Federaþia Educaþiei Naþionale a semnat 3 RON ºI ATITUDINE ... fileCu ocazia vizitei pe care...

Cu ocazia vizitei pe care comisarul european Ján Figel, responsabil pentru educaþie, formare, culturã ºi

tineret, a fãcut-o în România, revista „ªcoala Româneascã“ i-a luat acestuia un interviu în exclusivitate.

Printre temele abordate s-a numãrat ºi compatibilizarea învãþãmântului românesc cu cel din þãrile UE.

ªCOALAromâneascqSingura revistã care spune lucrurilor pe nume

Anul VII � nr. 30 � aprilie 2008 � 3 RON E D U C AÞ I E º I AT I T U D I N E

Director fondator: Cãtãlin Croitoru Redactor-ºef: Dragoº Constantin Neacºu

Educaþia, strategiede securitatenaþionalã

Tratatul Lisabona aduce modificãriimportante pentru funcþionarea ºi organi-zarea instituþionalã a Uniunii Europene,multe dintre ele devenind adevãrate pro-vocãri pentru statele membre.

OOPPIINNIIII PPAAGG.. 44--55

Educaþia incluzivãîn Balcani

Anul trecut, Organizaþia pentru Coo-perare Economicã ºi Dezvoltare (OECD) adat publicitãþii raportul „Politici în educa-þie pentru elevii în situaþie de risc ºi pentrucei cu dizabilitãþi din Europa de Sud Est“.

ªªCCOOAALLAA PPAAGG.. 1133

IINNTTEERRNNAAÞÞIIOONNAALLÃÃ

SSUUBB LLUUPPÃÃ PPAAGG.. 33

ªªCCOOAALLAA LLUU’’ Gqzdaru

rreevviissttãã nnaaþþiioonnaallãã

ppeennttrruu

pprroommoovvaarreeaa rreeffoorrmmeeii

îînn îînnvvããþþããmmâânntt

Bacalaureatul, un scandal anunþat Profesori, elevi ºi pãrinþi au sãrit ºi le-au reproºat celor care le-au conceput cã subiectele sunt mult prea grele ºi ar fi maipotrivite pentru elevii olimpici sau cei ale cãror aspiraþii ulterioaredupã terminarea liceului sunt strict legate de matematicã.

DDOOSSAARR PPAAGG.. 1144--1155

www.scoalaromaneasca.ro

Monstruoasa Coaliþie a încercat sã loveascã din nou

Federaþia Educaþiei Naþionale a semnat Pactul Naþional pentru Educaþie

Ján Figel, comisarul european pentru educaþie, formare, culturã ºi tineret:

„România trebuie sã acordeo atenþie deosebitã calitãþiiactului educaþional“

Ján Figel, comisarul european pentru educaþie, formare, culturã ºi tineret:

„România trebuie sã acordeo atenþie deosebitã calitãþiiactului educaþional“

Bani pentruhainele profesorilor

Profesorii din învãþãmântul preuni-versitar ar putea sã primeascã de anulviitor 150 de euro, pe an, bani pentru îm-brãcãminte.

AACCTTUUAALLIITTAATTEE PPAAGG.. 22

pag. 8-9

Sunteþi de acord cu greva înperioada tezei cu subiect unicdin semestrul al II-lea?

Un sondaj efectuat printre profesorii care acceseazã site-ul forum.por-tal.edu.ro ne aratã cã nemulþumirea a atins cote maxime.Trebuie spus cã, înnumai douã luni, numãrul celor care au rãspuns la acest sondaj s-a dublat.În condiþiile în care la un astfel de topic voteazã circa 100 de useri la acestanumãrul voturilor a ajuns la 324. Aceastã cifrã ne-a fãcut sã reluãm acestsondaj în condiþiile în care din ce în ce mai mulþi profesori cer aceastã grevã.

Din cei 324 de respondenþi, 286 spun cã ar fi de acord cu o grevã gene-ralã în perioada tezelor cu subiect unic din semestrul al II-ea, în timp cedoar 38 nu sunt de acord cu protestul.

Pãrerea unui forumist:Acu’... ca s-o spun p’a dreapta, cu riscul de a deveni persona non grata

sau nomina odiosa pentru mulþi forumiºti, ºtiu cã mulþi nu muncesc nici pesalariu, aºa bun-rãu cum e, argumentul cã e leafa micã ºi d’aia... merge lafraieri, cã nimeni nu-ºi poate ajusta calitatea actului profesional în funcþiede salariu. Eu tot cu acelaºi cap gândesc, tot cu aceeaºi gurã vorbesc, tot cuaceeaºi mânã scriu... indiferent dacã am/nu am salariu de merit, bonuri demasa, secretarã etc...

E drept, aº fi ceva mai destins (cred), dar nu mai bine pregãtit profesio-nal ºi nici mai motivat. Motivaþia mea sunt perechile de ochiºori care mãurmãresc cu atenþie, copiii care vor ºi ºtiu sã rãspundã la ore, care aleargãdupã mine cu caiete/portofolii/etc. ca sã-mi arunc un ochi pe truda lor... ele-vii care cer ºi vin la ore de pregãtire pentru participarea la diverse... eu ce le-aº putea spune, cã s-au terminat banii cu o sãptãmânã înainte de salariu,cã am amânat sã plãtesc factura la curent, cã ar trebui sã fac o vizitã la medicºi o amân din aceleaºi motive...???

Am colegi care pierd jumãtate din orã la fumat sau cu discuþii despre te-miri-ce, care în mod repetat îi pun pe copii sã „conspecteze“ o lec-þie/douã/trei... care n-ar face o orã suplimentarã nici sã-i pici cu cearã, darrecomandã pregãtire la domiciliu (al lor, evident!). Nu creºte nimic dinmâna lor, dar sunt foarte gãlãgioºi când e vorba de salarii, de stabilitateapostului etc. Nu mi se pare corect sã acord un salariu mare unui profesornumai pentru cã a stat cu fundul pe scaun 30 de ani.

Noi modalitãþi desancþionare a elevilor indisciplinaþiMinisterul Educaþiei vrea sã înãspreascãmodalitãþile de sancþionare a elevilor indis-ciplinaþi. „Am constatat cã, în anumite ca-zuri, scãderea notei la purtare nu îºi dove-deºte eficienþa. În acest sens, MinisterulEducaþiei, Cercetãrii ºi Tineretului (MECT)ar trebui sã se gândeascã, împreunã cu di-rectorii de unitãþi ºcolare, ca, pe lângã scã-derea notei la purtare, sã aplice ºi altesancþiuni elevilor care încalcã Regulamen-tul de organizare ºi funcþionare a unitãþilorde învãþãmânt preuniversitar sau regula-mentele de ordine internã“, a precizat se-cretarul de stat pentru învãþãmânt preuni-versitar, Zvetlana Preoteasa. Pentru a spori

disciplina, MECT intenþioneazã sã transfor-me ºedinþele cu pãrinþii în discuþii pe pro-bleme strict administrative, iar situaþia ºco-larã ºi disciplinarã a fiecãrui elev sã fie dis-cutate în întâlniri între pãrinte ºi diriginte.

FEN i-a cerut demisia ministrului EducaþieiFederaþia Educaþiei Naþionale i-a solicitatministrului Educaþiei, Cristian Adomniþei,sã îºi prezinte demisia, ca urmare a decizieiPNL de a-l nominaliza drept candidat alpartidului la Primãria Municipiului Iaºi.„Domnul ministru ºi-a început campaniaelectoralã de douã luni. În acest timp,Adomniþei a fost în fiecare week-end în vi-zitã de lucru în municipiul Iaºi, ocazie cucare a vizitat ºcolile ºi universitãþile dincapitala Moldovei. Þinând cont de faptul cãministrul Educaþiei a acceptat sã can-dideze din partea PNL la Primãria Iaºi, ar fimoral sã îºi prezinte demisia din funcþia pecare o deþine la ora actualã. Nu este etic sãimplice Educaþia ºi nici sã-i consume fon-durile în campania sa electoralã. În condiþi-ile în care nu va demisiona, îi vom cere pre-mierului Cãlin Popescu-Tãriceanu sã îldemitã“, a precizat Cãtãlin Croitoru, preºe-dintele FEN.

Programul Euro 200 nu mai arecãutare

Aproximativ 500 de elevi dâmboviþeni au depuscereri, pânã la termenul-limitã de 31 martie, pentrua primi ajutorul de 200 de euro de la stat destinatachiziþionãrii unui calculator, solicitãrile fiind de ºaseori mai puþine faþã de 2004, când a fost introdusprogramul Euro 200. Scãderea numãrului de solicitãri poate fi explicatã prin faptul cã, de ladeclanºarea programului, au beneficiat de aceastãfacilitate foarte mulþi tineri. În 2004, au fost depusepuþin peste 3.500 de dosare, iar în acest an în jurde 500 de cereri. Douã treimi din dosare suntdepuse în mediul rural ºi în oraºele mici. În acestan, elevii ºi studenþii pânã în 26 de ani s-au pututînscrie pânã la 31 martie în programul Euro 200,depunând un dosar la ºcoala sau facultatea la careînvaþã. Cererile vor fi analizate pânã la 3 mai, cândva fi afiºatã lista beneficiarilor. Aceºtia vor primibonuri valorice de 200 de euro, cu care se potprezenta la orice magazin de profil din þarã. PotrivitMinisterului Educaþiei, în 2008 vor putea fi soluþio-nate cel mult 41.000 de cereri pentru acordareaajutoarelor de 200 de euro. Programul Euro 200este derulat de Ministerul Educaþiei în baza Legii nr.269/2004, privind acordarea unui ajutor financiarîn vederea stimulãrii achiziþionãrii de calculatoare.

Bani pentru hainele profesorilor

Profesorii din învãþãmântul preuniversitar ar puteasã primeascã de anul viitor 150 de euro, pe an,bani pentru îmbrãcãminte. Propunerea legislativã atrecut de Senat la 19 martie, dar camera decizio-nalã în aceastã problemã este Camera Deputaþilor.Senatul a adoptat la 19 martie, cu 70 de voturipentru, o abþinere ºi cinci voturi împotrivã, o propu-nere legislativã iniþiatã de Miron Mitrea ºi AnghelTilvar, prin care profesorii din învãþãmântul preuni-versitar ar putea primi 150 de euro anual pentru a-ºi achiziþiona îmbrãcãminte. Ajutorul financiarvine ca urmare a unei solicitãri mai vechi aFederaþiei Educaþiei Naþionale, iar sumele ar trebuiasigurate de la bugetul de stat prin MinisterulEducaþiei, Cercetãrii ºi Tineretului. Dacã actul nor-mativ va fi adoptat ºi de cãtre Camera Deputaþilor,legea ar trebui aplicatã din 2009.

ªCOALAromâneascqactualitate

www.scoalaromaneasca. ro

2

ªªTTIIRRIILLEE LLUUNNII II � ªªTTIIRRIILLEE LLUUNNII II � ªªTTIIRRIILLEE LLUUNNII II � ªªTTIIRRIILLEE LLUUNNII II � ªªTTIIRRIILLEE LLUUNNII II

Str. Justiþiei nr. 65, Sector 4, Bucureºti

Tel.: 021/337.11.40; 021/337.11.85

Fax: 021/337.01.17

DDiirreeccttoorr ffoonnddaattoorrCãtãlin Croitoru

([email protected])

RReeddaaccttoorr--ººeeff::Dragoº Constantin Neacºu([email protected])

SSeenniioorr eeddiittoorr::Constantin Ciosu

([email protected])

PPuubblliicciittaattee::0722.575.477

([email protected])

DDTTPP::Omni Press & Design

([email protected])www.opd.ro

TTiippaarr::

SC Safo Prod SA – Grupul dePresã ºi Tipografie Romprint

Str. Piaþa Presei Libere nr. 1, Sector 1, tel.: 224.27.90,

e-mail: [email protected]

Publicaþia în curs de auditare BRATISSN 1453 – 7842

ªCOALAromâneascq

PPRREECCIIZZAARREE::PPRREECCIIZZAARREE:: Autorul rãspunde dinpunct de vedere juridic pentru conþinutul articolului. De asemenea, agenþiile de presã ºipersonalitãþile citate poartã inte-gral rãspunderea afirmaþiilorconþinute în textul preluat ºi difuzat.

CÃUTÃM COLABORATORI!

EEººttii eelleevv,, ssttuuddeenntt,, jjuurrnnaalliisstt ssaauupprrooffeessoorr?? CCrreezzii ccãã aaii cceevvaa ddee ssppuussîînn cceeeeaa ccee pprriivveeººttee eedduuccaaþþiiaa ddiinnRRoommâânniiaa?? VViinnoo aallããttuurrii ddee nnooii..

TTrriimmiittee uunn CCVV ººii ddoouuãã--ttrreeii aarrttiiccoolleeppee aaddrreessaa ddee ee--mmaaiill::

rreeddaaccttiiaa@@ssccooaallaarroommaanneeaassccaa..rrooººii îînn cceell mmaaii ssccuurrtt ttiimmpp

ppoossiibbiill oo ssãã ttee ccoonnttaaccttããmm..

PPRREEMMIIAANNTT10

FEDERAÞIA EDUCAÞIEI

NAÞIONALE

este la ora actualã singura organizaþie care a rãmas pe baricadaluptei pentru salariaþii dinînvãþãmânt.

RREEPPEETTEENNTT

CRISTIAN ADOMNIÞEI

a fost nominalizat de cãtrePNL pentru a candida pentrufuncþia de primar la Iaºi. Cu toate acestea, el se þine cudinþii de fotoliul ministerial ºifoloseºte banii educaþiei pentru campania electoralã.

4

�� DD RR AA GG OO ºº NN EE AA CC ºº UU

Federaþia Educaþiei Naþionale afost singura organizaþie sindicalãcare a acceptat sã ia parte la semna-rea pactului. Potrivit preºedinteluiFEN, Cãtãlin Croitoru, pactul esteangajamentul politic aºteptat de 18ani. „FEN, ca prima organizaþie sin-dicalã naþionalã autenticã, creatã peprincipii democratice încã din ia-nuarie 1990, a militat în permanenþãpentru recunoaºterea ºi conºtienti-zarea rolului determinant al Educa-þiei în schimbarea infrastructuriimentale a societãþii româneºti înacord cu principiile unei societãþilibere, democratice, bazatã pe valori,competenþã ºi responsabilitate, ga-ranþie a unei dezvoltãri durabile ge-neratoare de bunãstare ºi progres.Pactul Naþional pentru Educaþie estedemersul obligatoriu care dã ºansadeclanºãrii ireversibile a unui ase-menea proces“, a declarat CãtãlinCroitoru, preºedintele FEN. Potrivitacestuia, FEN îºi va asuma respon-sabilitatea participãrii nemijlocite laelaborarea strategiei ºi, implicit, vaveghea la aplicarea ºi respectareaPactului de cãtre toate pãrþile sem-natare. „Marele campion, câºtigãtoral acestui eveniment istoric pentruEducaþie este România“, a adãugatCroitoru.

Monstruoasa coaliþierevine

Cele trei organizaþii sindicalecare nu au semnat Pactul pentrueducaþie sunt aceleaºi care au giratlegile propuse de ministrul Adomni-

þei. Mai mult, aceste trei organizaþii,ne referim aici la FSLI, Federaþia„Spiru Haret“ ºi FNS „Alma Mater“,prin liderii lor, au ieºit cu atacuridure împotriva pactului ºi chiar audorit sã facã ºi o acþiune de protestîmpotriva acestui document. Pe ulti-ma sutã de metri însã, FSLI ºi „AlmaMater“ au bãtut în retragere ºi nu auvrut sã participe la acþiunea de pro-test. Astfel, la mitingul ºi marºulcare a avut loc la 14 martie au parti-cipat doar 500 de reprezentanþi„Spiru Haret“. Care nu ºi-au mai ascul-tat nici liderii ºi au început sã-l hui-duie pe ministrul Educaþiei, CristianAdomniþei, care coborâse în mijlocullor pentru a-i felicita pentru acþiu-nea de protest ºi pentru a le prezen-ta avantajele pachetului de legi. Celmai hazliu moment al acþiunii a fostînsã când ministrul care nu a avutnicio tangenþã cu învãþãmântul dupãce ºi-a terminat studiile a spus: „Noi,oamenii ºcolii...“ incluzându-se ast-fel printre oamenii care slujesc zi dezi în ºcoli.

Substraturile pentru care liderii„Spiru Haret“ au organizat acest mi-ting rãmân încã în mister, însã nuunul total. Deja au apãrut unele zvo-nuri care vorbesc despre o „recom-pensã“ pentru liderul ieºean, în con-diþiile în care Adomniþei o sã câºtigeprimãria municipiului, lucru însãpuþin probabil. Asta în condiþiile încare CNSRL-Frãþia, confederaþie lacare este afiliatã ºi federaþia „SpiruHaret“, a semnat deja un protocol cuPSD prin care mai multe persoanevor candida pe listele acestui partidla alegerile locale ºi cele naþionale.Cine ºtie, poate chiar ºi vicepreºe-

dintele CNSRL Frãþia, MariusNistor.

FSLI face pasul înapoiDupã ce au refuzat categorit sã

semneze Pactul Naþional pentruEducaþie, pe care l-au considerat de-magogie politicã, liderii FederaþieiSindicatelor Libere din Învãþãmântau început sã batã în retragere, con-tinuându-ºi atitudinea permanentduplicitarã.

