Povestea Bucurestilor

8/18/2019 Povestea Bucurestilor

1/6

Cum s-a născut Bucureştiul: turn de veghe pentruhoţii de peşte. Poveştile oraşului: tuneluri secrete,

incendii devastatoare, personaje nemuritoarePrima flă din istoria Bucureştiului a ost scrisă n urmă cu mai !ine de

şase secole, atunci c"nd n apropiere de actualul Centru #echi al Capitalei aost ridicată, cu !olovani de r"u din $"m!oviţa, o ortifcaţie din care pa%niciivegheau asupra carelor cu peşte ce treceau %i de %i prin această %onă. &'n anii()*+-()+ se pun !a%ele unui turn, punct de pa%ă n vremea aceea, caremarca o ntretăiere de drumuri comerciale. rau două drumuri importante pecare comercianţii circulau cu care pline cu peşte. Pentru că erau o mulţime dehoţi, la intersecţia acestor drumuri s-a luat deci%ia să se ridice aceastăortifcaţie, povesteşte istoricul $an /alcan despre nceputurile Bucureştiului.

0urnul era un punct de reper al comercianţilor vremii, locul n care poposeautoţi cei care o!işnuiau să trăiască de pe urma comerţului, aici desăşur"ndu-seşi cele mai importante tran%acţii ale vremii. 1stel, pe măsură ce oamenii s-au

adunat n jurul turnului, construindu-şi aşe%ări l"ngă acesta, Bucureştiul a nceput timid să prindă contur. Primul document n care Bucureştiul estemenţionat i aparţine lui #lad 2epeş, n anul (345, find un act prin caredomnitorul confrma o donaţie ăcută unor mici eudali. P67#78998BC6;0989 9mediat după sta!ilirea reşedinţei domneşti la Bucureşti,evoluţia oraşului a ost una cu adevărat impresionantă. 'n documentele desecol heor?ghe se găseauacuptoarele meşterilor ferari, n timp ce n %ona cuprinsă ntre Piaţa nirii şiColţea se găseau cuptoarele meşterilor olari, iar tă!ăcarii se sta!iliseră de-alungul $"m!oviţei. 'n partea de nord a Curţii $omneşti se găseau negustorii,cojocarii şi croitorii. &'n jurul Curţii $omneşti au apărut şi primele prăvălii, eracentru comercial acolo, preci%ea%ă istoricul $an /alcan. C@ 61 '@P76290A61;8 $e-a lungul vremii, Bucureştiul a ost mpărţit n mahalale, plăşi,!oiale, vopsele, culori şi raioane. 'n secolul al organi D%ona 9%vorE şi 0"rgulD%ona niriiE. 1!ia din secolul al


2/6

ce alcătuiau Bucureştiul. &Cartierele de astă%i au ost satele de ieri. $e aici vineşi pro!lema trafcului inernal din Bucureşti. /iecare sat avea propria reţeastradală şi Bucureştiul nu era g"ndit ca o capitală. 1cum că s-a ormat, nfecare %onă, stră%ile sunt construite ntr-un anumit el, aşa cum aveau nevoiecei care locuiau n acele sate, spune /alcan. P6A08 C16 1 $10 =P16>6' B9=69C7 9storicii susţin că o mulţime de poveşti amu%ante şi oartesiropoase au ost scrise pe uliţele mahalalelor din Bucureştiul de altădată. na

dintre mahalalele n care a ost scrisă o poveste cutremurătoare pentru acelevremuri se numea @ahalaua Botenului, find menţionată n documentele dearhivă ncă din timpul lui @atei Basara!. =e pare că aceasta a ost numită dupăamilia cu acelaşi nume care trăia aici, unde eFista şi cele!ra livadă a#ăcăreştilor, potrivit cărţii &9storia Bucurescilor, scrisă de >. 9. 9onnescu->ion.Popa Jerea, preotul mahalalei, i-a nspăim"ntat pe toţi n anul (*3(, atuncic"nd a spart !iserica Bradu-Botenul şi a urat un potir aIat n interiorullăcaşului de cult. $e teamă să nu fe descoperit, !ăr!atul a aruncat potirul, darără prea mare succes, pentru că la scurtă vreme s-a aIat cine se aceresponsa!il de ja şi toţi cei din mahala l arătau cu degetul şi discutau c"t era

