propune un erbicid inovativ, RACER 250 EC, cu o moleculă originală, s.a. flurochloridone 250 g/l, reprezentând cea mai eficientă soluție de combatere a ambroziei atât în cultura de floarea soarelui cât și în cea de cartof.RACER 250 EC se aplică în preemergență, după semănatul culturii și până la răsărirea buruienilor. Erbicidul nu se încorporează la aplicare și se va evita ca în solele tratate să se efectueze alte lucrări mecanice timp de 3 săptămâni de la utilizarea tratamentului. Aplicarea preemergentă a produsului nu influentează negativ planta de cultură.RACER 250 EC combate cu succes buruienile dicotiledonate anuale, inclusiv Ambrozia dar și pe cele monocotiledonate.Doza de aplicare recomandată pentru RACER 250 EC este de 2-3 l/hectar pentru cultura de floarea soarelui și de 3-4 l/hectar pentru cartof.

Produsul este preluat din sol de către rădăcini și are acțiune erbicidă reziduală, de lungă durată. Erbicidul se absoarbe în buruienile în curs de germinare prin rădăcini și coleoptile și se translocă rapid, distrugând plantele sensibile prin inhibarea sintezei carotenoidelor, cel mai adesea înainte de răsărirea acestora. Efectul rezidual durează 3-4 săptămâni, timp suficient pentru ca plantele de cultură să acopere rândurile. Substanța activă este reactivată de apa din precipitații sau din irigare.

103

Cu erbicidul inovativ RACER 250 EC, ADAMA oferă singura soluție de combatere a Ambroziei. * * *

Este momentul pentru tratamentele fitosanitare în pomicultură!4 martie 2020 

Tratamentele fitosanitare au început odată cu căderea frunzelor, la intrarea în iarnă sau în “ferestrele calde” din iarnă când temperaturile au depășit 6-7°C în timpul zilei, cu produse cuprice (reduc considerabil rezerva de ciuperci fitopatogene și bacterii). După cum știți deja, continuă cu tratamente în perioada repausului vegetativ, pentru combaterea formelor hibernante ale păduchilor țestoși (păduchele din Sân Jose), dar și a altor dăunători (ouăle acarianului roșu al pomilor, ouăle afidelor, etc).

Din acest sezon, compania ALCEDO vine cu un nou produs, N-OIL, un ulei vegetal care se poate aplică împreună cu insecticidul MOSPILAN 20 SG, pentru combaterea formelor hibernante ale păduchilor țestoși, dar și a altor dăunători. Acest adjuvant îmbunătățește performanțele tratamentelor fitosanitare aplicate în pomicultură, în perioada repausului vegetativ. Are efect asfixiant pentru ouăle de afide și acarieni. Nu produce fitotoxicitate pomilor, indiferent de momentul aplicării amestecului.

Tratamentul se aplică iarna sau spre sfârșitul repausului vegetativ, la umflarea mugurilor (începutul dezmuguritului – faza de “urechiușe de șoarece” la măr și de “buton verde” la prun), când temperatura ambiantă depășește 4°C, este calm atmosferic (pentru evitarea driftului) și nu există condiții de precipitații în timpul sau imediat după aplicarea tratamentelor. Eficacitatea amestecului se menține peste 30 zile de la aplicare și nu afectează fauna utilă. Doza recomandată este de 10-15 l/ha (1%) N-OIL + 0,45 kg/ha MOSPILAN 20 SG. Cantitatea de soluție folosită este între 1000 – 1500 l/ha, în funcție de talia pomilor, astfel încât să se realizeze o acoperire cât mai uniformă a ramurilor și tulpinii.

104

* * *

Porumbul dulce din portofoliul Syngenta, mulți consumatori aduce!4 martie 2020 Cotidianul Agricol 

Specialiștii Syngenta ne recomandă să descoperim hibrizii ideali pentru cultura de porumb dulce:

🌽 Spirit F1 – hibrid de porumb dulce extratimpuriu, ce prezintă 14-16 rânduri de boabe și este recomandat pentru consum în stare proaspătă și procesare. Detalii: bit.ly/Syngenta-SpiritF1

Jubilee F1 – hibrid de porumb dulce ce se caracterizează printr-un gust 🌽deosebit, 16-18 rânduri de boabe și o lungime medie a știuleților de 20-22 cm. Detalii: bit.ly/Syngenta-JubileeF1

Starshine F1 – hibrid de porumb dulce timpuriu, ce prezintă 14-16 🌽rânduri de boabe și o calitate bună a știuleților, cu o lungime medie de 20 cm. Detalii: bit.ly/Syngenta-StarshineF1

* * *

UN BEGS PEOPLE TO BECOME ONE WITH NATURE FOR WORLD WILDLIFE DAY 2020 By Euronews Living 04/03/2020 

Some of the biggest names in philanthropy and peace and humanitarianism have come out in support of action to take care of plants and animals on World Wildlife Day.

Though there are more humans on Earth today than at any point in history - with the population growth showing no signs of dropping off - close to a quarter of all species on the planet are in danger of becoming extinct in the next few decades.

105

A white fox roams Iceland.Jonatan Pie

“It seems that humanity has forgotten just how much we need nature for our survival and well-being”, said UN Secretary-General António Guterres.

Despite 2020 being christened the 'year of biodiversity' in some quarters, the message appears yet to get through.

Some species have worked out how to thrive in manmade environments.Unsplash

“Science tells us that nearly one million out of the nearly eight million species on our planet face the threat of extinction”, added Inger Andersen, Executive Director of the UN Environment Programme. “We are losing species at an average of 1000 times the natural extinction rate. This is a catastrophe we simply cannot afford”.

Some species, particularly some monkeys across Asia, have worked out how to thrive in manmade environments, using humans as sources of food and buildings for shelter. However, they are in the minority.

CITES - a treaty between countries to protect wildlife - also added its voice to the din, calling on people to remember that reliance on nature was a two-

106

way street. Secretary-General Ivonne Higuero pointed out that “humans around the world benefit every single day from wildlife”.

“Since time immemorial, we have used wild plants and animals for our most basic needs: from the air we breathe, to the food we eat, to the materials we use for shelter and comfort,” she said.

* * *

107