Prin comunicatul dat la 12 mar-tie, Aurel Cornea & Co. au arãtat clarcã mitingul organizat de cãtre FSI„Spiru Haret“, la care ar fi trebuit ºiei sã ia parte, este unul cu conotaþiipolitice ºi se delimiteazã astfel de„tovarãºii lor de luptã“. Separe însã cã zarurile nu

au cãzut dupã cum au dorit lideriiFSLI ºi dintr-odatã nu le-au mai plã-cut jocurile de culise orchestratechiar de ei. Aceºtia au încercat princomunicatul dat sã se delimiteze delegile propuse de Adomniþei, pe carepânã mai ieri le susþineau, ºi vor sã

intre în echipa de la

Cotroceni, care va elabora strategiadin domeniul Educaþiei, fãcându-secã nu înþeleg cã prin refuzul semnã-rii Pactului s-au autoexclus din oriceacþiune care decurge din acesta, ºiau adus astfel un enorm prejudiciumembrilor pe care îi reprezintã.

apr i l ie 2008

ªCOALAromâneascq sub lupã 3

Monstruoasa Coaliþie a încercat sã loveascã din nou

FEN a semnat PactulNaþional pentru EducaþiePactul Naþional pentru Educaþie încheiat între partideleparlamentare a ajuns sã fie semnat ºi de reprezentanþii societãþii civile. Cu toate cã acesta reprezintã, potrivitmajoritãþii celor implicaþi, primul semn de recunoaºtere aimportanþei educaþiei, trei organizaþii sindicale au refuzat sã-ºi punã semnãtura pe acest act. Decizia lor este cel puþinciudatã, dacã luãm în considerare cã pânã acum reprezentanþii acestor federaþii au susþinut comisia prezidenþialã pentru elaborarea politicilor din domeniul educaþiei. Totuºi, din câte s-a aflat, decizia lor are legãturã cu respingerea de cãtre Preºedinþie a pachetului de legisusþinut de pe ministrul Educaþiei, Cristian Adomniþei, pecare liderii celor trei organizaþii l-au girat, chiar dacã aducea mari deservicii oamenilor pe care îi reprezintã...

EFECTELE ESENÞIALE ALE PACTULUI ÎNOPINIA FEN:- strategie pe termen mediu ºi lung, caresã restabileascã ordinea logicã de restructurare ºi modernizare a învãþãmântului românesc - punerea în practicã a acestei strategiiprin programele de guvernare ale partidelorce se vor succeda la conducerea þãrii înurmãtorii 15-20 de ani - adoptarea unei legislaþii coerente ºiarmonizate, adecvatã strategiei convenite - educaþia devine în mod real preocupareaprioritarã a întregii clase politice, nu maipoate fi confiscatã de nicio tabãrã politicãºi, implicit, aceasta va crea premiseledepolitizãrii structurilor administrative dinEducaþie - structurile „clasice“ care controleazã ºimenþin blocajul reformei Educaþiei suferã olovitura mortalã., aceasta explica ºi reacþiile furibunde ale „trompetelor“ acestorstructuri ºi grupuri de interese care-ºi simtameninþate afacerile pe spatele ºcoliiromâneºti.

ªCOALAromâneascqopinii


4

EDUCAÞIA – strategiesecuritate

Tratatul Lisabona aduce modi-ficãri importante pentru funcþiona-rea ºi organizarea instituþionalã aUniunii Europene, multe dintre eledevenind adevãrate provocãri pen-tru statele membre. Pentru Româ-nia, ca membru recent al Uniunii,eforturile de adaptare la schimbãrilerapide ce se produc sunt cu atât maidificile, cu cât integrarea noastrãeste încã la început de drum, cudestule întârzieri ºi bâlbâieli.

Ar fi o mare eroare dacã subaspectul apãrãrii ºi securitãþii ne-ammãrgini strict la mãsuri legate deadaptarea serviciilor în cauzã la ce-rinþele ºi exigenþele Uniunii Euro-pene. Problematica securitãþii ºiapãrãrii trebuie strâns legatã deimpactul, influenþa ºi consecinþelepoliticilor în domeniul Educaþieinaþionale, care, pe bunã dreptate, ºisub acest aspect, trebuie consideratca un domeniu strategic ce vizeazãîn mod direct siguranþa naþionalã.

De calitatea sistemului edu-caþional depind foarte multe aspec-te care au o influenþã directã sau in-directã asupra siguranþei naþionale.

O populaþie cu un standard deeducaþie ridicat este avizatã ºiconºtientã de responsabilitãþile ci-vice ºi sociale ce îi revin, este aco-modatã ºi utilizeazã eficient meca-nismele unei societãþi democrate.

Un cetãþean cu o educaþie de ca-litate înþelege natura ºi scopul poli-ticilor publice în domeniul apãrãriiºi siguranþei naþionale, intereselenaþionale ºi armonizarea lor cu celeale Uniunii Europene. Un astfel decetãþean are simþul valorilor naþio-nale ºi europene, are sentimentepatriotice normale, în contextul cã-rora are ºi un respect pentru eroiineamului.

Din pãcate, evoluþia sistemuluieducaþional românesc în ultimii 18ani este departe de a fi în direcþiamodernizãrii, a compatibilizãrii custandardele ºi normele de calitateeuropene. Asistãm la o degradarepermanentã a actului educaþionalpe fondul avansãrii unor strategii ºipolitici strãine interesului naþional,strâns legate de evoluþia proceselorde globalizare.

I. Globalizarea versusidentitatea naþionalã

Existã interese ce cautã submi-narea temeiurilor esenþiale ale nea-

murilor: credinþa, sentimentul et-nic, tradiþia; acestea sunt relativi-zate sau anatemizate, ca piedici încalea integrãrii.

Exemple ale unor asemeneamanifestãri sunt destule:

– Campania insistentã dusãîmpotriva existenþei icoanelor înºcoli, fãcutã în numele unor pre-tinse drepturi ºi libertãþi care ar fiîncãlcate; o campanie ce a pregãtitterenul, prin amorsarea unor pre-tinse „dezbateri publice“, pentruatacuri virulente la adresa predãriireligiei ca disciplinã ºcolarã;

– Radierea din cãrþile de istoriea unor personalitãþi ca Decebal, Bu-rebista, Mihai Viteazu, Avram Ian-cu, Horia etc., ºi introducerea unorpseudo-personalitãþi din lumeamondenã contemporanã, cu scopulevident de a spori deruta tinerei ge-neraþii în ceea ce piveºte o scarã rea-lã a valorilor naþionale ºi existenþeiunor modele demne de urmat;

– Cu o zi înainte de semnareaTratatului de aderare la UE, Româ-nia nu avea un brand de naþiune încontextul în care aveam o imaginefoarte proastã în exterior, confun-datã cel mai adesea cu Ceauºescu,Dracula, copii abandonaþi sau bol-navi de SIDA, câini vagabonzi ºicerºetori.

Cu toate cã în 2007 preºedin-tele României a emis un decret pen-tru promulgarea Legii privind ac-ceptarea Convenþiei pentru salvgar-darea patrimoniului cultural imate-rial, adoptatã la Paris la 17 octom-brie 2003, autoritãþile noastre nuau reuºit sã înscrie în acest patrimo-niu decât obiceiul cãluºarilor ºinimic mai mult. Oare ce vom facecu Junii Braºovului, Ceata de fecioridin Fãgãraº, Dansul fetelor de laCãpâlna, Pluguºorul, tradiþiile Ma-ramureºului, Banatului, Olteniei,Munteniei, Moldovei sau Dobrogei?

Din pãcate, este pusã sub sem-nul întrebãrii capacitatea noastrãde a ne pãstra identitatea ºi asta încontextul în care politicile oficialeale Uniunii Europene nu susþin ex-plicit o intenþie de renunþare laidentitatea naþionalã. Pasul decisivspre globalizare se va face prin edi-ficarea Statelor Unite ale Europei,ceea ce nu va însemna o desfiinþarea statelor naþionale care vor trebuisã-ºi pãstreze identitatea ºi suvera-nitatea. Comunitãþile naþionale seîntorc la sinele lor ireductibil –identitatea. Unele dintre ele, care senumãrã printre promotorii UE, aºacum este Franþa, înþeleg sã-ºi afir-me chiar mai insistent identitateanaþionalã ºi au avertizat cã nu vorrenunþa la ea sub niciun chip. Mulþimembrii doresc o Europã a naþiu-nilor, iar UNESCO ne cheamã sã ne

conºtientizãm identitatea naþionalãºi sã o recuperãm integral prin în-scrierea în patrimoniul culturalimaterial.

Cât de importantã este cultura?Naþiunile care au fost ºterse de pehartã ºtiu cã pãstrarea valorilor cul-turale, când toate celelalte mijloacede rezistenþã eºueazã, este singuracale de a rãmâne puternici ºi uniþi.Cultura este coloana vertebralã aunei naþiuni. Acesta este motivulpentru care arderea bibliotecilor ºipauperizarea culturii acompaniazãîntotdeauna eforturile de ocupare ºiasimilare.

Rezistenþa ºi patriotismul suntproporþionale cu gradul de identi-tate naþionalã ºi culturalã.

Într-o lume idealã, statul ar pro-mova ºi proteja valorile culturaledezvoltate istoric ºi acceptate tradi-þional într-o societate datã. Ar acþio-na astfel ca o parafã „a posteriori“,pãzind ºi reflectând valorile popu-lare, tradiþiile ºi aspiraþiile majori-tãþii. Din pãcate, în majoritatea ca-zurilor, situaþia este contrarã. Statuldevine o unealtã „a priori“ folositãpentru implementarea politicilorcare servesc cel mai bun interes alunei forþe externe sau cel mai buninteres al unei minoritãþi interne(elita).

II. Noua OrdineInternaþionalã ºiSistemul EducaþionalNaþional

Asistãm la o manifestare din ceîn ce mai agresivã ºi eficientã a adep-þilor Noii Ordini Internaþionale,prin care elitele internaþionale ur-mãresc monopolizarea realitãþiinoastre politice ºi economice la sca-rã globalã.

Implementarea cu succes a NoiiOrdini Internaþionale poate marcasfârºitul democraþiei, sfârºitul auto-determinãrii naþionale, sfârºituldrepturilor omului ºi sfârºitul mul-tor servicii publice – cele mai vizatefiind învãþãmântul ºi sãnãtatea.

Pentru cã o anunþare deschisã aunor asemenea schimbãri ar pro-duce proteste masive la scarã mon-dialã, ele sunt introduse gradual,secret ºi la umbra unei ample cam-panii de dezinformare. Puternicegrupuri de presiune ºi avantaje fi-nanciare sunt folosite pentru coru-perea politicienilor, reþele de acti-viºti postaþi strategic ºi mijloace deinformare corporatiste sunt folositepentru muºamalizarea adevãruluiºi rãspândirea propagandei.

Toate sursele de valori culturaleindependente sunt plasate sub atac.Acestea înseamnã instituþiile fami-liei ºi bisericii, organizaþiile pentrudrepturile omului, muncitorilor ºi

legii internaþionale, cât ºi multemijloace tradiþionale de promovarea valorilor morale (literaturã, artã,mijloace de informare). Asistãm laacþiuni fãrã precedent de „deregu-larizare“ a modelului familial tradi-þional, a slãbirii autoritãþii pãrin-teºti, de reducere a timpului de cali-tate pe care familiile îl petrec împre-unã. Are loc o subfinanþare accentu-atã, o supraîncãrcare ºi zãpãcire aînvãþãmântului de stat ce urmã-reºte în mod evident distrugereaeficienþei acestuia.

Pentru elite, sistemul de edu-caþie nu trebuie sã fie cu nimic maimult decât o fabricã care produceforþã de muncã. Într-o economie ba-zatã pe computerizare ºi externali-zare, o forþã de muncã bine educatãnu mai este necesarã ºi nicio clasãmijlocie. Educaþia valoroasã, singuraîn mãsurã sã susþinã o mai bunã cali-tate a vieþii, nu mai este susþinutã.

Cetãþenii care au ºansa uneieducaþii de calitate ºtiu mai multe ºiînþeleg mai multe, fiind mai greu demanipulat ºi mult mai greu de satis-fãcut. Ei ar putea sã înþeleagã meca-nismul manipulãrii ºi chiar sã ºtiecum sã se opunã acestui sistem ºiexponenþilor lui.

Pentru a putea înþelege maibine, prin comparaþie, cã Românianu este exclusã din acest scenariu,sã ne oprim puþin atenþia la ceea ces-a petrecut în ºcolile de stat dinOntario, Canada, dupã prãbuºireasistemului socialist ºi a UniuniSovietice (dupã 1991):

– Un abandonator al cursurilorliceale a devenit ministru al Educa-þiei în guvernul Harris (1993-1995);pentru a „repara“ probleme închi-puite în educaþie, guvernul a tãiatmai multe fonduri ºi a implementato serie de mãsuri care au avut unimpact negativ asupra eficienþeiprocesului de predare-învãþare;noua programã, noul sistem de eva-luare ºi raportare, administrare ºiorganizare în stil afacerist, comer-cializarea ºi birocratizarea, tãiereacursurilor ºi serviciilor de educaþiespecialã, responsabilitãþi ºi cerinþesuplimentare încãrcate profeso-rilor, cât ºi multe alte „inovaþii“ ausupraîncãrcat, dezumanizat ºi pau-perizat întregul sistem;

– A fost instituit sistemul deconsilii ºcolare ºi sub pretextul ofi-cial de a conferi pãrinþilor respon-sabilitãþi sporite, rolul acestora afost rapid deturnat în iniþiative decolectare a fondurilor care au per-mis ministerului sã taie din baniialocaþi de la bugetul de stat ºcolilorsub umbrela „contractului social“;

– Cursul de arte industriale afost eliminat, aºa încât elevii nu maiînvaþã cum sã utilizeze simple unel-

te ºi maºini, având ca efect directmicºorarea aptitudinilor indepen-dente de viaþã ºi asigurarea viitoareidependenþe de societatea ºi servici-ile corporatiste ºi de stat;

– Clasele de educaþie specialãsunt închise, iar serviciile de educa-þie specialã limitate; treptat elevii cunevoi speciale au fost mutaþi în cla-se normale fãrã nicio asistenþã su-plimentarã;

– Laboratoarele ºi cursurile deinformaticã sunt eliminate;

– Bibliotecile ºi programele bi-bliotecare sunt reduse, ºi în unelecazuri eliminate;

– Nu existã un numãr suficientde manuale în ºcoli; vechile manua-le bune sunt înlocuite cu manualenoi ºi nu atât de bune;

– Numãrul crescut de sarciniadministrative ºi alte cerinþe biro-cratice conduce la mai puþin timpdisponibil profesorilor pentru pre-gãtirea lecþiilor ºi a materialelor destudiu, precum ºi pentru evaluarearealizãrilor.

Este uºor de remarcat cã foartemulte dintre situaþiile enumerateseamãnã îngrijorãtor de mult cuceea ce s-a întâmplat cu învãþãmân-tul românesc în ultimii optsprezeceani ºi continuã sã se întâmple ºiastãzi. Dureroasã ºi asemãnarea înceea ce priveºte cine a ajuns mi-nistru al Învãþãmântului.

Se dovedeºte în acest fel cât deimportantã este evoluþia sistemuluieducaþional, calitatea lui, obiective-le urmãrite. De aceasta depind într-un grad foarte înalt calitateavieþii românilor, locul nostru încreuzetul naþiunilor atât pe planeuropean, cât ºi mondial, siguranþaºi securitatea naþionalã.

III. Pactul Naþional pentru Educaþie – ºansaieºirii din mediocritate

Pentru politicienii români, res-ponsabilitatea unor politici publiceeficiente în domeniul Educaþiei tre-buie sã constituie o prioritate abso-lutã. Trebuie înþeles cã toate cele-lalte domenii de activitate suntdependente de eficienþa sistemuluieducaþional, cãruia îi revine rolul dea forma ºi livra personal competentcapabil sã reformeze, sã modernize-ze ºi sã eficientizeze întreaga activi-tate economico-socialã, constituin-du-se în singura ºansã de redresarea economiei naþionale ºi implicit decreºtere a nivelului general de trai.Aceasta este ºi premisa ºi condiþiaasigurãrii unei stabilitãþi politice ºisociale pe plan intern ºi a unei pozi-þii competitive pe piaþa europeanã,elemente de naturã sã aducã avan-taje certe în planul apãrãrii ºi sigu-ranþei naþionale.

�� LLEE CC TT OO RR UU NN II VV .. DD RR DD .. CC ÃÃ TT ÃÃ LL II NN CC RR OO II TT OO RR UU

Iatã cã, în sfârºit, dupã o lungãperioadã de experimente dureroa-se ºi nereuºite în zona Educaþiei, cene-au plasat ºi ne-au expus în modevident în zona de influenþe ne-faste ale strategiilor globalizãrii,dictate de adepþii Noii Ordini In-ternaþionale, clasa politicã româ-neascã a fost sensibilizatã ºi deter-minatã sã conºtientizeze respon-sabilitatea ce-i revine faþã de inte-resul major naþional. La iniþiativapreºedintelui României, lideriipartidelor parlamenatare au lãsatorgoliile ºi concurenþa politicãdeoparte ºi au acceptat sã semnezePactul Naþional pentru Educaþie.

Este un moment de cotiturã,istoric, care deschide un proces ire-versibil: va fi elaboratã o strategieprivind restructurarea sistemuluieducaþional, valabilã pe termenmediu ºi lung. O strategie ce se vabaza pe o amplã ºi cât mai exactãevaluare a stãrii sistemului, peidentificarea neajunsurilor ºi pestabilirea obiectivelor ce vor garan-ta modernizarea ºi eficientizareaEducaþiei naþionale, þinând cont deprincipiile minimale asumate prinPact.

Acestea sunt principii ce vi-zeazã:

– Asigurarea unei finanþãrianuale de minimum 6% din PIBpentru Educaþie ºi minimum 1%pentru Cercetare;

– Transformarea educaþieitimpurii într-un bun public, garan-tarea unei educaþii ºcolare obliga-torii de 10 ani ºi a unui acces neîn-grãdit la educaþie gratuitã de 13ani;

– Descentralizarea financiarã,definirea politicii de resurseumane ºi adaptarea curriculumu-lui în funcþie de nevoile specificefiecãrei comunitãþi;

– Adoptarea principiului „fi-nanþarea urmeazã elevul“ în învã-þãmântul primar, gimnazial ºi li-ceal, respectiv a principiului „fi-nanþãrii multianuale pe cicluri destudii ºi bazat pe proiecte“ în învã-þãmântul universitar;

– Adoptarea unei carte adrepturilor ºi libertãþilor Educa-þiei. Învãþãmântul românesc nuare nevoie doar de un statut alpersonalului didactic, ci ºi de unstatut al elevului ºi al studentului.Tutoratul profesorilor trebuieconstruit în acest cadru oferit dedrepturile ºi libertãþile elevilor ºistudenþilor;

– Definirea unor zone de edu-caþie prioritarã, pentru a depãºidecalajul care separã în mod dra-matic mediul rural de cel urbansau diferite categorii de cetãþeniromâni;

– Modernizarea Educaþiei înperioada 2008-2013, astfel încâtîn 2014, atunci când un nou bugetal Uniunii Europene va intra în vi-goare, ºcoala româneascã sã fieperfect sincronizatã cu realitãþileºcolilor europene. Vor fi refuzateimprovizaþiile determinate de mo-tive politicianiste ºi se va moder-niza sistemul de educaþie cu mi-galã ºi cu moderaþie, pentru a dacoerenþã parcursurilor ºi opþiu-nilor individuale, în particularprintr-o revizuire curricularã sub-stanþialã, care sã fie orientatã decompetenþele-cheie ce trebuie do-bândite în ºcoalã.