%iua de lungă despre preotul care a dat o spargere &n casa $omnului. C1@19 PAP8107 @1J181 'n documentele păstrate din (*5, se preci%ea%ă aptulcă n Bucureşti sunt %eci de mahalale de mărimi dierite. nele sunt mici, altelesituate pe ntinderi mari, dar despre una se spune că este cea mai populatămahala a Bucureştiului: cea a ="ntului >heorghe-#echiu. 1ici, mii de oamenicare locuiau n ))+ de case şi duceau liniştiţi traiul de %i cu %i. ste greu deidentifcat clar care erau limitele mahalalei, nsă n documentele vremii arămas consemnat aptul că aceasta se ntindea p"nă la gardurile viei domneşti,unde se aIa şi licioara Căldărarilor. 0otodată, pe o altă uliţă a mahalalei, cea aBăr!ierilor, ntr-un document din (*+( a rămas scris că n această %onă se aIa,cel mai pro!a!il, un turn al %idurilor Curţii $omneşti. $e asemenea, aici era şi

cele!ra !rutărie a lui Ba!ier, unde oamenii se nghesuiau să cumpere cele mai!une coltuce, un el de p"ini după care !ucureştenii se dădeau n v"nt. 8AC8$ '0K896 P06 C6;0A69 8a c"ţiva paşi de $ealul Patriarhiei, ncentrul Bucureştiului, se aIa odinioară @ahalaua /lăm"nda. ra o %onăcunoscută n r"ndul !ucureştenilor şi privită cu de%gust uneori, deoarece omulţime de cerşetori de pe l"ngă Patriarhie se adunau aici.

Casele ridicate n mahala şi uliţele pe care treceau oamenii c"t era %iua delungă arătau deplora!il. Cei care locuiau n această %onă povestescrepre%entanţii 1sociaţiei 6om"ne pentru Cultură, ducaţie şi ormalitate

D16CE, erau puternic impresionaţi de orice trăsură care trece pe uliţelemahalalei, iar n momentul n care %ăreau un autoturism &aveau să discute olună ntreagă despre acest eveniment. 1tmosera din mahala putea f descrisăsimplu: %gomot, c"ini care lătrau p"nă la lăsarea serii, oameni care mişunau peuliţe şi mult noroi. C8 @19 /6@A1= B9L0699 8a s"rşitul secolului al


3/6

@ahalaua Bisericii de Lurăm"nt. Primarii care au schim!at oraşul pentrutotdeauna $e-a lungul timpului, Bucureştiul a avut * de primari generali, darprimul dintre aceştia a ost generalul Bar!u #lădoianu. 9storicul $an /alcanpovesteşte că #lădoianu a ajuns edillul-şe al Bucureştiului după ce 1leFandru9oan Cu%a a decis să i mulţumească, pun"ndu-i n !raţe această uncţie pecare n acea vreme, ca n %ilele noastre, şi-o doreau mulţi. &/uncţia a ost maimult o mulţumire din partea lui Cu%a pentru că #lădoianu a ost cel care l-a

ajutat mult pe Cu%a să preia tronul, preci%ea%ă /alcan. Cu toate acestea,Bar!u #lădoianu s-a !ucurat ncă de la nceput de simpatia !ucureştenilor şi arămas n istorie ca find unul dintre primarii care au schim!at pentru totdeaunaaţa oraşului. Bar!u #lădoianu a ost cel care a desfinţat morile de pe$"m!oviţa, pentru că acestea provocau mari inundaţii. $e asemenea, acesta

ncepe şi o amplă acţiune de pavare cu piatră cu!ică a stră%ilor din oraş, d"ndordin să se ridice patru poduri de fer peste $"m!oviţa. Chiar n anul n care adevenit primar al Bucureştiului, Bar!u #lădoianu a nfinţat primul corp depietrari al Primăriei pentru lucrările de regie. &Pe podul @ogoşoaiei se eFecutăprimul pavaj sistematic cu piatră cu!ică şi prima lucrare de canali%are

sistematică. 8ucrarea se va ncheia a!ia n (*H, c"nd se reali%ea%ă şitrotuare, scria >heorghe Parusi n &Cronologia Bucureştilor. $e asemenea,#lădoianu este cel care reglementea%ă !ote%ul, căsătoria şi decesul, care p"năatunci erau ţinute n evidenţă doar de !iserică. 9storicii notea%ă că, n (4,Primăria Bucureştilor creea%ă Afciul =tării Civile, p"nă la această dată actelede cununie, !ote% şi deces find păstrate numai n arhivele !isericilor. C8 @19/9C90 P69@16 Pache Protopopescu, primar al Bucureştiului n anii ( şi(5(, a rămas n istorie ca find unul dintre cei mai efcienţi edili aiBucureştiului. 1cesta s-a născut n (34, n @ahalaua egustori, iar numele de&Protopopescu l-a căpătat ca urmare a aptului că tatăl său slujea ca protopopla Biserica ="ntul >heorghe cel ou, după cum povesteşte istoricul $an

/alcan. dilul a introdus teleonul pu!lic, a eFtins iluminatul electric p"nă nPiaţa 0eatrului aţional şi a construit primele trotuare şi multe artere decirculaţie. 1cesta a trasat inclusiv aFa Bucureştiului de la est la vest, de la PiaţaAperei, =. leterie şi p"nă la @ihai Bravu. &$upă ce m. Protopopescu PaMe adeschis noul !ulevard care lega cartierul Cotroceni cu mahalaua A!orului, s-apus pro!lema iluminării lui după noile cerinţe, dar pentru că nu se putea altella acea dată, s-a hotăr"t scoaterea lămpilor electrice din grădina CişmigiuNcare nu avea nevoie de lumină pe timpul iernii şi instalarea lor pe !ulevard,

ntre actuala piaţă =. leterie şi Calea @oşilorO, scria istoricul >eorge Potra.&$988-0K67CAP $em 9. $o!rescu a ost primar n perioada (5H5-(5)3,

ajung"nd să fe poreclit &primarul-t"rnăcop. $eşi a demarat o mulţime deproiecte ur!anistice, edilul i-a uimit pe toţi c"nd a decis să amenaje%eştranduri. 1 amenajat Parcurile =nagov şi Băneasa, lucru deloc uşor: &@i s-aspus că dacă mă ating de unul din lacurile Colentinei comit un sacrilegiu pentrucă n acel lac se scăldase @ihai #itea%ul. nul dintre proprietari m-a ameninţatchiar că mă mpuşcă dacă nu renunţ la lucrare, spunea primarul. Pentru aelimina scăldatul n $"m!oviţa, locul de unde provenea apa pota!ilă pentru omare parte dintre !ucureşteni, primarul a ăcut primele ştranduri pentru adulţişi ştranduri de nisip pentru copii. 1 construit stră%i drepte, le-a ndreptat şi le-alărgit pe cele str"m!e, a construit pieţe largi. 1 ăcut @u%eul Comunal pentrusalvarea vestigiilor trecutului. 0ot el a ost cel care a nrumuseţat Cişmigiul şi adeschis &c"mpuri comunale de sport. 1 intenţionat chiar să unească >rădinaBotanică cu Parcul Palatului Cotroceni, iar n urma acesteia să re%ulte &grădinanoastră %oologică. 1 instalat "nt"ni pu!lice la toate colţurile stră%ilor. A altăaţă a oraşului: tuneluri secrete, incendii devastatoare, personaje nemuritoare