Strategia va servi în acest fel caelement constitutiv al programelorde guvernare pentru urmãtorii15-20 de ani, indiferent de forþelepolitice ce se vor succeda la guver-nare. Aceasta va asigura stabilitatefuncþionãrii sistemului, predicti-bilitatea lui pentru un ciclu com-plet de ºcolarizare cu efecte bene-fice asupra eficienþei proceselor depredare-învãþare.

Un rol important este alocat ºiorganizaþiilor societãþii civile inte-resate de sistemul educaþional(sindicate, organizaþii ale pãrin-þilor, ale elevilor ºi ale studenþilor,ale structurilor de învãþãmânt par-ticular, ale mediului de afaceri)chemate sã adere la pact, sã par-ticipe la elaborarea strategiei, sã-ºiasume atât responsabilitatea pu-nerii ei în practicã, cât ºi monito-rizarea respectãrii Pactului decãtre pãrþile semnatare. Aceasta vaconduce la un important acordsocial pe zona Educaþiei, care vasusþine ºi va forþa existenþa ºirespectarea acordului politic, cuefecte benefice pentru pacea so-cialã, fiind binecunoscut cã mo-tivele de nemulþumire faþã defuncþionarea sistemului educa-þional au condus deseori la con-flicte sociale de proporþii, cu efectenefaste pentru pacea ºi liniºteasocialã.

Odatã pusã la punct strategia,va putea fi elaborat ºi un pachetlegislativ complet care sã asigurecadrul formal de aplicare ºi sãofere instrumentele ºi actele nor-mative necesare reformãrii ºimodernizãrii cadrului instituþio-nal.

Se poate spune, cu deplinã res-ponsabilitate ºi satisfacþie, cã Pac-tul pentru Educaþie este ºansa ieºi-rii din mediocritate ºi o garanþieimportantã pentru o Românie maiputernicã, mai sigurã ºi mai efici-entã în realizarea sarcinilor deapãrare ce-i revin în cadrul Uniu-nii Europene ºi Alianþei Nord-Atlantice.

Se tot vorbeºte de remunerareadascãlilor în funcþie de rezultateleobþinute de elevii acestora. Mãsurapare sã se supunã foarte bine cerin-telor impuse de agenþii economicisalariaþilor lor. Vreþi salariu mare –faceþi vânzare , în cazul ãsta fabri-caþi cât mai multe note mari.

Probabil unii dascãli mai noro-coºi vor fi scandalizaþi de aceastãafirmaþie ºi pe bunã dreptate, pen-tru cã în fiecare oraº mai acãtãriiexistã câteva ºcoli unde se faceºcoalã ºi acele ºcoli îºi permit sãselecteze cine vor fi elevii care le vortrece pragul zi de zi. Dar cum rãmâ-ne cu celelalte, unde ajung eleviicare nu mai au de ales ºi pentru carealege calculatorul. De ce nu se spunerãspicat cã în multe clase profesorulface alfabetizare, nepunându-seproblema ca acei elevi sã atingãstandardele de performanþã pe carerealizatorii programelor ºcolare le-au avut în vedere.

Ori dacã materia primã de caredispui nu-þi permite sã faci perfor-manþã, trebuie sã fii subapreciat?Mã duc cu aceeaºi tragere de inimãla clase, atât la cele de liceu, cât ºi lacele de profesionalã, cu toate cã lacele din urmã sunt nevoitã sã faclecturã de înþelegere a textelor dinmanual, mai ceva decât la claselede gimnaziu. Nu se poate puneproblema de performanþã, poate deunele accidente foarte rare princare un elev mai bunicel sã ajungãîntr-o astfel de clasã. Cu toateastea, toþi copiii au dreptul la edu-caþie (cã de-aia e învãþãmânt pu-blic), la ºanse egale ºi dacã mailuãm în calcul faptul cã mulþi dintre

ei provin ºi din familii fie destrã-mate, fie cu pãrinþi plecaþi în strãi-natate întrebarea mea fireascã este:ce este mai important, sã ºtie sãconjuge mai ºtiu eu care verb la unmod ºi timp precizat de profesoarãsau sã i se ofere sprijinul ºi ºansa dea-ºi gãsi un loc în societate îmbrã-þiºând o meserie? Multora dintre eiviaþa le-a dat mai multe palme decâtpot unii sã-ºi imagineze ºi pânã laurmã sunt niºte copii maturizaþiînainte de vreme, cãrora dupã patruani de ºcoalã le deschidem largpoarta instituþiei ºi le spunem sã sedescurce, pentru cã datoria noastrãse încheie aici. Faptul cã au învãþat

la românã ce este acela un studiucritic nu îi ajutã cu nimic.

La modul ideal, competenþeleprogramelor de liceu iau în calculce ºtie sã facã elevul cu acele cu-noºtinþe dobândite. Îmi pun demulte ori problema: ce-l învãþ eu peelevul din acele clase sã facã cunoþiunile predate? Cicã îl învãþ sãfie cinstit, sã aibã convingeri per-sonale solide, sã nu facã rabat de laele, dar dacã iese pe piaþa muncii ºinimeni nu-l angajeazã, convingeri-le acestea nu-i vor þine de foame.

�� MM OO NN II CC AA ªª UU LL EE AA ,,GG RR UU PP ªª CC OO LL AA RR AA GG RR II CC OO LL LL II VV AA DD AA ,,

JJ UU DD EE ÞÞ UU LL SS AA TT UU --MM AA RR EE

apr i l ie 2008

ªCOALAromâneascq opinii 5

„Pune mâna pe carte! Ce, vreisã ajungi ca Vanghelie sau caBecali?“ Sunt exemplele cla-sice, pe care mulþi dintre profe-sori le dau elevilor, atunci cândvor sã le arate efectele dezas-truoase ale inculturii. Numaicã, de cele mai multe ori, me-sajul ajunge distorsionat ladestinatar. Fie din cauza inter-venþiei masive a mass-media,care promoveazã insistent

imaginea atotºtiutorilor capabili sã dea sfaturi în oricedomeniu, doar pe baza „portofoliului“ financiar, care dã„greutate“ opiniei, fie, mai grav, din cauza distanþei dintrevorba ºi fapta profesorului.În vorbã profesorul e demn ºi revoltat de apariþia frecven-tã în prim-plan a acestor „rateuri“ culturale, ridicate larang de model de reuºitã în viaþã. Tot în vorbã este scârbitde averea muncitã mai mult sau mai puþin, exhibatã maiales prin sistemul pomenilor fãcute publice de mass-me-dia. ªi tot în vorbã, atunci când discutã cu elevii sãi, îºiextrage cu „savoare“ exemplele de semidoctism sau deneºtiinþã din vasta galerie de producþii orale televizate alemai sus-pomeniþilor.Când vine vorba de fapte, unii dintre profesori aplicã prin-cipiul „Sã faci ce zice popa, nu ce face el!“. Sã luãm unexemplu din viaþa „didacticã“ a Capitalei.Periodic, prin intermediul unor persoane din ºcoli („nuspui cine, persoanã importantã, carevasãzicã“) apar invi-taþii la aºa-numite reuniuni festive, prilejuite de diverseocazii numai bune de arãtat recunoºtinþa faþã de dascãlulromân, care… „mã înþelegi“, face ºi drege în aºa fel încâtlumineazã naþia. Organizatorul acestor întâlniri „cultural-educative“ este un mare admirator al educaþiei – primarulMarian Vanghelie.De curând, a reuºit performanþa de a strânge la un locdestul de multe cadre didactice, pentru a le exprima gra-titudinea sa absolut dezinteresat, bântuit probabil de

amintirea frecvenþei sale ºcolare reduse. Problema însãnu e a lui – problema e a respectivelor cadre didactice,care au rãspuns prompt invitaþiei ºi s-au lãsat filmatemâncând cu poftã din pomanã ºi dansând cu chiote pemuzicã de petrecere de o calitate îndoielnicã. Mai mult,intervievate de reporterii unor televiziuni, multe dintre elenici n-au ºtiut sã spunã exact de ce se gãseau acolo!Momentul de maxim deliciu a fost cel în care o salãîntreagã plinã de cadre didactice a stat cu gura cãscatã ladiscursul plin de miez al domnului Vanghelie, întru admi-raþie ºi aprobare profundã! Nu ºtiu cum ºi-or fi privit a doua zi elevii, nu ºtiu ce obrazor mai fi avut sã dea pilde înþelepte pãrinþilor ca sã-ºiîndrume copiii pe calea învãþãturii, nu ºtiu câtã foame orfi fãcut dumnealor ca sã ajungã sã se bucure de iahnia ºisomonul domnului Vanghelie, dar sunt sigurã cã mie, per-sonal, mi-a fost ruºine de ruºinea dumnealor! ªi, nu ºtiude ce, dupã þinutele afiºate în reportajele de la faþa locu-lui, n-aº zice cã au fost dintre cei care nu-ºi permit o masãmai de doamne-ajutã.Sã nu ne mire însã dacã vom fi trataþi aºa cum meritãm– cu dispreþ ºi „ajutoare“ de cãrþi ºi îmbrãcãminte, în locde un salariu decent, cu impertinenþã din parteaelevilor ºi cu „bãtut pe burtã“ din partea unor pãrinþi cueducaþie îndoielnicã, care vor proceda ca domnulVanghelie – ne vor arunca o „fripturã“ pe care o vomsavura în timp ce le vom aproba inepþiile. Din pãcate,umbra planeazã asupra tuturor, aºa cum se întâmplã întoate situaþiile neplãcute.Aº vrea însã sã mã fac purtãtorul de cuvânt al celor care-ºi mai respectã meseria ºi statutul ºi care preferã sãsoarbã o dupã-amiazã întreagã o cafea în compania unoroameni care au de oferit hranã spiritualã sau sã-ºi deabunã parte din salariu pe bilete la teatru, expoziþii sau con-certe. Aº vrea sã spun cã nu suntem toþi aºa, ºi cãînvãþãmântul încã n-a fost distrus, pentru cã încã maiexistã oameni mândri cã se numesc profesori ºi care, înciuda sãrãciei, îºi þin capul sus, de unde pot privi aºa cummeritã „intelectuali“ de talia domnului Vanghelie.

Distanþa dintre vorbã ºi faptã

PP RR OO FF .. CC OO RR II NN AA DD UU MM II TT RR UU

Performanþa ºi salariul profesorului

de naþionalã

ªCOALAromâneascq

te ajutã!Ai o problemã? Ai ceva de spus?

Vrei sã semnalezi o ilegalitate ºi nu ai unde?Revista ªCOALA româneascq

îþi oferã ºansa sã te exprimi, sã arãþi adevãrata faþã

a învãþãmântului românesc. Scrie-ne pe adresa redacþiei sau la e-mail:

[email protected]. Împreunã vom readuce Învãþãmântul

unde îi este locul. Suntem aici ca sã te ajutãm!

ªCOALAromâneascqºcoala gãlãþeanã


6

Dupã ce a fost izgonitã din satdin cauza unui scandal în care a fostimplicat soþul ei, nevasta preotuluidin comuna gãlãþeanã Suceveni,care este secretarã ºi învãþãtoare laºcoala din comunã, a rãmas ºi fãrãbanii de transport, pe care trebuiasã-i primeascã de la primãrie con-form Legii 108/2007. Primarul IonelCucu, implicat dacã nu direct, maimult emoþional în acest scandal, re-fuzã sistematic sã-i deconteze baniipe vreo 3 luni, adicã aproape 9 mili-oane de lei vechi, pe motiv cã „coanapreoteasã“ nu a ºi-a pus vizã de reºe-dinþã în localitatea unde s-a stabilit.Geanina Chiculiþã spune cã nu puteasã-ºi punã aceastã vizã, pentru cãproprietarii imobilului în care staunu au acte de proprietate, deoarecenu au dezbãtut încã moºtenirea. Maimult, primarul din Bereºti-Meria,comuna în care s-a refugiat familiapreotului, poate confirma oricând cãfamilia Chiculiþã locuieºte la Bereºti-Meria, dar fãrã acte legale. Dupã unschimb de replici dure cu primaruldin Suceveni, preºedintele executival Sindicatului Învãþãmântului Pre-universitar din Galaþi, Valeriu Dicu-lescu, este hotãrât sã meargã în in-stanþã cu acest caz.

Când m-am apucat de aceastãanchetã, nici nu bãnuiam în ce mãbag, câte cutii ale Pandorei deschid!Am plecat spre localitatea gãlãþeanãSuceveni pentru a afla de ce un pri-mar îºi permite sã cearã mai multdecât prevede legea în cazul decon-turilor pentru profesorii ºi învãþã-torii din unitãþile de învãþãmânt carenu dispun de locuinþã în localitateaîn care predau ºi care sunt nevoiþi sãfacã naveta, fie cu mijloace de trans-port în comun, fie cu autoturismeleproprii. În cazul nostru, învãþã-toarea Geanina Chiculiþã, care are ºifuncþia de secretar al ºcolii din Su-ceveni, trebuia sã primeascã 7,5 litride benzinã la 100 de km parcurºi, pebaza bonurilor de benzinã ºi a pon-tajelor semnate de directorul ºcolii.Bine, interesantã este ºi povestea(asupra cãreia vom reveni mai jos)prin care a trecut familia preotuluiChiculiþã, care a fost nevoitã în urmaunui scandal, ajuns ºi la urechileEpiscopiei Dunãrii de Jos, sã semute din Suceveni într-o localitate

aflatã la vreo 40 de km – Bereºti-Meria. Revenind la scandalul decon-turilor, am aflat de la primarul dinSuceveni, Ionel Cucu, cã GeaninaChiculiþã nu a fãcut dovada faptuluicã locuieºte în comuna Bereºti-Me-ria, motiv pentru care nu-i poate de-conta contravaloarea benzinei. Cenu vrea domnul primar sã înþeleagãeste cã Legea 108/2007 nu spune ni-cãieri cã primarul trebuie sã verificedocumentele justificative eliberatede unitatea de învãþãmânt. Dar aºasunt unii, mai catolici decât Papa!„Scrieþi acolo, la ziar, cã nu vreau sãrespect legea! Nu-i plãtesc pânãcând nu va exista o hotãrâre datã deinstanþã care sã-mi impunã acestlucru. Eu, ca ºi primar, sunt obligatsã verific legalitatea actelor ºi a de-conturilor. Atâta timp cât GeaninaChiculiþã nu poate sã-mi dovedeascãfaptul cã are domiciliul la Bereºti-Meria, noi nu putem sã-i dãm banii.Vreau sã dorm liniºtit dupã ce ne vavizita Garda Financiarã. Uitaþi,acum (n.r. – din martie) ºi-a luat undomiciliu legal în comunã ºi noi îivom deconta cei 7,5 litri de benzinãla suta de kilometri, aºa cum preve-de Legea 108/2007. Repet, eu nupot deconta aceºti bani decât pe ba-za unei hotãrâri de instanþã. Numergem pe sentimentalisme. Amvorbit cu primarul de la Bereºti-Me-ria ºi mi-a spus cã familia Chiculiþãnu a vrut sã-ºi punã vizã de flotant,pentru cã ar fi putut sã o facã din pri-ma zi în care a locuit acolo“, se expli-cã primarul Ionel Cucu. Am fãcutrepede un drum pânã la ªcoala dinsat. Revoltatã, Geanina Chiculiþã areacþionat imediat la spusele prima-rului: „Este incredibil ce se întâmplãla noi la Suceveni. Noi stãm la Be-reºti-Meria, dar nu avem acte în re-gulã pentru cã proprietarii casei nuau dezbãtut moºtenirea ºi nu au actede proprietate. De altfel, am la mânão adresã a primarului din Bereºti-Meria, Adrian Sfârlea, potrivit cãreiaîn registrul agricol al satului Bereºti-Meria la casa cu numãrul 138 figu-reazã cã locuim fãrã forme legale.ªcoala trebuia sã-mi elibereze o hâr-tie pe care sã scrie cã am fãcut nave-ta, sã scrie distanþa ºi numãrul bo-nurilor de benzinã de care trebuie sãbeneficiez. Din calculele mele ar fi

trebuit sã primesc cam 9 milioanede lei pe 3 luni, de la 1 decembrie2007. Prin bunãvoinþa primarului,nu s-a întâmplat acest lucru“, susþi-ne Geanina Chiculiþã. Aceasta estesusþinutã moral ºi de liderul Sindi-catului Învãþãmântului Preuniversi-tar Galaþi, Valeriu Diculescu, careeste hotãrât sã meargã pânã-n pân-zele albe cu acest caz. „În opiniamea, salariata are în acest caz drep-tate. Faptul cã este acuzatã de alteabateri nu justificã faptul cã nu tre-buie sã-ºi primeascã drepturile. Da-cã salariatul greºeºte, sã fie sancþio-nat, dar dacã are un drept, sã i seacorde. Acolo sunt niºte chestiuniemoþionale. Domnul primar nupoate sã se rupã de o chestiune per-sonalã: acesta mi-e prieten, iar celã-lalt duºman. Eu nu sunt de parteaunuia sau a altuia. Eu susþin doar peacest caz, punctual, cã trebuia sã i sedeconteze contravaloarea trans-portului. Dacã ne uitãm în lege, ve-dem clar cã scrie cã personalului di-dactic care are domiciliul sau reºe-dinþa în altã localitate decât cea încare predã ºi nu i se poate asigura olocuinþã adecvatã, i se deconteazãtransportul sau benzina dacã circulãcu autoturismul proprietate perso-nalã“, spune Valeriu Diculescu.