4/6

/lăcările care au mistuit Bucureştiul 'n urmă cu ( de ani, n noaptea de'nviere, s-a scris o pagină neagră din istoria Bucureştiului. Afcial, ndocumentele vremii au rămas notate nişte cire care au ngro%it ntregul oraşde atunci. =e pare că Iăcările au ucis (4 oameni, alţi %eci au suerit arsuri, ntimp ce aproape H.+++ de construcţii au ost ăcute scrum. /ocul cel mare, aşacum a ost !ote%at tragicul eveniment din istoria Bucureştiului, a pornit de la

joaca unui !ăieţel cu un pistol, după cum susţin istoricii. &ra H) martie (3*,

n noaptea de 'nviere. 1tunci, copilul Gincăi $răgănescu a nceput să se joacecu un pistol şi cu cremene. 1 aprins ocul şi v"ntul l-a purtat către CentrulBucureştiului. $răgăneasca avea casa n apropiere, povesteşte $an /alcan.Prăvălii, case, !iserici şi hanuri, toate au dispărut su! privirile neputincioase alecelor care au asistat la mistuirea Bucureştiului. $e teamă ca Iăcările să nuucidă şi mai multe persoane, o mulţime de !ucureşteni au ugit şi s-auadăpostit pe $ealul Patriarhiei, acolo unde era cel mai nalt punct din oraş. (H!iserici au ost distruse n timpul incendiului: =. $imitrie, Biserica $omneascăde la Curtea #eche, =. 1ntonie de la Puşcărie Dtoate sunt n %ona Janul lui@anucE, Bărăţia, =. >heorghe #echi, =. >heorghe ou, =. @ina din mahalaua

=telea Dl"ngă actuala !iserică =. #ineriE, !iserica #ergului, dricani, 8ucaciDl"ngă Jala 0raianE, Ceauş 6adu şi =. ;tean. $eşi se spune că a ars un sertdin oraş şi totul n jurul Bisericii $omneşti usese distrus, Biserica ="ntul1nton, cea mai veche din Bucureşti, a reuşit să răm"nă n picioare. 1stă%i,icoana ="ntului 1nton este cunoscută ca find una ăcătoare de minuni şioameni din toată ţara vin să se roage n lăcaşul de cult. 9lie 0a!acu, !anditulviolator 'n (*(, n Bucureşti eFista un !ăr!at care le ăcea pe toate emeile să

ngheţe de spaimă atunci c"nd ieşeau pe stradă. Călare pe cal, alături de alţiprieteni de-ai săi, 9lie 0a!acu era capul unei !ande periculoase ce ngro%eamahala după mahala, după cum povestesc repre%entanţii 1sociaţiei 6om"nepentru Cultură, ducaţie şi ormalitate D16CE. 'n cartea lui Constantin

Bacal!aşa, &Bucureştii de altădată, este menţionat aptul că cel pe care l ştiatoată lumea de rică era un !ăr!at nalt, slă!uţ, dar isteţ, care de cele maimulte ori alerga prin mahalale călare pe un cal, nsoţit de alţi !ăr!aţi careprădau locuinţele şi atacau oamenii din %onele prin care treceau.

0"lharului i plăcea să-i terori%e%e pe toţi cei care i ieşeau n cale şi, c"t era%iua de lungă, intra prin toate c"rciumile. $ădea spargere după spargerealături de prietenii săi, su! privirile neputincioase ale celor care vedeau cum lesunt urate !unurile cele mai de preţ. imic nu l mpiedica şi, dacă !oieriiacelor vremuri şi &!lindau uşile, t"lharul tot găsea o cale prin care să

pătrundă n locuinţele n care se ascundeau mici comori. 1stel, de multe ori secăţăra pe erestre, ajung"nd n cele din urmă la !ijuterii. $eşi adora să-i jeuiască pe !oieri, emeile erau de-a dreptul nspăim"ntate c"nd dădeau nas n nas cu cele!rul 9lie 0a!acu. ra sufcient să pună ochii pe o emeie. utre!uia ca sentimentul să fe reciproc pentru ca aceasta să ajungă n patult"lharului. /ie că era vreo t"nără care locuia cu părinţii, fe că era vreo emeieseducătoare care stătea alături de soţul ei, jeuitorul nne!unea pe loc şi ăceatot posi!ilul ca emeia care i pica cu tronc să devină a lui. na dintrenumeroasele victime ale t"lharului a ost o rumoasă soţie de c"rciumar care aost smulsă din !raţele soţului său. 6epre%entanţii 16C povestesc că t"năraa ost luată din c"rciuma soţului său şi aruncată pe g"tul calului deţinut det"lhar. 1!onament la preot pentru amiliile nstărite 'n Bucureştiul de odinioară,atunci c"nd n fecare mahala eFista un preot cele!ru care ajuta la &m"ntuireasuIetelor celor păcătoşi, fecare amilie de viţă no!ilă avea un a!onament lapreot şi un altul la medicul curant, potrivit lui dmond iculuşcă,


5/6

repre%entantul 1sociaţiei 6om"ne pentru Cultură, ducaţie şi ormalitate.Pentru un a!onament anual, fecare amilie nstărită a mahalalei tre!uia săplătească un gal!en, at"t c"t era preţul cerut de medicul curant care se ocupade ntreaga amilie. A altă modă a acelor vremuri era ca fecare amilie să ai!ăşi un preot. 1nual, a!onamentul la preot costa tot un gal!en şi aţa!isericească avea o fşă a postului clar sta!ilită. $in serviciile spirituale pe careera nevoit să le preste%e, preotul era nevoit ca n fecare s"m!ătă să meargă

din casă n casă pentru a ţine o sluj!ă special destinată copiilor din fecareamilie pe care o avea n grijă. =luj!a, nota Constantin Bacal!aşa, era numită&sparaclisul. 1ceasta era ăcută doar s"m!ătă dimineaţă, iar părinţii copiilornu aveau voie niciodată să participe la ritualul spiritual. Copiii tre!uiau să seaşe%e n genunchi şi să asculte cuvintele rostite de preot n timpul sluj!ei, careavea scopul să i &domesticească pe cei mici. &A altă metodă de domesticireerau nscenările pline de spaimă. nul dintre servitorii amiliei se m!răca ntr-un cearşa al! şi sosea n odaie sun"nd dintr-o tigaie purtată su! acest cearşa,agit"nd un !ăţ aprins şi spun"nd cu glas răstit vor!e ameninţătoare. 1ceastă

nscenare se petrecea ori de c"te ori copiii ăcuseră ne!unii, mai spune

dmond iculuşcă. Araşul neştiut de su! oraş 'ntotdeauna au eFistat omulţime de controverse legate de tunelurile care %ac de sute de ani pe su!actualul Bucureşti. 9storicul $an /alcan spune că, de apt, o !ună parte a celordescoperite n Centrul #echi al Capitalei au ost ăcute dintr-un motiv c"t sepoate de simplu. &'n secolele