Potrivit acestuia, legile româ-neºti permit unui cetãþean sã aibãmai multe case, dar pe cartea deidentitate trebuie înscrisã doar oreºedinþã. „Dacã eu dovedesc cã lo-cuiesc într-o altã localitate ºi fac nave-ta, atunci primarul trebuie sã-mi

deconteze. Am vorbit deja cu avoca-tul sindicatului ºi vom înainta in-stanþei hârtiile prin care chemãm înjudecatã Primãria din Suceveni ºiºcoala. Noi încercãm sã-i câºtigãmsalariatei dreptul în instanþã, dar re-fuzãm sã ne implicãm în conflictulgeneral de acolo“, a mai spus liderulde sindicat. Nici Inspectoratul ªco-lar Galaþi nu are prea multe soluþii laproblema de la Suceveni. MiticãDudãu, inspector ºcolar general ad-junct, spune cã orgoliile se vor stingeabia atunci când Geanina Chiculiþãva lua decizia de a pleca definitiv dinSuceveni. „Aºteptãm ca doamnaChiculiþã sã plece de la acea ºcoalã.Credem cã atunci se vor mai liniºtispiritele la Suceveni. Noi nu putemsã luãm mãsura sancþionatorie demutare disciplinarã a doamnei Chi-culiþã pentru cã s-a dovedit cã acuza-þiile sunt nefondate. Numai cã, tre-buie sã ºtiþi cã nu-i un scandal poli-tic, acolo-i un potenþial exagerat deceartã la nivelul întregii comune“,spune Miticã Dudãu, care este con-vins cã pânã la urmã primarul îi vaplãti femeii banii cuveniþi pe trans-port. Adjunctul de la ISJ Galaþi maispune cã scandalul de la Suceveni aintrat în atenþia Inspectoratului ªco-lar încã din toamna anului trecut.„Noi am deplasat acolo oameni de laInspectorat, care au analizat atentsituaþia. Fãrã sã ne surprindã, amconstatat o slabã calitate a activitãþiila ºcoalã ºi un management defec-tuos“, a adãugat Dudãu.

Nici nu vreþi sã ºtiþi cum a reac-þionat primarul Ionel Cucu atuncicând am intrat în biroul dumnealuiºi i-am spus cã vreau sã vorbim de-spre soþia preotului, doamna Chicu-liþã. „Numai greutãþi ne-a fãcut! ªi-atras niºte sporuri necuvenite deaproape 14 milioane de lei. ªi astapentru cã ºi-a calculat concediul deodihnã pentru cumul de funcþii, eafiind ºi învãþãtoare ºi secretarã, ceeace este ilegal. Ea spune cã nu ºtiaacest lucru, dar noi credem cã l-a fã-cut cu bunãºtiinþã. Imediat, noi amdat drumul unei adrese cãtre In-spectoratul ªcolar Galaþi, care a dis-pus ca doamna Chiculiþã sã returne-ze banii“. Evident cã Geanina Chicu-liþã nu se lasã mai prejos ºi începe sãne povesteascã. „Primarul vrea sã

mã dea jos din funcþia de secretarã.El a fost foarte bun prieten cu fostadirectoare, Elena Lemnaru, ºi mãsuspecteazã de faptul cã eu aº fiuneltit împotriva ei s-o dau jos. Dincontrã, eu am ajutat-o pe fosta direc-toare, chiar i-am fãcut treaba, întimp ce ea lipsea de la ºcoalã, mer-gea la Primãrie ºi stãtea la taclale cuprimarul. A fost prinsã cã aduceacopiii de la ºcoalã ca sã-i munceascãpãmântul. În plus, primarul mai ºtiecã eu am niºte documente din carereiese cã soþia sa, care e învãþãtoarela noi în ºcoalã, a primit în vara lui2006 salariul fãrã mãcar sã fi venitla ºcoalã. ªi, pentru cã statele de pla-tã au fost semnate de directorul deatunci, Maricel Busuioc, am intrat înconflict ºi cu acesta. Toþi au ceva cumine ºi trãiesc o viaþã de calvar. Amfost reclamatã peste tot“, se destãi-nuie femeia. La rândul sãu, primarula atacat din nou. „Toate acuzaþiilesunt pure invenþii ºi cred cã o s-odau în judecatã. Dimpotrivã, soþuldoamnei Chiculiþã nu venea la ore ºiera pontat de doamna secretarã. Maimult, pe doamna Chiculiþã o gãseºtimai mereu pe strãzi. Mi s-au plânsmai mulþi pãrinþi cã învãþãtoarea nuprea vine la ore“, acuzã edilul dinSuceveni. „Coana preoteasã“ maispune cã primarul a fost primul carea cerut Episcopiei Dunãrii de Jos sãia mãsuri disciplinare împotriva pã-rintelui din Suceveni dupã aºa-zisulscandal cu bãtaia dintre preot ºi fos-tul director al ºcolii. „ªi aici doamnaChiculiþã minte. Chiar mã amuzãproblema. Preotul le cam trãgea cuºnapsurile. Jumãtate dintre oameniidin sat au fost pãcãliþi de preot. Darnu-i el vinovat, ci coana preoteasã“,spune ironic primarul Ionel Cucu.

Telenovela de la Suceveni paresã nu se mai termine. Nici mãcarfaptul cã secretara ar vrea sã partici-pe la pretransferãri dupã care va ple-ca din ºcoalã nu e sigur cã va aducepacea în ºcoala de la Suceveni. Întretimp, învãþãtura de aici nu mai eînvãþãturã. ªcoala nu mai aduce lu-minã în sat, ci rãzboi. Având astfelde „modele“, cum se vor comportaviitorii cetãþeni ai comunei, acumcopii?

�� BB OO GG DD AA NN NN II SS TT OO RR

Telenovelã cu iz de tãmâiela Suceveni de Galaþi

apr i l ie 2008

ªCOALAromâneascq dezbatere 7

Ján Figel:

„Universitãþile sunt cruciale pentrucoeziunea socialã a Europei“

În cadrul ceremoniei de înmâ-nare a titlului de Doctor HonorisCausa, Ján Figel a vorbit despre im-portanþa universitãþilor ºi desprereformã. În continuare, vã prezen-tãm o parte a discursului þinut de comisarul european. Tot discursul îl puteþi citi pe site-ul revisteiwww.scoalaromaneasca.ro

„Dacã vrem sã ºtim cine suntemºi de unde venim, trebuie sã învãþãmdin istorie. A ºti istorie ºi a pãstramemoria curate este important pen-tru orientarea ºi viitorul nostru. Eu-ropa s-a nãscut din moºtenirea eiculturalã, religioasã ºi umanistã.Aceastã moºtenire este vizibilã înaceastã universitate, modelatã deculturã, credinþã, filosofie ºi valorilecreºtine. Aceastã moºtenire îi punepe oameni împreunã cu demnitatealor de netãgãduit ºi inviolabilã încentrul ei. Europa este un vechi lea-gãn al unor instituþii global accep-tate ºi dispersate ca universitãþile,teatrele, idealul Olimpic, legea naþi-unilor, democraþia. Când aceastãmoºtenire ºi demnitate umanã aufost desconsiderate, timpuri grele auguvernat acest continent. Camerede gazare, gulaguri, morminte co-mune reprezintã un ruºinos trecuttotalitarist al veacului trecut.

În 1957 – 6 state vest-europeneau început un proces de unificare înlibertate. La acea vreme, regimurilenedemocratice în multe state cen-tral-europene construiau unitateafãrã liberatate – desconsiderânddrepturile omului ºi demnitateaumanã. În acelaºi an, URSS lansaprima misiune SPUTNIK pe orbitã.Dar universitãþile în þãrile comunis-

te erau subordonate puterii ºi ideo-logiei, la fel ca ºi societãþile cãrora leaparþineau.

Libertatea academicã este indis-pensabilã pentru autonomia univer-sitãþilor. Libertatea ºi vitalitateasunt condiþia indispensabilã ºi un

indicator al libertãþii ºi vitalitãþiisociale. Trebuie sã înþelegem cãpacea, libertatea, democraþia ºi Eu-ropa comunã nu sunt realitãþi ga-rantate automat în þãrile noastre.Trebuie sã ne aminitim calea spre li-bertate, sacrificiile multora ºi sãavem grijã de aceste valori ºi impli-niri în zilele noastre. Aceste realitãþivor supravietui ºi prospera numaidacã omenia ºi solidaritatea vorprevala asupra indiferenþei, igno-ranþei ºi intoleranþei.

Ca negociator-ºef al Slovacieiasupra accederii la UE în trecut, darºi ca ºi emisar astãzi cred cã ultimaextindere a UE a fãcut-o mult mai

europeanã. Cred cã este importantca România sã îºi construiascã per-spective europeane prin moderni-zãri ºi reforme ulterioare. Vã doresctuturor vã sã simtiþi în casa comunãa Europei ca acasã. Dar, daþi-ne voiesã ne amintim, aceasta înseamnã

mai multe libertãþi ºi ºanse, dar ºimai multe responsabilitãþi pe toateplanurile.

Nevoia de reformã în învãþãmântul superior

Ideea de universitate a fost con-ceputã ºi dezvoltatã în Europa. DinEvul Mediu universitãþile au fost laînãlþime în dezvoltarea cunoºtinþe-lor, cãutând adevãrul ºi definind va-lori – drepturile omului, democra-þia, respectul faþã de pãrerea ºi cre-dinþele celorlalþi. Pe scurt, universi-tãþile au fost pietre de temelie aleEuropei moderne. ªi le privim ºi as-tãzi în mai multe feluri – pentru a

ajuta îndrumarea procesului deintegrare europeanã; a persevera di-versitatea culturalã ºi în acelaºi timppromovarea înþelegerii intercultu-rale. ªi poate, cel mai mult, ele suntnecesare pentru a construi societa-tea intelectualã a viitorului.

Universitãþile sunt cruciale pen-tru coeziunea socialã a Europei. To-tuºi, este în aceeaºi mãsurã clar cã înmulte cazuri ele nu sunt în mãsurãsã îºi ofere întregul potenþial. Multenu sunt bine pregãtite pentru provo-cãrile crescânde, ºi aceasta s-a mani-festat prin lipsa de performanþã încomparaþie cu cercetarea ºi sisteme-le de învãþãmânt superior din altepãrþi ale lumii.

Europa este încã din cele maibune locuri de pe pãmânt unde sepoate studia ºi face cercetare. Daradevãrata clasã se vede în altã parte.De ce acest continent este atât deputernic, de fapt cel mai bun la fot-bal? Pentru cã ne place, avem grijã,investim în el. Am putea juca în Pri-ma Ligã Mondialã cu universitãþilenoastre, de asemenea? Cred cã DA,dar trebuie sã ne placã, sã avem grijade învãþãmântul superior si sã inves-tim în el. Europa modernã ºi puter-nicã are nevoie de universitãþi mo-derne ºi puternice.

Universitãþile noastre au poten-þial enorm, dar este dificil pentrumulte dintre ele sã îl exploateze lamaximum. Reformele guvernãrilor artrebui sã aibã ca scop o administraremai bunã a sistemelor ºi instituþiilorde învãþãmânt superior. În particu-lar, pledãm pentru un nou partene-riat între autoritãþi publice ºi univer-sitãþi. Primii ar trebui sã se concen-

treze pe dezvoltarea întregului sis-tem, în timp ce universitãþile s-ar bu-cura de o realã autonomie ºi respon-sabilitate pentru a-ºi administra pro-priile strategii, prioritãþi ºi resurse.

Dupã pãrerea mea, universitã-þile ar trebui sã pregãteascã o nouãerã a diversitãþii. Noile instituþiioferã training-uri pentru diversediscipline, folosind tehnologii noi ºicãutând recunoaºterea oficialã – ºialtele nu aparþin lumii academicetradiþionale.

Alegerea studenþilor va creºteexponenþial. Din ce în ce mai mulþistudenþi vor opta pentru a pãrãsipropriile instituþii ºi vor studia alt-undeva, acasã sau în strãinãtate.Aceastã competiþie crescândã întreuniversitãþi, deopotrivã la nivel na-þional ºi internaþional, este una din-tre provocãri.

În acelaºi timp, reformele de laBologna vor face învãþãmântul supe-rior european mai accesibil ºi maiatractiv. Universitãþile vor devenimai accesibile noilor grupuri de stu-denþi. Aº încuraja guvernele ºi auto-ritãþile academice sã vadã acestedezvoltãri ca oportunitãþi, nu caameninþãri.

UE este o comunitate de oameniuniþi în libertate. Un vis al unora adevenit o necesitate pentru noi toþi.Avem o mare moºtenire a pãcii, li-bertãþii ºi domnie a legii, o Europãcomunã. Trebuie sã ne amintim, sãmulþumim pentru acestea ºi sã leîmpãrtãºim cu ceilalþi.

Doresc acestei Unviersitãþi multsprijin, vitalitate ºi inspiraþie. Vivat,frescat, floreat, Academia! Ad mul-tos annos!“

Ján Figel aa pprriimmiitt ddiissttiinnccþþiiaa ddee Doctor Honoris Causaddiinn ppaarrtteeaa UUnniivveerrssiittããþþiiii CCrreeººttiinnee „„DDiimmiittrriiee CCaanntteemmiirr““

Comisarul european pentru educaþie, formare, culturã ºi tineret, domnul Ján Figel, aprimit la 14 martie a.c. distincþia de Doctor Honoris Causa din partea Universitãþii Creºtine„Dimitrie Cantemir“ din Bucureºti. În cadrul vizitei, comisarul european s-a întâlnit cupreºedintele universitãþii, prof. univ. dr. Momcilo Luburici, ºi cu rectorul prof. univ. dr.Corina Dumitrescu ºi a vizitat campusul universitar. De asemenea, comisarul european aparticipat ºi la o dezbatere despre sistemul universitar de învãþãmânt ºi despre Procesul Bo-logna. În cadrul ceremoniei de decernarea a distincþie, comisarul european a declarat cã esteonorat sã primeascã acest titlu. „Sunt foarte onorat de distincþia Doctor Honoris Causa pecare Universitatea «Dimitrie Cantemir» mi-o oferã. Cred cã aceastã distincþie este orecunoaºtere a eforturilor fãcute nu doar de mine, ci de toþi colegii mei din cadrul ComisieiEuropene, ºi nu numai, care au muncit foarte mult pentru a aduce o schimbare semnifica-tivã în viaþa europenilor în ceea ce priveºte domeniul educaþiei, formãrii, culturii, a politicilorde tineret, participãrii civice europene, sportului, dar ºi altor domenii în care am fost impli-caþi activ“, a declarat Ján Figel.

ªCOALAromâneascqinterviu


8

JÁN FIGEL– curriculum vitae –

NNaaþþiioonnaalliittaattee:: SlovacãDDaattaa nnaaººtteerriiii ººii llooccuull:: 20 ianuarie 1960,

Vranov nad ToplouSSttaarree cciivviillãã:: Cãsãtorit, patru copii

Educaþie: � 1978 – 1983 Universitatea Tehnicã din Kosice –

Energeticã� 1994 Georgetown University, Washington D.C., SUA –

Un curs de un semestru în Relaþii internaþionale� 1994 UFSIA Antwerp, Belgium – Un curs de un

semestru în Integrare economicã europeanã

Cariera Profesionalã � 1998 – 2003 Negociator ªef al Republicii Slovace

pentru aderarea la Uniunea Europeanã� 2002 – 2004 Membru al Consiliului Naþional al

Republicii Slovace� Preºedinte al Comitetului pentru Afaceri Externe al

Consiliului Naþional al Republicii Slovace� Membru al Comisiei pentru Integrare Europeanã al

Consiliului Naþional al Republicii Slovace� 2002 – 2003 Copreºedinte al Delegaþiei Permanente a

Consiliului Naþional al Republicii Slovacia la Comisiaparlamentarã mixtã UE – Republica Slovacã

� 2002 – 2003 Reprezentant al Consiliului NaþionalSlovac în Convenþia cu privire la Viitorul Europei

� 2002 – 2003 Reprezentant al Guvernului Slovac înConvenþia cu privire la Viitorul Europei

� 2003 – 2004 ªeful Delegaþiei Permanente deObservatori ai Consiliului Naþional al Republicii Slovaceîn Parlamentul European

� 2003 – 2004 Vicepreºedinte al Comisiei pentru AfaceriEconomice ºi Dezvoltare (APCE)

� Delegaþia Permanentã a Consiliului Naþional alRepublicii Slovace în Adunarea Parlamentarã aConsiliului Europei (APCE)

� 2003 – 2004 Membru al Preºedinþiei Partidului PopularEuropean, fracþiunea ED din Parlamentul European

� 2004 – 2004 Vicepreºedinte al Comisiei pentru AfaceriEconomice ºi Dezvoltare (APCE)

� Delegaþia Permanentã a Consiliului Naþional alRepublicii Slovace în Adunarea Parlamentarã aConsiliului Europei

� 2004 – curent Membru al Comisiei Europene

Activitate politicã:� 1990 Membru al Miºcãrii Creºtin Democrate (KDH)� 1992 – 1994 Membru al Preºedinþiei Miºcãrii Creºtin

Democrate (KDH)� 1994 – 1998 Vicepreºedinte pentru politicã externã al

Miºcãrii Creºtin Democrate (KDH)� 1998 – 2004 Vicepreºedinte al fracþiunii Partidului

Popular European în Adunarea Parlamentarã aConsiliului Europei

� 1998 – 2000 Membru al preºedinþiei CoaliþieiDemocratice Slovace (SDK)

� 2000 – 2004 Vicepreºedinte pentru politicã externã alMiºcãrii Creºtin Democrate (KDH)

Cu ocazia vizitei pe carecomisarul european JánFigel, responsabil pentrueducaþie, formare, culturã ºi tineret, a fãcut-o înRomânia, revista „ªcoalaRomâneascã“ i-a luat aces-tuia un interviu în exclusivi-tate. Printre temele abordates-a numãrat ºi compatibi-lizarea învãþãmântului româ-nesc cu cel din þãrile UE.

ªcoala Româneascã: Cum vedeþicontinuarea implementãrii acor-dului de la Bologna, în România? JJáánn FFiiggeell:: România este una din-

tre þãrile fondatoare ale proiectului,ºi aceasta înseamnã cã s-a implicat înimplementarea procesului încã de laînceput, dar ceea ce este cu adevãrat

important este faptul cã nu vorbimaici doar de semnãtura ministrului ºide angajamentul guvernului, ci defaptul cã universitãþile ºi instituþiilelucreazã, într-adevãr, la implemen-tarea acordului de la Bologna.

ªcoala Româneascã: Cum arputea sprijini Uniunea Europeanãcompatibilizarea învãþãmâmtuluiromânesc cu cel european?JJáánn FFiiggeell:: De fapt cred cã ultime-

le evaluãri ale rezultatelor sunt pozi-tive pentru România, sunt destul de„roz“, ca sã spunem aºa, nu sunt de-loc sumbre, ceea ce duce la ideea decompatibilitate cu angajamentulluat, dar ceea ce este foarte impor-tant acum, din punctul meu de vede-re, este acordarea unei atenþii deo-sebite în ceea ce priveºte calitatea ºiasigurarea ei, ºi nu numai din punctde vedere structural, ci ºi asigurarea

calitãþii conþinuturilor, a standarde-lor ºi a principiilor de asigurare acalitãþii interne ºi externe în Ro-mânia. Vom asista la acest procesacum prin stabilirea aºa-numiteiEQUARA – European Quality Assu-rance Registration (Recomandareaprivind Asigurarea Calitãþii în Euro-pa), la Bruxelles. Mai precis, Româ-nia trebuie sã acorde o atenþiedeosebitã calitãþii actului educa-þional.

ªcoala Româneascã: Care credeþi cã este rolul învãþãmântului privat în cadrulsistemului naþional de educaþie?Universitãþi private, învãþãmântprivat.JJáánn FFiiggeell:: Care este rolul? Cred cã

educaþia se bazeazã atât pe sistemulpublic, cât ºi pe cel privat, ºi perso-nal încurajez ideea ca receptivitatea

Ján Figel, comisarul european pentru educaþie, f

„România trebuie scalitãþii actului edu

apr i l ie 2008

ªCOALAromâneascq interviu 9

Parlamentul European a adoptat recent Regulamentulcare prevede înfiinþarea Institutului European pentru Inovareºi Tehnologie (European Institute of Innovation and Tech-nology, EIT). Urmãtoarele etape includ desemnareaConsiliului de Conducere al EIT pânã în iunie 2008 ºi sta-bilirea primelor douã sau trei Comunitãþi de Cunoºtinþe ºiInovare (Knowledge and Innovation Communities, KIC)cãtre sfârºitul lui 2009. Pentru a creºte capacitatea de ino-vare a Europei, EIT va funcþiona pe bazã de parteneriate pu-ternic integrate, denumite Comunitãþi de Cunoºtinþe ºiInovare. Aceste KIC vor strânge la un loc o masã criticã deresurse, dintre cele mai bune de care dispun institutele de

învãþãmânt superior, institutele de cercetare, companiile ºialþi actori din cadrul procesului de inovare.

KIC vor fi selecþionate ºi coordonate de un ConsiliuDirector independent format din 18 personalitaþi de renumedin mediul de afaceri, cercetare ºi mediul academic. Implica-rea companiilor atât la nivel strategic, cât ºi operaþional repre-zintã piatra de temelie a întregii iniþiative EIT.

Membrii Consiliului Director vor fi desemnaþi în iunie2008. În ianuarie, Comisia a stabilit, deja, un Comitet deIdentificare ad-hoc însãrcinat cu identificarea ºi propunereaviitorilor membrii al Consiliului. În aceastã capacitate,Comitetul a lansat consultaþii deschise pe marginea princi-

palelor criterii de care trebuie sã se þinã seama. Întregul procesde identificare se estimeazã cã va dura în jur de patru luni.

Cele douã sau trei KIC vor fi selecþionate în urmãtoarele 18luni dupã numirea Consiliului Director. Se va pune accent pedomeniile strategice în care UE se confruntã cu provocãri pre-zente ºi viitoare. Aceste domenii includ schimbãrile climatice,energiile regenerabile ºi generaþia urmãtoare de tehnologii aleinformaþiei ºi comunicãrii.

Dupã adoptarea Regulamentului, Consiliul European vadecide asupra locaþiei viitorului sediu al EIT, probabil în iunieacest an. Pentru mai multe informaþii, puteþi accesa site-ul EITla adresa: www.ec.europa.eu/eit.

formare, culturã ºi tineret:

sã acorde o atenþie deosebitãucaþional“

Ce este EIT

Comisia Europeanã a prezentat încã de anul trecutpropuneri pentru îmbunãtãþirea calitãþii formãriicadrelor didactice în UE. Un nivel ridicat de predareconstituie o condiþie preliminarã pentru a asigura unsistem de educaþie ºi de formare de înaltã calitate, carereprezintã, la rândul sãu, un factor hotãrâtor puternicpentru competitivitatea Europei pe termen lung, pre-cum ºi pentru capacitatea acesteia de a crea mai multelocuri de muncã ºi de a genera creºtere. În cazul în caresunt adoptate de statele membre, propunerile asupracãrora s-a convenit vor garanta cã UE deþine o forþã demuncã cu un nivel ridicat de pregãtire necesarã pentrua face faþã presiunii secolului XXI.

Ján Figel, comisarul european pentru educaþie,formare, tineret ºi culturã, a declarat:

„Un nivel mai bun de predare ºi de învãþare estedeosebit de important pentru competitivitatea UE petermen lung, întrucât o forþã de muncã cu o înaltãpregãtire este o forþã de muncã mai eficientã. Considercã este necesar sã asigurãm faptul cã UE dispune decadre didactice de o înaltã calitate dacã vrem ca re-formele în domeniul educaþiei din statele membre sãfie o reuºitã. Cu toate acestea, dupã cum studiile oindicã, la nivelul UE existã evoluþii îngrijorãtoare,majoritatea statelor membre raportând deficienþe înceea ce priveºte competenþele profesorilor ºi problemeîn a actualiza aceste competenþe. În limita compe-tenþelor sale, Comisia îndeamnã statele membre sãabordeze aceste probleme, propunând o serie deorientãri comune ºi de principii de acþiune“.

În vederea pregãtirii elevilor pentru societatea UEdin ce în ce mai mult bazatã pe cunoaºtere, cadrelor di-dactice li se solicitã sã dezvolte elevilor o nouã serie deabilitãþi, ceea ce necesitã adesea noi metode de pre-dare. În plus, existã o cerere crescândã pentru profe-sori de a preda în clase care au elevi de culturi ºi limbimaterne diverse, cu niveluri diferite de competenþe ºide nevoi speciale.

Totuºi, numeroase cadre didactice afirmã cã nusunt obiºnuite cu folosirea noilor tehnologii în sãlile declasã. Pe lângã acestea, analiza realizatã de ComisiaEuropeanã aratã cã adesea sistemele actuale de in-struire ºi formare pentru cadrele didactice din statelemembre nu reuºesc sã ofere cadrelor didactice for-marea necesarã. De fapt, în unele state membre, existãun nivel scãzut de coordonare sistematicã întrediversele elemente ale procesului de formare a profe-sorilor. Acest lucru duce la lipsa de coerenþã ºi de con-

tinuitate, în special între formarea profesionalã iniþialãa cadrelor didactice ºi perioada ulterioarã de integrarela serviciu, precum ºi între instruirea la locul de muncãºi dezvoltarea profesionalã.

În plus, analiza Comisiei indicã un nivel redus alinvestiþiilor în instruirea ºi dezvoltarea continue a ca-drelor didactice. De exemplu:

� instruirea la locul de muncã este obligatorie înnumai 11 state membre;

� în cazul în care existã instruire la locul de mun-cã, în general aceasta însumeazã mai puþin de 20de ore pe an ºi nu reprezintã niciodatã mai multde cinci zile anual;

� numai o jumãtate dintre þãrile din Europa oferãcadrelor didactice noi o formã sistematicã deasistenþã (ºi anume cursuri de integrare la loculde muncã, instruire, consiliere) în primii ani deactivitate profesoralã.

Comisia Europeanã conlucreazã strâns cu statelemembre la îmbunãtãþirea calitãþii formãrii cadrelordidactice în UE, ca parte dintr-un proces global decooperare politicã în domeniul educaþiei ºi instruiriicare sã încurajeze ºi sã sprijine reformele naþionale.Aceastã cooperare a condus la comunicarea actualã aComisiei care defineºte un cadru comun pentru politi-cile destinate sã îmbunãtãþeascã calitatea formãriicadrelor didactice. De asemenea, acest documentrãspunde la o solicitare formulatã în 2004 în Raportulcomun al Consiliului ºi al Comisiei privind progresulînregistrat în îndeplinirea obiectivelor de la Lisabonaîn domeniile educaþiei ºi instruirii, ºi anume dezvol-tarea unei serii de principii comune la nivel europeanpentru îmbunãtãþirea competenþelor ºi calificãrilor ca-drelor didactice ºi instructorilor.

Comunicarea propune statelor membre anumiteorientãri generale pentru dezvoltarea de politici ºipractici. Printre acestea se numãrã:

� asigurarea accesului tuturor cadrelor didacticela cunoºtinþele, comportamentele ºi compe-tenþele pedagogice pe care aceºtia le solicitã pen-tru a fi eficienþi;

� asigurarea coordonãrii, coerenþei ºi resurseloradecvate pentru formarea ºi dezvoltarea profe-sionalã a cadrelor didactice;

� promovarea unei culturi a practicii reflexive ºi acercetãrii în rândul cadrelor didactice;

� promovarea statutului ºi recunoaºterii profesieide cadru didactic;

� sprijinirea profesionalizãrii învãþãmântului.

Uniunea Europeanãºi cadrele didactice

instituþiilor sã se constituie ca ºi cri-teriu principal pentru politicile edu-caþionale, deoarece trebuie sã moti-vãm oamenii, instituþiile ºi compa-niile sã vadã felul în care este pro-movatã educaþia ºi felul cum esteimplementat învãþãmântul pe ter-men lung, ºi pentru a pune la punctasemenea strategii nu avem nevoiedoar de asumarea responsabilitãþiidin partea instituþiilor publice, ci ºidin partea celor private. Este rolulstatului de a defini un sistem ºi con-þinutul lui – aºa cum este spre exem-plu învãþãmântul. Comisia va recu-noaºte toþi partenerii care sunt acre-ditaþi de cãtre autoritãþile statelormembre ale acordului. Atunci cândstudiem harta instituþiilor de învã-þãmânt, adesea private, constatãmcã sunt undeva sus în topul celormai bune, deoarece ele se concen-treazã ºi se dedicã intereselor lor,combinând resursele publice cu celeprivate. Acesta este cel mai bun rãs-puns. Credem cã pluralitatea esterãspunsul corect în ceea ce priveºteEuropa, iar, în acest sens, diversita-tea poate fi promovatã atât de insti-tuþiile publice, cât ºi de cele private.

ªcoala Româneascã: Sistemulnostru de învãþãmânt are nevoiede ajutor din partea UniuniiEuropene. Cum credeþi cã s-arputea materializa acest suport?JJáánn FFiiggeell:: În acest moment, Uni-

unea Europeanã este mai mult caniciodatã preocupatã de acordareade suport în ceea ce priveºte coopera-rea pentru educaþie, deoarece avemun nou program numit „Învãþãmân-tul permanent“ (Life-long learning),pentru care s-au alocat sume impor-tante de bani, avem douã acorduriimportante privind reforma în învã-þãmânt – cel de la Bologna, respectivCopenhaga –, jucãm un rol impor-tant pe plan internaþional ca repre-zentanþi ai Uniunii Europene în re-laþia cu Statele Unite ale Americii,Canada, China ºi alte þãri; toateaceste aspecte menþionate se bazea-zã pe participare – participarea este

voluntarã, nu forþãm pe nimeni sãparticipe, dar putem deschide astfelo cale spre cooperare. EIT, spreexemplu, va fi o acþiune promovatãîn acest an, nu este obligatorie, estedoar o invitaþie pentru cei care do-resc sã aducã o inovaþie sub egidaEIT. Vã mulþumesc!

ªcoala Româneascã: Vã mulþumim, domnule comisar.

ªCOALAromâneascqsindicate


10

Excelenþã,

Federaþia Educaþiei Naþionale, în calitateasa de reprezentant a zeci de mii de salariaþi dinsistemul educaþional românesc, vã supuneatenþiei, urmând a detalia ulterior, câteva as-pecte cu care ne confruntãm din cauza dezin-teresului manifestat de Guvernul României ºide instituþiile descentralizate ale statului.

Problemele pe care le supunem atenþieidumneavoastrã sunt:

1. Refuzul permanent al Guvernului Ro-mâniei de elaborare a unei legi de salarizarepentru domeniul bugetar, lege prin careînvãþãmântul sã fie poziþionat în conformitatecu importanþa socialã a activitãþii desfãºurateºi cu statutul de prioritate naþionalã conferit deLegea învãþãmântului. În momentul de faþã,personalul din învãþãmânt este poziþionat, casalarizare, în ultima treime a domeniilor bu-getare.

2. Nerespectarea de cãtre MinisterulEducaþiei, Cercetãrii ºi Tineretului, reprezen-tat de domnul ministru Cristian Adomniþei, aprevederilor legale privitoare la stabilirea sa-lariului minim pentru personalul didactic depredare cu studii universitare de lungã duratã,salariu aflat în momentul de faþã sub valoareaconferitã de actele normative în vigoare. Dinacest motiv, salariaþii din învãþãmânt au fostnevoiþi sã-ºi obþinã drepturile salariale legaleîn instanþã.

3. Guvernul României, Ministerul Educa-þiei, Cercetãrii ºi Tineretului, Inspectorateleºcolare, dar ºi administraþia localã refuzã încontinuare respectarea legislaþiei în vigoare înceea ce priveºte alte drepturi salariale prevã-zute. ªi în aceste situaþii, drepturile legiferatetrebuie recâºtigate prin hotãrâri judecãtoreºti.

4. De cele mai multe ori, instituþiile statu-lui nu respectã hotãrârile adoptate de comunacord, încãlcând regulile parteneriatului so-cial. Aceasta conduce, de cele mai multe ori, latensiuni inutile, generatoare de conflicte demuncã, ºi aduce prejudicii morale ºi materialesalariaþilor din sistem. Pentru normalizareaacestei situaþii, ne-am adresat ºi OrganizaþieiInternaþionale a Muncii, care a sesizat Gu-vernul României asupra unor încãlcãri ale le-gislaþiei europene.

5. Graba obsesivã a ministrului Educaþiei,Cristian Adomniþei, de a promova un pachetlegislativ incoerent ºi fãrã fond înaintea sta-bilirii strategiilor, competenþelor ºi finalitã-þilor care sã conducã spre o autenticã reformãºi compatibilizare a sistemului educaþionalromânesc cu sistemele europene. Aceastã ac-þiune este opusã, din motive politicianiste ief-tine, Pactului naþional pentru educaþie, sem-nat de toate partidele politice parlamentare ºireprezentanþii societãþii civile, prin care s-austabilit principiile generale care vor sta la bazastrategiei naþionale pentru educaþie pe ter-men mediu ºi lung necesarã unei reformesubstanþiale a sistemului educaþional româ-nesc.

Excelenþã, în speranþa cã cele câtevaprobleme pe care le-am supus atenþiei dum-neavoastrã vor face obiectul unei analize ºi aunor soluþii europene de rezolvare, vã mulþu-mim ºi vã asigurãm de întreaga noastrã con-sideraþie.

Preºedinte,Cãtãlin Croitoru

Secretar general,Constantin Ciosu

Bucureºti, 14 martie 2008

Domnului Ján FigelComisar European

pentru Educaþie, Formare, Culturã ºi Tineret

FEN s-a întâlnit cu comisaruleuropean pentru EducaþieReprezentanþii Federaþiei Educaþiei Naþionale auavut vineri, 14.03.2007, o întâlnire cu comisaruleuropean pentru Educaþie, Formare, Culturã ºiTineret, Ján Figel. Cu aceastã ocazie, comisarului european i-au fost prezentate problemele urgente cu care se confruntã sistemul educaþional românesc. În final,reprezentanþii FEN i-au înmânat comisaruluieuropean ºi un memoriu prin care aceºtia aucerut analiza problemelor expuse ºi sprijinulforurilor europene pentru gãsirea unor soluþii derezolvare. Printre subiectele abordate de FEN se numãrã:nerespectarea de cãtre Guvernului României alegilor în vigoare, tratamentul discriminatoriuaplicat angajaþilor din învãþãmânt în cazul salariului minim la nivel naþional, încãlcareaparteneriatului social, refuzul Executivului deelaborare a unei legi de salarizare pentru domeniul bugetar ºi graba ministrului Educaþiei,Cristian Adomniþei, de a promova un pachetlegistativ care nu are la bazã o strategie naþionalã. În continuare puteþi citi memoriul pecare reprezentanþii FEN i l-au înmânat comisarului european.

apr i l ie 2008

ªCOALAromâneascq juridic 11

În prezent, conform art. 2 alin. 1lit. din Metodologia de organizare ºidesfãºurare a concursului pentru ocu-parea funcþiilor de director ºi directoradjunct din unitãþile de învãþãmântpreuniversitar de stat – Anexã laOMEdC nr 3142/25.01.2006, „Laconcursul pentru ocuparea funcþiilorde director sau de director adjunct dinînvãþãmântul preuniversitar de statpot candida persoanele care îndepli-nesc, cumulativ, urmãtoarele condiþii:...f) la data susþinerii concursului, auvârsta cu cel puþin 4 ani mai micã de-cât vârsta maximã de pensionare pen-tru munca depusã ºi limita de vârstã“.

Raportat la dispoziþiile art. 127alin. 1 din Legea 128/1997, la dispozi-þiile art. 2 alin. 3 din HG 224/2005dar ºi raportat la toate dispoziþiile in-terne ºi internaþionale referitoare lacombaterea discriminãrii, FEN aapreciat cã prevederile art. 2 alin. 1 lit.f din metodologia – Anexã la OMEdCnr. 3142/25.01.2006 sunt nelegale ºideci trebuie înlãturate de la a produceefecte juridice.

În acest sens, la 14 februarie2008, motivat în fapt ºi în drept,prin adresa nr. 55/14.02.2008 ºiadresa nr. 56/14.02.2008, FEN asolicitat MECT modificarea art. 2alin. 1 lit. f din Metodologia de orga-nizare ºi desfãºurare a concursuluipentru ocuparea funcþiilor de direc-tor ºi director adjunct din unitãþile

de învãþãmânt preuniversitar destat, Anexã la OMEdCT nr.3142/25.01.2006. Deºi ambele adrese aufost comunicate în timp util, iar ulte-rior reprezentanþii FEN au avut cinciîntâlniri în cadrul comisiilor tehnicede lucru ºi a Comisiei de dialogsocial de la nivelul MECT, nici pânãîn prezent nu avem un rãspuns dinpartea acestuia.