6/6

despre care se vor!ea că i-ar f ăcut cadou casa care se aIă şi astă%i napropiere de Piaţa 1m%ei şi care i poartă şi numele. &ra o demimondenă, mărog, hai să-i spunem n mod vulgar, o curvă de mare luF. 8ucru rar la vremeaaceea, n anii RH+, ăcea ciclism prin Bucureşti pentru a-şi menţine silueta./ăcuse avere şi una din casele ei era cea n care am locuit noi, povesteşteistoricul eagu $juvara, n cartea &n secol cu eagu $juvara. /emeia,conştientă de rumuseţea cu care a ost n%estrată de natură, a reuşit ntr-o

perioadă n care oamenii doar visau să călătorească prin uropa să ajungă laParis. 1colo s-a ăcut remarcată n timpul unei !ătăi cu Iori şi c"nd s-a ntors laBucureşti părea să nu-şi mai amintească oarte clar lim!a rom"nă. Porecla acăpătat-o a!ia n anul (5, atunci c"nd %iaristul >eorge 6anetti a vă%ut-oplim!"ndu-se pe Calea #ictoriei pe două roţi. =e spune că %iaristului i s-ar faprins călc"iele după ea şi, pentru că l-a respins, a decis s-o poreclească @iţaBiciclista. $"m!oviţa, perla Bucureştiului de odinioară 'ntotdeauna $"m!oviţas-a numărat printre atracţiile principale ale Bucureştiului. 1 ost o vreme n caremarile inundaţii ale Bucureştiului erau la ordinea %ilei din pricina apelor r"uluicare se umIau la fecare ploaie serioasă. 0ot $"m!oviţa a ost şi locul din care

&şmecherii oraşului ăceau !ani rumoşi odinioară. @ai eFact, aici erau omulţime de comercianţi care luau apă din r"ul care !ră%dea%ă Capitala şi ovindeau, deşi era un adevărat ocar de !oli. 1ceştia erau numiţi sacagii. Cutoate acestea, cele!rul r"u are o legendă ascinantă.

'n popor se spune că povestea $"m!oviţei a nceput n urmă cu multă vreme, ntr-o pădure din 6om"nia n care avea casă un tăietor de lemne, după cumarată istoricul /alcan. 1cesta era oarte sărac, dar avea o fică pe care oconsidera cea mai importantă avere: $"m!oviţa. 'n apropiere de casa eteitrăia şi un cio!an numit Bucur pe care t"năra l ştia din copilărie. 1nii au trecut,cei doi s-au ndrăgostit şi ntr-o noapte la uşa tăietorul de lemne a apărut un

prinţ. 1cesta spunea că este urmărit de hoţi şi că nu ştia cum ar putea săscape. $upă c"teva clipe l-a ntre!at pe tatăl $"m!oviţei dacă doreşte să-iarate drumul sper v"rul muntelui n care era pădurea. $"m!oviţa s-a hotăr"tsă l conducă pe prinţul necunoscut spre locul n care dorea să ajungă. $upăminute !une de mers, $"m!oviţa a nceput să se simtă din ce n ce mai rău şi!ănuia că starea ei este cau%ată de prinţ. 1junşi pe cărarea din v"rul muntelui,prinţul misterios i spune $"m!oviţei că s-a ndrăgostit de ea şi că vrea să i fesoţie. /ata l-a reu%at ncă de la nceput, spun"ndu-i că l iu!eşte pe Bucur.$upă lungi discuţii, prinţul i-a spus $"m!oviţei că totul a ost o ncercare şi căel este, de apt, duhul muntelui care a vrut să-i teste%e fdelitatea. =periat că

$"m!oviţa nu se mai ntoarce, Bucur a ugit n v"rul muntelui, iar prinţul adispărut lăs"ndu-i etei o păpuşă şi un cuţit. 1juns la $"m!oviţa, Bucur i-areproşat că l-a trădat şi a suspus-o unui test. 9-a spus să dea cu cuţitul n piatrăşi dacă piatra se despică nseamnă că ea este ncă pură. /ata a lovit piatra cuacel cuţit şi din ea a nceput să curgă o apă care a ost numită ca ata. Cei dois-au căsătorit orm"nd Bucureştiul n care curge $"m!oviţa şi care a ost numitdupă cele!rul !aci.

Povestea Bucurestilor

Documents

Transcript of Povestea Bucurestilor