În lipsa unui rãspuns, pozitiv saunegativ, în situaþia în care în care con-cursurile pentru ocuparea funcþiilorde director au început deja, la21.03.2008 am revenit la MECT cuadresa FEN nr. 86. Nici faþã deaceastã adresã nu avem un rãspuns,metodologia produce efecte, concur-surile sunt în desfãºurare deºi, maimult decât adresele noastre, existã oDecizie a Înaltei Curþi de Casaþie ºiJustiþie, pronunþatã la 9.11.2007 înDosarul nr. 303/102/2007, prin careaceasta a constatat nelegalitatea dis-poziþiilor art. 2 alin. 1 lit. f din Meto-dologia de organizare ºi desfãºurare aconcursului pentru ocuparea funcþi-ilor de director.

Forþaþi de acest dezinteres ºi dereaua voinþã doveditã a ministruluiEducaþiei, la 25 martie 2008, pe caleacontenciosului adminsitrativ, am for-mulat acþiune judecãtoreascã. Desi-gur aceasta va fi supusã tutoror proce-durilor posibile pentru soluþionarea întimp util a cauzei.

Pentru a elimina discriminãrile,

FEN a atacat în instanþãmetodologia pentru ocupareafuncþiilor de director

�� CC OO NN SS II LL II EE RR UU LL TT ÃÃ UU JJ UU RR II DD II CC ,,AA LL EE XX AA NN DD RR AA IICCHHIIMM

ORDINE ale ministrului Educaþiei, Cerectãrii ºiTineretului:� O.M.E.C.T. nr. 3354/03.03.2008 privind susþinerea

amenajãrii ºi dotãrii centrelor de documentare ºi infor-mare în unitãþi ºcolare din învãþãmântul preuniversitar.

� O.M.E.C.T. nr. 3352/03.03.2008 privind repartizareabugetului destinat perfecþionãrii/formãrii continue pe2008.

� OMECT nr. 3449/13.03.2008 pentru aprobarea nor-melor de plata a comisiilor de examen din cadrul con-cursului naþional ºi a concursului pentru suplinire deocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante/re-zervate din învãþãmântul preuniversitar.

� OMECT nr. 3448/13.03.2008 pentru aprobarea nor-melor de platã a comisiilor de examen pentru concur-sul de ocupare a posturilor didactice/ catedrelor va-cante/rezervate din unitãþile de învãþãmânt preuniver-sitar din judeþele nominalizate în Hotãrârea de Guvernnr. 1942/2004.

� OMECT nr. 3390/10.03.2008 pentru aprobarea anexe-lor nr. 18 ºi nr. 20 ale centralizatorului privind discipli-nele de învãþãmânt, domeniile ºi specializãrile, precum ºiprobele de concurs, valabile pentru încadrarea persona-lului didactic din învãþãmântul preuniversitar 2008.

ORDINE ale ministrului Muncii, Familiei ºiEgalitãþii de ªanse:� ORDIN nr. 92 din 8 februarie 2008 al ministrului

Muncii, Familiei ºi Egalitãþii de ªanse pentru modifi-carea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii ºi alte drepturide asigurãri sociale, cu modificãrile ºi completãrileulterioare, aprobate prin Ordinul ministrului Muncii ºiSolidaritãþii Sociale nr. 340/2001

� ORDIN nr. 128 din 26 februarie 2008 al ministruluiMuncii, Familiei ºi Egalitãþii de ªanse privind anulareaOrdinului ministrului Muncii, Familiei ºi Egalitãþii deªanse nr. 92/2008 pentru modificarea Normelor deaplicare a prevederilor Legii nr. 19/2000 privind siste-mul public de pensii ºi alte drepturi de asigurãri so-ciale, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, apro-bate prin Ordinul ministrului Muncii ºi Solidaritãþii So-ciale nr. 340/2001

� ORDIN nr. 340 din 4 mai 2001 al ministrului Munciiºi Solidaritãþii Sociale pentru aprobarea Normelor deaplicare a prevederilor Legii nr. 19/2000 privind sis-temul public de pensii ºi alte drepturi de asigurãri so-ciale, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, a fostmodificat prin urmãtoarele:

O. nr. 364/2001al ministrului Muncii ºi SolidaritãþiiSociale privind modificarea Ordinului ministrului munciiºi solidaritãþii sociale nr.340/2001 pentru aprobareaNormelor de aplicare a prevederilor Legii nr.19/ 2000privind sistemul public de pensii ºi alte drepturi de asigu-rãri sociale, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.

O. nr. 518/2001 al ministrului Muncii ºi Solidaritã-þii Sociale privind modificarea ºi completarea Ordinuluiministrului Muncii ºi Solidaritãþii Sociale nr. 340/2001pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilorLegii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii ºi altedrepturi de asigurãri sociale, cu modificãrile ºi com-pletãrile ulterioare.

O. nr. 718/2001 al ministrului Muncii ºi SolidaritãþiiSociale privind modificarea Ordinului ministrului Munciiºi Solidaritãþii Sociale nr.340/2001 pentru aprobareaNormelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 19/ 2000privind sistemul public de pensii ºi alte drepturi de asigu-rãri sociale, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.

O. nr. 516/2002al ministrului Muncii ºi SolidaritãþiiSociale privind modificarea Ordinului ministrului Muncii

ºi Solidaritãþii Sociale nr. 340/2001 pentru aprobarea Nor-melor de aplicare a prevederilor Legii nr. 19/ 2000 privindsistemul public de pensii ºi alte drepturi de asigurãri so-ciale, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.

O. nr. 7/2004 al ministrului Muncii, Solidaritãþii So-ciale ºi Familiei privind modificarea Ordinului ministruluiMuncii ºi Solidaritãþii Sociale nr. 340/2001 pentru apro-barea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii ºi alte drepturi deasigurãri sociale, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.

O. nr. 134/2004 al ministrului Muncii, SolidaritãþiiSociale ºi Familiei privind modificarea ºi completareaOrdinului ministrului Muncii ºi Solidaritãþii Sociale nr.340/2001 pentru aprobarea Normelor de aplicare a pre-vederilor Legii nr. 19/2000 privind sistemul public depensii ºi alte drepturi de asigurãri sociale, cu modificãrileºi completãrile ulterioare.

O. nr. 46/2005 al ministrului Muncii, SolidaritãþiiSociale ºi Familiei privind modificarea Ordinului ministru-lui Muncii ºi Solidaritãþii Sociale nr. 340/2001 pentru apro-barea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii ºi alte drepturi deasigurãri sociale, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.

O. nr. 595/2005 al ministrului Muncii, Solida-ritãþii sociale ºi Familiei privind modificarea Ordinuluiministrului Muncii ºi Solidaritãþii Sociale nr. 340/2001pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilorLegii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii ºi altedrepturi de asigurãri sociale, cu modificãrile ºi com-pletãrile ulterioare.

O. nr.95/2006 al ministrului Muncii, Solidaritãþiisociale ºi Familiei privind modificarea Ordinului minis-trului Muncii ºi Solidaritãþii Sociale nr. 340/2001 pentruaprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii ºi alte drepturi deasigurãri sociale, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.

O. nr. 680/2007 al ministrului Muncii, Familiei ºiEgalitãþii de ªanse pentru modificarea Normelor de apli-care a prevederilor Legii nr. 19/2000 privind sistemulpublic de pensii ºi alte drepturi de asigurãri sociale, cumodificãrile ºi completãrile ulterioare, aprobate prinOrdinul ministrului Muncii ºi Solidaritãþii Sociale nr.340/2001, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare .

O. nr. 1.019/2007 al ministrului Muncii, Familiei ºiEgalitãþii de ªanse pentru modificarea Normelor de apli-care a prevederilor Legii nr. 19/2000 privind sistemul pub-lic de pensii ºi alte drepturi de asigurãri sociale, cu modi-ficãrile ºi completãrile ulterioare, aprobate prin Ordinulministrului Muncii ºi Solidaritãþii Sociale nr. 340/ 2001.

O. nr. 92/2008 al ministrului Muncii, Familiei ºiEgalitãþii de ªanse pentru modificarea Normelor de apli-care a prevederilor Legii nr. 19/2000 privind sistemul pu-blic de pensii ºi alte drepturi de asigurãri sociale, cu mo-dificãrile ºi completãrile ulterioare, aprobate prin Ordinulministrului Muncii ºi Solidaritãþii Sociale nr. 340/ 2001.

O. nr. 128/2008 al ministrului Muncii, Familiei ºiEgalitãþii de ªanse privind anularea Ordinului ministru-lui Muncii, Familiei ºi Egalitãþii de ªanse nr. 92/2008pentru modificarea Normelor de aplicare a prevederilorLegii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii ºi altedrepturi de asigurãri sociale, cu modificãrile ºi comple-tãrile ulterioare, aprobate prin Ordinul ministrului Mun-cii ºi Solidaritãþii Sociale nr. 340/2001.

O. nr. 129/2008 al ministrului Muncii, Familiei ºiEgalitãþii de ªanse pentru modificarea Normelor de apli-care a prevederilor Legii nr. 19/2000 privind sistemul pu-blic de pensii ºi alte drepturi de asigurãri sociale, cu mo-dificãrile ºi completãrile ulterioare, aprobate prin Ordinulministrului Muncii ºi Solidaritãþii Sociale nr. 340/2001.

Noutãþi legislative

OIM someazã Guvernul României sã trimitã de urgenþã observaþiile referitoare la petiþia FEN

În numãrul 2/2008 al revistei, v-am informat asupra acþiunii FEN de blo-care a încercãrii Guvernului României de modificare a art. 12 alin. 1 ºi 2 dinLegea 130/1996 cu privire la contractele colective de muncã. Guvernul a moti-vat proiectul de modificare a legii prin aceea cã, în prezent, textul normativ nueste clar ºi lasã loc unor interpretãri, aºa cã acesta a înaintat propunerea de„explicitare“ a textului legii, în sensul blocãrii dreptului de negociere colectivãanualã asupra salariilor de bazã, sporurilor, indemnizaþiilor, premiilor ºi altordrepturi de personal. V-am informat atunci asupra petiþiei FEN adresatãOrganizaþiei Internaþionale a Muncii (OIM), cãrei primire ºi înregistrare a fostconfirmatã de aceasta în ianuarie. Prin ultima corepondenþã, transmisã FENla 17 martie 2008, OIM ne-a informat asupra faptului cã sesizarea noastrã aintrat în procedurile Comitetului pentru Libertate Sindicalã al OIM. Prin ur-mare, conform procedurii OIM de soluþionare a plângerilor, Comitetul a solici-tat Guvernului României transmiterea de urgenþã a observaþiilor faþã de pe-tiþia FEN. Cu aceeaºi ocazie, Comitetul a precizat ºi faptul cã o datã ce Gu-vernul îºi va transmite observaþiile, cazul va fi examinat pe fond.

Un studiu realizat de Institutul de ªtiinþeale Educaþiei aratã cã doar 4,7% dintre elevivãd în cadrele didactice oameni pe care sã-i iaca modele. Potrivit cercetãtorilor, s-a cerut ele-vilor sã indice persoana/persoanele care re-prezintã pentru ei un model de reuºitã în viaþã.„Am urmãrit astfel sã detectãm direcþiile dincare provin influenþele implicate în configu-rarea modelului de reuºitã, precum ºi intensi-tatea acestora. Codificarea rãspunsurilor liberea evidenþiat douã domenii relaþionale princi-pale: domeniul relaþiilor interpersonale, con-stituit de microgrupurile în care elevul este in-tegrat ºi cu ai cãror membri interacþioneazãfrecvent ºi domeniul relaþiilor mediate demijloacele de comunicare în masã“, au precizatautorii cercetãrii. În interiorul celui dintâi (I)s-a urmãrit influenþele exercitate de: familie(cu o atenþie specialã acordatã pãrinþilor); gru-pul de prieteni, vecini, anturaj; profesori (in-cluzând în aceastã subcategorie ºi învãþãtorisau educatori – evocaþi de elevi în lista persoa-nelor exemplare pentru modelul lor de re-uºitã).

În domeniul influenþelor mass-media (II)s-au configurat, de asemenea, douã subcate-gorii: aceea a vedetelor (de muzicã uºoarã saufãcând parte din formaþii de muzicã tânãrã,maneliºti, vedete prezente pe TV ºi din dome-niul mass-media, sportivi, celebritãþi din lumeamodei, actori, cântãreþi de muzicã popularãetc.) ºi aceea a personalitãþilor care se mani-festã în viaþa socialã (în domeniul vieþii politice,în cel financiar-bancar, în mediul de afaceri sauîn domeniul religios), precum ºi a personalitã-þilor din domeniul culturii (al ºtiinþei, literaturiiºi artelor, personalitãþi istorice, precum ºi per-sonaje fictive din romane, filme etc.).

În sfera interacþiunilor directe, rezultateleobþinute indicã rolul important al familiei lãr-gite (35% dintre rãspunsuri, adicã peste o trei-me din întregul eºantion) în configurarea mo-delului de reuºitã; în interiorul familiei rolulcel mai mare revine pãrinþilor, aproximativ unsfert din subiecþi (24,5%,) considerându-i peaceºtia modele demne de aspiraþia lor. De ase-menea, se constatã importanþa extrem de scã-zutã, aproape nulã, a grupului de prieteni, devecini ºi a anturajului (2,3%). În ceea ce-i pri-veºte pe profesori, rezultatele relevã faptul cãaceºtia nu sunt un model de reuºitã pentruelevi, decât într-o proporþie lipsitã de semni-ficaþie (4,7%), ceea ce înseamnã cã ei nu repre-zintã pentru tineri persoane îndeajuns de

admirabile pentru a deveni exemplare, obiectede identificare ºi de aspiraþie; aceastã obser-vaþie este de naturã sã punã sub semnul îndo-ielii, în sens larg, puterea lor de influenþã edu-cativã în dezvoltarea personalitãþilor aflate lavârsta adolescenþei.

În domeniul influenþelor mediatice se con-statã cã 22,7% din subiecþi adoptã ca model dereuºitã o vedetã ºi doar un procent nesemni-ficativ de 8,4% numesc în aceastã calitate opersonalitate din sfera vieþii sociale sau a cul-turii. Totuºi, însumând influenþele exercitateprin mass-media, se observã cã ele reprezintãun procent însemnat, cu rol deloc neglijabil înconstituirea modelului de reuºitã (31,1%),foarte apropiat de procentul rãspunsurilorcare plaseazã modelul în sfera familiei (35%).Aºadar, pentru o treime din tineri, valoriletransmise prin mediul familial ºi cele promo-vate prin mass-media îºi disputã dominaþia înconstruirea modelului lor de reuºitã, cu unuºor avantaj în favoarea celor dintâi.

Persoanele cu care tinerii interacþioneazãdirect ºi frecvent sunt în mai mare mãsurã ca-pabile sã reprezinte modele de reuºitã(42,2%), în comparaþie cu vedetele sau perso-nalitãþile prezente pe diferitele canale mediati-ce (31,1%).

Se constatã o quasiegalitate a forþei de in-fluenþã a pãrinþilor (24,5%), pe de o parte, cu acelei exercitate prin mediatizarea intensã aunor vedete din domeniul divertismentului, pede altã parte (22,7%). De asemenea, opþiuneapentru un model de reuºitã reprezentat de ovedetã întrece cu mult opþiunea pentru unmodel care indicã o altã persoanã din familie,un prieten, un vecin sau un profesor.

Aºadar, în configurarea unui model dereuºitã, aproape un sfert din adolescenþii in-vestigaþi sunt influentaþi de VIP-uri ºi aproapeo treime de VIP-uri ºi de alte personalitãþi dinzona mediaticã, unele, poate, admirabile, al-tele cu totul îndoielnice în privinþa setului devalori/pseudovalori pe care le reprezintã ºi lepromoveazã.

Procentul irelevant (2,1%) al celor care in-dicã drept model o personalitate din zona cul-turii (ºtiinþe, arte, literaturã, istorie, religie)evidenþiazã inapetenþa tinerilor pentru dome-niul valorilor intelectuale, culturale ºi spiri-tuale, ceea ce consoneazã cu dorinþa lor de di-vertisment, cu preocupãrile marcate pentrumodã ºi vestimentaþie, sau, în cel mai bun caz,pentru domeniul culturii generale înþeleasã

însã ca un mozaic alcãtuit la întâmplare, într-un mod fragmentar revuistic, sau prin vi-zionarea la TV a unor documentare de popu-larizare ºtiinþificã.

Orientarea tinerilor spre anumite modelede reuºitã ºi spre anumite categorii de persoa-ne este influenþatã, dupã cum s-a putut obser-

va din prelucrarea itemilor anteriori, de mass-media.

Preocuparea faþã de astfel de modele ofe-rite de mass-media se poate constata prin in-vestigarea gradului de interes faþã de anumiteproducþii care mediatizeazã ºi chiar con-fecþioneazã vedete.

ªCOALAromâneascqdidactic


12

Revista „ªCOALA rom`neascq“ XX

www.scoalaromaneasca.roNN OO UU TT ÃÃ ÞÞ II ÎÎNN FF II EE CC AA RR EE ZZ II

În plus, venim în ajutorul cititorilor cu cinci adrese de email unde fiecarepoate sã-ºi spunã pãsurile ºi sã contribuie în acest fel la dezvoltareaînvãþãmântului românesc.

sindicat @scoalaromaneasca.ronu ezitaþi sã ne scrieþi despre orice problemã legatã de sindicat;

[email protected]þi poze din ºcoli ºi noi le vom publica, deveniþi fotoreporteri ºiprindeþi instantaneele cele mai bune;

[email protected]þi ceva de spus, o propunere pentru reformarea educaþieiromâneºti, aici ne puteþi scrie. Ideile interesante îºi vor gãsi loc înrevistã;

[email protected] aici sã te ajutãm, nu ezita sã dai un email;

corupþ[email protected] lovit de corupþia din învãþãmânt, noi te ajutãm sã-i dai în vileagpe cei care distrug educaþia.

PROFESORUL, model de succes pentru puþini elevi

PROFESORUL, model de succespentru puþini elevi

apr i l ie 2008

ªCOALAromâneascq ºcoala internaþionalã 13

Anul trecut, Organizaþia pentruCooperare Economicã ºi Dezvoltare(OECD) a dat publicitãþii raportul„Politici în educaþie pentru ele-vii în situaþie de risc ºi pentrucei cu dizabilitãþi din Europade Sud Est“. Raportul de sintezãcomparã rapoartele unor þãri pre-cum Bosnia ºi Herþegovina, Bulga-ria, Croaþia, Kosovo, Macedonia,Moldova, Muntenegru, România ºiSerbia, folosind urmãtoarele repere:cadrul legal existent, scopul dez-voltãrii unei politici în domeniu, sta-tistici ºi indicatori, formarea profe-sorilor, implicarea pãrinþilor, con-cepte pedagogice, dezvoltare de curriculum ºi organizarea ºcolarã.Documentul subliniazã faptul cã sis-temele de educaþie analizate au înce-put, relativ recent, sã acorde o aten-þie deosebitã educaþiei copiilor cunevoi speciale ºi conceptului de edu-caþie incluzivã.

Implementarea educaþieiincluzive

În unele þãri (Bosnia ºi Kosovo)implementarea educaþiei incluziveeste o prioritate a guvernului ºi faceparte din Legea învãþãmântului.Croaþia, de asemenea, acordã priori-tate copiilor cu nevoi speciale. ÎnMacedonia, reforma continuã a edu-caþiei vizeazã integrarea socialã a tu-turor copiilor cu nevoi speciale, in-clusiv a copiilor cu dificultãþi de în-vãþare ºi a copiilor supradotaþi, ta-lentaþi. În Moldova, sistemul educa-þional existent acoperã educaþia co-piilor cu nevoi speciale în mãsura încare oferã o anumitã rutã de formarepentru ei, dar guvernul încã se mailuptã cu integrarea socialã a copiilorcu dificultãþi. Acelaºi scop este îm-pãrtãºit ºi de guvernul din Muntene-gru unde reforma continuã a educa-þiei intenþioneazã sã creeze condiþiipentru integrarea copiilor cu nevoispeciale în ºcolile de masã. În Româ-nia, educaþia specialã face parte dinsistemul naþional de educaþie. ÎnSerbia, statutul educaþiei speciale ºial ºcolilor speciale nu este clar regle-mentat în cadrul sistemului naþionalde educaþie, dar în cadrul Ministeru-lui Educaþiei a fost constituit ungrup de experþi pentru educaþia co-piilor cu nevoi speciale, care a pre-gãtit o analizã a situaþiei curente ºi afãcut propuneri pentru reforme înacest sector.

Diferenþe ºi asemãnãriÎn toate þãrile, educaþia copiilor

cu nevoi speciale se face prin: ºcolilespeciale, clase speciale în ºcolile demasã ºi integrarea copiilor cu nevoispeciale în clase obiºnuite din ºcolilede masã. Diferenþe între þãri se re-marcã în gradul de dificultate ºi înnumãrul copiilor integraþi în ºcolilede masã. În Bulgaria, din ce în cemai mulþi copii sunt integraþi în ºco-lile de masã, dar existã ºi ºcoli spe-ciale pentru alte categorii de dizabi-litãþi. În Kosovo, numai un numãrmic de copii cu „diferite dizabilitãþi“sunt integraþi în ºcolile de masã, întimp ce în Croaþia unii copii cu „difi-cultãþi în dezvoltare“ sunt educaþi în

grupe speciale ºi clase din ºcolile pri-mare de masã. În Macedonia, învãþã-mântul primar este organizat într-oreþea de instituþii speciale, precum ºiîn clase speciale sau clase obiºnuiteîn ºcolile de masã. În Moldova, co-piii cu probleme severe ºi cu difi-cultãþi sunt transferaþi în instituþiispeciale, sub coordonarea Ministe-rului Muncii. Cu toate acestea, câte-va programe-pilot pentru educaþiaincluzivã au fost implementate.Existã ºi instituþii speciale pentrucopiii abuzaþi, pentru orfani ºi pen-tru copiii cu probleme psihologice.În Muntenegru existã o reþea deinstituþii pentru „copiii cu dificultãþiîn dezvoltare“ ºi câteva ºcoli incluzi-ve ºi clase speciale în ºcolile de ma-sã. În România, în funcþie de gradulde dizabilitate (mediu sau sever) co-piii sunt înscriºi în ºcolile speciale.Copiii cu deficienþe minore, cu difi-cultãþi de învãþare ºi cu probleme decomportament etc. sunt integraþi înºcolile de masã, unde li se oferã spri-jin specific. În Serbia, educaþia copi-ilor cu nevoi speciale este organizatãîn ºcoli speciale, în clase speciale dinºcolile de masã ºi în clase obiºnuitedin ºcolile de masã, în care sunt cu-prinºi câþiva copii cu deficienþe saucu nevoi speciale. În Bosnia ºi Her-þegovina educaþia pentru majori-tatea copiilor cu nevoi speciale sedesfãºoarã încã în ºcoli speciale sauîn clase speciale din ºcolile de masã.Cu toate acestea, paºi importanþi

sunt fãcuþi în prezent pentru a mer-ge spre un sistem integrat de edu-caþie care sã valorizeze în mod egalpe toþi copiii.

Apoi, nivelul ºi tipul de sprijinspecial pe care copiii îl primesc înºcolile de masã sau în ºcolile specialevariazã de la o þarã la alta, ca ºi pro-porþia sau tipul de formare pentruprofesori ºi pentru alt tip de perso-nal, precum ºi disponibilitatea altorresurse ºi echipamente ale ºcolilor ºiinstituþiilor.

Nuanþe ºi interpretãriO largã varietate de interpretãri

ale sintagmei „educaþia copiilor cunevoi speciale“ poate fi întâlnitã întoate þãrile. Pentru a descrie ce în-seamnã „copii cu nevoi speciale“, oterminologie diferitã este utilizatã însistemele respective de educaþie. Ra-poartele vorbesc de „dizabilitãþi, di-ficultãþi, tulburãri, deficienþe, obsta-cole în dezvoltare etc.“ ºi nu este în-totdeauna clar dacã aceºti copii suntîn situaþie de risc sau au nevoi spe-ciale cum ar fi: mentale, fizice, psi-hologice, de sãnãtate sau problemesociale. Acest lucru reiese, în parte,din aplicarea modelului preluat dindefectologie sau dintr-o clasificareorientatã cu predilecþie medical,care încã se mai foloseºte. Recent,aproape toate þãrile au început, dince în ce mai mult, sã îi considere petinerii care pãrãsesc ºcoala, pe copiiidin grupurile minoritare ºi pe copiiicu probleme sociale, copiii în situa-þie de risc. Un exemplu de definiþieatotcuprinzãtoare a copiilor cu nevoispeciale ne-o oferã Macedonia, careintenþioneazã sã înlocuiascã expre-sia „dificultãþi fizice ºi psihologice“cu „nevoi speciale“, ºi care include,astfel, un context social mai larg înaceastã definiþie. Bosnia ºi Herþego-vina, Croaþia, Bulgaria, Moldova,România ºi Serbia conºtientizeazã ºiele faptul cã atât copiii afectaþi de sã-rãcie, cei care au dificultãþi econo-mice, condiþii slabe de trai, precum

ºi copiii fãrã pãrinþi etc. trebuie sã fieincluºi în categoria „copiilor cu ne-voi speciale“. În Muntenegru, ter-menul include ºi copiii supradotaþi.

Cadre legislativeÎn Macedonia, Legea învãþã-

mântului obligatoriu acoperã obli-gativitatea de a oferi educaþie pentrucopiii cu nevoi speciale, copiii cu di-ficultãþi de învãþare ºi pentru copiiisupradotaþi. Legea include o serie dearticole referitoare la o varietate de

grupuri de copiii cu dificultãþi, diza-bilitãþi ºi cu nevoi speciale. În Mol-dova, Legea învãþãmântului acoperãeducaþia copiilor cu nevoi speciale ºiîn „Strategia Naþionalã a Educaþieipentru Toþi“, educaþia copiilor cunevoi speciale este una dintre celetrei prioritãþi. Diferite cantoane dinBosnia ºi Herþegovina au încã legicontroversate în practicã. Cu toateacestea, Legea privind învãþãmântulobligatoriu ºi învãþãmântul secun-dar din 2003 prevede ca în învãþã-mântul primar de stat sã fie educaþicopiii cu dificultãþi în clase obiºnui-te. În Muntenegru, problematica în-vãþãmântului special este abordatãîn ºapte legi diferite: Legea educaþiei(2002), Legea învãþãmântului pre-ºcolar (2002), Legea învãþãmântuluiprimar (2002), Legea învãþãmântu-lui gimnazial (2002), Legea învãþã-mântului secundar vocaþional (2002),Legea pentru educaþia adulþilor(2002) ºi Legea învãþãmântului spe-cial (1992). Serbia a ratificat docu-mente internaþionale privind edu-caþia ºi drepturile copilului. În Legeaprivind învãþãmântul primar nuexistã referiri la copiii cu nevoi spe-ciale, dar, într-un amendament laLegea din 2002, copiii cu „problemede dezvoltare“ sunt menþionaþi ºi, deasemenea, legea defineºte procedu-ra prin care aceºti copii sunt clasifi-caþi. Într-o Lege privind sistemuleducaþional de bazã din 2003, prin-cipiile generale ºi obiectivele edu-

caþionale sunt redefinite ºi pentruprima datã legea vorbeºte de „rezul-tate aºteptate ale educaþiei“ care potavea un impact pe termen lungasupra educaþiei copiilor cu nevoispeciale.

Formarea profesorilorRapoartele scot în evidenþã im-

portanþa acordatã instruirii profeso-rilor – atât a celor care lucreazã cucopii cu handicap, cât ºi a celor careinstruiesc copii normali – deºi im-

presia lãsatã este cã o mare parte aacestei instruiri este teoreticã. Pre-gãtirea profesorilor este diferenþiatã,în funcþie de cerinþele specifice edu-caþiei preºcolare, primare sau gim-naziale. Cu toate acestea, în toateþãrile instruirea profesorilor obiº-nuiþi în vederea lucrului cu elevii cunevoi educative speciale este limi-tatã. În general, se realizeazã o pre-gãtire a profesorilor care urmeazã sãlucreze în ºcoli speciale, cu diferitetipuri de handicap, deºi cel mai ade-sea în cadrul defectologiei. Instrui-rea profesorilor care lucreazã în grã-diniþe este, de asemenea, foarte limi-tatã sau chiar inexistentã în uneleþãri. Totuºi, în ciuda limitãrilor ac-tuale, multe dintre aceste þãri au învedere reforma tipurilor de instruireîn scopul satisfacerii cerinþelor pusede integrarea copiilor cu nevoi spe-ciale în ºcolile de masã. Astfel, în þãriprecum Bulgaria ºi România toþiprofesorii vor fi instruiþi în vederealucrului cu elevi cu nevoi educativespeciale. O altã caracteristicã pusã înevidenþã de aceste studii este aceeacã o mare parte a pregãtirii profesio-nale la locul de muncã este furnizatãde cãtre ONG-uri ºi prin intermediulajutorului strãin. Cursurile univer-sitare de specialitate sunt considera-te a fi prea teoretice. Studiul scoateîn evidenþã necesitatea unor eforturisusþinute în vederea dezvoltãrii unorcursuri de pregãtire potrivite ºi aunor înlesniri la nivel local, pentrutoþi profesorii.

ConcluziiCa în aproape toate þãrile

OECD, ºcoli speciale, clase specialeºi clase obiºnuite se regãsesc întoate þãrile din Europa de SE. Încâteva þãri, multe ºcoli oferã ºiregim rezidenþial, dar ºi educaþie ºiinstrucþie. Respectând înþelegerilestabilite la nivel internaþional (ex.:Carta privind drepturile copilului ºiDeclaraþia de la Salamanca), majo-ritatea þãrilor au acordat o atenþiedeosebitã dezvoltãrii conceptului deincluziune.

Înþelegerea conceptului de in-cluziune, în contrast cu cel al inte-grãrii, variazã la scarã largã. În uneleþãri nu existã nicio diferenþã în uti-lizarea acestor termeni. Cu toateacestea, pentru cea mai mare parte,ei sunt vãzuþi clar ca fiind diferiþi –integrarea e înþeleasã ca reinserþiaelevilor cu nevoi speciale în clase aleînvãþãmântului de masã ºi incluziu-nea implicã o schimbare substan-þialã în modul în care ºcoala func-þioneazã în aºa fel încât aceasta sã seadapteze la nevoile copilului. Acestlucru adesea înseamnã cã eleviimerg la ºcoala cea mai apropiatã dedomiciliu ºi beneficiazã de o învã-þare individualizatã. Þãrile recunosccã acest lucru cere modificãri consi-derabile în gândirea modului în careeste furnizatã educaþia ºi cã uneleprobleme încã rãmân deficitare:insuficienþa datelor statistice ºi lipsaunei campanii publice de conºtienti-zare a aspectelor pe care le implicãeducaþia incluzivã.

�� AA LL II NN BB RR AA TT UU

Educaþia incluzivã în Balcani

ªCOALAromâneascqdosar


14

BACALAUREATUL, O privire de ansamblu asupra

examenelor naþionale organizate de-alungul anilor de Ministerul Educa-þiei, Cercetãrii ºi Tineretului relevãfaptul cã de fiecare datã apar necon-cordanþe ºi scandalul pluteºte în aer,precum o bombã care ticãie ºi aº-teaptã sã facã „bum“. Cam aºa vor fiºi examenele din acest an, nemulþu-mirile apãrând chiar cu tezele cu su-biect unic ºi continuând cu subiecte-le de la bacalaureat, imediat ce aufost postate pe Internet ºi supusedezbaterii publice. Deºi publicareavariantelor de subiecte pe Internetcu câteva luni înainte de examenulde bacalaureat propriu-zis nu se facepentru prima datã, nemulþumirilesunt inevitabile. De data aceasta,

profesori, elevi ºi pãrinþi au sãrit ºile-au reproºat celor care le-au con-ceput cã subiectele sunt mult preagrele ºi ar fi mai potrivite pentru ele-vii olimpici sau cei ale cãror aspiraþiiulterioare dupã terminarea liceuluisunt strict legate de matematicã. Nereferim la matematicã pentru cãaceasta a fost disciplina la care re-proºurile au curs lanþ. Evident, aºacum ne-a obiºnuit MECT, nu au scã-pat nici alte discipline, noile progra-me ºcolare ºi metodologia de conce-pere a subiectelor arãtând fãrã echi-voc cã pe undeva lucrurile nu preamerg cum ar trebui. Aºa se face cãsunt reproºuri legate ºi de subiectelela biologie, catalogate foarte potrivi-te pentru admiterea la medicinã, de

exemplu, dar nu pentru un examenprecum bacalaureatul, limba ºi lite-ratura românã etc. O posibilã expli-caþie, dupã cum ne-a spus dna Sve-tlana Preoteasa, secretar de stat înMECT, ar fi faptul cã o parte dintreprofesorii care au realizat subiecteleactiveazã la licee de elitã. Cu gândulla elevii cu care lucreazã la clase, separe cã aceºtia au cam uitat care estenivelul la alte licee, deci nu prea auînþeles ce înseamnã un subiect de di-ficultate medie.

Diferenþierea elevilorPe de altã parte, unele voci, este

drept, foarte puþine, sunt de pãrerecã subiectele sunt în regulã ºi accesi-bile, deci au un grad de dificultate

mediu, ºi tot scandalul ar avea labazã doar dorinþa unor pãrinþi sus-puºi care au elevi în ultimul anla liceu. Plus cã, fiind an electoral, nuar strica sã fie ºi subiectele la ba-calaureat mai uºurele, cã doar eleviidin ultimul an de liceu au împlinit 18ani ºi vor merge pentru prima datãsã voteze.

„Chiar dacã nu va plãcea multo-ra ce spun, subiectele nu sunt denivel de olimpiadã, cum se spune.Tocmai pentru cã mã ocup de lotulolimpic de matematicã, pot sã spuncã se exagereazã. Am vãzut subiecte-le ºi am ºi vorbit cu profesorii carele-au întocmit, ºi realitatea este altfelfaþã de cum se prezintã. Se poateobþine o notã de trecere foarte uºor

ºi chiar 7 sau 8, fãrã prea maredificultate. Pentru 9 ºi 10, evident cãtrebuie ca subiectele sã fie mai grele.Altfel, nu se mai face nicio diferenþãîntre elevi ºi nu ar fi corect faþã de ceicare au învãþat aºa cum trebuie.Destul cã subiectele sunt postate peInternet cu câteva luni înainte deexamen, ceea ce nu se obiºnuieºteprin alte þãri. Apoi, presiunea exerci-tatã are la bazã ºi faptul cã la majori-tatea facultãþilor admiterea se faceîn baza bacalaureatului, deci existãun interes foarte mare pentru noteridicate“, subliniazã dl. prof. univ.Radu Gologan, coordonatorul lotu-lui olimpic de matematicã al Româ-niei.

Corecturi punctualeAceeaºi pãrere o au înºiºi cei

care au realizat subiectele, anumeConsiliul Naþional pentru Curricu-lum ºi Evaluare în ÎnvãþãmântulPreuniversitar (CNCEIP). Fãrã preamulte discuþii, CNCEIP considerã cãsubiectele sunt obiºnuite, cu un gradnormal de dificultate, asemãnãtoarecelor din anii trecuþi. Diferenþele arconsta doar în faptul cã s-au întoc-mit dupã o altã programã ºcolarã,cea în baza cãreia învaþã acum eleviide liceu. Clar este un singur fapt,anume cã subiectele vor suferi unelecorecþii, dar numai acolo unde ins-pectoratele ºcolare, implicit inspec-torii de specialitate, au fãcut refeririprecise ºi au venit cu propuneri. Înrest, subiectele vor fi pãstrate camod de concepere ºi conþinut. Aceeaºi pãrere a exprimat-o ºi mi-nistrul Educaþiei, Cercetãrii ºi Tine-retului, care a susþinut constant cãsubiectele nu trebuie modificate.

Tabere diferiteParadoxal este faptul cã în timp

ce ministrul Cristian Adomniþeisusþinea sus ºi tare – imediat ce auapãrut semnale cã subiectele suntexagerat de dificile ºi nu respectãprograma – cã totul este în regulã,secretarul de stat Svetlana Preoteasaa transmis circulare în teritoriu ºi asolicitat opinia inspectorilor de spe-cialitate în privinþa subiectelor debacalaureat, inclusiv propunerilenecesare. Probabil cã diferenþa deopinie a fãcut-o însãºi profesia celordoi demnitari. În timp ce SvetlanaPreoteasa este profesor, CristianAdomniþei este doar inginer con-structor, deci fãrã legãturã cu cate-dra ºi lucrul direct cu elevii. Oricum,nu ar fi prima datã când Adomniþeieste cam departe de subiect, princi-pala sa preocupare în ultimele luniconstituind-o vizitele sãptãmânalela Iaºi, având în vedere cã va candi-da pentru funcþia de primar al ora-ºului respectiv. Cu alte cuvinte, cam-pania electoralã ºi interesele perso-nale primeazã categoric, educaþiafiind un alt subiect, sã-i spunem, co-lateral.

Schimbarea, obligatorieO altã organizaþie care a luat po-

ziþie ºi a solicitat schimbarea su-biectelor este Agenþia de Evaluare ºiAsigurare a Calitãþii Educaþiei

ªCOALAromâneascq dosar 15

apr i l ie 2008

un scandal anunþat(AEACE). În opinia AEACE, care s-abazat pe semnalele primite ºi pã-rerea mai multor profesori de spe-cialitate, MECT trebuie sã schimbesubiectele ºi acestea sã aibã un gradmediu de dificultate, nicidecum atâtde ridicat ºi în unele cazuri sã fieneconforme cu programa. AEACEcrede cã în joc ar fi interese econo-mice, în sensul cã nemodificareasubiectelor ar avantaja unele edituri,deja pregãtite sã arunce pe piaþãculegeri cu rezolvãri ale subiectelor

postate. Imediat ce au apãrut discu-þii pe marginea subiectelor ºi acuzemai mult sau mai puþin voalate, auieºit la rampã ºi unele edituri. Unadintre ele este Editura Sigma, a cãreiconducere considerã cã MECT încu-rajeazã copiatul la bacalaureat prinprelungirea datei de publicare a va-riantelor finale de subiecte.

„Din cauza amânãrii momentu-lui în care se vor ºti subiectele de-finitive ºi rezolvãrile acestora, la 11aprilie, elevii vor avea mult preapuþin timp sã se pregãteascã, deci sãle parcurgã ºi sã le înveþe. Iar faptulcã pe site-ul ministerului vor fi pu-blicate aºa-numitele rezolvãri oficia-le ale subiectelor îi va îndemna pemulþi dintre ei sã copieze“, sublinia-zã Boris Singer, directorul EdituriiSigma ºi membru al Uniunii Edito-rilor din România.

„Nu avem doar licee de elitã“

„Îmi pare rãu cã unii colegi nuau înþeles cã bacalaureatul nu esteun concurs de admitere ºi nu auþinut cont cã nu avem doar licee deelitã. În urma semnalelor care ne-auvenit, am cerut tuturor inspectora-telor ºcolare sã analizeze fiecare su-biect în parte ºi sã semnaleze inad-vertenþele ºi, totodatã, sã propunãmodificãrile punctuale. Nu vorbimde o schimbare de substanþã a su-biectelor, ci de corecþii doar acolounde este cazul. Colegii de laCNCEIP analizeazã toate propune-rile venite ºi vor face corecþiile nece-sare. La 11 aprilie se vor afiºa vari-antele definitive ale subiectelor, pre-cum ºi rezolvãrile“, ne-a declarat se-cretarul de stat Preoteasa.

Programe noi„Actuala generaþie de elevi care

susþine examenul de bacalaureat,exceptând elevii claselor a XIII-aseral ºi ruta progresivã, studiazãdupã programe ºcolare modificate,aplicate cu anul ºcolar 2004-2005.În consecinþã, comparaþia cu su-biectele din anul precedent sau chiarrevenirea la acestea, cum a cerutAEACE, dar nu numai, este irele-vantã. Trebuie subliniat cã pentrusesiunile bacalaureatului din 2007

au fost în vigoare alte programe ºco-lare, bazate pe competenþe ºi pe con-þinuturi asociate, diferite faþã deprogramele ºcolare în vigoare pen-tru examenul din acest an“, a preci-zat Mihaela Suciu, purtãtor de cu-vânt al MECT.

De asemenea, Ministerul Educa-þiei, Cercetãrii ºi Tineretului sublinia-zã cã Centrul Naþional pentru Curri-culum ºi Evaluare în ÎnvãþãmântulPreuniversitar „va analiza atent ºiprofesionist doar acele semnale carese referã la programele de examen învigoare, la concordanþa variantelorde subiecte cu aceste programe ºi laeventualele erori din formularea unoritemi din cuprinsul subiectelor supu-se dezbaterii publice“.

Pro ºi contraÎn majoritate, elevii sunt de pã-

rere cã subiectele sunt prea dificile,MECT nu face decât experimente cuei ºi prea puþine sunt vocile care au oaltã opinie. În continuare, vã pre-zentãm câteva dintre opiniile licee-nilor postate pe diverse site-uri vi-zavi de subiectele pentru bacalau-reatul din acest an.

„Dacã vreþi sã ne faceþi ºi nouãun bine, cã tot nu aþi fãcut nimic bunpentru noi pânã acum, aþi putea sãlãsaþi aceleaºi variante de anul tre-cut. Pentru cã pe acestea de le-aþiscos acum, nu ºtiu în ce stare eraþicând le-aþi fãcut, sunt dezastruoase.Nici profesorii nu ºtiu sã le facã înîntregime, dar noi… Nu suntem ma-ºinãrii de învãþat totul pe de rost ºinici aºa nu reuºim sã le facem. În le-gãturã cu copiatul, dacã sistemul arfi bun ºi nu s-ar merge pe pile, nu aþiavea de ce sã vã plângeþi cã noi copi-

em la bac. Cum sã nu copiem dacãnici mãcar nu avem timp sã trecemprin toate variantele?“

„Nu pot spune ca sunt as în ma-tematicã, dar la cât sunt de grele su-biectele nu ºtiu dacã scot mai multde un 7 la matematicã. Facem laºcoalã variante ºi la unele dintre elenici mãcar profesorul de matema-ticã nu a reuºit sã termine o variantãde la cap la coadã. Aº propune oemisiune cu doi profesori de mate-maticã, cu un timp de trei ore la

dispoziþie, sã vedem cât de repedepot dânºii sã termine o variantã ºicât de corect“.

„Sunt în clasa a XII-a ºi pot spu-ne cã mã descurc la matematicã.Vreau sã dau la universitate, la facul-tatea de matematicã-informaticã ºiîmi trebuie nota de la matematicã dela bac minimum 7. M-am pregãtitdegeaba un an întreg… ºi poate totliceul, ca sã vãd cã domnii de la mi-nister îºi bat joc de noi. Pe subiecteleacestea dacã iau minim 5...6 e bine.Subiectele sunt mult prea grele. Dom-nii miniºtri ne stricã viitorul ºi apoise întreabã de ce este România cumeste. Asta este. Pânã la urmã o sã pã-rãsim cu toþii þara ºi îi vom lãsa pecei din Parlament sã-ºi aplice legileîntre ei. Va fi cumplit bacul acesta.“

„În anul 2 la Poli facem aceeaºimatematicã precum în clasa a XII-a,deci ori profesorii universitari cudoctorat la Sorbona sunt proºti, oricei din minister, care fac programala liceu, se dau ºmecheri, ca sã iaprofii ºpãgi la bac ºi bani la medi-taþii. Personal, cred cã varianta adoua e aia bunã...“

„Nu înþeleg ceva. De ce bacalau-reatul trebuie luat de toþi absolvenþiide liceu?!?!“

„Mi se pare o prostie destul demare cu subiectele de bacalaureatcunoscute anticipat. Aceasta con-duce automat la editarea rezolvãri-lor acestora ºi apoi la copiat. Eu amdat examenul de bacalaureat în sesi-unea iunie-iulie 2007 ºi nu mi-a fostmai mare mirarea cã înainte de in-trarea în sãlile de clasã (la toate pro-bele scrise) candidaþii erau plini defiþuici asupra lor, cu toate subiectelexeroxate mãrunþel din cãrþile de

rezolvãri. Am fost ºocat. Aºa se ex-plicã notele extrem de mari de la anla an. Dupã fiecare probã zburau învânt munþi de fiþuici.“

„Un elev mediocru poate lualejer 5. Subiectele sunt foarte bune,nu puneþi problema cã dacã existã ºiun exerciþiu mai greu care valoreazã5 puncte (din 100), atunci subiectulpe ansamblu este prea greu. Pe de oparte sunt bune subiectele astea maigrele, ca diferenþele dintre elevi sãfie semnificative (sã nu pici de

exemplu la nu ºtiu ce facultate cu, sãzicem, 9.20). Însã, pe de altã parte,când te gândeºti cã un elev nu poateintra la jurnalism din cauzã cã n-aºtiut ceva la proba de mate de la bac,nu mai poþi sã zici nimic. Da’ chiar,oare câþi parlamentari ar lua bacul?Pe bune, nu pe copiate, cã la astasunt profesori...“

„Nu mã plâng de subiecte, efec-tiv pentru cã îmi place matematica ºinu am probleme la ea. Dar subiec-tele ar trebui sã fie de nivel mediu.Sunt probleme care în majoritatealiceelor din România nu se rezolvã.La urma-urmei, problema e cã totulse schimbã de la an la an ºi nu enimic clar sau eficient în sistemul de

învãþãmânt din þarã. ªi când mini-sterul îºi bate joc de noi timp de 4ani... mai dã ºi palma de graþie. Cinee prost? Elevul sau proful care nu ecurios? Poate profa de englezã carerecunoaºte cã ea nu ºtie engleza denivelul unei clase a 12-a bilingv ºitotuºi a ajuns sã predea acolo.“

„Þara se duce de râpã pentru cãEducaþia nu are un plan bun de eva-luare, nu pentru cã se afiºeazã vari-antele cu trei luni înaintea bacalau-reatului. Sunt elevã a unui liceuunde se face carte, unde profesorulde matematicã îºi face datoria, iar euîmi dau maximum de interes pentrua învãþa. Cu toate astea, consider cãvariantele la matematicã nu reflectãnivelul unui elev de nota 5 sau 10.Variante cu asemenea punctaje nebagã pe toþi într-o oalã.“

Variantele definitive, cu întârziere

Pe site-ul www.bacalaureat-2008.ro, pe lângã variantele defi-nitive se vor afiºa la 11 aprilie ºi re-zolvãrile. Pentru cã au fost multesesizãri din partea pãrinþilor, pro-fesorilor ºi presei, MECT a trans-mis tuturor inspectoratelor ºcolarejudeþene, respectiv al municipiuluiBucureºti, o notã prin care reco-mandã informarea conducerii uni-tãþilor de învãþãmânt în legãturãcu decizia de a nu permite difuza-rea în ºcoli sau utilizarea în cadrulorelor a unor materiale auxiliareneavizate de minister.

Concluzionând, bâlbâiala MECTvizavi de subiecte nu a dus pânã laurmã decât la o întârziere de douãluni. Dacã anul trecut, când s-aadoptat acest sistem pentru primadatã, subiectele definitive s-au pu-blicat pe internet la 19 februarie,anul acesta elevii vor avea la dispo-ziþie un timp mai scurt.

În orice variantã, se pare cãMECT nu gãseºte sub nicio formãdrumul potrivit, iar educaþia slãbeº-te calitativ de la an la an, în ciudapromovabilitãþii de la bacalaureat,tot mai mare de la o sesiune la alta.

�� MM II RR EE LL AA DD AA LL AA II SS

AAbboonnaaþþii--vvãã llaa ªCOALA româneascqpprriinn

FF E D E R AÞ I A EE D U C AÞ I E I NN AÞ I O N A L EStr. Justiþiei nr. 65, Sect. 4 Bucureºti � tel.: 021/337.11.40;021/337.11.85 � fax: 021/337.01.17 � Banca: Bancpost, Suc. Coºbuc, Cont: RO68BPOS81006032218ROL01

NNuummee ººii pprreennuummee...................................................................................................... LLooccaalliittaattee..............................................................................CCoodd........................................ JJuuddeeþþ//SSeeccttoorr....................................................................................SSttrr................................................................................................NNrr....................BBll......................SScc.............. AApp........................TTeell............................................................FFaaxx....................................................ee--mmaaiill.................................................................................. **NNrr.. RReegg.. CCoomm....................................**CCoodd ffiissccaall........................................**CCoonntt................................................................................................BBaannccaa......................................................................................DDoorreesscc uunn aabboonnaammeenntt ppeennttrruu:: � 3 apariþii .........8 RON

� 6 apariþii ........16 RON � 12 apariþii ........32 RON

DATA.......................Semnãtura/ºtampila................Vã rugãm sã completaþi cu majuscule ºi sã trimiteþi talonul prin fax sau prin poºtã peadresa Federaþiei Educaþiei Naþionale, împreunã cu o copie a documentului de platã.Livrarea abonamentelor se face dupã achitarea sumei menþionate în contul FEN.

C

TTAALLOONN DDEE AABBOONNAAMMEENNTT

PREZENTARE:Înfiinþatã în martie 1990, Federaþia Educaþiei Naþionale este una dintre cele mai importante organizaþii sindicaledin România, reprezentativã pentru ramura Educaþie. FEN s-a format de jos în sus, de la nivelul unitãþilor deînvãþãmânt ºi a fost înfiinþatã pentru a fi o alternativã la sindicatul naþional din vremea comunismului. La ora actualã, FEN are peste 40 de organizaþii judeþene ºi peste 47.000 de membri. FEN apãrã interesele eco-nomice, sociale ºi profesionale ale personalului din sistemul de învãþãmânt atât preuniversitar, cât ºi superior.Federaþia este afiliatã pe plan naþional la Confederaþia Naþionalã Sindicalã „Cartel Alfa“, iar pe plan internaþionaleste membrã fondatoare a Internaþionalei Educaþiei.

MISIUNE: Suntem o organizaþie independentã de partidele politice ºi de organele administraþiei centrale ºi locale. Ne-amconstituit ºi funcþionãm pentru promovarea ºi apãrarea intereselor economice, sociale ºi profesionale ale perso-nalului din sistemul educaþional. Militãm pentru un învãþãmânt bazat pe calitate ºi performanþã, susþinut finan-ciar corespunzãtor importanþei sale strategice. De asemenea, încercãm sã venim în întâmpinarea nevoilor mem-brilor noºtri de sindicat. De aceea, avem un departament numit FEN-Plus, prin care asigurãm cele mai bune ofertepentru membrii de sindicat. Noi credem cã fiecare copil din România trebuie sã aibã acces la un sistem deînvãþãmânt performant. Credem cã o educaþie de calitate se bazeazã în primul rând pe profesori de calitate.

CE OFERIM: �� Reprezentare profesionistã la nivel naþional

�� Asistenþã juridicã gratuitã

�� Cursuri de perfecþionare interne ºi externe autorizate

�� Carduri ºi credite preferenþiale

�� Asigurãri de grup (de viaþã, medicale)

�� Alternative de petrecere a timpului liber

�� Bilete de odihnã ºi tratament în þarã ºi în strãinãtate

�� Bilete de odihnã ºi tratament acordate prin Ministerul Muncii

�� Abonamente preferenþiale în reþeaua Vodafone (comunicarea este foarte importantã ºi de aceea am încercat sãobþinem cea mai bunã ofertã în funcþie de calitate ºi preþ)

�� Posibilitatea publicãrii unor articole de specialitate ºi a opiniilor proprii despre învãþãmânt în revista „ªcoalaromâneascã“

�� Revista presei

CE CEREM DE LA MEMBRII NOªTRI DE SINDICAT: Fiind o organizaþie care s-a constituit de jos în sus, adicã de la nivelul unitãþilor de învãþãmânt, considerãm cã toþicei care facem parte din acest sindicat trebuie sã ne apãrãm ºi sã ne respectãm reciproc.

Noi toþi reprezentãm FEN!

Adevãratul sindicat,un FENomen sindical

Alege FEN ºi nu vei regreta!

CCOONNDDUUCCEERREEAA OOPPEERRAATTIIVVÃÃ FFEENN::

Cãtãlin CROITORU – Preºedinte fondator

Horia SIMASCHIEVICI –preºedinte executiv departament universitar

Teodor FÎRÞONEA – preºedinte executiv departamentpreuniversitar

Ioan Leon NAROªI – preºedinte executiv departament funcþionari publici si personalcontractual

Constantin CIOSU – Secretar general

DDEEPPAARRTTAAMMEENNTTEE::Departamentul Învãþãmânt universitar Departamente învãþãmânt preuniversitar:

�� Învãþãmânt preºcolar ºi primar

�� Învãþãmânt gimnazial

�� Învãþãmânt liceal ºi postliceal

�� Învãþãmânt tehnic

�� Învãþãmânt special ºi protecþia copilului

�� Învãþãmânt vocaþional ºi de artã Departamentul funcþionari publici ºi personal contractualDepartamentul FEN-PLUSDepartamentul JuridicDepartamentul Comunicare Departament Dezvoltare-Promovare instituþionalã

ORGANIZAREA FEN:CONGRESUL este organul suprem de conducere al federaþiei, legislativul, ºi se convoacã o datã la cinci ani în sesiune ordinarã. La cererea a 2/3 din numãrul membrilor ConsiliuluiNaþional poate fi convocatã o sesiune extraordinarã a Congresului. Congresul este constituit din delegaþii desemnaþi de organizaþiile membre în conformitate cu norma de reprezentare stabilitã de Biroul Executiv, la propunerea Secretariatului General, care nu poate fi mai micã decât norma de calcul a dreptului de vot în Consiliul Naþional (1:500). CONSILIUL NAÞIONAL, între douã sesiuni ordinare ale Congresului, este organul de conducere al federaþiei. Consiliul Naþional are în componenþa sa membrii Biroului Executiv ºipreºedinþii organizaþiilor judeþene, zonale ºi ale municipiului Bucureºti.BIROUL EXECUTIV este organul de conducere operativã a federaþiei, executivul, fiind compus din: preºedinte fondator, preºedinþi executivi, vicepreºedinþi, secretarul general ºi secretari executivi.

Nu eºti membru de sindicat sau nu eºti multumit de cum îþi reprezintã interesele actuala organizaþie din care faci parte?

Sunã-ne la tel.: 002211//333377..1111..4400 sau 00773311..888800..220099, trimite-ne un fax: 002211//333377..0011..1177sau dã-ne un email: ooffffiiccee@@ffeenn..rroo.

DE CE SÃ ALEGI FEN? Pentru cã FEN este prima organizaþie sindicalã care a vrut sã se rupã de vechea gardã comunistã!

Pentru cã FEN reprezintã viitorul în sindicalismul din învãþãmânt!

Federaþia Educaþiei Naþionale a semnat 3 RON ºI ATITUDINE ... fileCu ocazia vizitei pe care...

Documents

Transcript of Federaþia Educaþiei Naþionale a semnat 3 RON ºI ATITUDINE ... fileCu ocazia vizitei pe care...